Sunteți pe pagina 1din 7

Revista de științe socioumane Nr.

1 (41) 2019

Comunicarea – factor al dezvoltării features, communication of children with autistic


spectrum disorders.
limbajului la copiii cu tulburări de spectru
autist Comunicarea prezintă un proces de
interactivitate a două și mai multor persoane
Communicating as a factor of language orientate spre cunoașterea reciprocă,
development in children with autistic constituirea relațiilor și dezvoltarea lor,
spectrum disorders realizarea unui impact asupra părerilor,
comportamentului și reglării activității.
Adriana Ciobanu, conferențiar universitar, Comunicarea este un proces complex, care are
doctor în psihologie,
propria sa structură.
Catedra de psihopedagogie specială,
Facultatea de Psihologie și Psihopedagogie
În comunicarea interpersonală, sunt
Specială,
UPS „Ion Creangă”, Chișinău; identificate trei părți:

 partea comunicativă prezintă


Simona Mihaela Meleșcanu, doctorandă,
UPS „Ion Creangă”, Chișinău schimb de informație;
 partea interactivă corespunde
Rezumat
scopurilor de interactivitate practică în
În acest articol sunt prezentate concepte
activitatea comună (colaborarea,
privind comunicarea și particularitățile
comunicării ca factor al dezvoltării limbajului la reciprocitatea, coordonarea acțiunilor);
copiii cu tulburări de spectru autist. Vor fi  partea perceptivă este caracterizată
prezentate, totodată, cercetări privind comunicarea
la copiii cu tulburări de spectru autist. prin perceperea reciprocă dintre persoane,
cunoașterea și calitățile personale.
Cuvinte-cheie: vorbire, limbaj,
comunicare, autism, tulburare de limbaj, Leo Kanner, în prima sa lucrare despre
caracteristici ale limbajului și ale comunicării, autism, din 1943, descrie problemele legate
particularitățile comunicării la copiii cu tulburări
de spectru autist. de comunicarea socială. El a menționat, de
exemplu, că aceștia nu reuşeau să aibă un
Abstract
contact vizual sau să răspundă la întrebări și
This article presents conceptual notions
about communication and communication of aveau o tendință obsesivă spre conversație.
children with autistic spectrum disorders. Also, De atunci, deficiențele de limbaj și de
there will be presented, briefly, some research on
comunicare au fost în mod constant parte a
communication of children with autistic spectrum
disorders. conceptului de „autism‖, dar nu întotdeauna,

Keywords: manner of speech, language, un criteriu separat pentru diagnosticare [13].


communication, autistic spectrum disorders,
language disorder, language and communication

~ 44 ~
Revista de științe socioumane Nr.1 (41) 2019

În perioada copilăriei, tulburarea de Е.Э. Артѐмова, С.Н. Камышева [4]


spectru autist (TSA) se manifestă cu afecțiuni menționează că la trei ani de viață tulburările
grave în dezvoltare, aceasta fiind caracterizată comunicării devin tot mai evidente. Unii copii
prin afectarea relaționării sociale, a cu TSA au comunicarea verbală și în aceste
comunicării și comportamentului. Cea mai cazuri putem atesta încetinire în dezvoltarea
dificilă și mai des întâlnită problemă pe care o limbajului expresiv. Putem observa și unele
are societatea este că la 50% de cazuri din particularități: ecolalii directe și amânate,
această categorie de copii este prezentă dificultăți în utilizarea pronumelor personale,
afectarea limbajului și comunicării [14]. expresii stereotipe folosite fără niciun sens. În
Copiii cu TSA ori nu vorbesc, ori au o cazul prezenței limbajului, totuși se observă
vorbire întârziată, repetitivă. S-a estimat că lipsa spontaneității în dialog.
40% din copiii cu TSA nu vorbesc deloc şi cei Pentru copiii cu TSA, dezvoltarea
care vorbesc par să nu fie capabili să întrețină comunicării se întâmpla diferit şi mai încet.
o conversaţie în doi. Datorită provocărilor senzoriale asociate cu
Copiii mici cu autism nu îşi folosesc aceasta tulburare, copiii cu autism pot părea
limbajul trupului pentru a arăta ce vor, ei nu mai interesaţi de sunetele din mediul
indică cu degetul şi nu-şi îndreaptă braţele înconjurător, precum sunetul creat de un
spre obiectele pe care le vor, nu vor vorbesc ventilator sau un aspirator, decât de o discuţie
despre ceea ce doresc să facă şi nu folosesc între oameni. Ei pot părea distraşi sau se poate
niciodată expresia priveşte-mă!. părea chiar că nu aud ce se vorbeşte. Nimeni
Alte semne ale deteriorării relaţiilor nu ştie exact de ce, dar copiii cu TSA nu imită
sociale includ contactul privirii, care este în mod natural, ca alţi copii. Ei fie nu imită
aproape inexistent, nu prea realizează contact deloc sau imită propoziţii întregi (numite
vizual direct oamenii, nici cu alte sarcini pe ecouri), fără să înţeleagă semnificaţia
care le au de îndeplinit, bizuindu-se mai mult lucrurilor pe care le spun. Printre copiii care
pe priviri cu coada ochiului. nu folosesc ecouri, primele cuvinte sunt
Ceea ce îi conferă autismului calitatea deseori întârziate şi câteodată neobişnuite
sa distinctivă este o denaturare a acestui (cum ar fi numere sau litere ale alfabetului).
sistem logico-afectiv, o perturbare care este O cercetarea amplă privind specificul
evidentă în mod special în limbaj, scris sau interactivității și dezvoltarea deprinderilor de
semnat, în parte pentru că limbajul serveşte socializare a fost realizată de către А.В.
atât un scop cognitiv, cât şi un scop Хаустов, Е.В. Руднева [10]. Autorii au
comunicativ. identificat următoarele: nivelul scăzut al

~ 45 ~
Revista de științe socioumane Nr.1 (41) 2019

abilităților de socializare, dificultăți sociale, scăzută pentru comunicare, afectarea


care se manifestă în relaționarea empatiei, adaptarea sociopsihologică și
interpersonală, joc, petrecerea timpului liber tulburarea structurii gramaticale a limbajului.
și colaborare. Cercetătorii au descris trei În propriul studiu, cercetătoare a determinat
grupuri de copii cu dezvoltarea deprinderilor trei grupuri de copii cu TSA, în funcție de
sociale: nivel inferior de dezvoltare a dezvoltarea cognitivă, comunicativ-afectivă:
deprinderilor sociale – nu este dezvoltată nici 1) copii cu nedezvoltarea evidentă a sferei
o abilitatea socială necesară pentru comunicativ-afective, comparativ cu cea
relaționare, jocuri cu semenii și colaborare; cognitivă; 2) copii cu tulburări neînsemnate
nivel mediu de dezvoltare a deprinderilor ale sferei comunicativ-afective, asociate cu
sociale – abilitățile sociale nu sunt suficient tulburări evidente ale sferei cognitive; 3) copii
de generalizate, în momentul de relaționare cu care au tulburări evidente ale sferei cognitive
cei din jur, în activitatea de joc sau în și comunicativ-afective.
respectarea anumitor reguli, au nevoie de Mai puține cercetări s-au efectuat
susținere din partea maturului; nivel superior referitor la particularitățile comunicării în
de dezvoltare a deprinderilor sociale – perioada adolescentă și în cea matură. И.А.
deprinderile sunt formate aproape definitiv, ei Костин [6] menționează doar despre unele
relaționează cu semenii în activitatea de joc, particularități ale perioadelor de vârstă sus-
respectă regulile independent, mai rar au numite: persistă dificultăți în exprimarea
nevoie de susținere. verbală, în relatarea experienței proprii. Chiar
O cercetare a particularităților dezvoltării dacă există un limbaj desfășurat, sunt
deprinderilor de comunicare la copiii cu TSA observate particularități intonaționale, se
de vârsta preșcolară a fost realizată de către manifestă particularități în manifestarea
Ю.В. Бессмертная [5]. Autoarea a relevat, mimicii și gesturilor.
printre tulburările principale ale funcției de Cu cât cercetătorii au început să
comunicare, dificultăți în înțelegerea altor înţeleagă mai multe despre cum evoluează
persoane (tulburarea părții gnostice a limbajul la persoanele cu autism, cu atât
comunicării); probleme în autoexprimare și părerile s-au schimbat, de mai multe ori
transmiterea informației (tulburarea părții privind cum şi dacă limbajul şi interacţiunea
expresive); se atestă dificultăți în relaționarea socială ar trebui tratate ca o problemă unică
și schimbul de informație. Autoarea numește sau ca probleme separate.
semnele minore de tulburare a funcției Pe parcursul mai multor decenii, au
comunicative la acești copii: motivația fost analizate în mod special persoanele cu

~ 46 ~
Revista de științe socioumane Nr.1 (41) 2019

autism sever, care pot spune puţine cuvinte, abilitatea unui individ cu TSA de a se angaja
rareori iniţiază o conversaţie şi răspund cu plenar în discuţii în timpul interacţiunii
greu. În consecinţă, diagnosticul de autism sociale.
necesită existenţa unui deficit în abilităţile de Mai mulți cercetători din domeniu au
comunicare, dar terapeuţii au început să studiat problema comunicării la copiii cu
recunoască faptul că oamenii cu autism pot TSA: din școala rusă (С.А. Морозова [7],
avea abilităţi verbale foarte dezvoltate. Iniţial, О.С. Никольская, Е.Р. Баенская, М.М.
acei oameni nu păreau să aibă vreo problemă Либлинг [8]), din cea din Occident (L.K.
privind comunicarea socială, dar ultimul Koegel, R.L. Koegel [12]; L.R. Watson, C.
deceniu a relevat faptul că ei erau priviţi ca Lord, B. Schaffer, E. Schopler [15]); din
fiind „ciudaţi‖ în ceea ce priveşte modul lor România [1].
de exprimare verbală, făcând mai multe Comportamentele agresive (loveşte,
greşeli decât alte persoane, obişnuite. muşcă, ciupeşte, scuipă), tantrumurile (ţipete,
Ultimele studii confirmă faptul că urlete), comportamentele stereotipe în
limbajul este o parte integrantă în condiţiile în care nu au avut la îndemână
comunicarea socială ca întreg şi că acest tip mijloace eficiente prin care să transmită celor
de comunicare ca întreg reprezintă o problemă din jur nevoile lor de comunicare sunt
recurenta la multe persoane cu TSA. trăsături confirmate de către C. Dascăl [1].
Un copil sau un adolescent cu TSA Semnele de afectare a comunicării
pune întrebări în mod excesiv. Poate pune expresive la copiii cu TSA sunt următoarele:
aceeaşi întrebare unui partener de conversaţie, limbajul stereotip, ecolalia rapidă/încetinită,
deşi la această întrebare anterior a fost oferit dificultăți în folosirea pronumelor, selectarea
un răspuns. Acest fenomen se manifestă, limitată a temelor de convorbire, interesele
poate, în legătură cu condiţiile de anxietate partenerului de comunicare nu sunt luate în
crescută sau cu dificultăţile de procesare a considerare, lipsa contactului vizual,
limbajului. Vorbitul despre interese specifice, dificultăți în distribuirea atenției, crearea unui
care ar putea să nu fie împărtăşite de către limbaj propriu [2].
partenerul de conversaţie, este, de asemenea, О.С. Никольская propune clasificarea
o problemă de comunicare socială des copiilor cu autism după profunzimea
întâlnită în acest grup de oameni, folosind un deficienţei, în funcţie de nivelul limbajului şi
limbaj ce interferează cu natura reciprocă a de nivelul comunicării. Autoarea deosebeşte
comunicării şi a interacţiunii sociale. Fiecare patru grupuri de copii cu autism infantil [9]:
dintre aceste comportamente complică

~ 47 ~
Revista de științe socioumane Nr.1 (41) 2019

− grupul I. Copiii practic nu vorbesc; în într-o situaţie anumită. Pot dialoga cu alţii,
stare de afect, pronunţă sunete, cuvinte scurte dar la cea mai mică problemă refuză
sau fraze stereotipe. Creează impresia că nu comunicarea. Se adresează către matur cu
înţeleg cuvintele cu care li se adresează vorbire încetinită.
adultul. Р.Л. Эйстербрук, С.А. Эйстербрук,
− grupul II. Copiii prezintă tulburări în А. Дрейфус, Т.А. Карпенкова, Е.Н.
dezvoltarea vorbirii. Pentru acest grup, este Солдатенкова [11] menționează anumite
caracteristică ecolalia. Preferă să nu particularități ale comunicării la copiii cu
folosească vorbirea, comunică despre sine la TSA, printre care putem numi următoarele:
persoana a III-a, când doresc ceva, arată cu  tempo încetinit (ecolalia fiziologică,
degetul. Pentru ei, este tipic scandalul. Sunt sărăcia vocabularului, agramatisme),
copii vorbitori, pot folosi vorbirea pentru a-şi stoparea sau regresul (apariția
arăta necesităţile. Se simt mai ataşaţi de limbajului din perioada preverbală
oamenii apropiaţi. Stabilesc cu greu legături fonematică) dezvoltării limbajului,
emoţionale. fără nici o compensare prin aplicarea
− grupul III. Vorbirea lor este clară, cu un gesturilor;
bagaj mare de cuvinte şi fraze complicate.  aplicarea incorectă a pronumelui și a
Vorbesc mult şi deseori pronunţă fraze formelor verbului (tulburările
complicate, preferate de ei. Nu sunt dispuşi la limbajului din cauza afectării
dialog. Vorbind, se uită la interlocutor, dar nu autoconștientizării);
vorbesc cu el. Vorbirea este încurcată,  natura catatonică a tulburărilor
schimbă cuvintele cu locul. Deseori vorbesc comunicative (mutism, limbaj sacadat,
despre bandiţi, tâlhari. În general, sunt copii pronunțarea lentă sau grăbită, ecolalii,
foarte vorbăreţi. Sunt activi în învăţarea limbaj ecocentric, verbigerații, limbaj
formelor orale. Pentru ei, este tipică înecarea potolit);
şi grăbirea vorbirii. De obicei, relaţiile cu ei se  patologia aparatului asociativ
formează greu. (tulburări ale părții semantice a
− grupul IV. Se întâmpină greutăţi în limbajului în formă de propoziții
organizarea convorbirii şi interacţiunii cu nefinalizate, asociații inconsecvente,
copilul. Vorbirea este înceată, folosesc contaminări etc.);
dialogul, dar expunerea unui text se face cu  aplicarea cuvintelor obișnuite cu
dificultăţi. Uneori se creează impresia că nu semnificații neobișnuite (aplicarea
înţeleg instrucţia, dar pot reacţiona prompt

~ 48 ~
Revista de științe socioumane Nr.1 (41) 2019

idiosincrazică a cuvintelor) și a спектра‖, в Комплексное сопровождение


neologismelor; детей с расстройствами аутистического
 incapacitatea de a începe și a susține спектра. Сборник материалов I
un dialog, tulburarea comunicării Всероссийской научно- практической
nonverbale (gesticulări, expresii конференции, 14-16 декабря 2016 г.,
mimice). Москва, под общ. ред. А.В. Хаустова,
Mai mulți cercetători din domeniu (C. ФГБОУ ВО МГППУ, 2016, c. 16-22.
Dascăl [1], I. Puiu [3], А.В. Хаустов, Е.В. 5. Бессмертная, Ю.В., Особенности
Руднева [10], О.С. Никольская, Е.Р. развития коммуникативных способностей
Баенская, М.М. Либлинг [8]) menționează дошкольников с нарушениями
despre dificultăți în interactivitatea necesară аутистического спектра. Диссер. канд.
pentru comunicare: dificultăți în stabilirea психол. наук, Екатеринбург, 2008.
contactului vizual, păstrarea distanţei 6. Костин, И.А., „Взросление человека
adecvate în timpul abordării interlocutorului, страдающего РАС: среда против регресса‖,
lipsa unor strategii eficiente de iniţiere, в Аутизм и нарушения развития, 2016, №
menţinere, corectare şi finalizare a unei 3, с. 10-16.
interacţiuni sau jocul vocal stereotip, cu rol de 7. Морозова, С.А., „Формирование
autostimulare senzorială. коммуникативной функции речи у детей,
страдающих ранним детским аутизмом,
Bibliografie как профилактика вторичной школьной
1. Dascăl, C., Metode alternative și дезадаптации‖, в Социальная и
augmentative de comunicare adresată клиническая психиатрия, 1992, т. 2, вып. 2,
copiilor cu tulburări de spectru autist, Cluj- с. 93-96.
Napoca. Teză de doctorat. Rezumat, 2012. 8. Никольская, О.С., Баенская, Е.Р.,
2. Gherghuț, A., Sinteze de psihopedagogie Либлинг, М.М., Аутичный ребѐнок: пути
specială. Ghid pentru concursuri și examene помощи, Москва, Теренвиф, 2000.
de obținere a gradelor didactice. Ediția a III- 9. Никольская, О.С., „Психологическая
a, Iași, Polirom, 2013. классификация детского аутизма‖, в
3. Puiu, I., Tulburarea de spectru autist, Аутизм и нарушения развития, 2017, № 5,
Chișinău, Tipografia „Prag-3‖, 2014. с. 15-25.
4. Артемова, Е.Э., Камышева, С.Н., „К 10. Хаустов, А.В., Руднева, Е.В.,
вопросу изучения проблем общения у „Выявление уровня социализации у детей
детей с расстройствами аутистического с расстройствами аутистического спектра‖,

~ 49 ~
Revista de științe socioumane Nr.1 (41) 2019

в Психологическая наука и образование,


2016, т. 21, № 3, с. 16-24.
11. Эйстербрук, Р.Л., Эйстербрук, С.А.,
Дрейфус, А., Карпенкова, Т.А.,
Солдатенкова, Е.Н., „Развитие
коммуникации у детей с расстройствами
аутистического спектра в Соеденѐнных
Штатах Америки и России‖, в
Психологическая наука и образование,
2016, т. 21, № 3, с. 56-63.
12 Кoegel, L.K., Кoegel, R.L. Motivating
comunication in children with autism.
Learning and cognition in autism, New York,
Plenum press, 1995, pp. 73-87.
13.Thornton, C.M., Social and
communication development in autism
spectrum disorders: early identification,
diagnosis, and intervention. Choice: Current
Reviews for Academic Libraries. Jan. 2007,
vol. 44 Issue 5, pp. 907-908.
14. Wetherby, A.M., Prizant, B.M. and
Schuler, A.L., Autism spectrum disorders: a
transactional developmental perspective
(communication and language intervention
series), vol. 9, Brookes, Baltimore, 2000, pp.
105-110.
15.Watson, C. et al., Teaching Spontaneos
Comunications to Autistic and
Developmentally Handicapped Children, TX,
PRO-ED, 1989.

~ 50 ~