SEMINARUL 1

TEMĂ PROIECT: ORGANIZAREA ŞI HRĂNIREA ÎN SISTEM

PROPRIU ÎN MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE

Motivația alegerii acestei teme rezidă din perspectiva faptului că sistemul de

hrănire se află într-un proces de dezvoltare continuă, tocmai datorită evoluției
nevoilor și dorințelor societății. La acestea se mai adaugă dezideratul statelor
membre NATO referitor la uniformitate și standardizare. De asemenea, un
aspect deosebit de important îl reprezintă eforturile însemnate susținute atât
financiar de eșaloanele superioare, cât și faptic de unitățile militare în privința
revenirii la un sistem de hrănire în regim propriu. În ciuda faptului că progresul
în această direcție se realizează într-un ritm, pe alocuri, îngrijorător, este necesar
a se face trimitere la principiul pașilor mărunți, care profilează într-un mod sigur
etapele acestui proces.

Instrumentele principale utilizate pentru reconstituirea modului în care unitatea

militară reușește să asigure hrănirea efectivelor, având la bază un sistem de
hrănire propriu, prin popotă pe unitate, sunt cercetarea, analiza și evaluare,
aplicate atât etapelor întregului proces, cât și documentelor necesare realizării
cadrului legislativ, întrucât acestea însumează chiar obiectivul general al
prezentei lucrări, alături de considerarea și, ulterior, soluționarea aspectelor cu
caracter problematic, ce se interpun ca urmare a apariției diferiților factori
(resursa financiară, timpul, aspecte de ordin birocratic, situații neprevăzute).
 SEMINARUL 2

Normă: obligația de a nu accepta drepturi sau atenții din partea subordonaților

Valoare morală: curajul – a face ceea ce este corect chiar și cu prețul de a fi
respins
Etica, la locul de muncă, are ca scop definirea standardelor de comportament,
fără a afecta individualitatea fiecărei persoane, formând astfel cadrul de
desfășurare a activităților. Trebuie avut în vedere și faptul că aici participă și cea
mai importantă resursă, și anume omul, alături de o componentă esențială,
încrederea.
Pentru a conlucra, este necesar a enumera o serie de principii care definesc o
relație armonioasă la locul de muncă, precum: onestitate; integritate;
corectitudine; accesibilitate la servicii; nediscriminare; loialitate; încredere;
accesibilitate la informații.
Astfel un comportament etic se bazează pe: înțelegere – pozitivă și empatică;
încadrarea corectă a situațiilor specifice în contextul economic, cultural,
psihosocial; respectarea fermă a unor norme severe de etică, disciplină și
deontologie profesională.

Spre exemplu, în urma unei inventarieri desfășurate într-o unitate militară, unul
dintre gestionari este găsit cu minusuri considerabile în gestiune. În urma
demersurilor făcute de comisia de inventariere s-a ajuns la concluzia că lipsurile
s-au produs cu intenție, astfel că va fi derulată o cercetare administrativă.
Exemplul prezentat anterior expune, așadar, modul în care comisia de
inventariere acționează ținând cont de principiile de etică și conduită morală,
făcând totodată apel la principiul bunei credințe încălcat de gestionarul în cauză.
 SEMINARUL 3

1. Surse bibliografice:
Autori români

1. Gabriel Popa, Achizitii publice, curs universitar, Editura Academiei

Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, Sibiu, 2013.
2. G. Minculete, Abordări moderne ale managementului logistic, Editura
Universității Naționale de Apărare a României, București, 2015.
3. L. Habian, C. Teleșpan, Coordonarea acțiunilor militare, Editura
Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, Sibiu, 2003.

Legislație

1. Legea contabilității nr.82/1991.

2. L-12/2002 Instrucțiuni privind alimentația personalului din armata
României.
3. L – 4/1 Instrucţiuni privind hrănirea în Ministerul Apararii pe timp de
pace, cu modificările şi completările ulterioare.
4. M 8/1999 - Drepturile și obligațiile gestionarului privind primirea,
păstrarea și eliberarea bunurilor.

2. Pe parcursul realizării prezentei lucrări, un punct important l-a constituit

evitarea plagiatului prin mai multe metode, și anume: adăugarea notelor de
subsol și implicit a unei bogate bibliografii; documentarea și analizarea mai
multor surse pentru a crea posibilitatea formulării unei opinii proprii, dar bazată
pe opinii recunoscute; folosirea ghilimelelor; întocmirea lucrării în perioada
stabilită, nu cu puțin înainte de termenul limită, fapt ce poate duce la obținerea
unei lucrări nu foarte bine structurată și cu un nivel ridicat de plagiat;
considerarea atât a surselor regăsite în mediul online, cât și a celor regăsite în
biblioteci.