Franz Kafka

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Sari la navigareSari la căutare
Franz Kafka

Franz Kafka

Date personale

Nume la
Franz Kafka 
naștere

Născut 3 iulie 1883[5][6][7][1][8][9][10][11][12][13][14][15][16][17][18][19]
[20][21][22][23][2][24][25][26][27]
 
Praga, Austro-Ungaria[5][6][7][28][8][20][2] 

Decedat 3 iunie 1924 (40 de ani)[29][30][31][1][9][10][11][12][13][14]

[15][16][17][18][19][20]
 
Kierling[*], Austria[30] 

Înmormâ
New Jewish Cemetery[*][30] 
ntat

Cauza cauze naturale[32] (laryngeal tuberculosis[*]

decesului [32]) 

Părinți Hermann Kafka[*]

Julie Kafková[*] 

Frați și Elli Kafka[*][4]

surori Valli Kafka[*][4]
Ottla Kafka[4]  

Cetățenie  Cisleithania
  Cehoslovacia 

Etnie evrei așkenazi 

Religie iudaism[33] 

Ocupație romancier[*]
fabulist[*]
povestitor[*]
aphorist[*]
diarist[*]
traducător
avocat
scenarist
jurist-poet[*]
claims adjuster[*]
prozator[*]
scriitor 

Activitate

Limbi limba germană[1]

limba cehă  

Studii Karl-Ferdinands-Universität[*]
Universitatea Carolină
College of Philosophy of the Plague German
University[*][2]
Q102398197[*][2]  

Pregătire Friedrich Thieberger[*][3]  

Mișcare/
curent modernism literar[*], existențialism  
literar

Specie Modernism, belletristic
literară literature[*], povestire, Q21322403[*], roman, 
flash fiction[*]  

Opere Metamorfoza
semnifica Procesul
tive Castelul
În fața legii
America  

Influențe[ascunde]

Heinrich von Kleist  

Semnătură
 Prezență online

facebook
Internet Movie Database

Modifică date / text 

Franz Kafka (n. 3 iulie 1883,[5][6][7][1][8][9][10][11][12][13][14][15][16][17][18][19][20][21][22][23][2][24][25][26]

[27]
 Praga, Austro-Ungaria[5][6][7][28][8][20][2] – d. 3 iunie 1924,[29][30][31][1][9][10][11][12][13][14][15][16][17][18][19]
[20]
 Kierling[*], Austria[30]) a fost un scriitor de limbă germană, evreu originar din Praga.
Reprezentant remarcabil al prozei moderne, a exercitat o influență covârșitoare asupra
literaturii postbelice. Cu mesaje adesea codificate în parabole ce pot genera
multiple interpretări, operele sale se caracterizează printr-o viziune halucinantă,
grotescă, tragicomică asupra realității,
caracteristică expresionismului și suprarealismului. Narațiunea evoluează de multe
ori labirintic și fragmentar, iar temele abordate sunt alienarea, brutalitatea fizică și
psihologică, cosmicul conflictul oedipal și biblic dintre tată și fiu, complexitatea absurdă
a birocrației și imposibilitatea omului de a înțelege sensul propriei existențe. Printre cele
mai importante creații kafkiene se numără romanele Procesul, Castelul și America,
nuvela Metamorfoza sau povestirile Verdictul, Colonia penitenciară, Un artist al
foamei, Un medic de țară și Marele zid chinezesc.
Franz Kafka s-a născut în Praga, capitala Regatului Boemiei în timpul Imperiului Austro-
Ungar, într-o familie de evrei așkenazi, fiu al comerciantului Hermann Kafka și al Juliei
Kafka (Löwy). Limba lui maternă, în care a și scris mai târziu, a fost germana, vorbită
nativ în acea vreme de mai puțin de o cincime din populația orașului. Kafka a mai
învățat de-a lungul vieții ceha, franceza, italiana și ebraica. După absolvirea liceului
german, a studiat dreptul, și-a luat doctoratul, a lucrat un an la tribunalul din orașul
natal, apoi la o întreprindere italiană și în final ca avocat la compania de
asigurări Allgemeinen Unfallversicherungsanstalt für das Königreich Böhmen (1908-
1922). A părăsit rareori Praga, a călătorit în Italia, Germania, Franța și Elveția și a vizitat
orașul Arad. A frecventat până către sfârșitul vieții un „cerc strâmt” de literați praghezi.
Cei mai apropiați prieteni i-au fost sora sa Ottla, scriitorul Max Brod și actorul evreu
Ițhak Löwy.
În 1909, Kafka a debutat literar cu o colecție de opt schițe (Contemplare), publicate în
revista literară Hyperion din München. A întreținut, între 1912 și 1917, o corespondență
asiduă cu Felice Bauer, cea care i-a fost de două ori logodnică, iar apoi, începând cu
1920, a corespondat cu Milena Jesenská, o cunoscută scriitoare cehă, care i-a tradus
în cehește câteva povestiri. În ciuda numeroaselor sale iubiri și pentru a se dedica
scrisului, Kafka a rămas toată viața celibatar, la fel ca multe din personajele sale. A avut
o fire hipersensibilă și a suferit din cauza anxietății sociale,
a insomniei, ipohondriei și depresiei. A fost un iubitor al naturii și al activităților în aer
liber, iar interesul său pentru cultura evreilor răsăriteni a început să se manifeste în
 1911, când a descoperit teatrul idiș. Către sfârșitul vieții a îmbrățișat și unele
idei sioniste.
Primele simptome ale tuberculozei lui Kafka au apărut în 1917, dar el a refuzat să se
trateze într-un sanatoriu. Starea sănătății i s-a agravat și, începând cu 1922, nu a mai
putut lucra. În ultimele luni ale vieții, a fost internat în sanatoriul din Kierling,
lângă Viena. A murit la 3 iunie 1924 în brațele prietenului său, doctorul Robert
Klopstock, și ale ultimei sale iubite, Dora Diamant. Post-mortem, opera sa literară,
rămasă în cea mai mare parte inedită, a fost publicată de Max Brod, prietenul și
legatarul său testamentar, cel care a refuzat să ducă la îndeplinire rugămintea lui Kafka
de a arde manuscrisele[34].
Franz Kafka a influențat scriitori precum Jorge Luis Borges, Albert Camus, Jean-Paul
Sartre sau Gabriel García Márquez. Publicul german l-a descoperit abia după
episodul nazist, iar Cehia după relaxarea cenzurii comuniste din anii 60. În multe limbi,
cuvântul „kafkian” a ajuns să descrie o situație absurdă, coșmarescă și suprarealistă.

Cuprins

 1Contextul și formarea
o 1.1Cadrul social și religios
o 1.2Părinții
o 1.3Surorile
o 1.4Copilăria și adolescența (1883-1901)
o 1.5Studiile universitare (1901-1906)
 2Maturitatea și cariera
o 2.1Începuturile unui Brotberuf (1906-1914)
o 2.2Debutul și primele lucrări importante
o 2.3Relația cu Felice Bauer
o 2.4Anii războiului și « lupta pentru autoconservare » (1914-1918)
o 2.5Boala (1918-1924)
 3Posteritate
o 3.1Publicarea postumă
o 3.2Recunoașterea universală
o 3.3Exegeza
 3.3.1Interpretările sociale și politice
 3.3.2Interpretările psihanalitice
 3.3.3Interpretările religioase
 3.3.4Interpretările etnico-istorice
 3.3.5Respingerea interpretărilor
 4Opera literară
o 4.1Încadrarea și influențele moderne ale operei
o 4.2Stilul, temele și personajele
o 4.3Categorii estetice și tehnici literare
o 4.4Lucrările majore
 4.4.1Metamorfoza
 4.4.2America
  4.4.3Procesul
 4.4.4Castelul
o 4.5O selecție din opera lui Franz Kafka
o 4.6Ediții în limba română
 5Note
 6Bibliografie
o 6.1Surse primare
o 6.2Biografii. Monografii
o 6.3Critică literară
o 6.4Monografii critice în limba română
 7Legături externe

Contextul și formarea[modificare | modificare sursă]

Cadrul social și religios[modificare | modificare sursă]
Franz Kafka s-a născut în timpul domniei împăratului Franz Joseph, un monarh
cunoscut pentru tactul cu care reușea să medieze conflictele etnice, dar nu atât de abil
în situațiile economice. Pentru Imperiul Austro-Ungar, Praga reprezenta al treilea oraș
ca dimensiune și populație, după Viena și Budapesta[35], dar și unul din cele mai
importante centre industriale și culturale. La nașterea scriitorului, cosmopolita localitate
era locuită de 170 000 de oameni (300 000 cu suburbiile și garnizoanele militare) [36],
dintre care doar 14% (42 000) erau vorbitori nativi de germană[37], iar restul erau cehi.
Pentru comunitatea cehă, originară din ținuturile Boemiei și Moraviei, Praga devine un
simbol al identității lingvistice și culturale. Într-un imperiu ce pare să stagneze, orașul lui
Kafka inspiră dinamism și modernitate. Populația pragheză se dublează în treizeci de
ani; fluxul continuu de muncitori cehi și fenomenul asimilării diminuează numărul
germanofonilor la 6.7% (37 000) în 1910. Ca un fel de minoritate în minoritate [38],
comunitatea evreilor, în mare parte vorbitoare de limbă germană, număra la 1900 în jur
de 14 000 de locuitori[39]. Antisemitismul exacerbat de ideile naționaliste ale sfârșitului
de secol XIX, îi transformă pe evrei în ținta animozității atât a cehilor cât și a germanilor.
Tatăl lui Franz Kafka, Hermann Kafka, deși evreu, vorbea foarte bine cehește, ceea ce
i-a sporit succesul în afaceri. Numele lui, provenind din limba cehă
(unde kavka înseamnă stăncuță), este pus în valoare, într-o manieră ludică, prin
folosirea imaginii unei păsări ca firmă a magazinului său de galanterii [40]. Cunoașterea
limbii majorității îi aduce însă beneficii chiar mai importante decât cele economice: în
timpul unui progrom al cehilor împotriva evreilor, magazinul lui Hermann Kafka nu este
vandalizat, tocmai datorită dibăciei sale lingvistice [41]. Cu toate acestea, negustorul a
insitat ca fiul său să fie educat în spirit german; Franz Kafka va învăța ulterior ceha, dar
insuficient cât să poată scrie literatură în această limbă. Pe plan religios, părinții lui
Kafka nu au manifestat un interes pregnant pentru iudaism, deși au respectat formal
riturile și sărbătorile. Având de ales între ortodoxismul iudaic izolaționist și
iluminismul Haskala, care încuraja integrarea în societatea europeană, ei par să fi optat
mai degrabă pentru ultimul[42]. Această atitudine laică i-a îndepărtat oarecum de restul
comunității evreiești din Praga. Inabilitatea părinților de a-l ancora pe Kafka într-un
sistem cultural sau etnic a sfârșit prin a-i da tânărului scriitor un sentiment de
marginalizare și dezrădăcinare[42].