5/16/2018 Studiu de Ca z Alc oolism - slide pdf.c om

STUDIU DE CAZ

DEPENDENTA DE ALCOOL

Consumul cronic de alcool are repercusiuni severe asupra vietii individului, atat din
  punct de vedere al sanatatii somato-psihice, cat si din punct de vedere social.

1
http://slide pdf.c om/re a de r/full/studiu-de -c a z -a lc oolism 1/10
 

5/16/2018 Studiu de Ca z Alc oolism - slide pdf.c om

Alcoolismul cronic afecteaza viata de familie a individului, interactiunea acestuia cu

societatea si semenii din jur, creeaza dificultati la locul de munca si in final izoleaza.
Alcoolul afecteaza fiecare sistem al corpului omenesc si cauzeaza o gama larga de

 probleme de sanatate. Aceste probleme includ o alimentatie dezechilibrata pe care o are

in general o persoana consumatoare de alcool, dificultati in mentinerea echilibrului,
dificultati in mers, tulburari de memorie.

I. Istoricul cazului

Arpad D. are 50 de ani, are 2 copii, locuieste in Budapesta de 15 ani, se ocupă cu

întreținerea scării a blocului în care locuiește și uneori lucrează pe post de paznic, 
neavând un loc de muncă constant.
A. Acuze principale

Arpad a fost internat de 2 ori în urma consumului excesiv de alcool, în ultimii 2 ani
ajungând în stare de inconștiență la spital. Deși a urmat repetate tratamente acesta nu a 
reușit să renunțe la consumul de alcool.

Istoricul tulburării prezente.

În urma eșecului în afacerea proprie Arpad a început să consume alcool regulat. La 
început consuma zilnic câte 50-100 ml vodcă, ajungând să consume cite 500-700 ml pe
zi. A încercat de mai multe ori să se lase, dar nu a reușit, deorece începea să tremure, să 
se simtă agitat nereușind să doarmă. Totdată a încercat să reducă cantitatea, dar nu 
reușea să se oprească deorece îi crescuse toleranța la alcool . Adesea în urma 
consumului de alcool devine agresiv, agitat. A fost dat afara de 2 ori de la locul său de
muncă deorece a fost găsit în stare de ebrietate, cu toate acestea el nu a reușit să 
renunțe la consumul de alcool. Când se abține de la consumul de alcool, Arpad se 
simte neajutorat, slăbit, obosit cu senzație de slăbiciune generală. Fizic tremura și 
transpire abundent. Când consumă alcool el susține că se simte puternic, că are 
încredere în sine și în viață.
A fost internat de 2 ori de familia sa, dar de de fiecare dată în urma tratamentului
revenea la consumul de alcool. În ultimii trei ani a reusit timp de o lună să nu consume
alcool după care a revenit la starea inițială. În parallel a fost diagnosticat cu episod 

2
http://slide pdf.c om/re a de r/full/studiu-de -c a z -a lc oolism 2/10
 

5/16/2018 Studiu de Ca z Alc oolism - slide pdf.c om

depresiv major, întrunind criteriile din DSM. Astfel ultima internare a fost când fiul
său le-a furat toate electrocasnicele pentru a-și procura droguri. În primă faza Arpad și-
a pierdut interesul pentru toate activitățile, nu s-a mai prezentat la lucru și s-a refugiat 
ț
în alcool. A avut stări de triste e profundă timp de 2 săptămâni, urmând a fi internat. 
Arpad arăta în perioada respectivă fără vlagă, plictisit, stors de viată : spunea că
muncește degeaba, deoarece fiul îi fură tot din casă și în curând nu vor mai avea ce să 
mănânce. Datoriile se adunau iar Arpad simțea că nu mai poate face față probemelor. 
În această perioadă Arpad consuma câte 500 ml de alcool pe zi, simțind o nevoie 
incontrolabilă de a consuma alcool. Nu avea chef de nimic și nu-l mai interesa nimic. 
După două săptămâni de tratament, Arpad a revenit la consumul de alcool.
La ultima internare, sub aspect fizic, Arpad se plînge constant de stări de somnolență. 
Apar tulburari ale ritmului somn-veghe, cu inversarea ritmului nictemeral. Bolnavul are
tendinta de a prezenta insomnii si va fi adormit in cursul zilei. Arpad se plânge de
senzații de amorteala si furnicaturi la nivelul membrelor superioare si inferioare. De  
această dată el a cerut să fie internat. Si-a pierdut a doua oară locul de muncă,
 problemele financiare sunt foarte grave ș i îș i doreș te să renunț e la băutură dar nu 
reușește.
In cazul lui Arpad, dacă accesul la alcool este suprimat pentru doar cateva ore, apar 
modificari rapide care se traduc clinic prin transpiratii, tremor, puls rapid, insomnie,
greata, varsaturi, halucinatii, anxietate, agitatie sau convulsii – manifestari ce intra in
cadrul sindromului de abstinenta. Când Arpad nu poate consuma alcool in timpul zilei
din variate motive, consuma o cantitate apreciabila de alcool pe parcursul diminetii
  pentru a evita astfel manifestarile sindromului de abstinenta.
Daca suprimarea consumului de alcool dureaza mai mult de 24-48 de ore, pacientul
devine agitat, anxios, violent, prezinta halucinatii vizuale si auditive.

Istoric personal/social

3
http://slide pdf.c om/re a de r/full/studiu-de -c a z -a lc oolism 3/10
 

5/16/2018 Studiu de Ca z Alc oolism - slide pdf.c om

Trebuie menționat că tatăl lui pacientului a fost alcoolic. Arpad s-a mutat în Budapesta 
acum 15 ani, împreună cu familia: soția și cei doi copii. La vremea respectivă și-au 
ț
deschis un supermarket care în urmă cu 3 ani a falimentat. De atunci so ia lui este 
casnică iar el a lucrat ca paznic la diferite firme. Datorită consumului de alcool
constant Arpad nu avea stabilitate la nici un loc de muncă, întreținerea scării fiind 
singura sursă constantă pentru familia sa. Baiatul său cel mic nu a reușit să se 
adapteze sub aspect educațional și social în noul mediu, motiv pentru care a ajuns să 
studieze la o școală specială unde a cunoscut colegi cu diverse probleme de conduită.  
La puțin timp după stabilirea la noua școală, a început să consume substanțe, să fure 
 bunurile din casă pentru a le vinde . Trebuie precizat că în decursul ultimilor ani soția 
lui a avut 2 tentative de suicid. Viața socială este relative redusă, activitățile sale 
reducându-se la întreținerea scării, plimbatul câinelui și uitatul la televizor. Soția lui 
îi reproșează constant că este incompetent, incapabil să-și mențină un loc de muncă 
constant. Totdată aceasta il acuză pe el de dependența de substante (droguri) a 
 baiatului lor. Certurile sunt constante în familie, datoriile sunt mari , adesea le este
taiat curentul, telefonul pentru neplată.

Istoric medical
Până acum 3 ani Arpad nu prezenta nici un fel de probleme medicale care să-I
influențeze funcționare psihică, problemele curente sau procesul de tratament.

Status mental
Pacientul era bine orientat spațio-temporal, cu o dispoziție spre depresie

Diagnostic DSM

4
http://slide pdf.c om/re a de r/full/studiu-de -c a z -a lc oolism 4/10
 

5/16/2018 Studiu de Ca z Alc oolism - slide pdf.c om

Axa I (tulburări clinice) : tulburare în legătură cu o substanță (dependența de alcool 

întrunind tabloul clinic în comorbiditate cu episodul depresiv major.
Pacientul întrunește următoarele simpotome privind dependența de alcool

• nevoia incontrolabilă de a consuma alcool

•  pierderea controlului - incapacitatea de a se limita la un singur pahar de
 băutură la o ocazie deosebită
• dependența psihică - simptome provocate de abținerea de la alcool, ca 
de exemplu amețeli, greață, anxietate, tremurături și transpirație abundentă
• toleranța - nevoia de a crește cantitatea de alcool consumată pentru a-i 
simți efectele
• activităţi sociale, profesionale sau recreaţionale sunt abandonate sau
reduse din cauza uzului de alcool;
• uzul de substanţă este continuat în dispreţul faptului că ştie că are
oproblemă somatică sau psihologică, persistentă sau recurentă, care este
 posibil să fi fost cauzată sau exacerbată de alcool (depresia).

Pentru episodul depresiv major întrunește următoarele criterii:

• dispoziţie depresivă cea mai mare parte a zilei, aproape în fiecare zi,
indicată fie prin relatare personală , pacientul se simte trist sau inutil,
• diminuare marcată a interesului sau plăcerii pentru toate sau aproape

toate activităţile, cea mai mare parte a zilei, aproape în fiecare zi

• pierdere semnificativă în greutate, deşi nu ţine dietă, ori luare în
greutate – a slabit 5 kg în decursul a câteva săptămâni
• insomnie sau hipersomnie aproape în fiecare zi;
• agitaţie sau lentoare psihomotorie aproape în fiecare zi observabilă de
către membrii familiei
• fatigabilitate sau lipsă de energie aproape în fiecare zi;
•
sentimente de inutilitate sau de culpă excesivă
Aceste simptome au persistat timp de 3 săptămâni.

5
http://slide pdf.c om/re a de r/full/studiu-de -c a z -a lc oolism 5/10
 

5/16/2018 Studiu de Ca z Alc oolism - slide pdf.c om

Evaluarea

Pacientului I se va aplica în prima etapă imaginea de ansamablu continuându-se cu

SCID-ul pentru tuburările în legătură cu o substanță și tulburări affective . Diagnosticul 
 prezumtiv este dependenț a de alcool în comorbiditatea cu episodul depresiv major. 
Pentru confirmarea diagnosticului pacientului I se va aplica Inventarul pentru depresie
Beck (BDI) precum iar pentru dependență de alcool i se vor aplica două teste : testul 
CAGE și AUDIT. Pe scurt vom prezenta cele două chestionare.
Chestionarul CAGE a aparut in 197413 si este cel mai folosit test in practica
medicala curenta pentru screeningul alcoolismulu. Numele lui vine de la cele patru
intrebari ale testului care contin cuvintele “Cut down” (a reduce), “Annoyed” (suparat)
“Guilty” (vinovat) si “Eye opener” (deschizatorul de ochi, adica ai nevoie de a bautura
de dimineata ca sa te trezesti) si care sunt cele patru arii explorate de test.
CAGE este un test creion-hartie si subiectul trebuie sa aleaga singur un raspuns
intre “da” si “nu”. Doua sa mai multe raspunsuri afirmative indica ca pacientul are
riscul de a avea probleme date de consumul de alcool si necesita un ajutor. Testul este
indicat mai ales in reteaua medicala primara, in cabinetul de medicina generala pentru
ca este foarte usor de aplicat, completarea lui ia in jur de 1-2 minute.
In urma unui studiu multinational, Organizatia Mondiala a Sanatatii a construit
si recomandat un instrument de decelare a problemelor date de alcool format din doua
  parti: The Alcohol Use Disorders Identification Test (AUDIT) si The Clinical
Screening Procedure 14,15. Testul AUDIT este prezentata in anexa. Chestionarul
AUDIT este compus din 10 intrebari: intrebarile 1-3 masoara consumul de alcool,
intrebarile 4-6 comportamentul de consum, 7-8 reactiile adverse si 9- 10 problemele
date de alcool. Fiecare intrebare permite evaluarea ei pe o scara Likert cu 4 puncte (de
la 0 la 4) si scorul total al testului poate sa se intinda de la 0 la 40. Pentru scorul prag de
8 a fost gasit maximum de senzitivitate si specificitate, ceea ce inseamna ca dincolo de
acest scor se poate vorbi de un individ avand un consum de alcool
daunator.

Intervenț ia

6
http://slide pdf.c om/re a de r/full/studiu-de -c a z -a lc oolism 6/10
 

5/16/2018 Studiu de Ca z Alc oolism - slide pdf.c om

Se propune un set de 12 ședințe de terapie individuală aplicându-i-se modelul de 

intervenție motivațională. Totodată va participa la întruniri , va adera la un grup care 
suferă de aceeași tulburare : terapie de grup.

Modelul de interntie motivationala isi propune o noua metoda de tratament care se

adresează persoanele consumatoare de alcool. Demersul din cadrul acestui model este
constituit din solutii de ajutor pentru subiectii care au probleme prezente si potentiale cu
alcoolul.

Principiul de baza al acestui model de interntie il constituie acela al "balantei", fiecare

  persoana luata in tratament reactionand astfel: "intr-un taler se afla dorinta de a
intreprinde ceva in legatura cu problema sa, in celalalt taler se afla evitarea".

Exista patru chei principale ale motivatiei:

1. Descurajarea etichetarii. Studiile si terapiile traditionale au pus accentul pe

recunoasterea, chiar public, a problemei alcoolismului. In cadrul interviului
motivational nu se va pune accentul pe aceasta etichetare. Se va afla mai degraba ce fel
de probleme a avut persoana in relatia sa cu alcoolul, ce nevoi i-au fost rezolvate cu
acesta, importanta etichetarii fiind descurajata.
2. Responsabilitatea individuala. Goethe spunea: "Daca pe un individ il tratezi asa cum
este el, acesta va ramane asa cum este; daca va fi tratat asa cum ai dori sa fie sau ar 
 putea fi, el va deni cel dorit sau cel care ar putea fi". Este important cum il priste
terapeutul pe pacientul sau.
Interviul motivational plaseaza raspunderea pe pacient, determinandu-l sa decida el
insusi cate probleme are si cum au fost rezolvate nevoile sale.

Terapeutul este o resursa in acest proces, propunand informatii evalua-ti si unele

 perspecti valide, ca si alternati si posibilitati.
Perspectiva este aceea de a decide pacientul ce are de facut. Acest rationament de
libertate pare a fi cel viabil in alegerile pe care le face pacientul (pacintul decide daca
adera sau nu la schimbare)..
3. Atribuirea interioara. Atribuirea este un proces prin care responsabilitatea este plasata
ca o conditie a schimbarii. Plasand responsabilitatea pentru situatia actuala asupra

 persoanei si oferind un credit individual pentru schimbare, are loc o atribuire interna.

7
http://slide pdf.c om/re a de r/full/studiu-de -c a z -a lc oolism 7/10
 

5/16/2018 Studiu de Ca z Alc oolism - slide pdf.c om

Plasarea responsabilitatii pe un accident, pe imprejurari, pe boala sau pe alti factori care

nu apartin persoanei sau nu tin de controlul personal poarta numele de atribuire externa.
Cercetarile clinice au demonstrat ca schimbarile care au loc prin atribuirea interna sunt

de lunga durata. Persoana care se simte responsabila de efectuarea schimbarii este

inclinata sa o mentina. Daca schimbarea este atribuita medicatiei, sansei, accidentului,
imprejurarilor sau unor factori externi individului, aceasta persoana simte mai putina
responsabilitate pentru schimbare si in consecinta schimbarea poate sa nu fie mentinuta.
De obicei se considera ca alcoolicul, in momentul in care reia consumul de bauturi
alcoolice, va continua cu acest comportament fara sa-l poata controla. Este vorba astfel
de intarirea suportului dorintei. Studiile au demonstrat ca exista un suport fiziologic
limitat ca raspuns al dorintei. Alcoolicul nu constientizeaza de multe ori aceasta limitare
si atunci suporta disconfortul fizic. De aceea persoana alcoolica poate decide adoptarea
unei discontinuitati in consumul de alcool dupa ce a crescut unele doze de alcool.
Alcoolicii se pot ajuta indeplinindu-si singuri propriile proiectii. Exista programe prin
care alcoolicul invata sau incearca modalitati de control si le aleg pe cele mai eficiente
 pentru ei. Deciziile de a consuma alcool se iau pe baza analizarii efectelor individuale
ale alcoolului si nu dupa principiul etichetarii ("bei sau nu bei deloc").
4. Disonanta cognitiva. In psihologia sociala se postuleaza ca recunoasterea
inconsistentei din interiorul necesitatilor de schimbare poate sa intareasca motivatia de
schimbare.
Astfel, daca o persoana isi percepe comportamentul ca aflandu-se intr-o serioasa
discrepanta cu convingerile sale, cu atitudinile sau sentimentele sale, atunci se poate
motiva sa produca o schimbare intr-unui din aceste elemente, in felul acesta refacand
echilibrul dintre convingeri si comportament.
O cale prin care se poate reconstrui acest echilibru ar fi aceea de modificare a
atitudinilor persoanei fata de propria conduita in consumul de alcool. Exemplu: "Daca
am grija de mine, voi continua sa consum cantitati de alcool numai daca acestea nu-mi
cauzeaza serioase probleme" sau "Voi continua sa consum cantitati mai mici de alcool
recunoscand ca acesta este un act suici-dal, care-mi creeaza o parere proasta despre
mine" sau "O alta solutie ar fi aceea sa modific comportamentul privind consumul de
alcool, in felul acesta comportamentul meu viitor va fi in acord cu o conceptie pozitiva
despre mine insumi".
O astfel de modificare ar putea insemna fie abstinenta totala, fie reducerea consumului
de alcool pana la nilul la care acesta nu creeaza probleme.In cursul disonantei cogniti,

8
http://slide pdf.c om/re a de r/full/studiu-de -c a z -a lc oolism 8/10
 

5/16/2018 Studiu de Ca z Alc oolism - slide pdf.c om

terapeutul are doua sarcini care evolueaza in cursul interntiei sau al interviului
motivational:
a) Cresterea nilului disonantei experimentate de pacient (plasarea unor greutati

disonante de partea pozitiva a balantei) poate conduce la spulberarea cazului si la

incredintarea pacientului ca se afla pe o pozitie negativa. Disonanta se creeaza astfel
indirect.
  b) Terapeutul are sarcina sa directioneze disonanta astfel incat rezultatul sa fie
schimbarea comportamentului mai mult decat modificarea convingerilor sau distrugerea
stimei de sine.
De asemenea, daca pacientul este lipsit de ajutor in fata consumului de alcool,
incapatanarea in continuarea autodistrugerii prin acest comportament este de inteles.
Directionarea motivatiei spre comportamentul de schimbare reclama urmatoarele tinte
strategice:
1. intarirea (cresterea) stimei de sine: accentuarea alegerii personale, responsabilitatii,
capacitatii de a lua decizii intelepte, descurajand etichetarea depersonalizanta.
Atribuirile sanatoase conduc la cresterea stimei de sine.
2. intarirea autoeficientei este perceputa ca fiind abilitatea individuala de a coopera
deschis cu problema. Problema consumului de alcool si a consecintelor ei va fi abordata
de catre pacient, care este considerat ca o persoana responsabila ce poate lua decizii
  privind schimbarea, tara a fi expus neconditionat consumului de alcool si judecatii
celorlalti.
3. Cresterea disonantei intre consumul abuziv de alcool, convingerile personale si
capacitatea de intelegere. Cresterea stimei de sine si autoeficientei favorizeaza crearea
disonantei si instalarea procesului de schimbare.
4. Reducerea directa a disonantei spre schimbarea comportamentala. Daca disonanta are
succes, terapeutul o poate reduce atunci cand apare schimbarea comportamentala,
alternand structuri cogniti.
Integrarea cu modelul schimbarii in tratamentul alcoolismului cuprinde mai multi pasi:
I. precontemplarea (clientul nu considera inca nevoia de schimbare);
II. constientizarea consecintelor negati determina contemplarea si induce posibilitatea
schimbarii;
III. determinarea implica acumularea motivatiei (clientul castiga decizia de a urma
tratamentul pe care trebuie sa o respecte);

9
http://slide pdf.c om/re a de r/full/studiu-de -c a z -a lc oolism 9/10
 

5/16/2018 Studiu de Ca z Alc oolism - slide pdf.c om

IV. schimbarea activa prin care clientul se angajeaza activ in producerea schimbarii;
V. mentinerea schimbarii (retinerea schimbarilor facute anterior); daca mentinerea nu
are succes si se produce recaderea, se reia ciclul de interntie.

10
http://slide pdf.c om/re a de r/full/studiu-de -c a z -a lc oolism 10/10