Atitudini comunicative

In funcţie de relaţiile dintre participanţii la dialog, acesta este:

• dialog formal, cand respectă anumite reguli de desfășurare, participanţii avand poziţii anterior
stabilite; se utilizează formule de adresare protocolare, afectivitatea este redusă și enunţurile sunt
elaborate;
• dialog informal, cand se folosesc diverse teme fără anumite reguli, participanţii neavand anterior
poziţii stabilite; se utilizează formule de adresare apropiate, se exprimă afectivitatea, enunţurile nu
sunt așa de elaborate.

Respectul se poate manifesta prin:

• utilizarea de formulări-clișee ce trimit la statutul social al receptorului; de exemplu: domnule
director;
• folosirea de pronume de politeţe; de exemplu: dumneavoastră, dumneata etc.;
• folosirea de forme verbale reverenţioase; de exemplu: utilizarea persoanei a II-a, plural faţă de o
singură persoană, inlocuirea modului imperativ cu modul conjunctiv, folosirea modului condițional-
optativ etc.

Toleranţa se manifestă printr-un comportament care să permită participarea tuturor la dialog. Pentru
aceasta, cei care discută trebuie:
• să accepte puncte de vedere diferite și să manifeste curiozitate față de părerile altora;
• să se stăpanească să reacţioneze verbal și nonverbal in timpul unei replici;
• să nu-i jignească pe cei cu păreri diferite, încercând să le ințeleagă perspectiva asupra subiectului;
• să cedeze cuvantul după o replică rezonabil de lungă;
• să nu se indepărteze de la subiect, dovedind flexibilitate și adaptandu-se la situații noi.

Modalitatea de exprimare și de recunoaștere a emoţiilor

Emoţiile pot fi exprimate sau recunoscute din gesturi, mișcări ale corpului, mimică, intonație
interogativă, asertivă, exclamativă. Emoţiile se pot transmite și prin alte modalităţi lingvistice:
inversiune, pauză, repetiţie, folosirea unor cuvinte care exprimă stări sufletești (vai, ah, o etc.),
silabisire.