P E , TRE , ISPI R ESCU

rf.;l

T{F,ljErl{|1'fE
EARAF,A:i-I1il.{ET"E
5l vnA[A
FAI1A nL, ]\4OARTE
 Petre Ispirescu

TII{ERETE
FARA BATRINETE
SI VIATA
FARA DE MOARTE

Edigiaa II-a

Copert[ gi ilustralii:
DONE STAN

EDITURA ION CREANGA - BUCURE$TI,Ig82

 A FOST ODATA CA NICIODATAi cd de n.af fi. nu
s-ar mai povesti; de cind fdceaplopgorulpere qi richita mic-
qunele;de cind se btrteauurgii in coade;de cind se luau de
glt lupii cu mieii de se slrutau, infr{1indu-se; de cind se
potcoveapuriceiela un picior cu noutrzecisi noutr de oca de
fier gi s-aruncain slavacerului de ne aduceapoveqti.
De cind se scria tnuca pe pdrere,
Mai mincinoscine nu crede.
A fost odati un imp[rat mare qi o impirdteasi, amindoi
tineri qi frumogi,gi, voind straibl copii, au fhcut de mai multe
ori tot ce trebuiau sI factr pentru aceasta;au imblat pe la
vraci gi filosofi, ca sd cautela stelegi s! le ghiceascldactror
sd factrcopii; dar in zadar.in sfirqit, auzindimpdratul ci este
la un sat, aproape,un unchiagdibaci, a trimis si-l cheme;
dar el rispunsetrimiqilor cd: cineare trebuinlSsi vie la dinsul,
S-au sculat deci impdratulEi impiriteasa qi, luind cu diryii
vro ciliva boieri mari, ostaqi;i slujitori, s-au dus la unchiag
acastr.Unchiagul,cum i-a vdzut de departe,a iegit sd-i intim-
pine gi totodati le-a zis:
- Bine a1i venit sdndtogii dar ce imbli, imptrrate, sd afli?
Dorinla ce ai o si-!i aducd intristare.
-Eu nu am venit si te intreb asta- zise impiratul -
ci, dacdai cevaleacuri caresi ne faci sI avem copii, str-midai.
- Am, rtrspunseunchiagul; dar numai un copil o si faceli.
El o si fie Fit-Frumos qi drigistos, gi parte n-o sd aveii de el.
Luind impdratul qi impdrlteasaleacurile, s-au intors veseli
la palat Ei, pesteciteva zile, impXrdteasas-a simlit insircinati.
Toatd impirilia, si toati curtea, pi tod slujitorii s-au veselit
de aceastdintimplare.
Mai-nainte, insi, de a veni ceasulnaqterii, copilul se puse
pe un plins, de n-a putut nici un vraci s5-l impace. Atunci,
impiratul a inceput s6-i figiduiascd toate bunurile din lume,
dar nici aqan-a fost cu putinld s5-1faci sd tacd.
- Taci, dragul tatei - zicea imptrratul - cd qi-oi da im-
ptrrtrla cutare sau cutare; taci, fiule, ci lioi da de solie pe
cutare sau cutare fati de impdrat, qi alte multe d-alde astea;
in sfirgit, dacd vlzu si vizu cd nu tace, ii mai zise: taci, fitul
meu, ci 1i-oi da Tinerelefdrd bdtrtnepe;i dagd fdrd de moarte,
Arunci copilul tdcu gi sendscu;iar slujitorii deteri in timpine
;i in surle Eiin toati impirilia selinu veseliemare,o siptimini
intrea96.
De ce creqteacopilul, d-aceease fdceamai istet si mai in-
cr.
tu5zne!. Il deterd pe la ;coli qi filosofi, gi toate inv[15turile,
pe care algi copii le invald hrtr-un an, el le invtrgaintr-o luntr,
astfel incit impiratul murea gi invia de bucurie. Toati impiri-
1ia se fhlea ci o si aibi un impdrat inielept s,i procopsit, ca
Solomon impdrat. De la o vreme incoace. insd. nu stiu ce
 \\

":*/

-v

avea, ci era tot galeq,trist $i dus pe ginduri. Iar cind fuse

intr-o zi, tocmai cind copilul implinea cincisprezeceani qi
impiratul se afla la rnasdcu toti boicrii 1i sluibasiiimpdrdlrei
1i se chefuiau,se sculSFdt-Frumos !i zise:
- Tati, a venit vrerrreas5-mi dai ceea ce mi-ai figiduit
la nastere.
Auzind aceasta,impiratul s-a intrisrat foarte qi i-a zis:
- Dar bine, fiule, de unde pot eu sd-fl dau un astfel de
lucru nemaiauzit? $i, daci 1i-amfiglduit atunci' a fost numaj
ca strte impac.
- Daci tu, tati, nu poli si-mi dai, apoi sint nevoit si cutreier
toatdlumea,pind voi glsi figiduinfa pentru carem-am ndscut.
Atunci toli boierii Ei imptrratul deterdin genunchi,cu rugd-
ciune sd nu pdrdseasciimpdritia; fiindctr, ziceau boierii:
- Tatdl tdu de aci inaintee bdtrin, 9i o sdte ridicdm pe tine
in scaun,qi avem sd-1iaducemceamai frumoasl impiriteasd
de sub soarede so1ie.
Dar n-a fost cu putinld s6-l intoarcddin hotirirea sa, rimi-
ind statornicca o piatrd in vorbele lui; iar tatd-sdu,dacdvdzu
qi vdzu,ii detevoie qipusela cales5-igiteascdde drum merinde
si tot ce-i trebuia.
 +

'*\

Apoi, Fdt-Frumos se duse in grajdurile impirdtesti, unde

erau cei mai frumoqi armisari din toati impirilia, ca si-gi
aleagi unul; dar, cum punea mina gi apuca pe cite unul de
coadtr,il trintea. si astiel toli caii cezur{. in sfirsit, tocmai
cind era sd iasi, isi mai aruncdochii o datdprin grajd qi, zirind
intr-un coll un cal rtrpciugos,si bubos, si slab, se duse;i la
dinsul; iar cind puse mina pe coadalui, el i;i intoarsecapul
gi zise:
- Ce poruncegti, stipine ? Mullumesc lui Dumnezeu cd
mi-a ajutat sd ajung ca sd mai puie mina pe mine un voinic.
$i inlepenindu-si picioarele, rdmase drept ca luminarea.
Atunci, F{t-Frumos ii spusece avea de gind sd faci gi calul
lt zlse:
- Ca sd aiungi la dorinla ta, trebuie si ceri de Ia tati-tiu
palogul,sulila, arcul, tolba cu slgelile s,ihainelece le purta
el cind era fl5ciu; iar pe mine sdmi ingrijegticu insuli mina ta
gasesbptdminipi orzul si mi-l dai fiert in iapte.
Cerindimpiratului lucrurilece-l poviluise calul,el a chemat
pre vitaful curtii s,i i-a dat porunci ca sI-i deschizl toate
ironurile cu haine,spre a-qi alegefiul slu pe aceleacareii va
plicea. Fit-Frumos, dupi ce rdscolitrei zile si trei nopp,
 ;-.r

-;'.

gdsi, in sflrgit, in fundul unui tron vechi' armele ;i hainele

tdtine-siu de cind era fl5ciu, dar foarte ruginite. Se apuci
insuqicu mina lui sdle curelede rugini gi, dupd qasesdptlmini,
izbuti a face si luceascdarmele ca oglinda. Totodatn' ingriii
qi de cal, precum ii ziseseel. Destul[ munci avul dar fie,
ci izbuti.
Cind auzi calul de la Fit-Frumos ci hainele ;i armele sint
bine curSpte si pregdtite,odatdse scuturi qi el, qi toatebubele
qi rdpciuga cdzuri de pe dinsul qi rimase intocmai cum il
fitase md-sa: un cal gras, trupes s,icu patru aripii vizindu-l
F5t-Frumos asrfel, ii zise:
- De azi in trei zile olecim.
- Sd trdieqti, stdpine; sint gata chiar azi, de porunceqti,
ii rispunse calul.
A treia zi de dimineali, toat!. curtea $i toatd impdrefla era
plind de jale. Fit-Frumos, imbricat ca un viteaz, cu palogul
in mind, cdlarepe calul ce-gi alesese,igi lui ziua buntr de la
impdratul, de la implriteasl, de la toli boierii cei mari qi
ceimici, de la ostasi,de la toli sluiitorii curtii, carii, cu lacrdmile
in ochi, il rugau si se lase de a face cdltrtoriaaceasta,ca nu
care cumva sI meargd la pieirea capului sdu; dar el, dind
pinteni calului, ie;i pe poartd ca vintul qi dupi dinsul carile
a
cu merinde, cu bani ai vreo doud sute de ostali, pe srre-:
orinduiseimpdratulca siJ insoleascd.
Duptr ce trecu afar5de tmptrrtr1ia tattrlui sdu qi aiunsein
pustietate,Fit-Frumos igi implrli toatd alulia pe la ostagr
li, luindu-qi ziua bun[, ii timise inapoi' oprindu-gi pentru
dinsulmerindenumaicit a putut ducecalul.$i apucindcalea
cltre risirit, s-a dus, s-a dus, s-a dus, uei zile gi trei nop1i,
pini ce ajunsela o cimpieintins[, unde era o mullime de oase
de oameni.
Stind sl seodihneasc[,ii zisecalul:
- SI gtii, stlpine, c{ aici sintem pe mogia unei gheonoaie,
caree atit de rea, incit nimeni nu calci pe mogiaei, ftird sd fie
omorit. A fost qi ea femeie ca toate femeile, dar blestemul
plrinlilor, pe carenu-i asculta,ci ii tot nec[iea,a f?lcut-osdfie
gheonoaie; in clipa aceastaeste cu copiii ei, dar miine, ln
pddurea ce o vezi, o s-o lntilnim venind sI te pripedeascd;
e grozavdde mare; dard sd nu te sperii, ci sd fii gata cu arcul
ca sdo sdgetezi,iar palogulqi sulip sd le 1ii 1alndemintr,ca strte
slujesti cu dinsele cind va fi de trebuinltr.
Se deterd spre odihni; dar pindea cind unul, cind altul.
zorile,ei sepregtrteau
A douazi, cind serevtrrsau strtreacl
pidurea. Fdt-Frumosinqeudgi infrini calul, $i chingao
strinse mai inult decit altd dati, qi pomi; cind, auzi o cioci-
niturtr groaznicl. Atunci, calul ii zise:
- Jine-te, stdpine,gata, cd iattr, se apropie Gheonoaia.
$i cind veneaea,nene,doboracopacii;agade iute mergea,
iar calul seurci cavintul pintr camdeasupraei gi Ftrt-Frumos
ii lu5 un picior cu sdgeataqi, cind era gataa o lovi cu a doua
sigeatd,. strigi ea:
- Stai, F6t-Frumos,ctrnu-1i fac nimic!
$i vizind c5 nu o crede,ii deteinscriscu singeles5u.
- Sd-1itrdiascicalul,F5t-Frumos- ii mai ziseea- caun
nizdrdvanceeste,cici de nu erael,te mincamfript; acuminse,
m-ai mincattu pe mine; sI $tii cd pintr azi nici un muritor n-a
cutezatstrcalcehoarele mele pini aicea;ciliva nebuni,carii
s-auincumesa o face,d-abiaau ajunspinl in cimpiaundeai
vdzut oaselecelemulte.
Se duserl acastrla dlnsa,unde Gheonoaiaospdtdpe Ftrt-
Frumos qil omeni ca p-un ciltrtor. Dar pe cind se allau la
masds,isechefuiau,iard Gheonoaiagemeade durere,deodati
el ii scoasepiciorul pe careil ptrstraln uaisti, i-l pusela loc
$i indad se vindecS.Gheonoaia,de bucurie, linu masatre;
zile d-a rindul gi rugi pe F[t-Frumos sl-qi aleaglde soliepe
una din celetrei fete ce avea,frumoaseca nigte zine; el instr
nu voi, ci ii spusecurat ce ciuta, atunci ea ii zise:
._ Cu calul careil ai qi cu vitejia t^, ffez cA ai si izbuteqti
Dupd trei zile, se pregdtirdde drum qi porni. Merse Fit-
Frumos, merse qi iar merse,cale lungd qi mai lungd; dar5.
cind fu de trecu pestehotareleGheonoaiei,dete de o cimpie
frumoas5,pe de o partecu iarbainfloriti, iard pe de alti parte
pirliti. Atunci, el intrebi pe cal:
- De ce esteiarbapirlittr?
$i calulii rispunse:
- Aici sintem pe mo;ia unei scorpii, sord cu Gheonoaia
I
de rele ce sint, nu pot strtrdiascl la un loc; blestemulpirin-
fllor le-a ajuns,;i d-aias-aufdcut lighioi, a;a precumle vezil
vrdjmigia lor e groaznici,nevoiede cap, vor sd-girdpeascd
una de la alta pdmintj cind Scorpiaestenectrjitdrtru, vars{
foc gi smoald;sevedecd a avut vro cearti cu sord-saqi, viind
s-o goneasclde pe tirimul ei, a pirlit iarbape unde a trecut,
ea estemai rea decit sori-sa si are trei caoete.Sd ne odihnim
pulin, sttrpine,qi mtine,dis-de-dimineap,si fim gata.
A douazi sepregitir5, ca qi cind ajunsesela Gheonoaie,Qi
pornird.Cind,.auzirtrun urlet si o viiieturd,cum nu mai auzi-
sere ei pind atunci!
- Fii gata, sttrpine,ctr iat[ se apropie zgripsoroaicade
Scorpie.
Scorpia,cu o falctrin cer s,ialta in pirnint qi virsind fl5ctrri,
se apropia ca vintul de iute; iari calul se urctl repedeca sd-
geatapinl cam dasupraqi se list asupraei cam pe de o parte.
Fdt-Frumosp sdgetiqi ii zburtrun cap; cind era sd-i mai ia
un cap, Scorpiase rugd cu lacrirni ca sI o ierte, ci nu-i face
nimic qi, ca str-l incredinteze, ii dete inscris cu singele ei.
Scorpia ospdtdpe Fit-Frumos qi mai qi decit Gheonoaia;
iartr e1ii dete qi dinsei inapoi capul ce i-l luasecu segeata,
carele,selipi indattr cum il pusela loc, s,idupi ftei zile plecartr
mai departe.
Trecind qi peste hotarele Scorpiei, se duseri, se duseri gi
iard semai dusertr,pintrce ajunserdla un cimp numai de florr
si unde era numai primivard; fiecarefloare era cu deosebire
demindrl si cu un mirosdulce,dete imbita; trdgeaun vintis,or
care abia adia. Aicea stdturtrei str se odihneascX,
iard calul
l1 ase:
- Trecurdm cum trecurdmpind aici, stdpine;mai avernun
hop: avem sd dim pesteo primejdie mare;.si, dacane-o ajuta
Dumnezeu si scipim 9i de dinsa, apoi sintern voinici. Mai-nain-
te de aci, este palatul unde locuieqte Tinerepefd.rd,bdtrinele pi
Ln[d Jd.rd,de moarle. Aceasd cas[ esteincongiuratd cu o pldure
qeasagrlnalra\ unqe stau toate lraretecelemal salbaucedrn lume;
ziua qi noaptea plzesc cu neadormire Si sint multe foarte I cu
dinsele nu este chip de a te bate; gi ca sd trecem prin pddure e
pestepoate; noi insi strne silirr5dac-omputea, str strrimpe
oasuDra.
Dupb ce se odihniri vreo doui zile, se pregltiri iar[$i;
atuncicalul,flnindu-girlsuflarea,zise:
 a,r
* /,1

/k

$
 - Stdpine,stringe chingacit poti de mult, ;i, incilecind' sd
te lii bine qi in scEri,qi de coamamea; picioarelestrle $i lipite
pe lingd suplioaramea, ca si nu m[ zdticnegtiin zborul meu.
Se urcd, fiicu probi, si intr-un minut fu aproapede pidure.
- Sttrpine- mai zisecalul - acum e timpul cind sedd de-
mincare fiarilor pidurei 9i sint adunate toate in curtei sI
trecem.
- Sdtrecem- rlspunseFht-Frumos- $i Dumnezeustrse
lnoure oe nol,
Seurcari in susqi vlzur{ palatulstrdlucindastfel,de la soare
te puteaiuita, dar la dinsul ba. Trecurdpe dasuprapddurii gi,
tocmai cind erau si se lasein jos la scarapalatului, d-abia,
d-abiaatinsecu piciorul virful unui copacAi dodat{ toattrptr-
durea se puse in miqcare;urlau dobitoacele,de f se IHcea
ptrrulmdciucdpe cap.Segrdbirdde sel[sarEin josj gi de nu era
doamnapalatului afari, dind de mincare puilor ei (cici aEa
numeaealighroaneledin pidure), ii prtrpddeanegresit.
Mai muh de bucurie cI au venit, ii scipi ea; cdci nu mai
vizusepind atuncisufletde om pe la dinsa.Opri pe dobitoacc,
le imbllnzi;i le trimise la locul lor. Stdpinaera o zind naltd,
supliricd qi dr{g5laqiqi frumoasi, nevoiemare! Cum o vizu
Fdt-Frumos, r5rnaseincremenit. Dard ea, uitindu-se cu mild
la dinsul.ii zise:
- Bine ai venit, Fit-Frumos ! Ce cauli pe aici?
- Cdutdm- ziseel - Tinerepe fdrd bdtrinele;i ztiapd.
fd.rd
ae moarte,
- DacI ciutali ceeace zise)i,aci este.
Atunci descdlici 9i intrtr in palat. Acolo gdsi inci doui femei,
una ca alta de tinere; erau surorile celei mai mari. El incepu sd
mullumeasci zinei pentru cd l-a scipat de primejdie; iartr ele,
de bucurie, gitiri o cintr plicuti gi numai in vase de aur-
Calului ii detedrumul sdpasci pe unde va voi dinsul; pe urmd,
ii fEcuri cunosculi tuturor lighioanelor, de puteau imbla in
tihnd prin pidure.
Femeile il rugar5 sd locuiascdde aci inainte cu dinsele,cicr
ziceau c[ li se urise, gezind tot singurele; iard el nu aqtepti
sd-i mai zicd o dattr, ci primi cu toata multumirea, ca unul ce
aceeasi cduta.
 f\"
' .t

E''

\
 lncet. lncel: se oepnnsera umr cu alFr, rsr spuse lslorra sr ce
plti ptnl sI ajungi la dinsele,9i nu dupd multtr vreme se qi
lnsoTrcu rara cea ru|r mrca. La lnsoulea lor, slaprnele caserrl
deterdvoie sd meargtrprin toate locurile de primprejur, pe
unde va voi; numai pe o vale,pe carei-o s,iaritari, ii ziserd
sa nu meargarcact nu va Ir Drneoe el i sr-r 9r spuseraca acea
vale se numea Valea Plinperit
Petrecuacolo weme uitatS,fdrd a prinde de veste.fiindci
rirnisesetot a$ade tinir caqi cind venise.Treceaprin p5dure,
fnri sdl doari capul.Se desfhtain palaturileceleaurite, triia
in pace gi in linigte cu sotia s,icumnatelesale,se bucura de
frumuseleaflorilor gi de dulcealagi curdleniaaerului, ca un
fericit. Ieqeaadeseala vinltoare; dar, intr-o zi, se lui dupi
un iepure, dete o sdgeattr, detedoul qi nu-l nemeri; supirat,
alergi dup[ el Ei dete gi cu a treia strgeartr,
cu careil nemeri;
darl nefericitul, in invllmiqeali, nu blgase de seamdc5,
alergindduptriepure,trecuseln ValeaPllngerii.
Luind iepurele,se intorceaacase;cind, ce sd vezi d-ta?
.Lreooatall aDucaun oor oe u[a-sau. st Clemuma-sa. Nu cuteza
sdspuiefemeilormtriestre;dartrele il cunoscurtr
duptrintris-
tareagi neodihnace vedeaintr-insul,
-Ai trecut, nefericitule,in Valea Plingerii! ii zisertrele,
cu totul speriate,
- Am trecut, dragelemele,fErdca si fi voit sdfac ast[ ne-
ghiobie;gi acummd topescd-a-n-picioarele, de dorul pirinlilor
mei, instrEi de voi nu mi indur ca s[ vi ptrrdsesc. Sint de mai
multe zile cu voi qi n-am strmtrpling de nici o mihnire.Mi voi
duce dari si-mi mai vdz o dati pdrinlii si apoi m-oi intoarce,
ca sdnu mtr mai duc rucrodati
- Nu ne piirlsi, iubitule; perinlii tXi nu mai triiesc de sute
de ani, Ei chiar tu, ducindu-te, ne temem cd nu te vei mar
intoarce; rtrmii cu noi; cici ne zice gindul cd ver pieri.
 Toate rugdciunile celor trei femei, precum qi ale calului,
n-au fost ln srares5-i potoleascd dorul pirinlilor, care-lusca
pe d-a-ntregul.In celemai de pe urmi, calul ii zise:
- Daci nu vrei sI mi asculli,stipine,orice1i seva intimpla,
strgtii cd numai tu e$tide vind. Am si-1i spui o vorbi gi, daca
vei primi tocmealamea, te duc inapoi.
- Primesc- zise el - cu toattr mullumirea, spune-o!
- Cum vom aiungela palatultatilui tdu' si te las ios 9i eu
s[ mi intorc,de vei voi sdrtrmiimicar un ceas.
- Aqa sdfie, ziseel.
Se pregStiri de plecare,se imbrdligari cu femerlegi, dupi
ce-qiluard ziua bundunul de la altul, porni, ltrsinduJesuspi-
nind gi cu ldcrdmilein ochi. Ajunseri in locurile unde era
mogia Scorpiei; acolo gisirtr orage;pidurile se schimbaserd
in cimpii; intrebi pre unii gipre allii despreScorpiegi locuinla
ei; dar ii rdspunsericd bunii lor auziserlde la stribunii lor
povestindu-se dg asemenea fleacuri.
- Cum se poateuna ca asta? le ziceaFtrt-Frumos- mal
alaltiieri am trecut pe-aici; qi spuneatot ce $tia.
Locuitorii rideaude dinsul,cadeunul ceaiureazisauviseazd
deqtept,iartrel, supltar, pleci inainte,f?irda bdgade seamici
barba9i plrul ii albiseri.
Ajungind la mo;ia Gheonoaiei,l6cu intrebiri ca qi la moqia
Scorpiei,qi primi asemenea rlspunsuri. Nu seputea domiri el
cum de in citeva zile s-au schimbat astfel locurile ? Si iartrsi
supdrat, pleci cu barba albi pini la briu, simlind cd ii cam
tremurau picioarele, 9i ajunse la impirdlia tdtine-sdu. Aici,
alli oameni, alte oraqe,$i cele vechi erau schimbatede nu le
mai cunoqtea.in cele mai de pe urmi, ajunse la palatutile
in careseniscuse.Cum sedeteios, calul ii siruti mina qi fi zise,
- Rdmii slnitos, stdplne, c{ eu m[ intorc de unde am
plecat.Dacapofteqtistrmergis,id-ta, incaleclindatdqi aideml
 ;

l)
N

1'.
 - Du-te strniltos,ca gi eu nidliduiesc str md intorc peste
curind.
Calul pleci ca sdgeata de iute.
Vdzind palaturile dllrdmategi cu buruieni crescutepe dir:sele,
oftd si, cu lacrdmi in oclii, ctrta sI-gi aduci aminte cit erau
odatl de luminate aste palaturi gi cum gi-a petrecut copiliria
in ele; ocoli de weo doud-trei ori, cercetind fiecare ctrmari,
fiecare coltulet ce-i aduceaaminte cele trecute; graidul in care
gdsisecalul; se pogori apoi tn pivnittr, girliciul cfreia se astu-
pasede dirtrmtrturile cdzute.
Ctrutind intr-o parteqi in alta, cu barbaalbi pintr ia genunchi,
ridicindu-qi pleoapeleochilor cu miinile 9i abia umblind, nu
gdsi decit un tron odorogit; il deschise,dard in el nimic nu
gisi; ridictr capacul ctridrilei, gi un glas slibdnogit ii zise:
- Bine ai venit, ci de mai intirziai, qi eu mi prtrptrdeam.
O palmd ii trasemoartealui, care se us@sede se flcuse
clrlig in chichi1tr,9i cizu mort, gi lndat[ se filcu 1lrintr.
Iar eu incdlecaip-o geagi v5 spusei dumneavoastrtr aga.
 'tt
1I

!
iI 'r
!
! ,,'
) rl
Ri^
t

-i
-':-.
.l \ \\di
"./,9tF