1

INOVARE ŞI DEZVOLTARE TEHNOLOGICĂ

CAPITOLUL I: Creativitatea in afaceri

Structură:

 Momentul 1: Ce înseamnă să fi creativ?

 Momentul 2: Care sunt sursele creativităţii?

 Momentul 3: Cât de important este ca întreprinzătorul să fie creativ?

 Momentul 4: Produsul şi povestea lui

 Momentul 5: Ce câştigăm dintr-o idee?

 Momentul 6: Ce este intraprenoriatul?

 Momentul 7: De ce sunt importante ideile minore?

 Momentul 8: În ce constă problema recompenselor?

 Momentul 9: C.V.-ul creativ

 2
MOMENTUL 1, PASUL 1

Ce înseamnă să fi creativ?

Pildele, picături de înţelepciune –Floarea roşie

Într-o zi un băieţel s-a dus la şcoală. Băieţelul era mic, iar şcoala era mare. Într-o dimineaţă
când băieţelul se afla în clasă, profesoara le-a spus copiilor:
- Astăzi o să facem un desen.
“Grozav", a spus băieţelul, căci îi plăcea foarte mult să deseneze. Ştia să deseneze o mulţime
de lucruri: lei şi tigri, pui şi vaci, trenuleţe şi vapoare. Şi şi-a scos cutiuţa cu creioane colorate şi
a început să deseneze...

- Aşteptaţi! Nu începeţi încă!.

Şi a aşteptat până când i s-a părut că toţi copiii sunt pregătiţi.
- Acum o sa desenam o floare, a zis profesoara.
“Grozav" s-a gândit băieţelul, căci îi plăcea să deseneze flori. Şi a început să deseneze
flori frumoase, şi le-a colorat în roz, portocaliu, albastru.

- Aşteptaţi, vă voi arăta eu cum să coloraţi. Şi a desenat o floare roşie cu o tulpină verde.
- Acum puteţi începe! a zis profesoara.
Băieţelul a privit floarea profesoarei, apoi s-a uitat la floarea sa. A lui era mai frumoasă decât a
profesoarei; dar n-a spus nimic. A întors doar pagina şi a desenat o floare ca cea a profesoarei...
Era roşie, cu o tulpina verde.
Într-o altă zi, când băieţelul intrase în clasă prin uşa din curte, profesoara le-a spus copiilor:
- Astăzi o sa facem ceva din argilă.
"Grozav", a spus băieţelul, căci îi plăcea să lucreze cu argila. Ştia să facă tot felul de lucruri din
argilă: şerpi şi oameni de zăpadă, elefanţi şi camioane. Dar a aşteptat până ce toţi copiii au
fost gata.
 3
- Acum o să facem o farfurie, a zis profesoara.
"Grozav", s-a gândit băieţelul, căci îi plăcea să facă farfurii de toate formele şi mărimile. Şi
a început să facă farfurii de toate formele şi mărimile. Dar profesoara le-a spus copiilor:
- Aşteptaţi, vă arat eu cum se face!. Şi le-a arătat cum să facă o farfurie adâncă.
- Aşa! Acum puteţi începe!, a zis profesoara.
Băieţelul s-a uitat la farfuria profesoarei şi apoi la ale sale. Îi plăceau mai mult farfuriile lui, decât
farfuria adânca a profesoarei. Dar n-a spus nici un cuvânt. Şi-a transformat farfuriile lui într-o bila
mare de argilă din care a făcut o farfurie adâncă şi mare ca cea făcută de profesoară. Şi foarte
curând băieţelul a învăţat să aştepte şi să privească şi să facă lucruri ca cele făcute de
profesoară, şi foarte curând n-a mai făcut nimic de unul singur.
Şi s-a întâmplat într-o zi ca băieţelul şi familia lui s-au mutat într-o altă casă, într-un alt oraş.
Şi băieţelul a trebuit să meargă la şcoală. Trebuia să urce nişte trepte înalte şi să meargă de-a
lungul unui coridor lung până ajungea în clasa lui.
În prima zi de scoală profesoara le-a zis copiilor:
- Astăzi o să facem un desen!.
"Grozav", a zis băieţelul, şi a aşteptat să-i spună profesoara ce să facă... Dar ea n-a zis nimic. S-
a plimbat prin clasă. Când a ajuns lângă băieţel i-a spus:
- Tu nu vrei să desenezi?.
- Ba da! a zis băieţelul.
- Ce desen facem?
- Nu ştiu până nu-l faci, a zis profesoara.
- Cum să-l fac? zise băieţelul.
- Cum îţi place ţie! răspunse ea.
- Să-l colorez cum vreau eu? a mai întrebat băieţelul.
- Cum vrei tu! a fost răspunsul ei. Dacă toţi aţi face acelaşi desen şi l-aţi colora la fel de unde aş
şti care este desenul fiecăruia?
- Nu ştiu! zise băieţelul.
Şi a început să deseneze o floare roşie cu o tulpină verde...
 4
Morala

Creativitatea umană este un dar nepreţuit. Îţi aduci aminte de uşurinţă cu care puteai să îţi
imaginezi jocuri când erai copil, sau să vezi în jucăria de cârpe cea mai frumoasă păpuşă
din lume?
Einstein spunea că ” Mintea intuitivă este un dar sacru iar mintea raţională este servitorul ei
de încredere. Am creat o societate care onorează servitorul şi a uitat darul. ”
Cine spune că floarea trebuie să aibă petale roşii şi frunze verzi? Puterea de a fi creativi este ceea
ce ne defineşte ca oameni, iar atunci când vom fi înlănţuiţi în proceduri de lucru… nu ne vom
diferenţia prea mult de maşinile care le-am construit.
 5
MOMENTUL 1, PASUL 2

Ce înseamnă să fi creativ?

O definiţie consacrată defineşte creativitatea ca fiind capacitatea de a identifica conexiuni între

elemente (obiecte, evenimente, legi) aparent fără legătură între ele.

A fi creativ înseamnă a vedea acelaşi lucru ca toată lumea, dar a te gândi la ceva diferit.

Procesul de generare a unei idei noi defineşte creativitatea, care poate fi înţeleasă ca o „evadare
din înţepeneala mentală”.

Pentru a înţelege mai bine ce înseamnă să fi creativ vă rugăm să urmăriţi înregistrarea

video. http://www.youtube.com/watch?v=NugRZGDbPFU&feature=related
 6
MOMENTUL 1, PASUL 3

Ce înseamnă să fi creativ?

Pildele, picături de înţelepciune – Conducta de milioane

Povestea spune că erau doi veri Pablo şi Bruno care locuiau într-un sătuc italian. Vorbeau tot
timpul cum într-o zi o sa ajungă cei mai bogaţi oameni din sat. Într-o zi ţăranii din sat i-au ales pe
Pablo şi Bruno să care apă cu găleţile de la râul din apropiere până la bazinul aflat în mijlocul
satului. Erau răsplătiţi cu câte un bănuţ pentru fiecare găleata de apă. Bruno era foarte bucuros
de acest lucru şi spunea că li se îndeplineşte visul. Pablo însă nu credea acest lucru deoarece îl
durea spatele şi avea mâinile rănite de la atâta cărat. Gândindu-se cu groaza la ziua ce o sa vină
şi-a jurat că v-a găsi o modalitate mai bună de a aduce apa în sat.

http://www.youtube.com/watch?v=2JvrKvOTS_g
Pentru a afla mai multe vă rugăm să urmăriţi înregistrarea video.
http://www.youtube.com/watch?v=2JvrKvOTS_g
 7
MOMENTUL 1, PASUL 4

Ce înseamnă să fi creativ?

Pildele, picături de înţelepciune – Negustorul şi hoţul

A fi creativ înseamnă, de multe ori, să reuşeşti să ieşi din zona ta de confort şi să-ţi exersezi
creativitatea în situaţii total neobişnuite pentru tine.

Un negustor bogat a plecat într-o călătorie. Un hoţ, deghizat şi el în negustor, l-a însoţit cu
intenţia ca, imediat ce se va ivi momentul potrivit, să-l jefuiască. În fiecare dimineaţă, înainte de
a părăsi hanul în care poposiseră peste noapte, negustorul îşi număra banii şi-i punea în buzunar.
Seara, mergea să se culce fără cea mai mică urmă de suspiciune. În vreme ce dormea, hoţul
începea să-i caute prin toate lucrurile, fără însă a găsi locul în care acesta îşi păstra banii. După
mai multe nopţi de căutare zadarnică, hoţul s-a resemnat şi i-a mărturisit negustorului adevărata
sa intenţie şi l-a rugat să-i spună unde reuşise să ascundă banii atât de bine. Negustorul a
replicat: „Ştiam de la bun început ce doreai să faci. Astfel că, în fiecare noapte, puneam banii sub
perna ta. Astfel, puteam să dorm fără grijă, ştiind că acesta este singurul loc în care tu nu ai fi
căutat niciodată".
 8
MOMENTUL 2, PASUL 1

Care sunt sursele creativităţii?

Printre sursele tradiţionale de creativitate se numără:


Inocenţa

Experienţa

Motivarea

Asocierea, evaluarea şi capacitatea de judecată

Întâmplarea

Teoria cognitivă
 9
HYPERTEXT


Inocenţa. Creativitatea, produsul inocenţei, este creativitatea clasică a copiilor. Inocenţa
inhibă apariţia restricţiilor şi permite o nouă abordare a oricărei probleme. De exemplu, o
fetiţă de trei ani era necăjită pentru că răţuşca ei favorită reuşise să cadă într-o gaură
adâncă din peluză, săpată pentru plantarea unui stâlp. Pe când răţuşca se chinuia să iasă
afară, tatăl cheamă pompierii, iar fetiţa decide să ia o căldăruşă, să o umple cu apă şi să
toarne apa în gaură!
Mai multe despre acest subiect în articolul http://www.cariereonline.ro/articol/3-
lectii-de-business-si-viata-de-la%E2%80%A6-copii?page=0,0


Experienţa. Creativitatea care vine din experienţă este opusul creativităţii inocente. Aceasta
include asumarea riscurilor, dar prezintă riscuri scăzute şi îşi are bazele pe lucruri deja ştiute şi
pe restricţiile date de propria experienţă.

Motivarea. Aceasta este sursa fundamentală a creativităţii acelor oameni care sunt numiţi
cu adevărat oameni „creativi”. O persoană poate să fie impulsionată să fie creatoare fie
extrinsec prin recompensele şi pedepsele oferite de organizaţie, dar mai ales intrinsec
prin interesul şi pasiunea manifestate pentru o situaţie.

Asocierea, evaluarea şi capacitatea de judecată. Se referă la faptul că prin aplicarea
metodelor unui anumit domeniu al cunoaşterii în alt domeniu pot lua naştere noi asocieri
şi astfel de asocieri pot forma baza unor noi idei inovatoare. Se referă la acei oameni care
sunt capabili să recunoască potenţialul unei idei foarte devreme.

Întâmplarea. Se referă la acele fapte creative care au apărut din întâmplare, accidental.
Istoria umanităţii este plină de exemple. Fleming a descoperit penicilina din întâmplare,
Christopher Columb a descoperit America datorită unei greşeli de măsurare.


Teoria cognitivă. Conform acestei teorii creativitatea derivă din procese cognitive cu totul
fireşti, cum ar fi recunoaşterea, raţionamentul şi înţelegerea. Esenţa acestei argumentaţii este
faptul că norocul avantajează o minte pregătită.
 10
MOMENTUL 2, PASUL 2

Care sunt sursele creativităţii?

Prin definiţie, gândirea creativă depăşeşte cunoaşterea, se presupune, că există o tensiune între
cunoaştere şi creativitate. Astfel, dacă toată lumea admite că o persoană care speră să creeze
ceva nou într-un anumit domeniu trebuie să aibă cunoştinţe din acel domeniu, este recunoscut
şi faptul că prea multă experienţă poate duce la rutină, care face să nu se mai poată depăşi
reacţia stereotipă. Prin urmare, se presupune că relaţia dintre cunoaştere şi creativitate are
forma unui U răsturnat, cu nivel maxim de creativitate pe la jumătatea anilor de studii
universitare.

Pentru a afla mai multe vă rugăm să urmăriţi înregistrarea video.

http://www.youtube.com/watch?v=x_0Lsg1iRsQ&playnext=1&list=PL53D062A8A8216340 http://www.youtube.com/watch?v=x_0Lsg1iRsQ&playn
ATENŢIE SE VA INTRODUCE SUBTITRAREA ext=1&list=PL53D062A8A8216340
 11
MOMENTUL 2, PASUL 3

Care sunt sursele creativităţii?

Ştiaţi că?

 Jurnalistul şi editorul maghiar Laszlo Jozsef Biro şi fratele său Györgi, de profesie chimist,
au inventat în anul 1938, la Budapesta, pixul cu pastă. Nişte copii care se jucau cu un joc cu
bile de sticlă le-au dat ideea: o bilă s-a rostogolit printr-o baltă şi a lăsat apoi pe stradă o dâră
de apă.

 Lui Dunlop i-a venit ideea unei anvelope cu aer atunci când fiul său s-a plâns de roţile
dure din lemn ale tricicletei sale. El a legat marginile lipite ale unui furtun de grădină peste
roţi, le-a îmbrăcat cu o pânză impregnată şi l-a umflat cu pompa folosind un ventil. În iulie
1888 a obţinut patentul pentru anvelopa cu cameră de aer.

 Culoarea roşie a lichiorului Campari provine de la colorantul Cochenille (roşu carmin) ce

se află în sucul unor anumite specii de cactus. Acest suc este supt de o specie de păduchi de
plante, care apoi sunt uscaţi şi din care este extrasă culoarea.

Sursa: Tory Czartowski, 500 Cele mai importante mărci ale lumii, Editura Paralelea 45, 2007
 12
MOMENTUL 3, PASUL 1

Cât de important este ca întreprinzătorul să fie creativ?

Principalul avantaj al firmelor mici este flexibilitatea, aproprierea de client, oferirea de soluţii
diverse.

Pentru a rezista pe o piaţă dominată de firmele mari, cu resurse multiple, firmele mici trebuie să
inoveze.

Procesul de inovare trebuie să fie permanent şi necesită multă creativitate.

Prin inovare se înţelege aducerea cu succes pe piaţă (obţinerea de profit) a unei idei creative.
Astfel, se poate spune că creativitatea este punctul de plecare în inovare şi că nu orice idee
creativă conduce la inovaţie.
 13
MOMENTUL 3, PASUL 2

Cât de important este ca întreprinzătorul să fie creativ?

Domnul Costel Vânătoru, un cercetător din Buzău, vrea să revoluţioneze botanica şi, de ani de
zile, încrucişează diverse soiuri. Toamna aceasta, de exemplu, se laudă că a recoltat pepeni cu
gust de vanilie şi de cognac.

Tot el susţine c-ar fi obţinut şi castravetele cu insulină verde, perfect pentru bolnavii de diabet.
Toate bune, transmit doctorii, dar asta nu înseamnă că bolnavii pot să renunţe la tratament.
Excentricul inginer agronom stă de 20 de ani în sera, iar "roadele" muncii lui arată ca nişte culturi
extra-terestre din filmele scince fiction: aici au răsărit pentru prima oara castravetele "grenadă"
sau cel care ar reduce glicemia.

Vedetele grădinii sunt, însa, pepenii galbeni cu diverse arome, numai cu cea de pepene nu.
Biologul spune că a făcut diverse combinaţii naturale între mai multe soiuri fără modificări
genetice. Excentricul inventator cultivă cu succes roşii multicolore sau cu puf de piersică, dar şi http://stirileprotv.ro/stiri/social/pepenele-cu-gust-
dovlecei lungi de 2 metri. de-vanilie-sau-cognac-se-gaseste-in-buzau.html

Pentru a afla mai multe vă rugăm să urmăriţi înregistrarea video.

http://stirileprotv.ro/stiri/social/pepenele-cu-gust-de-vanilie-sau-cognac-se-gaseste-
in-buzau.html
Sursa: Ştirile ProTv

De ce este domnul Costel o persoană creativă?

Se poate spune că este inovator?
 14

MOMENTUL 4, PASUL 1

Produsul şi povestea lui

Lui Mark Tudose îi plac poveştile. Sculptorul sighişorean, strămutat din Bucureşti, crede că orice
lucru, cât de mic în lumea asta, are o poveste a lui şi totul capătă o cu totul altă valoare dacă în
jurul său se ţese o astfel de istorisire.
Tot el spune că: ,,Atunci când nu o să mai găsesc povestea din jurul lingurilor mele, probabil, o să
mă numesc omul-cutie sau oricum altcumva, numai să pot simţi şi trăi ceea ce fac.”
"Eu prefer să spun că vând în prezent poveşti şi nu obiecte, inspirat fiind de filmul românesc
"Filantropica" unde se spunea că mâna întinsă care nu spune o poveste nu primeşte pomană.
Am adaptat puţin ce am auzit acolo şi am încercat şi în cazul lingurilor să vând povestea lor nu
neapărat obiectul în sine. De exemplu, am o lingură cu o barză ce stă aşezată pe o casă, iar în
tradiţia populară se spunea că atunci când o barză îşi face cuibul pe o casă o protejează de foc,
apă şi hoţi. O altă lingură este cea la care îi spun eu lingura binelui şi a răului şi reprezintă o
pasăre care se bucură de venirea primăverii, şi fiind euforică căutându-şi jumătatea uită să fie
atentă la răul ce pândeşte, reprezentat în partea de jos a lingurii printr-un şarpe care o prinde",
îşi prezintă lucrările Marc Tudose.

Pentru a afla mai multe vă rugăm să citiţi articolul - Povestea lui Spoonman
http://thespoonman.ro/linguri_de_lemn/
 15

MOMENTUL 5, PASUL 1

Ce câştigăm dintr-o idee?

Fără capacitatea de a obţine idei noi, o organizaţie stagnează, intră în declin şi până la urmă este
eliminată de competitori care au idei noi.

O idee apare atunci când cineva devine conştient de existenţa unei probleme sau a unei
oportunităţi, oricât de mică.

În fiecare zi, angajaţii obişnuiţi — cei care fac munca de birou, realizează produsele şi servesc
clienţii — văd o mulţime de probleme şi oportunităţi şi vin cu idei despre cum pot fi abordate
acestea.
 16

MOMENTUL 5, PASUL 2

Ce câştigăm dintr-o idee?

Exemplu Winnebago Industries

La Winnebago Industries, producător de rulote motorizate, un muncitor de la montaj a

demonstrat că 10% dintre clienţii care comandau sistemul de sonorizare de lux primeau în plus
difuzoare pe care nu le foloseau niciodată. Nimeni nu le-a spus echipelor de la linia principală de
asamblare, unde se instalau difuzoarele pentru sistemul audio standard, să nu le instaleze şi
pentru vehiculele care urmau să primească mai târziu difuzoarele de lux. Difuzoarele standard,
încorporate în pereţi, nu erau niciodată conectate. Se vedeau, dar nu se auzeau. Cu toate că şi
economiile erau semnificative, cel mai mare câştig a fost următorul: clienţii n-au mai adus
vehiculele înapoi la dealeri pentru a repara difuzoarele care nu funcţionau.

Sursa: Alan Robinson, Dean Schroeder, Ideile nu costă, Editura Curtea Veche, 2007
 17

MOMENTUL 5, PASUL 3

Ce câştigăm dintr-o idee?

De regulă, există concepţia că întreprinzătorul (managerul) trebuie să gândească, iar angajaţii să

facă.

Diferenţa dintre a gândi şi a face trebuie evidenţiată şi „imprimată" în politicile şi practicile

firmei. Majoritatea salariaţilor au o mulţime de idei şi doresc să vorbească despre ele şi să le
vadă aplicate. Atunci când ideile angajaţilor sunt aplicate, aceştia se simt implicaţi şi apreciaţi, iar
respectul întreprinzătorului (managerului) pentru angajaţi v-a creşte. Astfel, angajaţii vor primi
mai multe informaţii, şedinţe de instruire, autoritate. Acestea, la rândul lor, dau naştere la idei
mai multe şi mai bune.

Întreprinzătorul nu trebuie să ezite în a solicita ideile angajaţilor.

 18

MOMENTUL 5, PASUL 4

Ce câştigăm dintr-o idee?

O idee începe atunci când cineva devine conştient de existenţa unei probleme sau a unei
oportunităţi.

Definiţia unei probleme este „o sursă de perplexitate, nefericire şi frustrare". Este ceva ce
oamenii au înclinaţia naturală să repare. Când angajaţii vin cu probleme este bine să li se ceară şi
idei pentru rezolvarea acestora

O oportunitate este definită ca „un moment, un loc sau o circumstanţă care favorizează
dezvoltarea sau progresul" şi devine repede o sursă de frustrare pentru cineva care o identifică şi
care nu o poate valorifica. Este bine ca angajaţii să fie implicaţi în identificarea şi selectarea
oportunităţilor. Puteţi crea şi promova „Oportunitatea săptămânii" sau „Oportunitatea lunii".
 19

MOMENTUL 5, PASUL 5

Ce câştigăm dintr-o idee?

Numai tehnica de a gestiona un număr mare de idei în sine forţează schimbarea.

În 1992, Yuzo Yasuda a publicat o carte despre sistemul de idei al companiei Toyota, intitulată 40
Years, 20 Million Ideas (40 de ani, 20 de milioane de idei). Cartea vorbeşte despre cum a primit
Toyota mai mult de un milion de idei pe an de la angajaţii ei, şi continuă acest proces de peste
zece ani.

Trebuie bine înţeles faptul că totul se schimbă în mod constant: tehnologii, concurenţă, clienţi,
furnizori, angajaţi, economie, mediu de afaceri în ansamblu — totul. Pentru a rămâne
competitivă, o firmă trebuie să reacţioneze. Şi cum o organizaţie este un sistem viu,
interconectat şi integrat, o acţiune executată într-un loc influenţează tot restul. Noi probleme şi
oportunităţi se nasc în fiecare zi. Niciodată nu vor lipsi, şi cu cât o organizaţie le poate identifica
şi poate acţiona mai repede, cu atât mai mult succes va avea.

Sursa: Alan Robinson, Dean Schroeder, Ideile nu costă, Editura Curtea Veche, 2007
 20

MOMENTUL 6

Ce este intraprenoriatul?

Intraprenoriatul este procesul de elaborare de produse şi procese inovative în cadrul unei

organizaţii existente.

Una dintre cele mai de succes activităţi intraprenoriale a fost dezvoltarea „Post-it”., foiţa care se
lipeşte, de către Arthur Fry. Ca orice produs de succes şi acesta a avut la bază o nevoie. Atunci
când Fry interpreta cântece religioase, ca membru al corului bisericii locale, avea probleme cu
marcarea paginilor cu pasajele ce trebuiau cântate, pentru că bucăţile de hârtie folosite ca
semne de carte nu stăteau la locul lor şi cădeau mereu, cauzându-i neplăceri. Ca inginer chimist
la firma 3M, Fry cunoştea descoperirea unui om de ştiinţă Spencer Silver, cu privire la un adeziv
cu putere mică de lipire, fapt care reprezenta pentru firmă, în acel moment, o caracteristică
slabă pentru un produs. Totuşi, această caracteristică a fost perfectă pentru problema lui Fry, un
semn cu adeziv de lipire şi care era uşor de manipulat. Dar, Fry a trebuit să obţină aprobarea de
a comercializa ideea. Mostrele distribuite secretarelor de la 3M, precum şi altor companii sau
bucurat de un real succes, astfel încât compania a început să vândă produsul sub numele de
„Post-it”, un produs cu vânzări anuale de circa 100 milioane $.

Google, acordă timp (până la 20% din timpul de muncă pentru dezvoltarea proiectelor
personale.
 21

MOMENTUL 7, PASUL 1

De ce sunt importante ideile minore?

În general, întreprinzătorii şi managerii sunt interesaţi de ideile revoluţionare. Totuşi, cu cât o

idee este mai importantă, cu atât mai mari sunt şansele ca aceasta să fie descoperită de
concurenţă şi neutralizată. Dacă influenţează produsele şi serviciile firmei, acest lucru o face
vizibilă direct — ba, mai mult, s-ar putea chiar să i se facă publicitate de către firma în cauză.

Pe de altă parte ideile minore tind să rămână la proprietarul lor, pentru că este mai greu pentru
concurenţi să afle de ele şi chiar dacă ar afla, ideile sunt adesea în strânsă legătură cu o situaţie
dată şi nu pot fi copiate. Datorită naturii lor particulare, acestea se acumulează într-un suport
pentru avantajul competitiv de durată.
 22

MOMENTUL 7, PASUL 2

De ce sunt importante ideile minore?

Exersând, angajaţii îşi dezvoltă capacităţi de observaţie ascuţite. Să luăm, de exemplu, o idee pe
care a avut-o o menajeră. După urmele lăsate pe teancul de hârtie pentru notiţe din camere, ea
şi-a dat seama că oaspeţii foloseau foi întregi — fiind singurul sortiment de hârtie existent —
pentru a face schimb de adrese între ei. Folosirea de hârtie de scris de formar mare în acest scop
era incomodă şi costisitoare, s-a gândit ea. De ce să nu se pună la dispoziţie foi de hârtie de
mărimea unor cărţi de vizită, cu spaţii pentru nume, adrese, numere de telefon şi adrese de e-
mail? Astăzi, fiecare cameră a respectivului hotel are un mic suport conţinând aceste foi de
hârtie de mărimea unui portofel. Sunt practice şi le amintesc oaspeţilor de şederea lor Ia hotelul
în cauză.

Câte hoteluri au angajaţi în departamentul pentru întreţinerea curăţeniei atât de vigilenţi când
vine vorba de oportunităţi de îmbunătăţire a serviciilor?

Sursa: Alan Robinson, Dean Schroeder, Ideile nu costă, Editura Curtea Veche, 2007
 23

MOMENTUL 7, PASUL 3

De ce sunt importante ideile minore?

Deoarece ideile mari vin foarte rar, se ştie foarte puţin despre modul în care acestea pot fi
evaluate şi implementate. Există astfel puţine oportunităţi pentru întreprinzători şi manageri de
a obţine experienţă în managementul ideilor revoluţionare şi pentru angajaţi să înveţe cum să
vină cu astfel de idei. Dar de la toată lumea se poate cere să vină cu sugestii minore în mod
regulat.

Multe idei minore stau la baza marilor idei, deşi legăturile nu sunt întotdeauna evidente. O mare
problemă sau o mare oportunitate se manifestă printr-o mulţime de semne mai mici sau
simptome, acestea putând fi observate de oameni diferiţi în momente diferite. Ceea ce pare să
fie o idee măruntă poate de fapt să abordeze un singur aspect al acestei probleme mai mari.
 24

MOMENTUL 7, PASUL 4

De ce sunt importante ideile minore?

Exemplu Monrovia

Monrovia este una dintre cele mai mari sere cu vânzări angro din Statele Unite. Plantele în
ghivece şi copacii ei sunt vânduţi în magazinele din întreaga ţară. La puţin timp după ce a iniţiat
cutia cu sugestii, a primit o idee importantă de la un muncitor de la o filială din California. Totuşi,
timp de câteva luni după ce a fost implementată, nici el şi nici altcineva nu a înţeles adevăratul ei
impact.
Mare parte din munca pe care Monrovia o face este sa transfere plantele în ghivece mai mari pe
măsură ce acestea cresc. Unele plante pot fi transferate de patru sau cinci ori. Solul folosit este
creat special pentru fiecare plantă şi păstrat în grămezi mari în afara clădiri.
Înainte ca muncitorul să-şi prezinte ideea, operaţiunea de transfer devenise foarte neplăcută
mai ales când ploua. Solul conţinea o doză bună de „fertilizator natural" (balegă), care devenea
acid şi toxic când se uda. Le intra oamenilor sub unghii, le irita pielea şi mirosea îngrozitor. Mai
mult, solul devenea dificil de prelucrat şi, după câteva ore, pe muncitori începeau să-i doară
mâinile.
 25

MOMENTUL 7, PASUL 5

De ce sunt importante ideile minore?

Exemplu Monrovia

Ideea angajatului? Să se cumpere materiale rezistente la ploaie cu care să se acopere grămezile

de pământ atunci când ploua. Destul de simplu. Ideea a fost aprobată, iar muncitorului i s-a
recunoscut meritul pentru ideea sa de natură să „ridice moralul". Dar nimeni nu a anticipat
urmările ideii sale asupra plantelor. Puse în sol uscat, plantele cresc şi se dezvoltă bine în
proporţie de aproape 100%. Nimeni nu înţelesese că în solul ud producţia scade dramatic, uneori
până la 60%. Pentru că solul formează cruste când se usucă, rădăcinile în creştere îl penetrează
mai greu. De asemenea, formează perne de aer la suprafaţă, descoperind rădăcinile care nu pot
absorbi apa şi substanţele nutritive.
Cu alte cuvinte, de câte ori ploua, compania intra, fără s-o ştie, într-o fază a producţiei scăzute.
Pentru că plantele mureau progresiv şi în număr diferit, Monrovia nu a înţeles niciodată ce se
petrecea. Şi cum pe liniile de producţie pot fi transferate 2 700 de plante pe oră, iar după o
ploaie puternică se lucra cu solul ud mai multe ore, această idee a economisit o sumă imensă de
bani.

Sursa: Alan Robinson, Dean Schroeder, Ideile nu costă, Editura Curtea Veche, 2007
 26

MOMENTUL 7, PASUL 6

De ce sunt importante ideile minore?

Exemplu: Livrarea aparatelor electrocasnice

Spre sfârşitul anilor 1990, de exemplu, un agent de vânzări din domeniul aparatelor
electrocasnice de la filiala din Chicago a unuia dintre cei mai mari vânzători cu amănuntul din
Statele Unite şi-a dat seama de existenţa unui mod simplu de a evita o problemă care apărea
adesea după ce vindea un frigider. Când era livrat la domiciliul clientului, nu încăpea întotdeauna
pe toate uşile. Echipa de livrare se chinuia cu el, adesea deteriorându-l, ca şi uşile casei, înainte
de a renunţa şi de a reîmpacheta frigiderul, ducându-l înapoi la depozit. La nivel naţional,
problema costa compania milioane de dolari. Pe lângă faptul că trebuiau să plătească echipele
pentru livrările eşuate, electrocasnicele pe care le stricau trebuiau trecute în registre. Pentru
agenţii de vânzări, aceasta însemna muncă de birou în plus, clienţi furioşi şi, poate, pierderea
unei vânzări.
Soluţia agentului de vânzări: ori de câte ori cineva cumpăra un frigider, tăia o bucată de sfoară
de dimensiunea părţii cu probleme şi o capsa împreună cu chitanţa. Îi spunea clientului astfel:
„Când ajungeţi acasă, măsuraţi cu această sfoară fiecare uşă prin deschizătura căreia va trece
frigiderul. Suna-ţi-mă imediat dacă apare vreo problemă."

Sursa: Alan Robinson, Dean Schroeder, Ideile nu costă, Editura Curtea Veche, 2007
 27

MOMENTUL 8

În ce constă problema recompenselor?

De regulă, recompensa o primeşte numai iniţiatorului ideii. Astfel, este afectată munca în echipă
necesară pentru a duce la îndeplinire ideea. Apare indignarea oamenilor implicaţi în evaluarea,
testarea şi implementarea idei, care se văd astfel ignoraţi. De ce să muncească în plus pentru a
dezvolta o idee, de vreme ce recompensa îi va reveni altcuiva? Este dificil să convingi pe cineva
să evalueze şi să implementeze o idee, când cel mai simplu pentru acea persoană este să
găsească un motiv pentru a respinge ideea.

Este de dorit ca recompensarea să nu vizeze numai pe iniţiatorul idei. Câştigurile generate de

implementarea idei trebuie regăsite prin stabilitatea mai mare a locului de muncă şi salarii mai
bune. Totuşi, trebuie avut grijă ca persoanelor care au venit cu idei să le fie recunoscute meritele
şi eventual să primească chiar şi un bonus.
 28
MOMENTUL 9

C.V.-ul creativ

ÎNREGISTRĂRI VIDEO
http://stirileprotv.ro/stiri/ilikeit/ilikeit-c-v-ul-cheia-succesului-cateva-idei-pentru-un-curriculum-vitae-
remarcabil.html

http://stirileprotv.ro/stiri/ilikeit/ilikeit-metodele-prin-care-puteti-vana-un-job-mai-bun-cu-ajutorul-unui-
cv-bine-facut.html

Link-uri de văzut

-► Povestea lui Alexander J. Velicky, tanarul care a construit un joc video 3D, ca sa obtina un loc de
munca.
http://www.forbes.com/sites/insertcoin/2013/07/19/the-stunning-video-game-resume-that-took-2000-
hours-to-make/

-► CV-ul Harta
http://rack.0.mshcdn.com/media/ZgkyMDEyLzA4LzA1LzIwXzE5XzAyXzk5MV9maWxlCnAJdGh1bW
IJMTIwMHg5NjAwPg/3c477ea7

-► CV-ul infografic
http://rack.0.mshcdn.com/media/ZgkyMDEyLzA4LzA1LzIwXzE5XzAyXzY5M19maWxlCnAJdGh1bW
IJMTIwMHg5NjAwPg/1725501d

-► CV-ul vorbitor
https://www.youtube.com/watch?v=E38FeYMicJQ

-► CV-ul viral pe YouTube

https://www.youtube.com/watch?v=KtjnSTnNmXo
http://vimeo.com/32397612

-► CV in 6 secunde
http://mashable.com/2013/04/09/vine-resume-woman-gets-job/
 29

-► CV-ul Nr.1
http://www.rleonardi.com/interactive-resume/

-► Prezume-ul
http://prezi.com/prezume/

-► CV-ul desenat de specialisti

http://www.1stwebdesigner.com/inspiration/creative-resume-designs/

-► Blog de HR
http://blogdehr.ro/

-► Top 10 site-uri de joburi

http://tipadelahr.ro/archives/2252

-► Cum arata un CV profesionist

http://haganblount.com/wp-content/uploads/2011/04/infographic2012-1280px.jpg

-► Un C.V. inedit, in format video

https://www.youtube.com/watch?v=ERZDsSWxi98

-► Aplicatie online pentru realizarea infograficelor

http://kinzaa.com/
3
0