30 05 2017 88303 Ro

„Consiliul Superior al Magistraturii
este garantul independenţei justiţiei”

(art. 133 alin. 1 din Constituţie,
republicată)
Inspecţia Judiciară
4161/IJ/2253/DIJ/2016
RAPORT
Privind verificarea modului de respectare a dispoziţiilor Legii nr. 51/1995
privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, referitoare la
verificarea calităţii de avocat a persoanelor care acordă asistenţă juridică.
CAPITOLUL I - ASPECTE INTRODUCTIVE
Prin ordinul nr. 49 din data de 08 iunie 2016 al inspectorului-şef al

Inspecţiei Judiciare, având în vedere propunerile formulate de directorul
Direcţiei de inspecţie judiciară pentru judecători prin Nota întocmită la data de
07 iunie 2016, s-a dispus efectuarea unui control tematic având ca obiectiv
verificarea modului de respectare a dispoziţiilor Legii nr. 51/1995 privind
organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, referitoare la verificarea calităţii
de avocat a persoanelor care acordă asistenţă juridică.
Includerea în planul de activitate al Inspecţiei Judiciare – Direcţia de
inspecţie judiciară pentru judecători stabilit pentru anul 2016, prin ordinul
nr. 74/22.12.2015 şi necesitatea efectuării controlului tematic au fost
determinate de sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii care, prin
Hotărârea nr. 904/03.11.2015 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior
al Magistraturii a dispus, în temeiul dispoziţiilor art. 74 alin. 1 din Legea nr.
317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, sesizarea Inspecţiei Judiciare în vederea
efectuării unui control cu privire la respectarea de către instanţe a dispoziţiilor
Legii nr. 51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, în ceea
ce priveşte verificarea calităţii de avocat a persoanelor care acordă asistenţă
juridică.
Prin rezoluția din 23.06.2016 dată în dosarul nr. 1954/IJ/1109/DIJ/2016
s-a dispus ca aceasta să fie înaintată echipei de inspectori desemnată prin
Ordinul nr. 49/8 iunie 2016 al inspectorului-şef să efectueze controlul tematic,
în vederea includerii în obiectivele acestui control şi a aspectelor de practică
neunitară identificate la Judecătoria Arad, în legătură cu aplicarea dispozițiilor
art. 35 şi art. 36 din OUG nr. 51/2008 modificată.
1
Număr de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal - 23261
Adresa: Bucureşti, B-dul Regina Elisabeta nr. 40, sector 5
Fax: 021.322.62.96
Web: www.inspectiajudiciara.ro
republicată)
În vederea efectuării verificărilor, a fost constituită echipa de inspectori

judiciari, cu următoarea componenţă: ...
Prin adresa nr. 4161/IJ/2253/DIJ/2016 din data de 22 iulie 2016, echipa
de inspectori judiciari a solicitat curţilor de apel, cu referire la perioada 1
ianuarie 2015 – la zi, date vizând următoarele aspecte:
- modul concret de aplicare la nivelul curţii de apel şi instanţelor arondate
a dispoziţiilor hotărârii nr. 79/26.01.2015 a Secţiei pentru Judecători a
Consiliului Superior al Magistraturii;
- identificarea practicii existente în ceea ce priveşte verificarea calităţii de
avocat a persoanelor care acordă asistenţă juridică părţilor şi evidenţierea
situaţiilor de practică neunitară dacă este cazul;
- modalitatea de soluţionare a situaţiilor în care este constatată/invocată
în cursul judecăţii, exercitarea unor activităţi specifice profesiei de avocat de
către persoane care nu funcţionează în cadrul formei de organizare profesională
recunoscută prin Legea nr. 51/1995 privind exercitarea profesiei de avocat, cu
evidenţierea situaţiilor în care au fost constatate practici diferite (instanţă,
număr dosar, număr hotărâre)
- menţionarea practicilor neunitare constatate şi măsurile concrete luate
pentru uniformizarea practicilor, cu evidenţierea explicită a măsurilor dispuse
sub acest aspect de fiecare instanţă (menţionarea, dacă a fost cazul, a hotărârilor
colegiilor de conducere sau a actului de dispoziţie emis);
- practica instanţelor din perspectiva dispoziţiilor art. 35 şi art. 36 din
OUG nr. 51/2008 modificată, în situaţia în care delegaţiile emise pentru
asistenţă extrajudiciară sunt folosite pentru reprezentarea/asistarea părţilor în
faţa instanţei de judecată.
- concluziile rezultate din dezbateri şi eventualele măsuri dispuse pentru
unificarea practicii, în situaţia în care problematica expusă în precedent a
determinat necesitatea discutării acestor aspecte în cadrul pregătirii profesionale
sau a şedinţelor de unificare a practicii judiciare;
- evidenţierea altor probleme de drept care au generat o practică neunitară
sub aspectul verificării calităţii de avocat a persoanelor care reprezintă sau
acordă asistenţă juridică şi măsurile concrete luate în vederea uniformizării
practicilor;
2
Fax: 021.322.62.96
republicată)
- propuneri de bune practici sau eventuale modificări ale normelor legale

şi regulamentare aplicabile, în vederea asigurării unei practici judiciare şi
administrative unitare în această materie.
Relaţiile solicitate au fost comunicate în termenele stabilite.
Verificările au fost efectuate în perioada 19.09.2016 – 14.10.2016, în baza
relaţiilor solicitate conducerilor judiciare ale instanţelor, precum şi în baza
relaţiilor suplimentare solicitate de inspectorii judiciari, atunci când s-a impus
acest lucru.
CAPITOLUL II-NORME LEGALE INCIDENTE. DATE STATISTICE
II.1 Norme legale incidente
În materie civilă
Dispoziţii procedurale
Art. 13 - Dreptul la apărare
Dreptul la apărare este garantat.
Părţile au dreptul, în tot cursul procesului, de a fi reprezentate sau, după
caz, asistate în condiţiile legii. În recurs, cererile şi concluziile părţilor nu pot fi
formulate şi susţinute decât prin avocat sau, după caz, consilier juridic, cu
excepţia situaţiei în care partea sau mandatarul acesteia, soţ ori rudă până la
gradul al doilea inclusiv, este licenţiată în drept.
Părţilor li se asigură posibilitatea de a participa la toate fazele de
desfăşurare a procesului. Ele pot să ia cunoştinţă de cuprinsul dosarului, să
propună probe, să îşi facă apărări, să îşi prezinte susţinerile în scris şi oral şi să
exercite căile legale de atac, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege.
Instanţa poate dispune înfăţişarea în persoană a părţilor, chiar atunci când
acestea sunt reprezentate.
Prin decizia nr.485/2015, publicată în M.Of. nr. 539 din 20 iulie 2015,
prevederile alin. 2 teza a doua, cu referire la menţiunile care decurg din
obligativitatea formulării şi susţinerii cererii de recurs de către persoanele
juridice prin avocat sau consilier juridic, au fost declarate neconstituţionale.
Reprezentarea părţilor în judecată
Art. 80 - Formele reprezentării
3
Fax: 021.322.62.96
republicată)
Părţile pot să exercite drepturile procedurale personal sau prin

reprezentant. Reprezentarea poate fi legală, convenţională sau judiciară.
Persoanele fizice lipsite de capacitate de exerciţiu vor sta în judecată prin
reprezentant legal.
Părţile pot să stea în judecată printr-un reprezentant ales, în condiţiile legii,
cu excepţia cazului în care legea impune prezenţa lor personală în faţa instanţei.
Când legea prevede sau când circumstanţele cauzei o impun pentru a se
asigura dreptul la un proces echitabil, judecătorul poate numi pentru oricare parte
din proces un reprezentant în condiţiile art. 58 alin. (3), arătând în încheiere
limitele şi durata reprezentării.
Când dreptul de reprezentare izvorăşte din lege sau dintr-o hotărâre
judecătorească, asistarea reprezentantului de către un avocat nu este obligatorie.
Dispoziţiile art. 83 alin. (3) şi art. 84 alin. (2) sunt aplicabile.
Art. 81 - Limitele reprezentării. Continuarea judecării procesului
Renunţarea la judecată sau la dreptul dedus judecăţii, achiesarea la
hotărârea pronunţată, încheierea unei tranzacţii, precum şi orice alte acte
procedurale de dispoziţie nu se pot face de reprezentant decât în baza unui
mandat special ori cu încuviinţarea prealabilă a instanţei sau a autorităţii
administrative competente.
Actele procedurale de dispoziţie prevăzute la alin. (1), făcute în orice
proces de reprezentanţii minorilor, ai persoanelor puse sub interdicţie şi ai
dispăruţilor, nu vor împiedica judecarea cauzei, dacă instanţa apreciază că ele nu
sunt în interesul acestor persoane.
Art. 82 - Lipsa dovezii calităţii de reprezentant
Când instanţa constată lipsa dovezii calităţii de reprezentant a celui care a
acţionat în numele părţii, va da un termen scurt pentru acoperirea lipsurilor. Dacă
acestea nu se acoperă, cererea va fi anulată.
Excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant înaintea primei instanţe nu
poate fi invocată pentru prima oară în calea de atac.
Art. 83 - Reprezentarea convenţională a persoanelor fizice
În faţa primei instanţe, precum şi în apel, persoanele fizice pot fi
reprezentate de către avocat sau alt mandatar. Dacă mandatul este dat unei alte
persoane decât unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii asupra
excepţiilor procesuale şi asupra fondului decât prin avocat, atât în etapa cercetării
procesului, cât şi în etapa dezbaterilor.
4
Fax: 021.322.62.96
republicată)
În cazul în care mandatarul persoanei fizice este soţ sau o rudă până la
gradul al doilea inclusiv, acesta poate pune concluzii în faţa oricărei instanţe, fără
să fie asistat de avocat, dacă este licenţiat în drept.
La redactarea cererii şi a motivelor de recurs, precum şi în exercitarea şi
susţinerea recursului, persoanele fizice vor fi asistate şi, după caz, reprezentate,
sub sancţiunea nulităţii, numai de către un avocat, în condiţiile legii, cu excepţia
cazurilor prevăzute la art. 13 alin. (2).
În cazul contestaţiei în anulare şi al revizuirii, dispoziţiile prezentului
articol se aplică în mod corespunzător.
Prin decizia nr. 462/2014, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 775 din 24 octombrie 2014, dispoziţiile cuprinse în alin. 3 cu
referire la menţiunile care decurg din obligativitatea formulării şi susţinerii
cererii de recurs prin avocat au fost declarate neconstituţionale.
Art. 84 - Reprezentarea convenţională a persoanelor juridice
Persoanele juridice pot fi reprezentate convenţional în faţa instanţelor de
judecată numai prin consilier juridic sau avocat, în condiţiile legii.
La redactarea cererii şi a motivelor de recurs, precum şi în exercitarea şi
susţinerea recursului, persoanele juridice vor fi asistate şi, după caz, reprezentate,
sub sancţiunea nulităţii, numai de către un avocat sau consilier juridic, în
condiţiile legii.
Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi entităţilor
arătate la art. 56 alin. (2).
Art. 85 - Forma mandatului
Împuternicirea de a reprezenta o persoană fizică dată mandatarului care nu
are calitatea de avocat se dovedeşte prin înscris autentic.
În cazurile prevăzute la alin. (1), dreptul de reprezentare mai poate fi dat şi
prin declaraţie verbală, făcută în instanţă şi consemnată în încheierea de şedinţă,
cu arătarea limitelor şi a duratei reprezentării.
Împuternicirea de a reprezenta o persoană fizică sau persoană juridică dată
unui avocat ori consilier juridic se dovedeşte prin înscris, potrivit legilor de
organizare şi exercitare a profesiei.
Art. 86 - Mandatul general
Mandatarul cu procură generală poate să reprezinte în judecată pe mandant,
numai dacă acest drept i-a fost dat anume. Dacă cel care a dat procură generală
5
Fax: 021.322.62.96
republicată)
nu are domiciliu şi nici reşedinţă în ţară sau dacă procura este dată unui prepus,
dreptul de reprezentare în judecată se presupune dat.
Art. 87 - Conţinutul mandatului
Mandatul este presupus dat pentru toate actele procesuale îndeplinite în faţa
aceleiaşi instanţe; el poate fi însă restrâns, în mod expres, la anumite acte.
Avocatul care a reprezentat sau asistat partea la judecarea procesului poate
face, chiar fără mandat, orice acte pentru păstrarea drepturilor supuse unui
termen şi care s-ar pierde prin neexercitarea lor la timp şi poate, de asemenea, să
introducă orice cale de atac împotriva hotărârii pronunţate. În aceste cazuri, toate
actele de procedură se vor îndeplini numai faţă de parte. Susţinerea căii de atac
se poate face numai în temeiul unei noi împuterniciri.
Art. 88 - Încetarea mandatului
Mandatul nu încetează prin moartea celui care l-a dat şi nici dacă acesta a
devenit incapabil. Mandatul dăinuieşte până la retragerea lui de către moştenitori
sau de către reprezentantul legal al incapabilului.
Art. 89 - Renunţarea la mandat şi revocarea mandatului
Renunţarea la mandat sau revocarea acestuia nu poate fi opusă celeilalte
părţi decât de la comunicare, afară numai dacă a fost făcută în şedinţa de judecată
şi în prezenţa ei.
Mandatarul care renunţă la împuternicire este ţinut să înştiinţeze atât pe cel
care i-a dat mandatul, cât şi instanţa, cu cel puţin 15 zile înainte de termenul
imediat următor renunţării. Mandatarul nu poate renunţa la mandat în cursul
termenului de exercitare a căilor de atac.
Asistenţa judiciară
Art. 90 - Condiţii de acordare
Cel care nu este în stare să facă faţă cheltuielilor pe care le presupune
declanşarea şi susţinerea unui proces civil, fără a primejdui propria sa întreţinere
sau a familiei sale, poate beneficia de asistenţă judiciară, în condiţiile legii
speciale privind ajutorul public judiciar.
Asistenţa judiciară cuprinde:
a) acordarea de scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor
judiciare prevăzute de lege;
b) apărarea şi asistenţa gratuită printr-un avocat desemnat de barou;
c) orice alte modalităţi prevăzute de lege.
6
Fax: 021.322.62.96
republicată)
Asistenţa judiciară poate fi acordată oricând în cursul procesului, în tot sau

numai în parte.
Persoanele juridice pot beneficia de facilităţi sub formă de reduceri,
eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru datorate pentru
acţiuni şi cereri introduse la instanţele judecătoreşti, în condiţiile legii speciale.
Art. 151 - Cererea formulată prin reprezentant
Când cererea este făcută prin mandatar, se va alătura procura în original
sau în copie legalizată. Avocatul şi consilierul juridic vor depune împuternicirea
lor, potrivit legii. Reprezentantul legal va alătura o copie legalizată de pe
înscrisul doveditor al calităţii sale.
Art. 219 - Verificări privind prezentarea părţilor
Instanţa verifică identitatea părţilor, iar dacă ele sunt reprezentate ori
asistate, verifică şi împuternicirea sau calitatea celor care le reprezintă ori le
asistă.
În materie penală - dispoziţii procedurale
Art. 29 - Participanţii în procesul penal
Participanţii în procesul penal sunt: organele judiciare, avocatul, părţile,
subiecţii procesuali principali, precum şi alţi subiecţi procesuali.
Art. 31 - Avocatul
Avocatul asistă sau reprezintă părţile ori subiecţii procesuali în condiţiile
legii.
Art. 10 - Dreptul la apărare
Părţile şi subiecţii procesuali principali au dreptul de a se apăra ei înşişi sau
de a fi asistaţi de avocat.
Organele judiciare au obligaţia de a asigura exercitarea deplină şi efectivă
a dreptului la apărare de către părţi şi subiecţii procesuali principali în tot cursul
procesului penal.
Dreptul la apărare trebuie exercitat cu bună-credinţă, potrivit scopului
pentru care a fost recunoscut de lege.
Art. 80 - Desemnarea unui reprezentant al persoanelor vătămate
În situaţia în care în cauză există un număr mare de persoane vătămate
care nu au interese contrarii, acestea pot desemna o persoană care să le reprezinte
interesele în cadrul procesului penal. În cazul în care persoanele vătămate nu şi-
au desemnat un reprezentant comun, pentru buna desfăşurare a procesului penal,
procurorul sau instanţa de judecată poate desemna, prin ordonanţă, respectiv prin
7
Fax: 021.322.62.96
republicată)
încheiere motivată, un avocat din oficiu pentru a le reprezenta interesele.

Încheierea sau ordonanţa va fi comunicată persoanelor vătămate, care trebuie să
încunoştinţeze, în termen de 3 zile de la primirea comunicării, procurorul sau
instanţa în cazul în care refuză să fie reprezentaţi prin avocatul desemnat din
oficiu. Toate actele de procedură comunicate reprezentantului sau de care
reprezentantul a luat cunoştinţă sunt prezumate a fi cunoscute de către persoanele
reprezentate.
Reprezentantul persoanelor vătămate exercită toate drepturile recunoscute
de lege acestora.
Avocatul. Asistenţa juridică şi reprezentarea
Art. 88 - Avocatul
Avocatul asistă sau reprezintă, în procesul penal, părţile ori subiecţii
procesuali principali, în condiţiile legii.
Nu poate fi avocat al unei părţi sau al unui subiect procesual principal:
a) soţul ori ruda până la gradul al IV-lea cu procurorul sau cu judecătorul;
b) martorul citat în cauză;
c) cel care a participat în aceeaşi cauză în calitate de judecător sau de procuror;
d) o altă parte sau un alt subiect procesual.
Avocatul ales sau desemnat din oficiu este obligat să asigure asistenţa
juridică a părţilor ori a subiecţilor procesuali principali.
Părţile sau subiecţii procesuali principali cu interese contrare nu pot fi
asistaţi sau reprezentaţi de acelaşi avocat.
Art. 89 - Asistenţa juridică a suspectului sau a inculpatului
Suspectul sau inculpatul are dreptul să fie asistat de unul ori de mai mulţi
avocaţi în tot cursul urmăririi penale, al procedurii de cameră preliminară şi al
judecăţii, iar organele judiciare sunt obligate să îi aducă la cunoştinţă acest drept.
Asistenţa juridică este asigurată atunci când cel puţin unul dintre avocaţi este
prezent.
Art. 90 - Asistenţa juridică obligatorie a suspectului sau a inculpatului
Asistenţa juridică este obligatorie: a) când suspectul sau inculpatul este
minor, internat într-un centru de detenţie ori într-un centru educativ, când este
reţinut sau arestat, chiar în altă cauză, când faţă de acesta a fost dispusă măsura
de siguranţă a internării medicale, chiar în altă cauză, precum şi în alte cazuri
prevăzute de lege; b) în cazul în care organul judiciar apreciază că suspectul ori
inculpatul nu şi-ar putea face singur apărarea; c) în cursul procedurii în cameră
8
Fax: 021.322.62.96
republicată)
preliminară şi în cursul judecăţii în cauzele în care legea prevede pentru

infracţiunea săvârşită pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai
mare de 5 ani.
Art. 91 - Avocatul din oficiu
(1) În cazurile prevăzute în art. 90, dacă suspectul sau inculpatul nu şi-a
ales un avocat, organul judiciar ia măsuri pentru desemnarea unui avocat din
oficiu.
(2) În tot cursul procesului penal, când asistenţa juridică este obligatorie,
dacă avocatul ales lipseşte nejustificat, nu asigură substituirea sau refuză
nejustificat să exercite apărarea, deşi a fost asigurată exercitarea tuturor
drepturilor procesuale, organul judiciar ia măsuri pentru desemnarea unui avocat
din oficiu care să îl înlocuiască, acordându-i acestuia un termen rezonabil şi
înlesnirile necesare pentru pregătirea unei apărări efective, făcându-se menţiune
despre aceasta într-un proces-verbal ori, după caz, în încheierea de şedinţă. În
cursul judecăţii, când asistenţa juridică este obligatorie, dacă avocatul ales
lipseşte nejustificat la termenul de judecată, nu asigură substituirea sau refuză să
efectueze apărarea, deşi a fost asigurată exercitarea tuturor drepturilor
procesuale, instanţa ia măsuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu care să îl
înlocuiască, acordându-i un termen de minimum 3 zile pentru pregătirea apărării.
(3) Avocatul din oficiu desemnat este obligat să se prezinte ori de câte ori
este solicitat de organul judiciar, asigurând o apărare concretă şi efectivă în
cauză.
(4) Delegaţia apărătorului din oficiu încetează la prezentarea apărătorului
ales.
(5) Dacă la judecarea cauzei avocatul lipseşte şi nu poate fi înlocuit în
condiţiile alin. (2), cauza se amână.
Art. 93 - Asistenţa juridică a persoanei vătămate, a părţii civile şi a
părţii responsabile civilmente
(1) În cursul urmăririi penale, avocatul persoanei vătămate, al părţii civile
sau al părţii responsabile civilmente are dreptul să fie încunoştinţat în condiţiile
art. 92 alin. (2), să asiste la efectuarea oricărui act de urmărire penală în
condiţiile art. 92, dreptul de a consulta actele dosarului şi de a formula cereri şi a
depune memorii. Dispoziţiile art. 89 alin. (1) se aplică în mod corespunzător.
(2) Avocatul persoanei vătămate, al părţii civile sau al părţii responsabile
civilmente are dreptul prevăzut la art. 92 alin. (8).
9
Fax: 021.322.62.96
republicată)
(3) În cursul judecăţii, avocatul persoanei vătămate, al părţii civile sau al

părţii responsabile civilmente exercită drepturile persoanei asistate, cu excepţia
celor pe care aceasta le exercită personal, şi dreptul de a consulta actele
dosarului.
(4) Asistenţa juridică este obligatorie când persoana vătămată sau partea
civilă este o persoană lipsită de capacitate de exerciţiu ori cu capacitate de
exerciţiu restrânsă.
(5) Când organul judiciar apreciază că din anumite motive persoana
vătămată, partea civilă sau partea responsabilă civilmente nu şi-ar putea face
singură apărarea, dispune luarea măsurilor pentru desemnarea unui avocat din
oficiu.
Art. 96 - Reprezentarea
În cursul procesului penal, suspectul, inculpatul, celelalte părţi, precum şi
persoana vătămată pot fi reprezentaţi, cu excepţia cazurilor în care prezenţa
acestora este obligatorie sau este apreciată ca fiind necesară de procuror,
judecător sau instanţa de judecată, după caz.
Art. 372 - Verificările privitoare la inculpat
La termenul de judecată, după strigarea cauzei şi apelul părţilor,
preşedintele verifică identitatea inculpatului.
În cazul inculpatului persoană juridică, preşedintele face verificări cu
privire la denumire, sediul social şi sediile secundare, codul unic de identificare,
identitatea şi calitatea persoanelor abilitate să îl reprezinte.
Ordonanţă de urgenţă nr. 51 din 21 aprilie 2008 privind ajutorul

public judiciar în materie civilă
Asistenţa extrajudiciară
Art. 35 - Asistenţa prin avocat poate fi şi extrajudiciară şi constă în
acordarea de consultaţii, formularea de cereri, petiţii, sesizări, iniţierea altor
asemenea demersuri legale, precum şi în reprezentarea în faţa unor autorităţi sau
instituţii publice, altele decât cele judiciare sau cu atribuţii jurisdicţionale, în
vederea realizării unor drepturi sau interese legitime. Asistenţa extrajudiciară
trebuie să conducă la furnizarea unor informaţii clare şi accesibile solicitantului,
în conformitate cu prevederile legale în vigoare referitoare la instituţiile
competente, şi, dacă este posibil, la condiţiile, termenele şi procedurile prevăzute
10
Fax: 021.322.62.96
republicată)
de lege pentru recunoaşterea, acordarea sau realizarea dreptului ori interesului

pretins de solicitant.
Asistenţa extrajudiciară se acordă conform prevederilor Legii nr. 51/1995,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 36 - Avocatul care a acordat asistenţă extrajudiciară nu poate acorda
asistenţă judiciară aceleiaşi persoane, pentru valorificarea ori apărarea aceluiaşi
drept sau interes, în cazul în care beneficiarul asistenţei extrajudiciare formulează
cerere de chemare în judecată pentru valorificarea ori apărarea acelui drept sau
interes.
Art. 37 - Modul de plată şi nivelul remuneraţiei avocaţilor pentru
serviciile de asistenţă extrajudiciară se stabilesc prin protocol încheiat între
Ministerul Justiţiei şi Uniunea Naţională a Barourilor din România.
Legea nr. 51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de

avocat
Art. 1 - Profesia de avocat este liberă şi independentă, cu organizare şi
funcţionare autonome, în condiţiile prezentei legi şi ale statutului profesiei.
Profesia de avocat se exercită numai de avocaţii înscrişi în tabloul baroului
din care fac parte, barou component al Uniunii Naţionale a Barourilor din
România, denumită în continuare U.N.B.R.
Constituirea şi funcţionarea de barouri în afara U.N.B.R. sunt interzise.
Actele de constituire şi de înregistrare ale acestora sunt nule de drept. Nulitatea
poate fi constatată şi din oficiu.
Art. 13 - Membrul unui barou dintr-o altă ţară poate exercita profesia de
avocat în România, în cazul îndeplinirii condiţiilor prevăzute de prezenta lege.
Pentru a acorda consultanţă juridică privind dreptul românesc, avocatul
străin are obligaţia de a susţine un examen de verificare a cunoştinţelor de drept
românesc şi de limbă română, organizat de U.N.B.R.
Avocatul străin poate exercita profesia de avocat în România, la alegere, în
cadrul uneia dintre formele de organizare prevăzute la art. 5.
Avocatul străin nu poate pune concluzii orale sau scrise în faţa instanţelor
judecătoreşti şi a celorlalte organe jurisdicţionale şi judiciare, cu excepţia celor
de arbitraj internaţional.
Onorariile cuvenite avocatului străin se vor înregistra şi se vor plăti
integral în România.
11
Fax: 021.322.62.96
republicată)
Avocatul străin care exercită profesia în România este obligat să se înscrie

în tabloul special ţinut de fiecare barou şi se supune prevederilor prezentei legi,
ale statutului profesiei şi codului deontologic.
Art. 15 - Exercitarea profesiei de avocat este incompatibilă cu:
a) activitatea salarizată în cadrul altor profesii decât cea de avocat;
b) ocupaţiile care lezează demnitatea şi independenţa profesiei de avocat
sau bunele moravuri;
c) exercitarea nemijlocită de fapte materiale de comerţ.
Art. 26 - Exercitarea oricărei activităţi de asistenţă juridică specifică
profesiei de avocat şi prevăzută la art. 3 de către o persoană fizică sau juridică ce
nu are calitatea de avocat înscris într-un barou şi pe tabloul avocaţilor acelui
barou constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit legii penale.
Instanţele sunt obligate să verifice şi să se pronunţe asupra calităţii de
reprezentant al unei persoane care se prezintă ca avocat, exercitând acte specifice
acestei profesii şi folosind însemnele profesiei de avocat.
Actele specifice profesiei de avocat, efectuate în mod public de o persoană
care nu a dobândit calitatea de avocat în condiţiile prezentei legi, sunt nule dacă
s-a produs o vătămare ce nu poate fi remediată în alt mod, în afară de cazul în
care modul de îndeplinire a acestora a fost de natură să producă o eroare comună
cu privire la calitatea celui care le-a săvârşit.
În cazurile prevăzute de prezentul articol, baroul are dreptul la acţiune în
despăgubiri împotriva persoanei fizice sau juridice care exercită fără drept
profesia de avocat.
Sumele obţinute cu titlu de despăgubiri potrivit alin. (4) vor fi cuprinse în
bugetele barourilor şi vor fi folosite în mod exclusiv pentru organizarea activităţii
de pregătire profesională a avocaţilor, în condiţiile legii.
Încetarea şi suspendarea calităţii de avocat
Art. 27 - Calitatea de avocat încetează:
a) prin renunţarea scrisă la exerciţiul profesiei;
b) prin deces;
c) dacă împotriva avocatului s-a luat măsura excluderii din profesie ca
sancţiune disciplinară;
d) dacă avocatul a fost condamnat definitiv pentru o faptă prevăzută de
legea penală şi care îl face nedemn de a fi avocat, conform legii.
Art. 28 - Calitatea de avocat este suspendată:
12
Fax: 021.322.62.96
republicată)
a) în caz de incompatibilitate, pe durata existenţei acestei stări;

b) pe perioada interdicţiei de a profesa, dispusă prin hotărâre
judecătorească sau disciplinară;
c) în caz de neplată totală sau parţială a taxelor şi a contribuţiilor
profesionale către barou, către U.N.B.R. şi către sistemul propriu de asigurări
sociale, timp de 3 luni de la scadenţa acestora şi până la lichidarea integrală a
datoriilor;
d) la cererea scrisă a avocatului.
Art. 29 - (1) Avocatul înscris în tabloul baroului are dreptul să asiste şi să
reprezinte orice persoană fizică sau juridică, în temeiul unui contract încheiat în
formă scrisă, care dobândeşte dată certă prin înregistrarea în registrul oficial de
evidenţă.
Cazurile şi condiţiile de acordare a asistenţei judiciare
Art. 71 - (1) În cazurile prevăzute de lege, barourile asigură asistenţa
judiciară în următoarele forme:
a) în cauzele penale, în care apărarea este obligatorie potrivit dispoziţiilor
Codului de procedură penală;
b) în orice alte cauze decât cele penale, ca modalitate de acordare a
ajutorului public judiciar, în condiţiile legii;
c) asistenţa judiciară prin avocat, acordată la solicitarea organelor
administraţiei publice locale.
(2) În cazuri de excepţie, dacă drepturile persoanei lipsite de mijloace
materiale ar fi prejudiciate prin întârziere, decanul baroului poate aproba
acordarea cu titlu gratuit a asistenţei de specialitate juridică.
Art. 74 - (1) Asistenţa extrajudiciară prevăzută la art. 35 din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 51/2008, aprobată cu modificări şi completări prin
Legea nr. 193/2008, se acordă de Serviciul de asistenţă judiciară constituit la
nivelul fiecărui barou, pe baza unei cereri al cărei model se aprobă de
Departamentul de coordonare a asistenţei judiciare, care va cuprinde menţiuni
privind obiectul şi natura solicitării de asistenţă, identitatea, codul numeric
personal, domiciliul şi starea materială ale solicitantului şi ale familiei sale,
ataşându-se înscrisuri doveditoare ale veniturilor acestuia şi ale familiei sale,
precum şi dovezi cu privire la obligaţiile de întreţinere sau de plată. Cererea va fi
însoţită şi de o declaraţie pe propria răspundere a solicitantului, în sensul de a
13
Fax: 021.322.62.96
republicată)
preciza dacă în cursul ultimelor 12 luni a mai beneficiat de ajutor public judiciar,
în ce formă, pentru ce cauză, precum şi cuantumul acestui ajutor.
(5) În temeiul deciziei de acordare a asistenţei extrajudiciare, decanul
baroului competent desemnează un avocat din Registrul de asistenţă judiciară al
baroului.
(6) După posibilităţi, decanul baroului poate aproba acordarea asistenţei
extrajudiciare de către un avocat ales de persoana căreia i se acordă asistenţa
judiciară.
(7) Decizia prevăzută la alin. (3) se comunică solicitantului în termen de 5
zile lucrătoare de la data emiterii deciziei.
(8) Decizia de respingere a cererii de acordare a asistenţei extrajudiciare
poate fi contestată la consiliul baroului, în termen de 5 zile de la comunicarea
acesteia.
(9) Contestaţiile formulate împotriva deciziei de respingere se soluţionează
de consiliul baroului, cu caracter de urgenţă la prima şedinţă a consiliului
baroului.
Art. 75 - Avocatul care acordă asistenţă judiciară potrivit prezentului
capitol nu are dreptul să primească de la client sau de la cel apărat niciun fel de
remuneraţie sau de alte mijloace de recompensă, nici chiar cu titlu de acoperire a
cheltuielilor.
Exercitarea în România a profesiei de către avocaţii care au obţinut
calificarea profesională în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene
şi ale Spaţiului Economic European
Dispoziţii generale
Art. 96 - (1) Dispoziţiile prezentului capitol se aplică avocaţilor care şi-au
obţinut calificarea profesională în unul dintre statele membre ale Uniunii
Europene şi ale Spaţiului Economic European, care îşi exercită profesia pe
teritoriul României: a) în mod independent sau în asociere; b) ca avocaţi salariaţi
în România; c) prin prestare de servicii. Dispoziţiile prezentului capitol sunt
aplicabile şi avocaţilor care şi-au obţinut calificarea profesională în Confederaţia
Elveţiană, care îşi exercită profesia pe teritoriul României în oricare dintre
modalităţile prevăzute la alin. (1).
Art. 98 - Avocaţii care profesează în România sub titlul profesional din
statul membru de origine pot desfăşura aceleaşi activităţi profesionale ca şi
avocaţii care profesează sub titlul profesional obţinut în România, pot acorda
14
Fax: 021.322.62.96
republicată)
asistenţă juridică şi pot reprezenta persoane fizice sau persoane juridice în faţa
instanţelor române, referitor la dreptul statului membru de origine, dreptul
comunitar, dreptul internaţional, precum şi dreptul românesc, cu respectarea
regulilor de procedură aplicabile în faţa instanţelor române.
Art. 100 - (1) Indiferent de forma de exercitare a activităţii pe teritoriul
României, avocaţii care profesează sub titlul profesional din statul membru de
origine pot solicita oricând recunoaşterea diplomelor, în vederea admiterii în
profesia de avocat şi a practicării acesteia sub titlul profesional din România.
(2) În vederea recunoaşterii diplomelor în România, solicitantul va trebui
să susţină, la alegere, un examen de verificare a cunoştinţelor sau să efectueze un
stagiu de 3 ani în domeniul dreptului românesc. (…)
Exercitarea cu caracter permanent a profesiei în România de către
avocaţii care au obţinut calificarea profesională în unul dintre statele
membre ale Uniunii Europene şi ale Spaţiului Economic European
Art. 102 - (1) În condiţiile prezentei secţiuni, oricare dintre avocaţii
prevăzuţi la art. 97 lit. a) poate desfăşura pe teritoriul României, cu caracter
permanent şi sub titlul profesional din statul membru de origine, activităţile
prevăzute la art. 98.
Art. 103 - (1) Avocatul care doreşte să profeseze în România sub titlul
profesional din statul membru în care şi-a obţinut calificarea profesională se
înscrie în tabloul special ţinut de barourile române, în condiţiile prezentului
articol, ale art. 13 alin. (6) şi ale statutului profesiei.
(4) La publicarea numelor avocaţilor înscrişi în România, autoritatea
română competentă va publica şi numele avocaţilor înscrişi potrivit prezentei
secţiuni.
Art. 107 - (4) Retragerea permanentă sau temporară de către autoritatea
competentă din statul membru de origine a autorizaţiei de exercitare a profesiei
are ca efect obligatoriu interdicţia temporară sau permanentă ca avocatul în cauză
să profeseze în România sub titlul profesional din statul membru de origine.
Exercitarea în România, prin prestarea de servicii, a profesiei de către
avocaţii provenind din statele membre ale Uniunii Europene şi ale Spaţiului
Economic European
Art. 110 - (1) În condiţiile prezentei secţiuni, avocaţii provenind din
statele membre ale Uniunii Europene şi ale Spaţiului Economic European pot
15
Fax: 021.322.62.96
republicată)
desfăşura în România activităţi profesionale care pot fi exercitate ocazional sub

forma prestării de servicii.
(2) Activitatea de prestare de servicii prevăzută la alin. (1) se exercită în
România prin reprezentarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor
fizice şi persoanelor juridice în justiţie sau în faţa autorităţilor publice, în
condiţiile prevăzute pentru avocaţii stabiliţi în acest stat, fără a fi necesară
înscrierea în barou.
(3) Pentru exercitarea altor activităţi decât cele menţionate la alin. (2),
avocatul respectă condiţiile şi regulile de conduită profesională ale statului
membru de origine, precum şi legislaţia română privind profesia, în special cu
privire la incompatibilităţi, la secretul profesional, la relaţiile dintre avocaţi, la
interdicţia ca acelaşi avocat să reprezinte două părţi având interese contrarii,
precum şi la publicitate. Un avocat care nu este stabilit în România este ţinut de
respectarea acestor reguli numai în măsura în care respectarea lor este justificată
obiectiv pentru asigurarea exercitării corecte a activităţilor de avocat, a
demnităţii profesiei şi a respectării regulilor privind incompatibilitatea.
Art. 111 - (1) Autoritatea română competentă cere avocatului care
prestează servicii dovedirea calităţii sale de avocat.
(2) În cazul nerespectării obligaţiilor prevăzute la art. 110, autoritatea
română competentă stabileşte prin statut consecinţele acestei nerespectări.
(3) La verificarea cazului de nerespectare a obligaţiilor prevăzute la art.
110, autoritatea română competentă poate solicita orice informaţii profesionale
utile cu privire la persoana care prestează servicii.
(4) Autoritatea română competentă va informa autoritatea competentă din
statul membru de origine despre orice decizie luată. Comunicările prevăzute de
prezentul alineat au caracter confidenţial.
Statutul profesiei de avocat

Art. 3 - (1) În exercitarea profesiei avocatul este independent şi se supune
numai legii, prezentului statut şi codului deontologic.
(2) Profesia de avocat se exercită numai de avocaţii înscrişi în tabloul
avocaţilor întocmit de baroul din care fac parte.
(3) Un avocat nu poate fi înscris decât într-un singur barou şi nu îşi poate
exercita concomitent activitatea în două sau mai multe forme de exercitare a
profesiei.
16
Fax: 021.322.62.96
republicată)
(4) Este interzisă, sub sancţiunile prevăzute de Lege, exercitarea oricărei

activităţi specifice profesiei de avocat de către o persoană fizică ce nu are
calitatea de avocat înscris într-un barou şi în tabloul avocaţilor sau, după caz, de
către orice persoană juridică, cu excepţia societăţii profesionale de avocaţi cu
răspundere limitată.
Art. 5 - (1) În fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti există şi
funcţionează, în temeiul Legii, un singur barou, persoană juridică de interes
public. Baroul este constituit din toţi avocaţii înscrişi în tabloul avocaţilor care au
sediul profesional principal în localităţile de pe raza acestuia.
(2) Toate barourile din România, constituite potrivit Legii, sunt membre de
drept ale Uniunii Naţionale a Barourilor din România, denumită în
continuare U.N.B.R.
(3) U.N.B.R. este persoană juridică de interes public, înfiinţată prin Lege.
U.N.B.R. este unica succesoare de drept a Uniunii Avocaţilor din România.
(4) Constituirea şi funcţionarea de barouri în afara U.N.B.R. sunt interzise.
Actele de constituire şi de înregistrare a barourilor în afara U.N.B.R. sunt nule de
drept. Nulitatea poate fi oricând constatată de către instanţă sau alt organ
judiciar, la cererea oricărei persoane interesate sau din oficiu.
(5) Sunt interzise, sub sancţiunea prevăzută de Lege, folosirea, fără drept,
de către orice persoană a denumirilor "Barou", "Uniunea Naţională a Barourilor
din România", "U.N.B.R." ori "Uniunea Avocaţilor din România" sau a
denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat, precum şi
folosirea fără drept a însemnelor specifice profesiei de avocat ori purtarea fără
drept a robei.
Art. 30 - (1) Incompatibilităţile prevăzute de Lege se verifică şi se
constată de către consiliul baroului, chiar şi din oficiu.
(2) Avocatul devenit incompatibil are obligaţia să încunoştinţeze în scris
consiliul baroului, solicitând trecerea sa din tabloul avocaţilor cu drept de
exercitare a profesiei în tabloul avocaţilor incompatibili.
(3) Continuarea exercitării profesiei după intervenirea cazului de
incompatibilitate constituie exercitarea fără drept a profesiei de avocat, cu
consecinţele prevăzute de lege, şi constituie abatere disciplinară gravă,
sancţionată cu excluderea din profesie.
Art. 39 - (1) Avocaţii foşti judecători nu pot exercita profesia de avocat în
faţa instanţelor unde au funcţionat timp de 5 ani de la încetarea funcţiei deţinute.
17
Fax: 021.322.62.96
republicată)
Prin instanţe în înţelesul Legii se înţelege judecătoriile, tribunalele, tribunalele

specializate, curţile de apel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Curtea
Constituţională, inclusiv instanţele militare la care avocaţii au funcţionat ca
judecători, indiferent de secţia la care au funcţionat.
(2) În cazul în care avocatul a funcţionat ca judecător la mai multe
instanţe, interdicţia operează pentru fiecare instanţă şi se calculează distinct de la
data încetării activităţii la instanţa respectivă.
(3) Aceeaşi interdicţie se aplică şi magistraţilor-asistenţi de la Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, executorilor judecătoreşti,
grefierilor şi personalului auxiliar al instanţelor judecătoreşti şi al Curţii
Constituţionale.
Art. 40 - (1) Avocaţii foşti procurori şi cadre de poliţie nu pot acorda
asistenţă juridică la organul de urmărire penală la care şi-au desfăşurat activitatea
timp de 5 ani de la încetarea funcţiei respective. Calculul duratei de interdicţie se
face conform art. 39 alin. (2).
(2) În cazul în care avocatul fost procuror sau cadru de poliţie a funcţionat
şi în calitate de judecător, interdicţia priveşte atât instanţele, cât şi organele de
urmărire şi de cercetare penală, durata fiind calculată în mod corespunzător.
(3) Dispoziţiile prezentului articol se aplică şi personalului auxiliar al
organelor de urmărire penală.
Tabloul anual al avocaţilor
Art. 44 - (1) Până la data de 15 ianuarie a fiecărui an, decanul supune
aprobării consiliului baroului tabloul avocaţilor, alcătuit potrivit anexei nr. VI.
(2) Tabloul avocaţilor va cuprinde: a) numele şi prenumele avocaţilor
definitivi şi stagiari cu drept de exercitare a profesiei şi sediul profesional al
acestora; b) cabinetele asociate, societăţile civile profesionale şi societăţile
profesionale cu răspundere limitată, cu indicarea sediului acestora şi a avocaţilor
care le compun; c) restrângeri ale dreptului de a profesa, potrivit prevederilor art.
20 alin. (8) şi art. 21 din Lege, precum şi ale art. 41 alin. (2) din prezentul statut;
d) menţiuni privind încetarea calităţii de avocat, potrivit prevederilor art. 26 alin.
(7); e) situaţiile de întrerupere a activităţii profesionale a formelor de exercitare a
profesiei; f) alte menţiuni relevante.
(3) Avocaţii străini vor fi menţionaţi într-un tablou special, conform anexei
nr. VIII. Separat se vor menţiona formele de exercitare a profesiei din care
aceştia fac parte, potrivit prevederilor art. 13 alin. (3) şi (6) din Lege. Distinct
18
Fax: 021.322.62.96
republicată)
sunt evidenţiaţi avocaţii străini care provin dintr-un stat membru al Uniunii
Europene sau al Spaţiului Economic European, care sunt autorizaţi să îşi
desfăşoare activităţile profesionale sub titlul profesional corespunzător obţinut
într-un stat membru, indicându-se şi dacă aceştia desfăşoară activităţi avocaţiale
cu caracter permanent pe teritoriul României şi titlul profesional sub care îşi
desfăşoară activitatea.
(4) În cazul avocaţilor străini se va menţiona dacă aceştia sunt autorizaţi să
acorde consultanţă juridică privind dreptul românesc.
(5) Se va întocmi separat un tablou al avocaţilor incompatibili, alcătuit
potrivit anexei nr. VII, care se verifică şi se reactualizează până la data de 15
ianuarie a fiecărui an.
(6) Tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei, tabloul special al
avocaţilor străini şi tabloul avocaţilor incompatibili se reactualizează lunar şi se
aduc la cunoştinţa tuturor membrilor baroului.
(7) Tablourile menţionate la alin. (6) vor fi comunicate U.N.B.R., pe cale
electronică şi în forma stabilită de U.N.B.R., în termen de 5 zile de la actualizare.
Art. 45 - Tabloul avocaţilor definitivi şi stagiari, precum şi tabloul special
al avocaţilor străini se comunică autorităţilor menţionate la art. 24 alin. (3) din
Lege, cel târziu până la data de 31 ianuarie a fiecărui an.
Art. 49 - (1) Exerciţiul profesiei de avocat se suspendă: a) pe toată durata
existenţei stării de incompatibilitate; b) în temeiul unei hotărâri judecătoreşti sau
disciplinare de interdicţie temporară de a profesa; c) în caz de neplată totală sau
parţială a taxelor şi a contribuţiilor profesionale către barou, către U.N.B.R. şi
către sistemul propriu de asigurări sociale timp de 3 luni de la scadenţa acestora,
până la lichidarea integrală a datoriilor; d) la cererea scrisă a avocatului, pentru
alte motive decât cele prevăzute la lit. a).
(2) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. a), baroul are obligaţia de a verifica
trimestrial, precum şi înainte de data întocmirii tabloului anual al avocaţilor
menţinerea situaţiei care a justificat suspendarea. În tabloul avocaţilor avocatul
suspendat la cerere figurează în secţiunea destinată menţionării avocaţilor fără
drept de exercitare a profesiei.
Art. 50 - Dreptul de a exercita profesia de avocat poate fi suspendat în
cazul în care împotriva avocatului s-a pus în mişcare acţiunea penală sau s-a
dispus trimiterea în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni de natură să aducă
19
Fax: 021.322.62.96
republicată)
atingere prestigiului profesiei, până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti

definitive.
Art. 58 - (1) Calitatea de avocat încetează: a) prin renunţarea scrisă la
exerciţiul profesiei; b) prin deces; c) prin excluderea din profesie, ca sancţiune
disciplinară; d) în cazul în care avocatul a fost condamnat definitiv pentru o faptă
prevăzută de legea penală şi care îl face nedemn de a fi avocat, potrivit legii.
(2) Încetarea calităţii de avocat se constată prin decizie a consiliului
baroului şi are drept consecinţă radierea celui în cauză din tabloul avocaţilor.
(3) Încetarea dreptului de a exercita profesia de avocat prin pensionare nu
atrage pierderea calităţii de avocat.
Art. 61 - (1) În cazul în care avocatul îndeplineşte condiţiile de pensionare
prevăzute de lege, are dreptul să solicite continuarea exercitării profesiei. Cererea
de continuare a exercitării profesiei se soluţionează de consiliul baroului. (4)
Avocatul pensionar care continuă exercitarea profesiei sau este menţinut în
profesie este obligat să contribuie la constituirea fondului sistemului propriu de
asigurări sociale în condiţiile prevăzute de legislaţia pensiilor şi asigurărilor
sociale pentru avocaţi.
Cazurile şi condiţiile de acordare a asistenţei judiciare
Art. 150 - (1) În sensul Legii şi al prezentului statut, prin asistenţă
judiciară se înţelege asistenţa juridică acordată prin avocat.
(2) Barourile asigură asistenţa judiciară:
a) în cauzele penale în care apărarea este obligatorie potrivit
dispoziţiilor Codului de procedură penală sau potrivit dispoziţiilor din legi
speciale ori în orice altă situaţie în care organul judiciar consideră necesară
desemnarea unui apărător din oficiu;
b) în orice alte cauze decât cele penale, ca modalitate de acordare a
ajutorului public judiciar, în condiţiile legii;
c) la solicitarea organelor administraţiei publice locale.
(3) În cazuri de excepţie, dacă persoana este lipsită de mijloace materiale,
iar drepturile ei ar fi prejudiciate prin întârziere, decanul baroului poate aproba
acordarea de asistenţă judiciară gratuită.
Art. 151 - Ca formă a ajutorului public judiciar, asistenţa prin avocat
cuprinde:
20
Fax: 021.322.62.96
republicată)
1. asistenţa extrajudiciară, care include acordarea de consultaţii în vederea

iniţierii ori soluţionării unui litigiu pentru care legea prevede acordarea ajutorului
public judiciar sau, după caz, în vederea iniţierii unei proceduri judiciare,
arbitrale ori administrativ-jurisdicţionale în cazurile prevăzute de lege şi
pregătirea şi întocmirea documentelor pentru iniţierea unei proceduri judiciare,
inclusiv a unei proceduri prealabile obligatorii sau facultative, după caz;
2. asigurarea reprezentării şi asistenţei procesuale în faţa instanţelor
judecătoreşti şi a altor organe de jurisdicţie, în condiţiile legii.
Art. 155 - Asistenţa extrajudiciară nu se acordă în următoarele situaţii:
a) atunci când beneficiul adus solicitantului prin acordarea asistenţei nu
este justificat;
b) atunci când pretenţia este vădit nejustificată, neîntemeiată sau
inadmisibilă;
c) în cazul cetăţenilor străini sau al persoanelor juridice străine solicitante,
atunci când legislaţia lor naţională nu prevede un tratament similar pentru
cetăţenii romani;
d) atunci când solicitantul a fost decăzut din dreptul de a beneficia de
asistenţă judiciară.
Art. 156 - Avocatul care acordă asistenţă judiciară nu are dreptul să
primească de la beneficiar niciun fel de sume de bani ori alte recompense, nici
chiar cu titlu de acoperire a cheltuielilor.
Art. 220 - (1) Avocatul înscris în tabloul avocaţilor cu drept de exercitare
a profesiei are dreptul să exercite activităţile specifice profesiei potrivit Legii,
prezentului statut, codului deontologic şi regulamentului baroului din care face
parte.
(2) Persoana primită în profesia de avocat nu poate exercita profesia decât
după emiterea deciziei de primire în barou şi înscrierea în tabloul avocaţilor cu
drept de exercitare a profesiei.
Art. 221 - (1) Dreptul avocatului de a asista, de a reprezenta ori de a
exercita orice alte activităţi specifice profesiei se naşte din contractul de asistenţă
juridică, în conformitate cu dispoziţiile prezentului statut. Contractul prevede în
mod expres obiectul şi limitele mandatului primit, precum şi onorariul stabilit.
2) În lipsa unor prevederi contrare, avocatul poate să efectueze orice act
specific profesiei pe care îl consideră necesar pentru promovarea drepturilor şi
intereselor legitime ale clientului.
21
Fax: 021.322.62.96
republicată)
Art. 239 - (1) Înscrisurile întocmite de avocat pentru organizarea activităţii

şi legitimarea sa faţă de terţi au forţă probantă deplină până la înscrierea în fals;
dacă nu s-a prevăzut altfel prin prezentul statut, acestea vor purta semnătura
avocatului şi ştampila formei de exercitare a profesiei în care îşi desfăşoară
activitatea.
(3) Au caracterul actelor prevăzute la alin. (1) şi următoarele înscrisuri
întocmite de avocat: a) împuternicirea avocaţială; b) delegaţia de substituire; c)
contractul de colaborare; d) contractul de salarizare în interiorul profesiei; e)
contractul de grupare a cabinetelor individuale.
Dobândirea calităţii de membru al unui barou din România de către
persoane fizice străine care au calitatea de avocat
Art. 330 - (1) Persoanele fizice străine pot dobândi calitatea de membru al
unui barou din România şi pot exercita, în consecinţă, profesia de avocat în
România, dacă în statul în care îşi au domiciliul deţin titlul profesional de avocat,
certificat de organismele profesionale recunoscute sau de autorităţile publice care
le autorizează, precum şi în condiţiile stabilite în acordul încheiat cu Uniunea
Europeană, conform prevederilor art. II din Legea nr. 201/2004 privind
completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de
avocat.
(2) Pentru avocaţii din statele membre ale Uniunii Europene nu este
necesară existenţa unor convenţii bilaterale.
(6) Dispoziţiile prezentului capitol sunt aplicabile şi avocaţilor care şi-au
obţinut calificarea profesională în Confederaţia Elveţiană, care îşi exercită
profesia pe teritoriul României, în oricare din modalităţile prevăzute la art. 96
alin. (1) din Lege.
Înscrierea grupărilor străine care exercită profesia de avocat în
tablourile avocaţilor barourilor din România
Art. 331 - (1) Grupările străine care nu au sediul profesional în România
pot deschide sedii profesionale secundare în România şi se pot înscrie în
tablourile avocaţilor barourilor din România, pentru ca membrii acestora să
exercite în numele grupării profesia de avocat în România, dacă în statul în care
îşi au sediul profesional desfăşoară această activitate şi au statutul de societate
civilă profesională, certificată de organismele profesionale recunoscute sau de
autorităţile publice care le autorizează, în condiţiile stabilite în acordul încheiat
cu Uniunea Europeană, conform prevederilor art. II din Legea nr. 201/2004.
22
Fax: 021.322.62.96
republicată)
(2) Pentru societăţile civile profesionale de avocaţi din statele membre ale
Uniunii Europene nu este necesară existenţa unor convenţii bilaterale.
Exercitarea în România a profesiei de avocat de către avocaţii care au
obţinut calificarea profesională în unul dintre statele membre ale Uniunii
Europene şi ale Spaţiului Economic European
Art. 332 - Avocaţii înscrişi într-un barou din România în condiţiile
prevăzute în prezentul capitol dobândesc de la data înscrierii în barou toate
drepturile şi obligaţiile prevăzute de Lege şi de prezentul statut.
Prin decizia nr. 15/21.09.2015 Înalta Curte de Casație și Justiție -
Completul competent să judece recursul în interesul legii, în compunerea mai sus
menționată a admis recursul în interesul legii, stabilind că, în interpretarea şi
aplicarea dispoziţiilor art. 348 din Codul penal stabileşte:"Fapta unei persoane
care exercită activităţi specifice profesiei de avocat în cadrul unor entităţi care nu
fac parte din formele de organizare profesională recunoscute de Legea nr.
51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, constituie infracţiunea de exercitare fără
drept a unei profesii sau activităţi prevăzută de art. 348 Cod penal."
II.2 Date statistice

Ca o observație prealabilă, se impune precizarea că, în lipsa unor
instrumente specifice (indicatori statistici sau obiect) care să permită
identificarea tuturor situațiilor în care persoane care nu dețineau calitatea de
avocat, stabilită în conformitate cu prevederile Legii nr. 51/1995, desfășurau
activități specifice acestei profesii, instanțele nu au avut posibilitatea să furnizeze
date statistice exacte, astfel că prezenta analiză are la bază situațiile cu caracter
preponderent exemplificativ comunicate de acestea.
Pe cale de consecință, nu s-a putut stabili cu exactitate numărul real al
situațiilor de acest gen, cu atât mai mult cu cât, nefiind reglementată o obligație
în acest sens, la nivelul instanțelor nu este ținută o evidență a acestor cazuri.
Din datele comunicate de instanțe și din verificările efectuate a rezultat că,
în perioada de referință (01.01.2015, la zi) incidența situațiilor în care persoanele
verificate nu au calitatea de avocat, calitate stabilită în conformitate cu
prevederile Legii nr. 51/1995, a fost una foarte redusă.
Natura incidentelor ce se impun a fi soluționate în cazul în care se pune
problema exercitării fără calitate a profesiei de avocat, nu permite identificarea
23
Fax: 021.322.62.96
republicată)
tuturor situațiilor ce au existat de-a lungul timpului (perioada de referință) la

nivelul instanțelor, astfel că raportul are la bază datele comunicate de instanțe în
aceste condiții.
Majoritatea instanțelor au comunicat că nu au existat situații de acest gen.
În cazul instanțelor în care au fost identificate astfel situații, fie au fost indicate,
în concret, dosarele și măsurile dispuse, fie a fost prezentată generic practica
instanței în materie.
În condițiile mai sus expuse au fost comunicate de instanțele verificate un
număr de 68 de situații în care s-a stabilit că asistența sau reprezentarea părților
era realizată de persoane care nu dețineau calitatea de avocat, calitate stabilită în
conformitate cu prevederile Legii nr. 51/1995, după cum urmează: Curtea de
Apel Brașov – 9 dosare, Curtea de Apel București – 12 dosare; Curtea de Apel
Cluj – 7 dosare; Curtea de Apel Constanța – 5 dosare; Curtea de Apel Craiova –
6 dosare; Curtea de Apel Galați – 7 dosare; Curtea de Apel Iași – 3 dosare;
Curtea de Apel Oradea – 5 dosare; Curtea de Apel Pitești – 6 dosare; Curtea de
Apel Suceava – 2 dosare; Curtea de Apel Târgu Mureș – un dosar; Curtea de
Apel Timișoara - 5 dosare.
Unele instanțe, deși au prezentat practica în materia analizată, nu au
menționat, în concret, dosarele în care s-au ivit astfel de incidente. Exemplificăm
în acest sens: Tribunalul Brașov – Secția I civilă; Judecătoria Craiova, Secția I
Civilă a Curții de Apel Craiova, Tribunalul Gorj, cu excepția Secției Penale,
Judecătoria Târgu Jiu, Judecătoria Drobeta Turnu Severin, Judecătoria Strehaia;
Judecătoria Tulcea.
Curțile de Apel Alba Iulia, Bacău și Ploiești au precizat că nu au
identificat, în perioada de referință, incidența unor situații în care s-a stabilit că
asistența sau reprezentarea părților era realizată de persoane care nu dețineau
calitatea de avocat, calitate stabilită în conformitate cu prevederile Legii nr.
51/1995.
CAPITOLUL III. PREZENTAREA PRACTICII INSTANȚELOR

JUDECĂTOREȘTI ÎN PRIVINȚA VERIFICĂRII CALITĂȚII DE AVOCAT
A PERSOANELOR CARE ACORDĂ ASISTENȚĂ JURIDICĂ.
24
Fax: 021.322.62.96
republicată)
III.1 Modul concret de aplicare la nivelul curţilor de apel şi

instanţelor arondate a dispoziţiilor hotărârii nr. 79/26.01.2015 a Secţiei
pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii
Hotărârea nr. 79/26.01.2015 a Secţiei pentru Judecători a Consiliului

Superior al Magistraturii a fost adusă la cunoştinţa judecătorilor din cadrul
tuturor instanţelor, fiind discutată de conducerile instanţelor cu judecătorii şi, în
unele situaţii, afişată pe pagina de intranet a instanţei, luându-se măsuri concrete
pentru punerea în executarea a acestei hotărâri.
La nivelul majorității instanţelor, în timpul şedinţelor de judecată este
accesibil portalul EMAP - secţiunea „Tabloul avocaţilor”, în vederea confirmării
înscrierii în tabloul Barourilor componente ale Uniunii Naţionale a Barourilor
din România a avocaţilor cu delegaţie în dosarele aflate pe rol.
În acest sens, prin intermediul compartimentelor de informatică juridică
din cadrul curților de apel s-au adoptat modalități tehnice care să permită
accesarea „Tabloul avocaţilor” fie din portalul EMAP, fie prin crearea unui link,
care să asigure același acces.
Regula generală este aceea că s-au creat condițiile pentru accesarea
”Tabloului avocaţilor” de pe calculatoarele din sălile de judecată și verificările
care se impun pot fi realizate în această modalitate.
Au fost identificate și instanțe la nivelul cărora punerea în executarea a
dispozițiilor hotărârii nr. 79/26.01.2015 a Secţiei pentru Judecători a Consiliului
Superior al Magistraturii nu s-a realizat, fiind prezentate următoarele argumente:
În cadrul Tribunalului Satu Mare, punerea în executarea a dispozițiilor
hotărârii nr. 79/26.01.2015 este în prezent suspendată, în sensul că la
calculatoarele din sălile de ședință puse la dispoziția completelor de judecată nu
este asigurat accesul la internet întrucât clădirea în care funcționează Tribunalul
Satu Mare se află în reparații capitale, iar unele săli de ședință au fost organizate
provizoriu în încăperi care după finalizarea lucrărilor vor avea altă destinație.
Motive tehnice au fost invocate și de Judecătoriile Podu Turcului, Baia de
Aramă, fără a se preciza în ce constau, în concret, aceste aspecte de ordin tehnic.
Nici la Judecătoria Miercurea Ciuc nu a fost instalat portalul EMAP în
sălile de ședințe, iar în situațiile în care s-a impus verificarea calității de avocat s-
a menționat că se dispune suspendarea ședinței de judecată, în vedere efectuării
verificărilor.
25
Fax: 021.322.62.96
republicată)
La Judecătoria Râmnicu Vâlcea, portalul EMAP nu este instalat în toate

sălile de judecată, apreciindu-se că această modalitate de verificare a fost
reglementată ca şi posibilitate, nu ca o obligativitate. Calitatea de avocat a
persoanelor care acordă asistenţă juridică părţilor este verificată fie prin folosirea
portalului EMAP - Secţiunea tabloul avocaţilor, fie prin emiterea unor adrese la
barourile componente ale Uniunii Naţionale a Barourilor din România ori
verificarea listelor cu avocaţi definitivi şi stagiari au fost verificate şi pe site-ul
legislaţie.just.ro/legături utile/tablou avocaţi.
La Tribunalul Cluj şi instanţele din circumscripţia teritorială a acestuia nu
se foloseşte portalul EMAP - secţiunea Tabloul avocaţilor pentru verificarea în
timpul şedinţei de judecată a avocaţilor înscrişi în tabloul Barourilor componente
ale Uniunii Naţionale a Barourilor din România, pe de o parte având în vedere
împrejurarea că portalul nu este instalat pe calculatorul din sala de judecată
întrucât conexiunea la internet suferă numeroase întreruperi pe parcursul unei
zile, iar pe de altă parte având în vedere faptul că s-a apreciat că ar fi dificilă
consultarea portalului în timpul şedinţei de judecată.
Verificarea calităţii de avocat a persoanelor care acordă asistenţă juridică
părţilor se face pe baza împuternicirii avocaţiale şi cu consultarea listei
menţionate anterior. Majoritatea avocaţilor care acordă asistenţă judiciară părţilor
în dosarele aflate pe rolul instanţelor clujene sunt prezenţi frecvent la instanţă,
verificarea fiind necesară doar pentru a se putea observa dacă există vreo
suspendare a acestora din activitate, in situaţiile în care în instanţă se prezintă
avocaţi noi. Verificarea acestora se face ulterior prin consultarea tabloului
avocaţilor.
În situaţiile în care exista îndoieli cu privire la calitatea de avocat a
persoanelor care acordă asistenţa juridică, acestora li se solicită legitimaţia de
serviciu: există situaţii în care judecătorii verifică înainte de primul termen de
judecată calitatea de avocat a persoanei care acordă asistenţa juridică, folosind
portalul UNBR. Nu există o practică în sensul verificării calităţii de avocat
folosind portalul EMAP, datorită faptului că este mai facilă utilizarea portalului
UNBR (nu e nevoie de acces pe bază de parolă, etc.).
În mod similar se procedează în cazul în care se contestă calitatea de
avocat de către reprezentantul celorlalte părţi sau de către avocaţi prezenţi în sala
de judecată.
26
Fax: 021.322.62.96
republicată)
Existența unor dificultăți în accesarea portalului EMAP în timpul ședinței

de judecată au fost semnalate și de alte instanțe, dificultățile fiind determinate fie
de modificarea la intervale relativ scurte a parolelor de acces la portalul EMAP,
fie de calitatea conexiunii la internet.
Astfel, Judecătoria Năsăud a sesizat faptul că parola de acces la portalul
EMAP se modifică periodic, fiind comunicată cu întârziere, încât, frecvent,
există situaţii în care, din acest motiv, în fapt, logarea nu este posibilă. Situații
similare au sesizat și Judecătoriile Craiova, Drăgășani.
Pe de altă parte, unele instanțe, deși au realizat măsurile tehnice pentru
accesarea portalului EMAP - secţiunea „Tabloul avocaţilor” în timpul ședințelor
de judecată, nu recurg, în fapt, la această modalitate de verificare, procedând la
verificarea calității prin solicitarea legitimaţiei de avocat ori prin verificarea
conţinutului delegaţiilor depuse la dosar (în acest sens procedând, de exemplu,
instanțe din raza Curții de Apel Bacău).
Au fost instanţe (de exemplu, Judecătoria Beclean, Judecătoria Podu
Turcului) care au învederat că nu s-au regăsit situaţii practice în care să fie
necesară aplicarea Hotărârii nr. 79/2015 a Secţiei pentru judecători a Consiliului
Superior al Magistraturii, deoarece în instanțe s-au prezentat exclusiv avocaţi din
barourile locale, a căror identitate și calitate erau cunoscute, atât de judecători,
cât și de ceilalți avocați.
III.2 Practica instanțelor în ceea ce priveşte verificarea calităţii de

avocat a persoanelor care acordă asistenţă juridică părţilor și modalitatea
de soluţionare a situaţiilor în care este constatată/invocată în cursul
judecăţii, exercitarea unor activităţi specifice profesiei de avocat de către
persoane care nu funcţionează în cadrul formei de organizare profesională
recunoscută prin Legea nr. 51/1995 privind exercitarea profesiei de avocat
Pentru a se constata îndeplinirea calităţii de avocat a persoanelor care

acordă asistenţă juridică sau reprezintă părţile în proces se procedează la
verificarea avocaţilor înscrişi în tabloul barourilor componente ale Uniunii
Naţionale a Barourilor din România, în condiţiile Legii nr. 51/1995 privind
organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, cu modificările şi completările
ulterioare.
27
Fax: 021.322.62.96
republicată)
În acest sens se reține că, potrivit art. 26 alin. 1-3 din Legea nr. 51/1995,
republicată și modificată, exercitarea oricărei activităţi de asistenţă juridică
specifică profesiei de avocat şi prevăzută la art. 3 de către o persoană fizică sau
juridică ce nu are calitatea de avocat înscris într-un barou şi pe tabloul avocaţilor
acelui barou constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit legii penale.
Instanţele sunt obligate să verifice şi să se pronunţe asupra calităţii de
reprezentant al unei persoane care se prezintă ca avocat, exercitând acte specifice
acestei profesii şi folosind însemnele profesiei de avocat. Actele specifice
profesiei de avocat, efectuate în mod public de o persoană care nu a dobândit
calitatea de avocat în condiţiile prezentei legi, sunt nule dacă s-a produs o
vătămare ce nu poate fi remediată în alt mod, în afară de cazul în care modul de
îndeplinire a acestora a fost de natură să producă o eroare comună cu privire la
calitatea celui care le-a săvârşit.
La baza verificării calităţii de avocat se află împuternicirea avocaţială
depusă la dosar cu privire la care completul de judecată analizează respectarea
cerinţelor art. 126 alin.1 din Hotărârea Uniunii Naţionale a Barourilor din
România nr. 64/03.12.2011 privind adoptarea Statutului profesiei de avocat
(”Contractul de asistenţă juridică prevede, în mod expres, întinderea puterilor pe
care clientul le conferă avocatului. În baza acestuia, avocatul se legitimează faţă
de terţi prin împuternicirea avocaţială întocmită conform anexei nr. II”).
În concret, verificarea calităţii de avocat a persoanelor care acordă
asistenţă juridică părţilor constă în examinarea împuternicirii avocaţiale, sub
aspectul validităţii acesteia, pentru a se asigura respectarea dispoziţiilor Legii nr.
51/1995. Împuternicirea avocațială se verifică atât din punct de vedere formal,
cât și al conținutului, pentru a se stabili existența tuturor mențiunilor necesare,
semnarea și parafarea sa.
Totodată, se solicită prezentarea unui document doveditor al calității de
avocat (legitimație/card), urmărindu-se ca actul prezentat să fie valabil și avizat
la zi.
Se procedează și la verificarea tabloului avocaților, cu preponderență în
situațiile în care persoana care se prezintă astfel nu este o persoană care se
înfățișează în mod obișnuit în fața președintelui completului de judecată.
În celelalte cazuri, în raport de împrejurarea că, din activitatea desfășurată,
calitatea de avocat îi este cunoscută judecătorului, nu se procedează în fiecare
28
Fax: 021.322.62.96
republicată)
ședință, respectiv în fiecare dosar, la legitimarea avocaților care se prezintă în

fața instanței.
Situațiile în care s-a constatat exercitarea unor activităţi specifice
profesiei de avocat de către persoane care nu funcţionează în cadrul formei
de organizare profesională recunoscută prin Legea nr. 51/1995 au fost
incidente, preponderent, în materie civilă.
Astfel, în materie civilă, în situaţia în care este constatată/invocată în
cursul judecăţii exercitarea unor activităţi specifice profesiei de avocat de către
recunoscută prin Legea nr.51/1995, se pune în discuție excepția lipsei calității de
reprezentant. De regulă, instanța pune în vedere persoanei reprezentate că are
posibilitatea angajării unui avocat sau cea a mandatării respectivei persoane. În
situaţia în care părţile sunt prezente personal la dezbateri, li se solicită să
precizeze dacă îşi însuşesc acţiunea ori susţinerile prin semnătură, iar în cazul în
care lipsesc, acestea au fost citate în acest sens.
În cele mai multe cazuri, la termenul subsecvent, respectivele persoane au
prezentat procuri judiciare ori instanța a luat act de declarația expresă a părții
vizând mandatul acordat, continuând procesul în calitate de mandatari
convenţionali ai părţilor, în condițiile art. 83 alin. 1 noul Cod de procedură civilă
(art. 68 alin. 4 vechiul Cod de procedură civilă).
În funcție de poziția părților, în unele situații instanțele au admis excepția
lipsei calității de reprezentant a persoanelor în privința cărora s-a constatat că nu
funcţionează în cadrul formei de organizare profesională recunoscută prin Legea
nr. 51/1995.
Spre exemplu, în dosarul nr. …/2012 al Tribunalului Timiș, prin decizia
civilă nr. …/13.02.2015, instanţa a reţinut că numitul MM nu se regăseşte în
tabloul avocaţilor UNBR, astfel că acesta nu are dreptul să asiste şi să reprezinte
persoanele fizice şi persoanele juridice în faţa instanţelor judecătoreşti decât în
baza unei procuri speciale legalizate, conform art. 68 alin 1 Cod procedură civilă.
Cum, la solicitarea tribunalului de a face dovada calităţii de reprezentant al
celorlalte persoane menţionate ca recurenţi în cererile de recurs, MM nu a depus
o astfel de procură, instanţa a apreciat că acesta nu a făcut dovada calităţii sale de
reprezentant şi, pe cale de consecinţă, a admis excepţia invocată şi, în temeiul art.
161 Cod procedură civilă, a anulat recursul declarat de M.M. în numele lui MR,
29
Fax: 021.322.62.96
republicată)
HC și HE, atât împotriva sentinţei civile …/02.07.2014 cât şi împotriva sentinţei

civile …/17.09.2014, ambele ale Judecătoriei Timişoara.
O situaţie similară a fost constatată şi în dosarul nr. …/2014 a Tribunalului
Timiș, cauză în care, prin încheierea de şedinţă din data de 21.03.2016 instanţa a
admis excepţia lipsei calităţii de reprezentant şi a constatat nule toate actele de
procedură întocmite de M.M. în numele intimaţilor, inclusiv sub aspectul
susţinerilor privitoare la domiciliul, respectiv, sediul intimaţilor, astfel încât sub
sancţiunea suspendării cauzei, s-a pus în vedere apelantei, prin reprezentant, să
indice domiciliile intimaţilor.
La Judecătoria Brașov, în dosarul nr. …/2015 la termenul din 11.12.2015,
instanţa a pus în discuţie excepţia lipsei calităţii de reprezentat a numitului MVE
pentru asociaţia pârâtă, invocată de reclamantă, întrucât acesta nu face parte din
baroul tradiţional. Prin încheierea de la același termen s-a admis excepţia lipsei
calităţii de reprezentat a numitului MVE, pentru asociaţia pârâtă, având în vedere
că MVE nu face parte din Baroul Bucureşti afiliat Uniunii Naţionale a Barourilor
din România, reţinând şi prevederile art. 83 Cod procedură civilă, potrivit cărora
în faţa primei părţile pot fi reprezentate de avocat sau un alt mandatar.
La Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti, instanţa a dispus amânarea cauzei
şi acordarea termenelor necesare pentru producerea dovezilor calităţii de
reprezentant convenţional în acord cu dispoziţiile Legii nr. 51/1995. Constatând
neîndeplinită această obligaţie, instanţa a dispus sesizarea Parchetului de pe
lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti pentru efectuarea de cercetări sub
aspectul infracţiunii de exercitare fără drept a unei profesii prevăzute art. 348
Cod penal (încheierea de şedinţă întocmită la termenul din 07.04.2016 în dosarul
nr. …/2015).
La Judecătoria Cluj-Napoca, în perioada analizată (1 ianuarie 2015 - la zi)
a fost sesizat un singur caz în care s-a invocat de către avocatul părţii adverse
lipsa calităţii de avocat a reprezentantului reclamantului (dosarul civil nr.
…/2015). La următorul termen acordat partea şi-a ales un nou reprezentant.
La Secţia I civilă a Tribunalului Dolj au fost identificate două situaţii în
care s-a constatat exercitarea unor activităţi specifice profesiei de avocat de către
recunoscută potrivit Legii nr. 51/1995, respectiv în dosarul nr…/2012*,
soluţionat prin decizia civilă nr. …/2015, şi dosarul nr…./2014 soluţionat prin
decizia civilă nr. …/2016, în ambele situaţii constatându-se de către instanţa de
30
Fax: 021.322.62.96
republicată)
judecată că persoana care acorda asistenţă juridică nu poate reprezenta legal

partea, în calitate de avocat.
Astfel, în dosarul nr. …/2014, instanţa a pus în discuţie, cu prioritate, ca şi
motiv de ordine publică, împrejurarea că împuternicirea avocaţială depusă la
dosar, de către apărătorul recurentei nu era o delegaţie emisă de Uniunea
Naţională a Barourilor din România - Baroul Bucureşti şi constatând că avocatul
nu face parte din Tabloul avocaţilor înscrişi în Baroul Bucureşti, astfel că nu o
poate reprezenta legal în instanţă pe recurentă faţă de dispozițiile art.1 alin.2 şi
art.2 alin.3 Legea nr.51/1995, s-a dispus citarea recurentei pârâte cu menţiunea
dacă înţelege să-şi însuşească actele de procedură depuse la dosar în numele său
de către Ş.M. care nu are calitate de avocat în U.N.B.R.
La termenul stabilit, faţă de declarația expresă a recurentei în sensul că îşi
asumă cererea de recurs, motivele de recurs şi răspunsul la întâmpinare formulate
în cauză, a fost respinsă excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant,
recurenta precizând totodată că îi conferă numitei Ş.M. dreptul să o reprezinte
în cauză.
În dosarul nr. …/2012*, la cererea unuia dintre avocaţi, care a învederat că
persoana care semnase o serie de acte procedurale pentru adversarul procesual nu
era înscrisă în tabloul avocaţilor din Bucureşti, s-a procedat la emiterea unei
adrese către respectivul barou, pentru relaţii. Urmare răspunsului negativ
comunicat, la termenul stabilit, intimaţii au fost informaţi cu privire la acest fapt
şi au fost citaţi cu menţiunea de a preciza dacă îşi însuşesc actele efectuate ori
dacă înţeleg să-şi aleagă alt avocat sau să îl mandateze pe acesta. Ulterior, părţile
au angajat un avocat.
Pe rolul Tribunalului Mehedinţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări
sociale, în perioada de referinţă a fost înregistrată o singură cauză, respectiv
dosarul nr…/2016, în care avocatul pârâtului a invocat lipsa calităţii de
reprezentant a persoanei care reprezenta partea adversă, pe motiv că aceasta nu
avea calitatea de avocat. Faţă de această excepţie, instanţa în baza dispoziţiilor
art. 82 Cod procedură civilă, a solicitat reprezentantului reclamantului să facă
dovada calităţii de avocat în cadrul Baroului Mehedinţi, să depună contractual de
asistenţă juridică încheiat cu reclamantul şi dovada înregistrării acestuia în
registrul de evidenţă. Reprezentantul reclamantului nu s-a mai prezentat la
termenul acordat şi nu a dat curs solicitărilor instanţei, însă urmare a prezentării
reclamantului la termenul de judecată acesta şi-a însuşit cererea de chemare în
31
Fax: 021.322.62.96
republicată)
judecată şi a semnat-o, situaţie în care judecătorul nu a dat eficienţa dispoziţiilor

art.82 alin.1 teza finală Cod procedură civilă şi nu a dispus anularea acţiunii.
La Secţia I civilă a Tribunalului Mehedinți, într-un caz singular, în dosarul
nr. …/2014, instanţa de apel a acordat cuvântul în calitate de avocat persoanei în
privința căreia se constatase în cursul judecății în fond, în baza relaţiilor
comunicate de Baroul Mehedinţi, că nu era avocat în Baroul Mehedinţi, nefiind
înscris în tabloul avocaţilor. În cursul judecății în primă instanţă, după ce s-a
constatat acest aspect, reclamantul, prin declaraţie verbală dată în faţa instanţei, a
înţeles să împuternicească persoana în discuţie pentru a-l reprezenta în cauză,
acesta putând să intenteze acţiuni, să le semneze, să primească toate actele de
procedură, inclusiv, hotărârile judecătoreşti, să realizeze în numele său orice
tranzacţie cu privire la prezenta cauză, să renunţe la acţiune, să declare şi să
renunţe la orice cale de atac, mai puţin recursul.
În dosarul nr. …/2013 al Judecătoriei Drăgăşani, a fost emisă o adresă la
Uniunea Naţională a Barourilor din România - Baroul Bucureşti, cu solicitarea
de a comunica dacă apărătorul ales al reclamantei figurează înscris pe tabelul
avocaţilor. Urmare relaţiilor comunicate şi interpelată fiind reclamanta, aceasta a
precizat că nu a formulat cererea de chemare în judecată şi nici nu a dat o
împuternicire persoanei care se pretindea avocatul său, precizând că nu îşi
însuşeşte cererea de chemare în judecată.
Faţă de aceste aspecte şi având în vedere răspunsul Baroului Bucureşti
instanţa, din oficiu, a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Drăgăşani pentru
cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art.26 din Legea nr.51/1995
raportat la art.249 Cod penal, cu menţiunea că a formulat o cerere de chemare în
judecată în numele unei persoane care nu i-a dat mandat în acest sens şi care nu
şi-a însuşit-o (încheierea din 04.11.2013). În ceea ce priveşte cauza pe fond,
instanţa din oficiu a invocat şi, apoi, a admis excepţia lipsei calităţii de
reprezentant, fiind anulată cererea de chemare în judecată ca fiind formulată de o
persoană fără calitatea de reprezentant.
Din relaţiile comunicate de instanță a rezultat că, ulterior, persoana în
cauză a fost trimisă în judecată pentru infracţiunile de exercitarea fără drept a
unei profesii, prev. de art.26 alin.1 din Legea nr.51/1995, republicată, rap. la
art.281 Cod penal anterior cu aplic. art.41 alin.1 Cod penal, şi folosirea fără drept
a denumirilor şi însemnelor specifice profesiei de avocat, prev. de art.60 alin.6
din Legea nr.51/1995 republicată cu aplic. art.4l alin.2 Cod penal, toate cu aplic.
32
Fax: 021.322.62.96
republicată)
art.33 lit. a) Cod penal anterior (dosarul nr…./2015 al Judecătoriei Drăgăşani,

declinat la Judecătoria Horezu, cauză aflată încă pe rolul primei instanţe).
La Judecătoria Râmnicu Vâlcea, în dosarul nr. …/2015, instanţa a
verificat, după ce a suspendat şedinţa de judecată, calitatea de avocat a numitului
DA, atât pe EMAP - Secţiunea tabloul avocaţilor, cât şi pe
legislaţie.just.ro/legături utile/tablou avocaţi şi, urmare afirmaţiilor respectivei
persoane că ar aparţine UNBR şi a unor documente prezentate, a dispus si
emiterea unei adrese pentru verificarea calităţii de avocat. Ca urmare a
răspunsului negativ primit de la barou, după ce instanţa i-a atras atenţia că
săvârşeşte o infracţiune, s-a prezentat şi o ordonanţă a parchetului de scoatere de
sub urmărire penală sub acest aspect (copia rezoluţiei din 29 ianuarie 2012,
emisă în dosarul nr…/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4
Bucureşti). În aceeași ședință, după ce instanța s-a pronunțat pe aspectul calității
de avocat, persoana vizată a depus la dosar procură specială (emisă anterior
termenului) autentificată, prin care partea îl mandatase să îi reprezinte interesele
în cauză.
În dosarele nr. …/2014, nr. …/2015 şi nr. …/2014, practica instanţei a fost
unitară în sensul că persoanele care au pretins că sunt avocaţi au fost
încunoştinţate că nu au această calitate şi nu pot să practice această profesie şi
nici să reprezinte valabil părţile. În situaţia în care părţile au fost prezente
personal la dezbateri, au fost întrebate dacă îşi însuşesc acţiunea ori susţinerile
prin semnătură, iar în cazul în care au fost lipsă, a fost emisă adresă în acest sens.
În unele cazuri, la termenul subsecvent, respectivele persoane au prezentat
procuri judiciare, continuând procesul în calitate de mandatari convenţionali ai
părţilor.
În alte situaţii, cum ar fi dosarul nr. …/2014 al Judecătoriei Râmnicu
Vâlcea, acţiunea a fost anulată pentru lipsa calităţii de reprezentant al părţii a
persoanei ce a semnat acţiunea introductivă de instanţă.
Curtea de Apel Galați, în dosarul nr. …/2014, prin decizia nr.
…/31.03.2015, a dispus anularea contestației în anulare pentru lipsa dovezii
calităţii de reprezentant.
În acest sens a avut în vedere că, din verificările efectuate de curte în
şedinţa de judecată din data de 27.02.2015 asupra tabloului avocaţilor înscrişi în
barourile componente ale Uniunii Naţionale a Barourilor din România în
condiţiile Legii nr. 51/1995, s-a constatat că avocatul TN nu se regăseşte în acest
33
Fax: 021.322.62.96
republicată)
tablou. A fost invocată lipsa dovezii calităţii de reprezentant şi s-a acordat un

termen de judecată pentru acoperirea lipsurilor potrivit art. 82 alin. 1 din noul
Cod de procedură civilă, în sensul precizării însuşirii contestaţiei de către
reprezentantul legal al contestatorului şi obligaţiei de a se prezenta în instanţă
pentru a semna cererea sub sancţiunea anulării acesteia, dispunându-se citarea
părţii cu această menţiune.
Cum atare obligaţii nu au fost îndeplinite de către contestator deşi instanţa
a acordat un termen pentru acoperirea acestor lipsuri, a apreciat incidente
prevederile art. 82 alin. 1 din noul Cod de procedură civilă referitoare la anularea
contestaţiei în anulare pentru lipsa dovezii calităţii de reprezentant
Instanța a reținut că, potrivit prevederilor art. 84 alin. 1 din noul Cod de
procedură civilă persoanele juridice pot fi reprezentate convenţional în faţa
instanţelor de judecată numai prin consilier juridic sau avocat, în condiţiile legii.
Potrivit art. 1 alin. 2 din Legea nr. 51/1995, profesia de avocat se exercită numai
de avocaţii înscriși în tabloul baroului din care fac parte, barou component al
Uniunii Naţionale a Barourilor din România iar potrivit art. 26 alin. 2 instanţele
sunt obligate să verifice şi să se pronunţe asupra calităţii de reprezentant al unei
persoane care se prezintă ca avocat, exercitând acte specifice acestei profesii şi
folosind însemnele profesiei de avocat.
Şi în considerentele deciziei nr. 27/2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie – Secţiile Unite s-a statuat asupra verificării întrunirii cerinţelor
imperative vizând modul de exercitare a profesiei de avocat în acord cu
principiul asigurării supremaţiei legii.
A reținut și faptul că, prin hotărârea nr. 79/26.01.2015 a Consiliului
Superior al Magistraturii – Secţia pentru judecători s-a dispus informarea
instanţelor cu privire la posibilitatea folosirii portalului EMAP pentru verificarea
în timpul şedinţei de judecată a avocaţilor înscrişi în tabloul barourilor
componente ale Uniunii Barourilor din România. O atare măsură a fost apreciată
ca fiind necesară din raţiuni ce ţin de asigurarea dreptului la un proces echitabil,
respectiv a dreptului la apărare de către un apărător calificat.
O situație similară a fost constatată și în dosarul nr. …/2014, în care
Curtea de Apel Galați, prin decizia nr. …/01.09.2016, a dispus anularea apelului,
pentru lipsa semnăturii și pentru lipsa dovezii calităţii de reprezentant.
La Judecătoria Satu Mare, în dosarul nr. …/2016, la termenul din
29.02.2016, reclamanta a învederat instanței că a angajat un apărător,
34
Fax: 021.322.62.96
republicată)
menționându-l ca avocat pe numitul MM, care i-ar fi promis că se va prezenta în

sala de judecată pentru a-i reprezenta interesele, dar care nu a venit și a aflat în
sala de judecată, faptul că acesta nu este avocat. Totodată a solicitat termen
pentru angajarea unui apărător.
Ca urmare a celor învederate de parte, președintele completului de
judecată a dispus comunicarea încheierii de ședință Baroului Satu Mare și
Parchetului de pe lângă Judecătoria Satu Mare, pentru a se efectua verificările
legale impuse de starea de fapt arătată de parte.
De asemenea, în practica Judecătoriei Satu Mare au fost situații în care
decanul sau prodecanul Baroului Satu Mare, deși nu reprezentau părțile
implicate, au formulat solicitări de comunicare către Baroul Satu Mare, în copie,
a încheierii de ședință și a mandatului mandatarului convențional al părții,
motivându-și cererea în sensul existenței unor indicii privind exercitarea
profesiei de avocat fără îndeplinirea condițiilor legale. Cererile formulate în acest
sens au fost încuviințate, instanța apreciind că se justifică un interes legitim în
formularea cererii de către decanul sau prodecanul Baroului Satu Mare -
încheierile de ședință din 04.11.2015 din dosarul nr. …/2014, din data de
20.01.2016 din dosarul nr. …/2015, din data de 21.03.2016 în dosarul nr.
…./2015.
La Tribunalul Covasna, în perioada de timp vizată, au existat situaţii de
exercitare a activităţii specifice profesiei de avocat de către numitul SC, persoană
ce nu este înscrisă în tabloul barourilor componente ale U.N.B.R potrivit Legii
nr. 51/1995. Având în vedere caracterul repetat al acelor situaţii, conducerea
Tribunalului Covasna a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Sfântu
Gheorghe, la data de 8 iulie 2016. În cuprinsul sesizării, formulată de
președintele Tribunalului Covasna și președintele Secției Civile se face referire,
cu titlu exemplificativ, la câteva dosare: dosarul civil cu nr …/2015 (apel civil);
dosarul civil cu nr …/2014 (litigiu de muncă); dosarul civil cu nr. …/2015 (apel
civil); dosarul civil cu nr …/2015; dosarul civil cu nr. …/2014.
La Judecătoria Întorsura Buzăului au existat 3 dosare civile, în care una
dintre părţi a fost reprezentată de către o persoană ce şi-a atribuit calitatea de
avocat, însă nu era înscrisă în tabloul barourilor componente ale Uniunii
Naţionale a Barourilor din România: dosarele nr…./2015, nr. …/2015 și
nr…./2015, situații în care s-a admis excepţia lipsei calităţii de reprezentant,
excepţie invocată fie de partea adversă, fie de instanță, din oficiu.
35
Fax: 021.322.62.96
republicată)
La Judecătoria Târgu Secuiesc, într-o singură cauză s-a prezentat o

persoană care a recunoscut că exercită profesia de avocat în afara formei de
organizare profesională recunoscută prin Legea nr. 51/1995 care, la atenţionarea
judecătorului, s-a retras de îndată de la reprezentarea clientului.
Curtea de Apel Târgu Mureş a comunicat o singură situaţie constatată în
perioada de referinţă, respectiv dosarul nr. …/2014 al Judecătoriei Reghin, cu
obiect acţiune în constatare.
La termenul din 28.01.2016 numita PI a prezentat instanţei originalul
procurii speciale de reprezentare a reclamantei, autentificată, iar la interpelarea
instanţei mandatara a arătat că activitatea pe care o desfăşoară în calitate de
mandatar este remunerată şi că are calitatea de avocat în Baroul Bota, a încheiat
un contract de asistenţă juridică cu reclamanta, dar în această calitate nu poate
reprezenta reclamanta, întrucât acest barou nu este recunoscut de unele instanţe
de judecată.
Instanţa la acel termen a apreciat că numita PI poate reprezenta reclamanta
în calitate de mandatar.
Ulterior, prin încheierea din data de 04.02.2015 instanţa având în vedere
precizările mandatarei de la termenul anterior, a constatat că mandatara
reclamantei desfăşoară activităţi juridice în calitate de mandatar cu caracter
remunerat în prezentul dosar cât şi în dosarul nr. …/2014 aflat pe rolul acestui
complet de judecată şi constatând că potrivit art. 26 alin.1 din Legea 51/1995
raportat la art. 348 Cod penal, există indicii că activitatea desfăşurată de numita
PI este o infracţiune a dispus înaintarea către Parchetul de pe lângă Judecătoria
Reghin a unei sesizări, pentru efectuarea de cercetări în legătură cu activitatea pe
care aceasta o prestează în dosarele nr…./2014 şi …/2014 aflate pe rolul
Judecătoriei Reghin, încheierea unui proces verbal în acest sens şi înaintarea
acestuia către Parchetului de pe lângă Judecătoria Reghin, împreună cu
încheierile de şedinţă şi cu înscrisurile necesare.
La următoarele termene, până la soluţionarea cauzei prin sentinţă civilă nr.
… din 28 mai 2015, mandatarul nu a mai fost prezent în instanţă.
Dosarul nr. …/2014 al Judecătoriei Reghin nu a fost comunicat Inspecţiei
Judiciare de către instanţe, însă din verificările efectuate în sistemul ECRIS a
rezultat că numita PI a reprezentat reclamantul în calitate de mandatar până la
soluţionarea cauzei prin sentinţa civilă nr. … din 12 martie 2015 (cauza a rămas
36
Fax: 021.322.62.96
republicată)
în pronunţare la data de 25.02.2015), nefiind puse în discuţie aspecte legate de

calitatea de mandatar a numitei PI.
Curtea de Apel Constanţa a comunicat, în materie civilă, existenţa unui
număr de 4 dosare, respectiv dosarul nr. …/2012 al Curţii de Apel Constanţa,
dosarul nr. …/2015 al Judecătoriei Babadag, dosarele nr. …/2014 şi …/2013 ale
Judecătoriei Constanţa.
În 3 din cele 4 dosare s-a constatat exercitarea activităţii de asistenţă
juridică fără a avea acest drept de către aceeaşi persoană, respectiv VD.
În dosarul nr. …/2012 al Curţii de Apel Constanţa, având ca obiect
acţiune în răspundere delictuală, la termenul din 9.02.2015, după verificarea
aplicaţiei EMAP grefierul a adus la cunoştinţa instanţei că numitul VD nu
figurează înregistrat în Tabloul avocaţilor din România.
Instanţa a adus la cunoştinţa numitului VD faptul că în situaţia în care nu
figurează în calitate de avocat înscris în tabloul baroului din care fac parte, barou
component al Uniunii Naţionale a Barourilor din România, nu poate pune
concluzii în proces, existând posibilitatea reprezentării clientului său prin
procură, la dosar.
Apelantul reclamant, în şedinţă publică a învederat că înţelege să îi acorde
numitului VD procură pentru reprezentare în instanţă, inclusiv la CEDO, instanţa
constatând că s-a acordat procură pentru exercitarea dreptului de reprezentare în
judecată şi îi pune în vedere să prezinte în acest sens, înscris sub semnătură
legalizată.
În dosarul nr. …/2015 al Judecătoriei Babadag, având ca obiect
pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de contract autentic de vânzare
cumpărare, la termenul din data de 15.03.2016, apărătorul reclamantului, a
invocat excepţia lipsei calităţii de reprezentant al apărătorului pârâtei.
Prin încheierea din data de 15.03.2016 instanţa a admis excepţia lipsei
calităţii de reprezentant al numitului VD având în vedere că din delegaţia depusă
la dosar rezultă că acesta nu face parte din formele de organizare profesională
recunoscute de Legea nr. 51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de
avocat, a dispus, în temeiul art. 218 Cod procedură civilă, sesizarea Parchetului
de pe lângă Judecătoria Babadag cu privire la oportunitatea efectuării de cercetări
referitor la infracţiunea de exercitare fără drept a unei profesii prevăzută de art.
348 cod penal şi a efectuat adresă pârâtei pentru a comunica dacă îşi însuşeşte
actele depuse la dosar de VD şi dacă doreşte să-şi angajeze un apărător.
37
Fax: 021.322.62.96
republicată)
În dosarul nr. …/2013 al Judecătoriei Constanţa, având ca obiect

constatarea nulităţii absolute, la termenul din data de 29.07.2015, apărătorul
pârâtei a invocat excepţia lipsei calităţii de reprezentant al reclamanţilor.
Prin încheierea din data de 12.08.2015 instanţa a respins ca nefondată
excepţia lipsei calităţii de reprezentant cu privire la numitul VD.
Având în vedere caracterul singular al soluției pronunțată (de respingere a
excepției, intervenită însă anterior adoptării deciziei nr. …/2015 dată în interesul
legii), considerăm că se impune prezentarea considerentelor avute în vedere de
instanță în acest sens.
S-a reținut că, pe fondul unor controverse teoretice, prin valorificarea unor
dispoziţii legale referitoare la înfiinţarea unor asociaţii şi a lipsei unei dispoziţii
expres care să interzică înfiinţarea altor barouri în afara UNBR, până la apariţia
Legii nr. 255/2004, de modificare şi completare a Legii nr. 51/1995, a fost
înfiinţat Baroul Constituţional Român, prin încheieri ale instanţelor judecătoreşti
permiţându-se înscrierea unor asociaţii având ca scop înfiinţarea unor barouri, iar
denumirile de Uniunea Avocaţilor din România şi Uniunea Naţională a
Barourilor din România au fost înregistrate la OSIM pe numele lui Pompiliu
Bota. Structura paralelă a Uniunii Naţionale a Barourilor din România include și
Baroul Bucureşti din care face parte apărătorul reclamantului, care a urmat
procedurile de înscriere în acest barou, luând cunoştinţă de înscrisurile în baza
cărora Baroul Constituțional Român funcţiona, inclusiv încheieri ale instanţelor
judecătoreşti prin care s-a permis înscrierea unor asociaţii având ca scop
înfiinţarea de barouri precum şi decizii prin care denumirile de Uniunea
Avocaţilor din România şi Uniunea Naţională a Barourilor din România au fost
înregistrate la OSIM pe numele lui Bota Pompiliu. Nu se poate susţine că
drepturile dobândite printr-o hotărâre judecătorească ar fi lipsite de legitimitate
doar pe considerentul că înfiinţarea acestor barouri s-a suprapus peste cele deja
existente.
Legalitatea funcţionării acestor barouri trebuie apreciată şi în raport de
succesiunea legilor în timp întrucât până la modificarea ei prin Legea nr.
255/16.06.2004, Legea nr.51/1995 nu reglementa modul de înfiinţare şi nu
impunea o interdicţie de înfiinţare a unui barou, astfel încât se poate constata că
acel barou a fost înfiinţat printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă
nedesfiinţată până la adoptarea Legii nr. 255/2004.
38
Fax: 021.322.62.96
republicată)
Astfel, Asociaţia „Figaro Potra", în baza căreia au funcţionat iniţial

barourile constituţionale a fost radiată, prin sentinţa civilă nr. …/20.12.2004 a
Judecătoriei Tg. Jiu, irevocabilă la data 06.11.2007, deci ulterior adoptării Legii
nr. 255/2004, iar dispoziţiile art. 82 din lege nu sunt aplicabile, întrucât
înfiinţarea UNBR - structura Bota a fost înfiinţată, teoretic, tot în baza Legii nr.
51/1995, şi nu în baza unor hotărâri judecătoreşti.
Chiar şi după apariţia legii menţionate au existat nenumărate situaţii în
care practica instanţelor nu a fost unitară exprimându-se opinii divergente în
ceea ce priveşte legalitatea desfăşurării activităţilor specifice profesiei de avocat.
Tocmai această divergenţă de opinii materializată în soluţii diferite
adoptate în cauze similare a determinat procurorul general a sesiza înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie cu soluţionarea unui recurs în interesul legii, Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie prin decizia nr. XXVII pronunţată la data de 16.04.2007 a
decis că asistenta juridica acordată în procesul penal unui inculpat sau învinuit de
o persoana care nu a dobândit calitatea de avocat in condiţiile Legii nr. 51/1995,
echivalează cu lipsa de apărare a acestuia, însă această decizie nu are
aplicabilitate în domeniul civil, unde lipsa de apărare a părţii de către un avocat
nu este sancţionată cu nulitatea ex lege.
Având în vedere numeroasele soluţii de neîncepere a urmăririi penale,
confirmate de instanţe, cu privire la săvârşirea infracţiunii de exercitare fără
drept a unei profesii de către avocaţii numiţi „constituţionali", practica inclusiv
instanţelor specializate în drept civil, în sensul că s-a permis formularea de
concluzii acestor persoane, faptul că reclamantul s-a încrezut în aparenţa de
legalitate a calităţii de avocat a apărătorului său, semnând un contract de
asistenţă juridică, faptul că UNBR - structura Bota nu a fost desfiinţată în mod
expres, legislaţia defectuoasă sub acest aspect, care a permis înfiinţarea acesteia
sau neinterzicerea în mod evident a activităţii ei, precum şi faptul că această
chestiune face în prezent obiectul unei proceduri de infringement declanşate de
Comisia europeană împotriva României, pentru rezolvarea legislativă a acesteia,
faţă de dispoziţiile art. 6 din CEDO, în ceea ce priveşte principiul securităţii
juridice, instanţa a respins excepţia lipsei calităţii de reprezentant ca nefondată.
În dosarul nr. …2014 al Judecătoriei Constanţa, având ca obiect
uzucapiune, la termenul din data de 17.04.2015 apărătorul intervenientului a
invocat excepţia lipsei calităţii de reprezentant convenţional a numitei MI pentru
reclamantă.
39
Fax: 021.322.62.96
republicată)
În vederea soluţionării excepţiei lipsei calităţii de reprezentant

convenţional a numitei MI, instanţa a apreciat că se impune emiterea unei adrese
către Baroul București pentru a comunica dacă MI figurează pe tabelul
avocaţilor, acordând termen în acest sens.
La acelaşi termen la solicitarea instanţei, reclamanta a precizat că o
mandatează pe MI să o reprezinte în cauză si pentru exercitarea eventualelor căi
de atac.
Prin încheierea din data de 29.05.2015 instanţa a reţinut că numita MI, nu
a făcut dovada calităţii sale de avocat (reprezentant convenţional al persoanei
fizice în procedura civilă), dar a reţinut calitatea de reprezentant convenţional
neavocat al reclamantei a acesteea.
În materie penală, practica instanțelor este aceea că, în măsura în care se
invocă exercitarea unor activităţi specifice profesiei de avocat de către persoane
care nu funcţionează în cadrul formei de organizare profesională recunoscută
prin Legea nr. 51/1995, se procedează, în funcţie de momentul invocării acestei
împrejurări şi de urgenţa cauzei, la efectuarea de verificări – pe portalul EMAP,
telefonic (la baroul aferent), pe site-ul Uniunii Naţionale a Barourilor din
România sau al Baroului aferent, etc.
În cazul în care se constată exercitarea unor activităţi specifice profesiei de
avocat de către persoane care nu funcţionează în cadrul formei de organizare
profesională recunoscută prin Legea nr. 51/1995, acelor persoane nu li se permite
să pună concluzii, fiind desemnat - în cazul în care asistenţa juridică este
obligatorie - un apărător din oficiu.
De exemplu, la Secţia penală a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti în
dosarul nr…./2015/a1 - la termenul 18.04.2016, instanţa a constatat că delegaţia
avocaţială depusă de SS nu este emisă de Baroul Bucureşti şi a revenit asupra
dispoziţiei de încetare a delegaţiei apărătorului din oficiu. În această situaţie,
instanţa a dispus emiterea unei adrese către Parchetul de pe lângă Judecătoria
Sectorului 4 Bucureşti în vederea efectuării de cercetări pentru săvârşirea
infracţiunii prevăzute de art. 348 Cod penal.
O situație similară a fost întâlnită și la Secţia penală a Judecătoriei
Sectorului 3 Bucureşti. Astfel, în dosarul nr. …/2016, prin încheierea de şedinţă
din data de 05.09.2016, instanța a revenit asupra dispoziţiei de încetare a
delegaţiei apărătorului din oficiu, fiind dispusă și sesizarea Parchetului de pe
lângă Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, cu privire la săvârşirea de către numita
40
Fax: 021.322.62.96
republicată)
BIV a infracţiunii de exercitare fără drept a unei profesii sau activităţi, prevăzută
de ar. 348 alin.2 Cod penal. S-a constatat că, din relaţiile depuse la dosarul
cauzei de către Baroul Ilfov şi Uniunea Naţională a Barourilor din România,
rezultă că BIV nu este membru al Baroului Ilfov şi nu este înscris în Tabloul
avocaţilor al vreunui barou component al Uniunii Naţionale a Barourilor din
România.
La Judecătoria Brașov – Secția penală, în dosarul nr. …/2016, la termenul
din 11.05.2016, instanța, având în vedere că numitul PM se prezintă în calitate de
apărător ales al inculpatei LDM a procedat la verificarea calităţii de avocat a
persoanelor care acordă asistenţă juridică în cauză, ocazie cu care a constatat că
numitul PM nu figurează ca membru activ al Baroului Călărași. Față de aceste
aspecte, a dispus emiterea unei adrese către Baroul Călărași cu solicitarea de a
comunica dacă numitul PM figurează sau nu înscris în tabloul avocaților din
Baroul Călărași.
Instanța a învederat că, pentru infracțiunea cu privire la care s-a dispus
trimiterea în judecată a inculpatei, respectiv „conducere a unui vehicul sub
influenţa alcoolului” prevăzută de art.336 alin.1 Cod penal, asistența juridică nu
este obligatorie, potrivit art. 90 Cod de procedură penală, inculpata precizând că
nu solicită acordarea unui termen de judecată în vederea angajării unui alt
apărător ales şi solicită ca judecarea cauzei să aibă loc la acest termen de
judecată, în prezenţa sa, fără asistenţă juridică. La 31.05.2016 instanța a sesizat
Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov pentru a se verifica dacă acţiunile
numitului PM întrunesc sau nu elementele constitutive ale infracţiunii prevăzută
de art. 26 din Legea nr. 51/1995 raportat la art.348 Cod penal.
În dosarul nr. …/2014 al Judecătoriei Galaţi s-a constatat faptul că existau
două delegaţii ale unor persoane care nu funcţionează în cadrul formei de
organizare profesională recunoscută prin Legea nr. 51/1995. La termenul la care
s-a constatat această împrejurare s-a dispus amânarea judecăţii din alte motive,
însă la termenul următor avocaţii nu s-au prezentat; asistenţa juridică nu era
obligatorie în cauză.
Curtea de Apel Suceava a comunicat dosarul nr. …/2015 al Judecătoriei
Săveni, având ca obiect plângerea prevăzută de art. 340 Cod procedură penală,
dosar în care, prin încheierea din data de 19.11.2015 instanţa a constatat că
numitul CM, persoană care asista pe petent nu este înscrisă în Tabloul avocaţilor
al vreunui barou component al Uniunii Naţionale a Barourilor din România.
41
Fax: 021.322.62.96
republicată)
Petentul a semnat cererea în faţa instanţei, complinindu-se lipsa de

semnăturii, instanţa nesesizându-se cu privire la săvârşirea vreunei infracţiuni.
La acelaşi termen reprezentantul Ministerului Public a formulat concluzii
de respingere a cererii formulate de avocat CM, întrucât acesta nu este înscris în
Tabloul avocaţilor al vreunui barou component al Uniunii Naţionale a Barourilor
din România şi se va sesiza cu privire la exercitarea activităţii de asistenţă
juridică fără a avea acest drept.
Curtea de Apel Suceava, în dosarul nr. …/2015 având ca obiect ucidere din
culpă, prin decizia nr…. din 13 mai 2016 a dispus desfiinţarea în totalitate a
sentinţei penale nr. …/21.12.2015 a Judecătoriei Dorohoi şi a trimis cauza spre
rejudecare primei instanţe.
În adoptarea acestei soluții s-a constatat existenţa cazului de nulitate
absolută prevăzută de art.281 alin.1 lit. f) Cod procedură penală, reținându-se că,
la judecata cauzei în fond, la termenul din 14.12.2015 s-a menţionat în încheierea
de şedinţă că pentru inculpatul PIV s-au pus concluzii de către VD (care avea
depusă o împuternicire doar pentru asistarea juridică a părţii civile). În aceste
condiții, Curtea nu a putut reţine că inculpatul a fost asistat de către un apărător
în sensul legii procesual penale.
Această concluzie s-a desprins şi din împrejurarea că în cadrul Baroului
Bucureşti, unde susţinea numitul VD că ar fi avocat, acesta nu figurează cu
această calitate.
Mai mult, s-a apreciat că şi în ipoteza în care VD ar fi avut calitatea de
avocat, nu se poate reţine că acesta ar fi asistat în fapt pe inculpatul PIV şi să-i
asigure o apărare efectivă, în condiţiile în care reprezenta în proces şi partea
civilă TV, astfel încât exista o contrarietate de interese evidentă între cele două
părţi, instanţa de fond fiind obligată să se asigure că dreptul la un proces echitabil
al inculpatului impunea să fie asistat de un avocat care să nu reprezinte în acelaşi
timp o parte adversă în proces.
De asemenea, Curtea, având în vedere relaţiile telefonice obţinute de la
Baroul Bucureşti, precum şi faptul că numitul VD nu se regăseşte în tabloul
avocaţilor înscrişi în Uniunea Naţională a Barourilor din România, a constatat că
acesta nu are calitate de avocat în sensul legii, context în care a dispus sesizarea
Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava pentru a efectua cercetări asupra
numitului VD cu privire la eventuala săvârşire a infracţiunii de exercitare fără
42
Fax: 021.322.62.96
republicată)
drept a unei profesii, precum şi de utilizare fără drept a însemnelor profesiei de

avocat.
Totodată, a dispus înaintarea în copie către Parchetul de pe lângă
Judecătoria Suceava şi a înscrisurilor depuse de către numitul VD la termen şi a
făcut cunoscut părţii civile apelante TV că numitul VD, pe care l-a angajat în
cauză, nu are calitate de avocat în sensul legii, existând posibilitatea să-şi
angajeze un avocat care să fie înscris în Uniunea Naţională a Barourilor din
România.
În dosarul nr. …/2015 al Judecătoriei Măcin, având ca obiect confirmare
redeschidere urmărire penală, la termenul din 18.02.2015, judecătorul de cameră
preliminară, ca urmare a verificării în temeiul art.26 alin.2 din Legea nr.51/1995
a calităţii de avocat a numitului VD a invocat, din oficiu, excepţia lipsei calităţii
de avocat a apărătorului petentului, prezent la respectivul termen.
Prin încheierea din 18.02.2015, instanţa a constatat că numitul VD nu are
calitatea de avocat, nefăcând parte din Baroul Bucureşti constituit conform Legii
nr.51/1995, şi, fiind vorba de o procedură în cameră preliminară, care se
desfăşoară numai în prezenţa părţilor, judecătorul de cameră preliminară a
constatat că acesta nu are dreptul de a se afla în sala de judecată şi i-a solicitat
părăsirea sălii de şedinţa.
O situație particulară identificată în practica instanțelor în materie penală
vizează verificarea calității de reprezentant în cazul în care asistența juridică este
asigurată de către avocaţii provenind din statele membre ale Uniunii Europene şi
ale Spaţiului Economic European, sub acest aspect fiind identificate practici
neunitare.
Astfel, s-a constatat că unele instanţe au efectuat verificări suplimentare, în
situația în care asistența juridică era acordată de un avocat provenind din statele
membre ale Uniunii Europene şi ale Spaţiului Economic European.
În acest sens se poate exemplifica dosarul nr. …/2013 al Curții de Apel
Bucureşti - Secţia a II-a Penală, în care s-au efectuat verificări suplimentare
(încheierile de la termenele din 21.09.2015, 19.10.2015, 17.11.2015), prin
solicitarea de a fi depuse la dosar copii certificate de pe atestatul din partea
baroului sau a asociației profesionale din țara de origine privind calitatea de
avocat cu drept de exercitare a profesiei în tara de origine, relații privind
înscrierea societății profesionale de avocați în baroul local, respectiv în tabloul
special al avocaților străini din România. La termenul din 24.11.2015, Curtea a
43
Fax: 021.322.62.96
republicată)
apreciat că, prin relaţiile comunicate de Baroul Bucureşti, se atestă calitatea de

avocat în Spania și că s-au efectuat demersuri pentru înscrierea societăţii şi
exercitarea cu titlu profesional în România a respectivei activităţi.
Incidental, pe parcursul soluţionării acestui dosar, s-a constatat că instanţa
superioară a permis unui avocat provenind din statele membre al UE şi ale
Spaţiului Economic European să pună concluzii, apreciind suficientă depunerea
împuternicirii avocaţiale (încheierile din 24.03.2015 și din 07.04.2015 pronunţate
de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secţia Penală, în dosarul nr. …/2015,
depuse de apărător, în copie, în dosarul nr. …/2013).
La Tribunalul Bucureşti - Secţia I Penală, atunci când au fost identificate
situaţii de această natură, cum a fost cazul dosarelor nr. …/2015 (încheierea de
şedinţă de la data de 8.12.2015) şi nr. …/2016/a1 (încheierea de şedinţă din data
de 5.08.2016), respectiv un avocat înscris în registrul Ilustrului Colegiu al
Avocaţilor din Madrid, care însă nu figura înscris în tabloul avocaţilor străini al
vreunui barou component al UNBR, conform art.24 şi 25 din Legea 51/1995,
judecătorul de cameră preliminară a reţinut că activitatea prestată de avocatul
înscris în registrul Ilustrului Colegiu al Avocaţilor din Madrid nu poate fi privită
ca fiind îndeplinită de către o persoană ce nu ar avea dreptul de a exercita
profesia de avocat, acesta exercitându-şi profesia sub titlul profesional din statul
membru de provenienţă. În acest sens, a fost reţinută incidenţa Directivelor
Consiliului din 22.03.1977 (76/249/CEE) şi Directiva 98/5/CE a Parlamentului
European şi a Consiliului din 16.02.1998.
Tot la Tribunalul București - Secția I Penală, în dosarul nr. …/2015,
judecătorul de drepturi şi libertăţi a apreciat că înscrierea avocatului ales în
Baroul Madrid şi neprezentarea unor dovezi din care să rezulte înscrierea şi în
vreunul din barourile din România impune dublarea apărării inculpatului cu un
apărător desemnat din oficiu.
În dosarul nr. …/2014 (încheierea din 17.06.2016) nu a fost recunoscută
calitatea de avocat a unor asemenea persoane.
Tot în cauzele penale, au fost identificate situații în care asistența juridică
viza alte părți decât inculpații și s-a constatat că persoana care se prezentase ca
avocat nu era înscrisă în Uniunea Naţională a Barourilor din România,
considerent pentru care s-a reținut că aceasta poate avea doar calitate de
procurator, care nu-i permite să acorde asistenţă juridică persoanelor/părților
44
Fax: 021.322.62.96
republicată)
vătămate/părților responsabile civilmente (în acest sens, dosarul nr…./2014 al

Curții de Apel Craiova – Secția Penală și pentru cauze cu minori).
În practica instanțelor au fost identificate și situații în care persoanele
care s-au prezentat în calitate de avocat nu îndeplineau condițiile prevăzute
de lege pentru exercitarea profesiei, întrucât erau fie suspendați, fie
incompatibili sau excluși din profesie.
Astfel, la Tribunalul Iași, în dosarul nr. …/2015 (încheierea din data de
06.01.2016), în procedura de camera preliminară, avocatul desemnat în cauză în
calitate de apărător din oficiu pentru una dintre parți figura în Tabloul avocaților
ca fiind activ nu se prezenta la judecată. În urma contactării telefonice a
avocatului respectiv dispuse de judecătorul de cameră preliminară, avocatul a
învederat ca este suspendat din avocatura; ca atare, s-a verificat, prin nota
telefonica, la Baroul Iași situația avocatului, care a confirmat ca avocatul este
suspendat din avocatură, sens în care s-a dispus efectuarea unei adrese către
Baroul Iași pentru a se confirma situația respectivului avocat.
La Secţia penală a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, în dosarul nr.
…/2013, urmare a verificărilor efectuate de instanță, s-a constatat că avocatul M.
M. fusese radiat din tabloul avocaţilor Baroului Bucureşti ca urmare a excluderii
din profesie începând cu data de 22.11.2011, consecinţa acestei măsuri fiind
aceea că s-a procedat la readministrarea probatoriilor.
În dosarul nr. …/2015 al Judecătoriei Năsăud, prin precizarea depusă la
dosar la data de 07.03.2016 de către pârâta, s-a invocat faptul că avocatul ales al
reclamantului este suspendat din funcţie începând cu data de 15.12.2015. Acest
fapt a fost pus în discuţie la termenul de judecată imediat următor, din 5 aprilie
2016, iar în continuare, la termenul de judecată din 12 aprilie 2016 s-a dispus
efectuarea de verificări sub aspectul calităţii de avocat al numitului TCM. Prin
adresa comunică la dosar la data de 03.06.2016, Baroul Cluj a comunicat că
respectivul avocat a fost înscris în Tabloul avocaţilor incompatibili la data de
15.12.2015.
La Judecătoria Vişeu de Sus au fost identificate două situaţii în care
avocatul uneia dintre părţi era un fost judecător, care a activat în cadrul instanţei
anterior pensionării şi cu privire la care funcţiona interdicţia de a-şi desfăşura
activitatea referitoare la profesia de avocat în cadrul Judecătoriei Vişeu de Sus,
pe o perioadă de 5 ani.
45
Fax: 021.322.62.96
republicată)
În dosarul nr. …/2014, la termenul din data de 25.02.2015, instanţa, din

oficiu, a pus în discuţie interdicţia practicării profesiei de avocat a numitului UI
la Judecătoria Vişeu de Sus, raportat la Decizia nr. …/2012 emisă de Baroul
Maramureş. Totodată, la acelaşi termen, instanţa a constatat că reprezentantul
intimatei, avocat UI, a depus la dosar precizări, prin care arată că a fost angajat
ca avocat la Judecătoria Dragomireşti, iar la data angajării în cauză nu a avut
cunoştinţă că dosarul va fi trimis în rejudecare la Judecătoria Vişeu de Sus.
O situaţie similară se regăseşte în cauza înregistrată la această instanţă sub
nr. …/2016, având ca obiect „plângere contravenţională” formulată de petentă,
prin avocat UI, cu delegaţie la dosar. Prin rezoluţia din data de 05.09.2016,
instanţa a solicitat petentei să precizeze dacă îşi însuşeşte plângerea
contravenţională formulată prin avocat, având în vedere interdicţia instituită
pentru acesta conform dispoziţiilor art. 39 din Statutul profesiei de avocat.
La Judecătoria Brașov, în dosarul nr. …/2013, instanța a constatat că
apărătorul ales al reclamantei, avocat CA nu este membru activ al Baroului
Prahova. La interpelarea instanţei numitul CA a arătat că, începând cu data de
01.01.2016 s-a pensionat şi astfel a fost radiat de pe lista cu avocaţii activi ai
Baroului Prahova. Reclamanta a solicitat să fie reprezentată de numitul CA în
continuare în cauză, acest lucru fiind menţionat şi în scris de către reclamantă. La
data de 03.03.2016, în temeiul art. 291 Cod procedură penală şi art. 26 din Legea
nr. 51/1995 instanța a dispus sesizarea Parchetului de pe lângă Judecătoria
Braşov în vederea verificării întrunirii condiţiilor prevăzute de art. 26 din Legea
nr. 51/1995 de către numitul CA.
***
Din verificările efectuate a rezultat că, în ipoteza în care se constată
exercitarea unor activităţi specifice profesiei de avocat de către persoane care nu
nr. 51/1995, în unele cazuri, se dispune şi sesizarea parchetului pentru săvârşirea
infracţiunii prevăzute de art. 348 Cod penal, cu referire la art. 26 alin. 1 din
Legea nr. 51/1995, sub acest aspect neexistând o practică unitară la nivelul
instanțelor judecătorești.
De exemplu, în ceea ce privește instanțele din circumscripția Curții de
Apel Brașov, la Tribunalul Brașov, deși au fost identificate astfel de situații, nu
s-a dispus sesizarea parchetului; la Judecătoria Brașov, doar în două din cele trei
situații constatate s-a sesizat parchetul; la nivelul Tribunalului Covasna și
46
Fax: 021.322.62.96
republicată)
instanțelor arondate (unde au fost identificate astfel de situații), doar Tribunalul

Covasna a dispus sesizarea parchetului.
La Curtea de Apel Oradea, doar la nivelul Tribunalului Satu Mare și
instanțelor arondate au fost identificate astfel de situații, în urma verificărilor
constatându-se că într-un singur caz, s-a dispus sesizarea parchetului.
La nivelul Curții de Apel Iași, o singură instanță – Judecătoria Vaslui, într-
un singur caz, a dispus sesizarea Parchetului pentru efectuarea de cercetări cu
privire la săvârșirea infracțiunii prev. de art. 348 Cod penal.
La nivelul Curții de Apel Suceava, din cele 2 doare comunicate, într-un
caz s-a dispus sesizarea parchetului (Curtea de Apel Suceava) și în cel de al
doilea caz (Judecătoria Săveni) reprezentantul Ministerului Public a arătat că se
va sesiza cu privire la exercitarea fără drept a activităţii de asistenţă juridică.
În cadrul Curții de Apel Târgu Mureș, doar la Judecătoria Reghin a fost
identificată o situație de exercitare a unor activităţi specifice profesiei de avocat
de către persoane care nu funcţionează în cadrul formei de organizare
profesională recunoscută prin Legea nr. 51/1995, caz în care s-a dispus și
sesizarea parchetului.
La nivelul Curții de Apel Constanța, din cele 5 doare comunicate, doar
într-un singur caz (Judecătoria Babadag) s-a dispus și sesizarea parchetului.
La Curtea de Apel Pitești, din cele 6 doare comunicate, doar în două cazuri
(Judecătoriile Drăgășani și Pitești) s-a dispus și sesizarea parchetului.
Curtea de Apel Craiova (și instanțele arondate) a indicat 6 situații de genul
celor ce fac obiectul verificărilor, cazuri în care nu s-a procedat la sesizarea
parchetului. În același timp, Judecătoria Craiova nu a indicat cazuri concrete
identificate în practică, dar a precizat că în astfel de situații, unii dintre judecători
sesizează organele de urmărire penală.
La nivelul Curții de Apel București, în doar în 5 din cele 12 situații de
exercitare a unor activităţi specifice profesiei de avocat de către persoane care nu
nr. 51/1995 s-a dispus sesizarea parchetului (de către judecătoriile de sector).
În cazul Curții de Apel Galați au fost indicate 7 situații de genul celor ce
fac obiectul verificărilor, din care într-un singur caz s-a dispus sesizarea
parchetului (Judecătoria Târgu Bujor), într-un altul această sesizare a fost
efectuată de decanul Baroului Galați, iar într-o altă situație, persoana căreia i s-a
pus în vedere să facă dovada calității de avocat, nu s-a mai prezentat în instanță.
47
Fax: 021.322.62.96
republicată)
Curțile de Apel Cluj și Timișoara nu au indicat situații în care s-a dispus

sesizarea parchetului.
S-a constatat că, în afară de sesizărilor dispuse de instanțe, în cazuri
particulare, la Judecătoria Săveni, reprezentantul Ministerului Public a arătat că
se va sesiza cu privire la exercitarea fără drept a activităţii de asistenţă juridică,
iar la Tribunalul Galați – Secția I Civilă, nu s-a dispus sesizarea organelor de
urmărire penală cu privire la exercitarea fără drept a profesiei de magistrat,
întrucât decanul Baroului Galați a adus la cunoștința instanței faptul că a
formulat plângere penală împotriva respectivelor persoane.
În concluzie, analiza dosarelor indicate punctual de instanțe nu a permis
identificarea argumentelor avute în vedere în situațiile în care nu s-a dispus
sesizarea parchetului. Pe de altă parte, întrucât nu toate instanțele au menționat,
în concret, situațiile vizate de prezentele verificări, precizând, generic, practica
existentă la nivelul acestora, nu se poate stabili nici dacă opinia majoritară este în
sensul sesizării organelor de urmărire penală, alături de celelalte măsuri
procesuale adoptate în dosare.
III. 3 Practica instanţelor din perspectiva dispoziţiilor art. 35 şi art. 36
din O.UG. nr. 51/2008 modificată, sub aspectul posibilității utilizării
delegaţiilor de asistenţă extrajudiciară, pentru reprezentarea/asistarea
părţilor în faţa instanţei de judecată
Potrivit datelor comunicate de instanțe nu au fost identificate situaţii în

care persoane având delegaţii emise pentru asistenţă extrajudiciară, să fi asigurat
reprezentarea/asistarea în faţa instanţei de judecată a acelorași părți, pentru
valorificarea ori apărarea aceluiaşi drept sau interes, în cazul în care beneficiarul
asistenţei extrajudiciare a formulat cerere de chemare în judecată pentru
valorificarea ori apărarea acelui drept sau interes.
Din verificarea evidențelor Inspecției Judiciare au rezultat date concrete
privind existența pe rolul Judecătoriei Arad a unor dosare în care practica
instanței a fost contrară celei constatate la nivel național, în sensul că persoane
având delegaţii emise pentru asistenţă extrajudiciară, au asigurat
reprezentarea/asistarea în faţa instanţei de judecată a acelorași părți, în același
litigiu.
Din datele comunicate de instanțe a rezultat că aplicarea dispoziţiilor art.
35 şi art. 36 din O.UG. nr. 51/2008 modificată nu a suscitat interpretări diferite,
48
Fax: 021.322.62.96
republicată)
astfel că aceste aspecte nu s-a impus a fi discutate în cadrul întâlnirilor de

practică neunitară.
Unele instanțe au exprimat un punct de vedere, arătând că, în ipoteza în
care ar fi incidentă o astfel de situaţie, este necesară depunerea unei împuterniciri
avocaţiale pentru asistare/reprezentare în faţa instanţei de judecată, dată unui alt
avocat, având în vedere că prevederile art.36 din OUG nr. 51/2008 interzic
avocatului care a acordat asistenţă extrajudiciară, să reprezinte/asiste în faţa
instanţelor de judecată aceleași persoane pentru valorificarea ori apărarea
aceluiaşi drept sau interes, în ipoteza în care beneficiarul asistenţei extrajudiciare
ar formula cerere de chemare în judecată pentru valorificarea ori apărarea
aceluiaşi drept sau interes.
Prin excepție, la Judecătoria Arad și Tribunalul Arad, potrivit relațiilor
comunicate, problema valabilităţii delegaţiei pentru asistenţa extrajudiciară în
procedura judiciară a fost discutată expres în cadrul ședințelor de practică
neunitară, în cursul lunilor martie – aprilie 2016, nefiind indicate dosarele și
situațiile concrete care au impus aceste dezbateri.
Astfel, admisibilitatea reprezentării în instanţă a persoanelor fizice în baza
delegaţiei de asistenţă extrajudiciară şi, respectiv, confirmarea onorariului de
către instanţă prin prisma dispoziţiilor art. 71-85 din Legea nr. 51/1996, art. 6
din OUG nr. 51/2008 şi art. 2 din Protocolul încheiat între Ministerul Justiţiei şi
Uniunea Naţională a Barourilor din România, au constituit obiectul discuţiilor în
cadrul şedinţei Secţiei civile a Judecătoriei Arad din data de 11.03.2016, fiind
analizată practica instanţei din perspectiva dispoziţiilor art. 35 şi 36 din OUG nr.
51/2008 în situaţia în care delegaţiile emise pentru asistenţa extrajudiciară sunt
folosite pentru reprezentarea/asistarea părţilor în faţa instanţei de judecată.
Urmare a discuţiilor, prin votul majoritar al magistraţilor secţiei, s-a
stabilit că, avocatul care a redactat cererea de chemare în judecată în baza
delegaţiei extrajudiciare date de către decanul baroului, poate reprezenta partea
în proces, după sesizarea instanţei.
În susţinerea opiniei majoritare, s-a apreciat că dispoziţiile art. 35 din
OUG nr. 51/2008 nu trebuie privite în mod limitativ, câtă vreme din cuprinsul
acestora nu rezultă că asistenţa extrajudiciară prin avocat poate viza doar
situaţiile expres enumerate, iar dispoziţiile art. 36 din OUG nr. 51/2008 trebuie
coroborate cu dispoziţiile art. 75 din Legea nr. 51/1995 şi art. 156 din Statutul
avocaţilor, în sensul că, nu poate acorda asistenţa juridică ca avocat ales, cel care
49
Fax: 021.322.62.96
republicată)
a acordat asistenţă juridică extrajudiciară în mod gratuit. Scopul interdicţiei

prevăzută de art. 36 din OUG nr. 51/2008 este acela de a împiedica avocatul care
a asigurat asistenţa juridică în faza extrajudiciară de a pretinde de la partea
asistată sume de bani în calitate de avocat ales pentru faza judiciară, eludându-se
astfel interdicţia statuată prin art. 75 din Legea nr. 51/1995 şi art. 156 din Statutul
avocaţilor.
La Tribunalul Arad, în urma consultării colectivului de judecători ai
Secţiei civile în cadrul şedinţei ce a avut loc la data de 22.04.2016, opinia
majoritară a fost aceea că, avocatul desemnat de barou pentru asigurarea
asistenţei extrajudiciare poate să reprezinte partea în faţa instanţei în baza unei
atare delegaţii, dar nu se justifică acordarea de către instanţă a onorariului
avocaţial prin hotărâre ci urmează ca avocatul să obţină onorariul cuvenit urmare
referatului întocmit, verificat şi avizat, care se înaintează Consiliului Baroului iar
ulterior departamentului economico-financiar al Tribunalului.
Ca propunere de lege ferenda, judecătorii din cadrul secţiilor civile ale
Tribunalului şi Judecătoriei Arad au apreciat că se impune modificarea
prevederilor art. 36 din OUG nr. 51/2008, în sensul că, avocaţii desemnaţi de
decanul baroului în vederea acordării asistenţei extrajudiciare să poată reprezenta
partea şi în etapa judiciară (inclusiv prin susţinerea cererii de chemare în judecată
şi punerea de concluzii pe fond) în baza aceleiaşi delegaţii şi a onorariului
acordat, urmând ca interdicţia de a acorda asistenţă judiciară (astfel cum este
prevăzută în prezent) să se refere exclusiv la încheierea de către avocatul
desemnat a unui contract de asistenţă juridică cu partea.
Utilitatea modificării legislative propusă este dată, în opinia magistraţilor
secţiei civile, de economisirea de fonduri, întrucât urmează să se încaseze un
singur onorariu plătit din fondurile Ministerului Justiţiei şi nu două (unul pentru
etapa extrajudiciară şi unul pentru etapa judiciară).
IV. VULNERABILITĂȚI, CONCLUZII, PROPUNERI DE

UNIFICARE A PRACTICII INSTANȚELOR DE JUDECATĂ
Din verificările efectuate, având la bază datele comunicate de instanțe, a

rezultat că hotărârea nr. 79/26.01.2015 a Secţiei pentru judecători a Consiliului
Superior al Magistraturii a fost adusă la cunoştinţa judecătorilor din cadrul
50
Fax: 021.322.62.96
republicată)
tuturor instanţelor, luându-se măsuri concrete pentru punerea în executarea a

acesteia.
În acest sens, la majoritatea instanțelor au fost adoptate modalități tehnice
care să permită accesarea în timpul ședințelor de judecată a „Tabloului
avocaţilor”, fie din portalul EMAP, fie prin crearea unor link-uri către alte pagini
web.
În situațiile de excepție, în care dispozițiile hotărârii nr. 79/26.01.2015 nu
au fost implementate, acestea au fost justificate, de regulă, de cauze obiective,
invocându-se aspecte de ordin tehnic, precum și dificultatea efectuării acestor
verificări în timpul dezbaterilor din ședințele de judecată, aspecte care au fost
detaliate în cadrul Capitolului III.
Se impune a se reține că, în cazul unora dintre instanțele care au
implementat hotărârea nr. 79/26.01.2015, nu se procedează, în fapt, la efectuarea
verificărilor prin accesarea portalului EMAP în timpul ședinței de judecată,
verificările fiind realizate prin solicitarea legitimaţiei de avocat, prin verificarea
conţinutului delegaţiilor depuse la dosar, etc.
De altfel, și în cazul instanțelor care nu au asigurat accesul la „Tabloul
avocaţilor” în timpul ședințelor de judecată, obligația de verificare a calității de
avocat este îndeplinită în modalitățile mai sus menționate.
Față de aspectele rezultate din verificări, rațiunile avute în vedere la
adoptarea hotărârii nr. 79/26.01.2015 și considerentele de ordin practic sub
aspectul celerității procedurilor judiciare ale accesării în timpul şedinţei de
judecată a informaţiilor vizând calitatea de avocat a persoanelor care se prezintă
în faţa instanţei, apreciem că se impune continuarea demersurilor în vederea
implementării acestei hotărâri la toate instanțele judecătoreşti.
În ceea ce privește practica instanțelor relativ la verificarea calităţii de
avocat a persoanelor care acordă asistenţă juridică părţilor, s-a constatat că, de
regulă, aceste verificări au la bază împuternicirea avocaţială depusă la dosar, în
privința căreia se analizează conformitatea cu prevederile statutare din punct de
vedere formal, cât și al conținutului, pentru a se stabili existența în cuprinsul
acesteia a tuturor mențiunilor necesare, semnarea și parafarea.
Totodată, se solicită prezentarea unui document doveditor al calității de
avocat (legitimație/card), urmărindu-se ca actul prezentat să fie valabil, și se
procedează și la verificarea tabloului avocaților, cu preponderență în situațiile în
51
Fax: 021.322.62.96
republicată)
care persoana care invocă deţinerea calității de avocat nu se înfățișează în mod

obișnuit în fața instanţei.
A rezultat că, în situația avocaților care pledează în mod curent în instanțe,
identitatea și calitatea de avocat a acestora fiind cunoscute judecătorului, de
regulă nu se mai procedează în fiecare ședință, respectiv în fiecare dosar, la
legitimarea acestora.
Deși practica instanțelor în ceea ce privește modalitatea, frecvența şi
momentul la care se procedează la consultarea ”Tabloului avocaților” este
diferită, fiind situații în care nu se mai procedează în fiecare ședință, respectiv în
fiecare dosar, la verificarea calității avocaților, aceasta este justificată de
dificultatea pe care o presupune efectuarea unor astfel de verificări (pentru
fiecare avocat al părților din fiecare dosar, la fiecare termen), demers ce ar greva
în mod excesiv activitatea judecătorilor și grefierilor, ținând cont de volumul
lucrărilor și specificul activități de judecată.
Sub acest aspect, se constată că verificările vizând calitatea de reprezentant
se realizează, potrivit dispozițiilor legale, la înregistrarea dosarului și/sau la
termenul la care este depusă împuternicirea avocațială. Totodată există mijloace
procedurale de remediere a situațiilor în care se constată lipsa calităţii de avocat
și cazurile în care se prezintă în instanță avocați aflați în situații de
incompatibilitate, suspendare, radiere, excludere sunt reduse în practică.
În ceea ce privește situațiile în care s-a constatat exercitarea unor activităţi
specifice profesiei de avocat de către persoane care nu funcţionează în cadrul
formei de organizare profesională recunoscută prin Legea nr. 51/1995, din
verificări a rezultat că acestea au o incidență redusă, fiind identificate,
preponderent, în materie civilă.
Astfel, în materie civilă, în situaţia în care se constată/invocă în cursul
judecăţii exercitarea unor activităţi specifice profesiei de avocat de către
recunoscută prin Legea nr. 51/1995, se pune în discuție excepția lipsei calității de
reprezentant.
Ca și modalitate de lucru s-a constatat că, de regulă, instanța pune în
vedere persoanei reprezentate că are posibilitatea angajării unui avocat sau cea a
mandatării respectivei persoane iar, în cele mai multe cazuri, la termenul acordat
respectivele persoane au prezentat procuri judiciare ori s-a luat act de declarația
expresă a părții vizând mandatul acordat, persoanele în discuţie dobândind
52
Fax: 021.322.62.96
republicată)
calitatea de mandatari convenţionali ai părţilor, în condițiile art. 83 alin. 1 din

noul Cod de procedură civilă (art. 68 alin. 4 vechiul Cod de procedură civilă).
A mai rezultat că, în funcție de poziția părților, după caz, instanțele au
admis excepția lipsei calității de reprezentant a persoanelor în privința cărora s-a
constatat că nu funcţionează în cadrul formei de organizare profesională
recunoscută prin Legea nr. 51/1995.
Practica instanțelor care, în situația când se constată exercitarea unor
activităţi specifice profesiei de avocat de către persoane care nu funcţionează în
cadrul formei de organizare profesională recunoscută prin Legea nr.51/1995,
după punerea în discuție a excepția lipsei calității de reprezentant, de a pune în
vedere persoanei reprezentate că are posibilitatea mandatării respectivei
persoane, trebuie analizată însă în contextul în care, pentru cazuri similare s-au
constatat indiciile săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 348 Cod penal, cu
referire la art. 26 alin.1 din Legea nr. 51/1995 și s-a dispus sesizarea parchetului.
În acest sens, apreciem că se poate pune în discuție oportunitatea precizării
exprese de către instanță în ședința de judecată a posibilității părții de a desemna
drept mandatar persoana în privința căreia s-a constatat lipsa calității de
reprezentant.
În materie penală, în măsura în care se invocă în cursul judecăţii
exercitarea unor activităţi specifice profesiei de avocat de către persoane care nu
nr. 51/1995, se procedează, în funcţie de momentul invocării acestei împrejurări
şi de urgenţa cauzei, la efectuarea de verificări pe portalul EMAP, telefonic (la
baroul aferent), pe site-ul Uniunii Naţionale a Barourilor din România sau al
Baroului aferent etc.
În cazul în care se constată exercitarea unor activităţi specifice profesiei de
profesională recunoscută prin Legea nr. 51/1995, acelor persoane nu li se permite
să pună concluzii, fiind desemnat un apărător din oficiu în cazul în care asistenţa
juridică este obligatorie.
O situație particulară identificată în practica instanțelor (tot în materie
penală) vizează verificarea calității de reprezentant în cazul în care asistența
juridică este asigurată de către avocaţii provenind din statele membre ale Uniunii
Europene şi ale Spaţiului Economic European, sub acest aspect existând o
53
Fax: 021.322.62.96
republicată)
practică neunitară în ceea ce privește modalitatea de efectuare a verificărilor și de

soluționare a incidentelor de această natură.
Față de datele rezultate din verificări vizând situațiile în care asistența
juridică este asigurată de către avocaţii provenind din statele membre ale Uniunii
Europene şi ale Spaţiului Economic European, apreciem că se impune discutarea
acestor aspecte la nivelul tuturor instanțelor, în vederea stabilirii unei practici
unitare, sub aspectul modalității de efectuare a verificărilor și de soluționare a
incidentelor de această natură.
Sub un alt aspect, s-a constatat că în practica instanțelor a fost identificat
un număr redus de situații în care persoanele care s-au prezentat în calitate de
avocat nu îndeplineau condițiile prevăzute de lege pentru exercitarea profesiei,
întrucât erau fie suspendați, fie incompatibili sau excluși din profesie.
Din verificările efectuate a rezultat totodată că, în ipoteza în care se
constată exercitarea unor activităţi specifice profesiei de avocat de către persoane
care nu funcţionează în cadrul formei de organizare profesională recunoscută
prin Legea nr. 51/1995, doar în unele cazuri s-a dispus şi sesizarea parchetului
pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 348 Cod penal, cu referire la art.
26 din Legea nr. 51/1995, republicată și modificată, sub acest aspect neexistând o
practică unitară la nivelul instanțelor judecătorești.
De menționat că, prezenta analiză a avut la bază situațiile cu caracter
preponderent exemplificativ comunicate de instanțe, în lipsa unor instrumente
specifice (indicatori statistici sau obiect) care să permită identificarea tuturor
cauzelor în care s-au ivit astfel de incidente, instanțele neavând posibilitatea să
furnizeze date statistice exacte.
Totodată, analiza dosarelor indicate punctual în relaţiile comunicate de
către instanțe nu a permis identificarea argumentelor avute în vedere în situațiile
în care nu s-a dispus sesizarea parchetului.
Pe de altă parte, întrucât nu toate instanțele au menționat, în concret,
situațiile vizate de prezentele verificări şi doar au precizat, în mod generic,
practica existentă la nivelul instanţei, nu se poate stabili nici dacă opinia
majoritară este în sensul sesizării organelor de urmărire penală, alături de
celelalte măsuri procesuale/dispoziţii adoptate în dosare.
Lipsa unei modalități unitare de apreciere cu privire la existența indiciilor
de săvârșire a infracțiunii și la obligativitatea sesizării parchetului poate constitui
o vulnerabilitate, în condițiile în care activităţile de exercitare a profesiei de
54
Fax: 021.322.62.96
republicată)

profesională recunoscută prin Legea nr. 51/1995, nesancţionate la momentul
constatării, pot continua în timp.
Față de aceste constatări apreciem că se impune discutarea acestor aspecte
la nivelul tuturor instanțelor, în vederea stabilirii unei practici unitare, sub
aspectul circumstanțelor și condițiilor în care se impune sesizarea parchetului
pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 348 Cod penal, cu referire la art.
26 din Legea nr. 51/1995, republicată și modificată.
În ceea ce privește practica instanţelor din perspectiva dispoziţiilor art. 35
şi art. 36 din OUG nr. 51/2008, modificată, sub aspectul posibilității utilizării
delegaţiilor de asistenţă extrajudiciară, pentru reprezentarea/asistarea părţilor în
faţa instanţei de judecată, din datele comunicate de cvasitotalitatea instanțelor nu
au rezultat situaţii în care persoane având delegaţii emise pentru asistenţă
extrajudiciară, să fi asigurat reprezentarea/asistarea în faţa instanţei de judecată a
acelorași părți, în același litigiu.
Interpretarea dată acestor dispoziții legale de Tribunalului Arad și
Judecătoriei Arad, este singulară în ansamblul opiniilor exprimate la nivelul
tuturor instanțelor de judecată.
Această situație poate reprezenta o vulnerabilitate, impunându-se
discutarea acestor chestiuni de drept la nivelul întregii Curți de Apel Timișoara
și, în funcție de rezultatul dezbaterilor, revizuirea practicii în această materie.
În raport de constatările efectuate, expuse în prezentul material,

formulăm următoarele propuneri:
1. Înaintarea actului de control Secţiei pentru judecători a Consiliului

Superior al Magistraturii;
2. Comunicarea Raportului de control către conducerile curților de apel;
3. Continuarea demersurilor în vederea implementării hotărârii nr. 79 din 26

ianuarie 2015 a Secţiei pentru Judecători a Consiliului Superior al
Magistraturii la toate instanțele de judecată;
55
Fax: 021.322.62.96
republicată)
4. Adoptarea de către conducerile curţilor de apel a măsurilor ce se impun în

vederea discutării aspectelor la care se face referire în cele ce urmează, la
nivelul tuturor instanțelor, pentru stabilirea unei practici unitare:
- sub aspectul circumstanțelor și condițiilor în care se impune sesizarea
parchetului pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 348 Cod penal,
cu referire la art. 26 din Legea nr. 51/1995, republicată și modificată, în
ipoteza în care se constată exercitarea unor activităţi specifice profesiei de
avocat de către persoane care nu funcţionează în cadrul formei de
organizare profesională recunoscută prin Legea nr. 51/1995;
- sub aspectul modalității de efectuare a verificărilor și de soluționare a
incidentelor ivite în cazul în care asistența juridică este asigurată de către
avocaţii provenind din statele membre ale Uniunii Europene şi ale
Spaţiului Economic European;
5. Adoptarea măsurilor ce se impun de către conducerea Curţii de Apel

Timişoara, în vederea analizării modului de interpretare şi aplicare a
dispoziţiilor art. 35 şi art. 36 din OUG nr. 51/2008 modificată, sub
aspectul posibilității utilizării delegaţiilor de asistenţă extrajudiciară,
pentru reprezentarea/asistarea părţilor în faţa instanţei de judecată, la
nivelul întregii Curți de Apel Timișoara, prin discutarea acestora aspecte în
cadrul proximei ședințe de unificare a practicii, în raport și de situația
constatată la nivel național în materie și, în funcție de rezultatul
dezbaterilor, revizuirea practicii în această materie.
6. Monitorizarea de către conducerea Curții de Apel Timișoara a modului de

aplicare a dispozițiilor art. 35 şi art. 36 din OUG nr. 51/2008 modificată, la
nivelul Tribunalului Arad și Judecătoriei Arad, după stabilirea practicii
unitare la nivelul curții și comunicarea rezultatului monitorizării Inspecției
Judiciare, în termen de 4 luni de la aprobarea prezentului raport.
INSPECTORI JUDICIARI
56
Fax: 021.322.62.96
republicată)
Prezentul raport se publică în temeiul art. 65 alin. (3) din Regulamentul

privind Normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecție de către Inspecția
Judiciară.
Raportul a fost aprobat prin Hotărârea Secției pentru Judecători
nr. 1628 din 24.11.2016, conform ordinii de zi soluționate, publicată pe site-ul
web al Consiliului Superior al Magistraturii la adresa www.csm1909.ro
secţiunea „Hotărâri ale Secţiei pentru Judecători”.
57
Fax: 021.322.62.96

30 05 2017 88303 Ro

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

30 05 2017 88303 Ro

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

„Consiliul Superior al Magistraturii

este garantul independenţei justiţiei”

CAPITOLUL I - ASPECTE INTRODUCTIVE

Prin ordinul nr. 49 din data de 08 iunie 2016 al inspectorului-şef al

În vederea efectuării verificărilor, a fost constituită echipa de inspectori

- propuneri de bune practici sau eventuale modificări ale normelor legale

CAPITOLUL II-NORME LEGALE INCIDENTE. DATE STATISTICE

II.1 Norme legale incidente

Părţile pot să exercite drepturile procedurale personal sau prin

Asistenţa judiciară poate fi acordată oricând în cursul procesului, în tot sau

încheiere motivată, un avocat din oficiu pentru a le reprezenta interesele.

preliminară şi în cursul judecăţii în cauzele în care legea prevede pentru

(3) În cursul judecăţii, avocatul persoanei vătămate, al părţii civile sau al

Ordonanţă de urgenţă nr. 51 din 21 aprilie 2008 privind ajutorul

de lege pentru recunoaşterea, acordarea sau realizarea dreptului ori interesului

Legea nr. 51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de

Avocatul străin care exercită profesia în România este obligat să se înscrie

a) în caz de incompatibilitate, pe durata existenţei acestei stări;

desfăşura în România activităţi profesionale care pot fi exercitate ocazional sub

Statutul profesiei de avocat

(4) Este interzisă, sub sancţiunile prevăzute de Lege, exercitarea oricărei

Prin instanţe în înţelesul Legii se înţelege judecătoriile, tribunalele, tribunalele

atingere prestigiului profesiei, până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti

1. asistenţa extrajudiciară, care include acordarea de consultaţii în vederea

Art. 239 - (1) Înscrisurile întocmite de avocat pentru organizarea activităţii

II.2 Date statistice

tuturor situațiilor ce au existat de-a lungul timpului (perioada de referință) la

CAPITOLUL III. PREZENTAREA PRACTICII INSTANȚELOR

III.1 Modul concret de aplicare la nivelul curţilor de apel şi

Hotărârea nr. 79/26.01.2015 a Secţiei pentru Judecători a Consiliului

La Judecătoria Râmnicu Vâlcea, portalul EMAP nu este instalat în toate

Existența unor dificultăți în accesarea portalului EMAP în timpul ședinței

III.2 Practica instanțelor în ceea ce priveşte verificarea calităţii de

Pentru a se constata îndeplinirea calităţii de avocat a persoanelor care

ședință, respectiv în fiecare dosar, la legitimarea avocaților care se prezintă în

HC și HE, atât împotriva sentinţei civile …/02.07.2014 cât şi împotriva sentinţei

judecată că persoana care acorda asistenţă juridică nu poate reprezenta legal

judecată şi a semnat-o, situaţie în care judecătorul nu a dat eficienţa dispoziţiilor

art.33 lit. a) Cod penal anterior (dosarul nr…./2015 al Judecătoriei Drăgăşani,

tablou. A fost invocată lipsa dovezii calităţii de reprezentant şi s-a acordat un

menționându-l ca avocat pe numitul MM, care i-ar fi promis că se va prezenta în

La Judecătoria Târgu Secuiesc, într-o singură cauză s-a prezentat o

în pronunţare la data de 25.02.2015), nefiind puse în discuţie aspecte legate de

În dosarul nr. …/2013 al Judecătoriei Constanţa, având ca obiect

Astfel, Asociaţia „Figaro Potra", în baza căreia au funcţionat iniţial

În vederea soluţionării excepţiei lipsei calităţii de reprezentant

Petentul a semnat cererea în faţa instanţei, complinindu-se lipsa de

drept a unei profesii, precum şi de utilizare fără drept a însemnelor profesiei de

apreciat că, prin relaţiile comunicate de Baroul Bucureşti, se atestă calitatea de

vătămate/părților responsabile civilmente (în acest sens, dosarul nr…./2014 al

În dosarul nr. …/2014, la termenul din data de 25.02.2015, instanţa, din

instanțelor arondate (unde au fost identificate astfel de situații), doar Tribunalul

Curțile de Apel Cluj și Timișoara nu au indicat situații în care s-a dispus

Potrivit datelor comunicate de instanțe nu au fost identificate situaţii în

astfel că aceste aspecte nu s-a impus a fi discutate în cadrul întâlnirilor de

a acordat asistenţă juridică extrajudiciară în mod gratuit. Scopul interdicţiei

IV. VULNERABILITĂȚI, CONCLUZII, PROPUNERI DE

Din verificările efectuate, având la bază datele comunicate de instanțe, a

tuturor instanţelor, luându-se măsuri concrete pentru punerea în executarea a

care persoana care invocă deţinerea calității de avocat nu se înfățișează în mod

calitatea de mandatari convenţionali ai părţilor, în condițiile art. 83 alin. 1 din

practică neunitară în ceea ce privește modalitatea de efectuare a verificărilor și de

avocat de către persoane care nu funcţionează în cadrul formei de organizare