UNIVERSITATEA „OVIDIUS” CONSTANȚA

FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE ADMINISTRATIVE

SPECIALIZAREA DREPT
AN I, IFR
DISCIPLINA: DREPT ADMINISTRATIV

Comparație
între modul de
funcționare și atribuțiile
Consiliului Județean și
Consiliului Local

Student: Popa (Silistră) Elena-Alexandra

Cuprins:

Introducere............................................................................................................................pg. 3

Comparație între modul de funcționare și atribuțiile Consiliului Județean și Consiliului

Local......................................................................................................................................pg. 4

Concluzii...............................................................................................................................pg. 7

Bibliografie...........................................................................................................................pg. 9

2
 Introducere

Lucrarea mea poartă titlul „Comparație între modul de funcționare și atribuțiile

Consiliului Județean și Consiliului Local” și prezintă principalele asemănări și deosebiri
dintre consiliul local și cel județean, raportându-ne la atribuții și funcționare.
Lucrarea are la bază elemente de analiză comparativă, astfel încât vom putea identifica ușor
similitudini și diferențe între consiliul local și cel județean.
Comparația între modul de funcționare și atribuțiile consiliului județean și consiliului local a
avut în vedere următoarele aspecte: problemele asupra cărora pot hotărî / atribuții, constituirea
și componența consiliilor, forma de lucru (funcționare), raporturile dintre autorităţile locale şi
cele judeţene. Pornind de la acești itemi comparativi, am putut observa că există foarte multe
asemănări între consiliul local și cel județean, fără ca asta să însemne că diferențele nu sunt
prezente, după cum vom putea observa din cuprinsul lucrării.
Rolul Consiliului Local este acela de a „delibera”, adică de a lua decizii în numele
comunității pe care o reprezintă. Potrivit Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001,
publicată în Monitorul Oficial nr. 204/23 aprilie 2001, acesta ar trebui să inițieze proiecte care
să reflecte nevoile și dorințele cetățenilor. Pornind de la acest aspect, au fost stipulate în
cadrul legislativ o serie de atribuții ce le revin aleșilor locali. În cuprinsul lucrării am
menționat o bună parte dintre ele, îndeosebi pe cele care se regăsesc atât la consiliul local cât
și la cel județean.
Autoritățile administrației publice locale au obligația de a reprezenta cetățenii și de a face cu
bună credință tot ceea ce stă în puterile și priceperea lor pentru binele acestora. Așa cum am
putut identifica din conținutul textului mai jos prezentat, între consiliul local și cel județean
există foarte multe asemănări în privința atribuțiilor, iar funcționarea consiliilor prezintă, și în
acest caz, o serie de similitudini.

3
Comparație între modul de funcționare și atribuțiile Consiliului Județean și
Consiliului Local

Înainte de a trece la evidențierea asemănărilor și deosebirilor existente între consiliul

local și consiliul județean, se cuvine să facem o scurtă prezentare a elementelor de analiză
comparativă la care ne vom raporta. Astfel, pornind de la atribuții, vom observa, ca și în cazul
modului de funcționare, o serie de similitudini și diferențe.
Comparația între modul de funcționare și atribuțiile consiliului județean și consiliului local va
avea în vedere următoarele aspecte:
- problemele asupra cărora pot hotărî / atribuții;
- constituirea și componența consiliilor;
- forma de lucru;
- raporturile dintre autorităţile locale şi cele judeţene.
Primul aspect supus analizei comparative vizează problemele asupra cărora pot
hotărî membrii administrației publice. Astfel, o primă deosebire esențială și cât se poate de
ușor de identificat este aceea potrivit căreia consiliul local hotărăște, în condițiile legii, în
toate problemele de interes local, cu excepția celor care sunt date prin lege în competența altor
autorități ale administrației publice locale sau centrale, în timp ce consiliul județean vizează
rezolvarea problemelor de interes județean. Această particularitate rezidă din limitele
competenței teritoriale, consiliul județean având o competență la nivel extins, județean, în
timp ce consiliul local este limitat de coordonatele geografice ale unității administrativ
teritoriale pe care o reprezintă.
Astfel, normele legale prevăd că aleșii locali funcționează ca autorități ale administrației
publice locale și rezolvă treburile publice din comune, orașe și municipii, în timp ce consiliul
județean se constituie la nivel de județ, având rolul de a coordona activitatea consiliilor
comunale, orășenești și municipale.
Mai precis, raza de acțiune a consilierilor este doar comuna, orașul sau municipiul în care sunt
aleși, în vreme ce consiliul județean realizează servicii publice la nivelul întregului județ.

4
 Asemănările privind atribuțiile ce le revin sunt, însă, multiple, cu mențiunea faptului
că fiecare consiliu va decide pe raza teritorială pe care a fost ales. Astfel, problemele asupra
cărora hotărî consiliile locale sau județene sunt legate de:
- Gestionarea și administrarea domeniului public și privat al comunei, orașului,
municipiului / județului;
- Dezvoltarea socio-economică;
- Gestionarea serviciilor publice din subordine;
- Cooperarea interinstituțională;
- Aprobarea bugetului propriu, virările de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare
și contul de încheiere a exercițiului bugetar;
- Aprobarea contractării și/sau garantarea împrumuturilor, în numele unității
administrativ teritoriale / județului;
- Aprobarea documentației tehnico-economice pentru lucrările de investiții;
- Stabilirea impozitelor și taxelor locale / județene;
- Asigurarea cadrului necesar pentru furnizarea serviciilor de interes local / județean;
- Darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică.
Acestea sunt doar câteva dintre atribuțiile ce revin consiliului local sau județean, lista
fiind, însă, lungă1.
Sub aspectul componenței și constituirii, asemănările sunt majore, astfel încât
membrii consiliilor locale și județene (consilierii) se aleg prin vot universal, egal, direct,
secret și liber exprimat, mandatul fiecăruia fiind de 4 ani, prefectul fiind cel care stabilește
numărul membrilor fiecărui consiliu local sau județean, în funcție de numărul de locuitori.
După constituirea consiliului, atât cel local cât și cel județean, se organizează comisii de
specialitate, pe principalele domenii de activitate, și pot fi membri ai comisiei numai
consilierii aleși. Comisiile de specialitate își aleg câte un președinte și un secretar, iar rolul
acestora este de a analiza și aviza proiectele de hotărâre din domeniul lor de activitate.
Forma de lucru, atât a consiliului județean cât și a consiliului local, este ședința. Pe
lângă ședințele ordinare, consiliile se mai pot întruni și în ședință extraordinară, ori de câte ori
este necesar. Convocarea la ședință este la cererea președintelui – în cazul consiliului
județean, iar în cazul consiliului local – la cererea primarului. Deopotrivă, ședințele mai pot
avea loc la solicitarea a cel puțin o treime din numărul consilierilor (ședințe extraordinare). O
deosebire în cazul de față este faptul că aleșii județeni pot fi convocați în ședință extraordinară

1
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/79638

5
și la solicitarea prefectului, adresată preşedintelui consiliului județean. Pentru consiliul local
nu este specificată această posibilitate.
Obligativitatea participării consilierilor în funcție la ședințe există, atât în cazul aleșilor din
consiliul județean, cât și în consiliul local, iar sancțiunile aplicate în cazul absentării la mai
mult de două ședințe consecutive se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare
(atât pentru consiliul local cât și pentru consiliul județean).
O deosebire între funcționarea consiliului județean și a consiliului local face referire la
ședințe, și anume: ședinţele sunt conduse de un preşedinte de şedinţă, ales pentru o perioadă
de 3 luni, care va conduce şedinţele consiliului şi va semna hotărârile adoptate de acesta – în
cazul consiliului local, în timp ce ședințele consiliului județean sunt conduse de către
președinte, iar în lipsa acestuia, de unul dintre vicepreședinți.

Raporturile dintre autorităţile locale şi cele judeţene

De reținut este faptul că între autoritățile constituite la nivel local și cele de la nivel
județean nu există raporturi de subordonare. Potrivit dispozițiilor Legii nr. 215/2001,
raporturile dintre aceste autorități se bazează pe principiile autonomiei, legalității,
responsabilității, cooperării și solidarității în rezolvarea problemelor întregului județ.

6
 Concluzii

Administrația publică locală este constituită din autoritățile administrative alese direct
de către cetățenii unităților administrativ-teritoriale. Autoritățile administrației publice prin
care se realizează autonomia locală în comune, orașe și municipii sunt consiliile locale,
comunale, orășenești si municipale, ca autorități deliberative, și primarii, ca autorități
executive. La nivel de județ, organul deliberativ este consiliul județean, iar organul executiv al
județului este președintele consiliului județean.
Consiliile locale funcționează ca autorități deliberative ale administrației publice locale, cu
statut autonom, alese în scopul soluționării problemelor de interes local ale comunei, orașului,
municipiului. În exercitarea atribuțiilor ce le revin, consiliile locale / județene adoptă hotărâri
cu caracter individual sau normativ. La nivelul fiecărui județ se constituie un consiliu
județean, ca autoritate deliberativă a administrației publice locale, cu rolul de a coordona
activitatea consiliilor comunale, orășenești și municipale, în vederea realizării serviciilor
publice de interes județean.
Sintetizând cele expuse, rezultă că administrația publică locală constituie o instituție
fundamentală a societății, reprezentată de autorități administrative autonome alese, care, în
regim de putere publică, rezolvă problemele publice la nivel local, în interesul colectivităților
pe care le reprezintă, exercitând și funcții de natură politică, administrativă și economico-
financiară și contribuind la crearea și întărirea ulterioară a statului2.
Raportându-ne la lucrarea de față, am putut observa faptul că sunt foarte multe
asemănări între consiliul local și cel județean în privința atribuțiilor ce le revin, iar diferențele
sunt mult mai puține. Principala deosebire dintre cele două (consiliul local și consiliul
județean) este, din punctul meu de vedere, și cel cel mai ușor de identificat: consiliul local
hotărăște, în condițiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepția celor care sunt
date prin lege în competența altor autorități ale administrației publice locale sau centrale, în
timp ce consiliul județean vizează rezolvarea problemelor de interes județean. Această
particularitate rezidă din limitele competenței teritoriale. În privința asemănărilor, acestea sunt
multiple. O mare parte dintre atribuții se regăsesc specificate, într-o formă aproape identică,
atât la consiliul local cât și la cel județean.

2
https://books.google.ro/books?id=oC-
TDwAAQBAJ&pg=PT36&lpg=PT36&dq=consiliile+locale+sunt&source=bl&ots=sYTXSngSsD&sig=ACfU3
U2pHm2Z3xs3DRAyARV_7PLqdnTgqg&hl=ro&sa=X&ved=2ahUKEwiPuP350_HpAhVUUBUIHe6RB6UQ6
AEwCHoECAkQAQ#v=onepage&q&f=false

7
 În privința funcționării consiliilor, membrii acestora sunt aleși pe o perioadă de 4 ani,
prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Ulterior, după constituire, se
organizează comisii de specialitate, pe principalele domenii de activitate și pot fi membri ai
comisiei numai consilierii aleși. Forma de lucru, atât a consiliului județean cât și a consiliului
local, este ședința. Una dintre deosebirile pe care le remarcăm în privința funcționării
consiliului județean și a consiliului local face referire la ședințe, și anume: ședinţele sunt
conduse de un preşedinte de şedinţă, ales pentru o perioadă de 3 luni, care va conduce
şedinţele consiliului şi va semna hotărârile adoptate de acesta – în cazul consiliului local, în
timp ce ședințele consiliului județean sunt conduse de către președinte, iar în lipsa acestuia, de
unul dintre vicepreședinți.
Din punctul meu de vedere, rolul consiliului local, fie că vorbim de comună, oraș,
municipiu sau județ, este acela de a soluționa problemele de interes public și de a răspunde
nevoilor cetățenilor. Atribuțiile acestuia sunt numeroase, tocmai pentru a-l ajuta pe alesul
local să-și ghideze activitatea și deciziile în funcție de cadrul legislativ. Legea administrației
publice locale, în care sunt specificate atât atribuțiile cât și funcționarea consiliului local /
județean, este, dacă îi putem spune așa, un ”îndreptar” al alesului local.

8
 Bibliografie

1. http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/79638
Legea nr. 215 din 23 aprilie 2001 (*republicată*) a administraţiei publice locale;

2. http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/legea/393-2004.php
Legea nr. 393 din 2004 privind Statutul aleșilor locali (publicată în Monitorul Oficial
nr. 912 din 7 octombrie 2004);

3. https://books.google.ro/books?id=oC-
TDwAAQBAJ&pg=PT36&lpg=PT36&dq=consiliile+locale+sunt&source=bl&ots=s
YTXSngSsD&sig=ACfU3U2pHm2Z3xs3DRAyARV_7PLqdnTgqg&hl=ro&sa=X&v
ed=2ahUKEwiPuP350_HpAhVUUBUIHe6RB6UQ6AEwCHoECAkQAQ#v=onepag
e&q&f=false
Enciclopedia asistenței sociale, George Neamțu, Editura Polirom, București, 2016;

4. https://books.google.ro/books?id=oC-
TDwAAQBAJ&pg=PT36&lpg=PT36&dq=consiliile+locale+sunt&source=bl&ots=s
YTXSngSsD&sig=ACfU3U2pHm2Z3xs3DRAyARV_7PLqdnTgqg&hl=ro&sa=X&v
ed=2ahUKEwiPuP350_HpAhVUUBUIHe6RB6UQ6AEwCHoECAkQAQ#v=onepag
e&q&f=false

5. Drept administrativ, Caiet de studiu individual, Programul de studii Drept, Anul de

studii I, Semestrul 2, Coordonator disciplină: Lect. univ. dr. Lisievici-Brezeanu
Alexandru Petru.