Sunteți pe pagina 1din 3

Universitatea Spiru Haret

Facultatea de Științe Economice Campulung


Programul de studii universitare de licență: Contabilitate și informatică de gestiune
ANUL II SEMESTRUL II

Nume și prenume: Duminică Emilia

Testul nr.1 de evaluare pe parcurs la disciplina Economie monetară

Răspundeți în scris la următoarele întrebări: (Fiecare întrebare va fi notată cu 20 de


puncte).

1. Ce înțelegeți prin oferta de monedă?

Oferta de monedă reprezintă masa monetară existentă în arterele circulaţiei şi exprimă


ansamblul creanţelor deţinute asupra instituţiilor financiar- monetare (instituţii emitente de active
ce se cuprind în structura masei monetare). Sfera acestor instituţi prezintă diferenţieri de la o ţară
la alta, în funcţie de modul de definire a masei monetare, de gama activelor financiare incluse în
structura acesteia.

2. Care sunt funcțiile monedei?

1. mijloc de schimb - deşi nu există un acord deplin, mulţi economişti consideră că funcţia de
bază a banilor este aceea de a permite separarea în timp a cumpărării de vânzare, făcând posibilă
realizarea tranzacţiei fără dubla coincidenţă a dorinţelor sau nevoilor specifică trocului:
„Separarea actului de vânzare de actul de cumpărare presupune existenţa a ceva care să fie
general acceptat în plată – funcţia de mijloc de schimb.”
2. măsură a valorii - aşa cum sugerează şi denumirea, funcţia de măsură a valorii permite, pe
de o parte, exprimarea valorii (evaluarea şi dimensionarea) celor mai diverse mărfuri şi servicii,
iar pe de altă parte, măsurarea şi compararea preţurilor acestora (în timp şi spaţiu); ea răspunde la
întrebarea „care este preţul bunurilor sau serviciilor?” Preţul este în acest sens expresia, în unităţi
monetare, a valorii unui anumit bun.
3. prezervare a valorii - prin această formulare se are în vedere procesul de acumulare
(economisire), în principiu în vederea consumului ulterior; dacă momentul cheltuirii este mai
îndepărtat, putem spune că prin această funcţie se transferă putere de cumpărare din prezent în
viitor. Ceea ce se urmăreşte este ca produsele care pot fi cumpărate astăzi cu o unitate
monetară să poată fi cumpărate şi în viitor la acelaşi preţ, banii să păstreze valoarea,
puterea de cumpărare în timp, fiind astfel elocventă formularea lui Costin Kiriţescu – putere
de cumpărare în aşteptare.

3. Ce tipuri de agregate ale masei monetare cunoașteți?

- Agregatul M1 include numerarul (biletele de bancă şi moneda divizionară) şi


depunerile în conturi curente. M1 reprezintă componenta cea mai lichidă a masei
monetare sau lichiditatea primară.

- Agregatul M2 include, pe lângă M1, plasamentele la termen şi în vederea


economisirii, care pot să fie transformate rapid în lichidităţi primare, fără riscul unei
pierderi de capital. M2 reprezintă lichiditatea secundară.

- Agregatul M3 cuprinde, pe lângă M2, alte active cu diferite grade de lichiditate şi în


structura cărora se pot include certificatele de depozit, bonurile de casă, alte titluri de
valoare emise pe piaţa monetară.

- Agregatul L include toate celelalte componente amintite anterior, la care se adaugă


titluri de valoare negociabile, emise pe termen mediu şi lung, care pot fi
transformate mai lent în lichidităţi.

4. Definiți inflația.

Inflația este un dezechilibru major prezent în economia oricărei țări, reprezentat de o creștere


generalizată a prețurilor și de scăderea simultană a puterii de cumpărare a monedei naționale.
Inflația este un indicator final, care arată la sfârșit de an fiscal dacă politicile guvernamentale
monetare, fiscale, legislative, etc., alături de politicile Băncii Centrale, se coordonează și
conduc la o stabilitate a prețurilor de consum.

5. Care considerați că este rolul băncilor într-o economie?

Principala menire a unei bănci este emisiunea de monedă, iar datoria este să păstreze
credibilitatea acelei monede ca mijloc de schimb şi de economisire. Privită din exterior, sănătatea
unei economii este evaluată prin credibilitatea monedei sale. Astfel, stabilitatea unei monede nu
este dată doar de politica monetară ci de ansamblul politicilor economice care contribuie la
productivitatea factorilor.
Mai mult, economia de piață nu poate funcționa fără bănci profitabile, bine consolidate,
astfel că odată cu relansarea economiei și îmbunătățirea mediului de afaceri din România,
sistemul bancar a cunoscut o dezvoltare accelerată, mult mai accelerată decât cea a altor sectoare
economice, atât din punct de vedere cantitativ, cât mai ales din punct de vedere calitativ. În
contextul provocărilor induse de globalizare, internaționalizarea activității bancare, ca o
consecință a diminuării barierelor comerciale dintre țări și a deschiderii piețelor financiare pentru
investitorii străini, nu poate fi realizată fără existența unui sistem bancar performant, care să facă
față concurenței acerbe.

S-ar putea să vă placă și