Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Circul din cnd in cnd informaii precum ca tehnologiile de comunicare precum telefonia
mobila, Wi-Fi, etc, ne per-turbeaza sntatea. Unii dintre voi considerai ca este un pericol
real, alii nu. Si mie mi-au ajuns la ureche aceste informaii si m-am interesat ce si cum.
Aici mai jos voi ncerca sa va mprtesc concluzia la care am ajuns, ntr-un limbaj comun,
ntruct nici eu nu sunt fizician sau electronist de profesie; am ceva pasiuni conexe care in
de bio-electronica si muzica, dar asta e un alt subiect...
De ce Pisica alba-Pisica neagra ? Pentru ca sunt frecvente naturale si frecvente artificiale;
cele naturale ne tin in viat, cele artificiale ne tin in les.
Acest capitol al polurii electromagnetice, un subiect fierbinte, este abordat in general in
doua maniere pe internet, iar Romnia nu face excepie:
Primo: Bombastic: Wi-Fi, GSM, ELF, = ciuma secolului XXI
Secundo: hyper-specializat : http://fr.scribd.com/doc/185998406/Cum-Ne-AfecteazaRadiatiile#scribd (la final de articol)
Articolul de mais sus este foarte bine documentat, si? Din pcate, experii hiper specializai din domeniu (ca in toate domeniile) au o deformaie profesionala: vorbesc
chineza in republica Moldova, fara s-i dea seama ca nu-i nelege nimeni ( doar ei intre
ei). Apoi bietul om de rand, afectat de poluarea electromagnetica penduleaz ca de la Ana
la Caiafa, intre un expert hyper-specializat si un doctor dezinteresat, si va rmne singur si
nefericit cu afeciunile lui "imaginare" ca Robinson Cursoe pe insula, cu ipetele pescruilor.
Cu riscul sa cad in deriziune, voi folosi cele mai plastice comparaii, in sperana ca voi fi
neles de majoritatea celor care vor citi acest articol. Odat strnit interesul, fiecare va
aprofunda subiectul dup plac.
In general, toate tunurile trag in telefonia mobila si Wi-Fi, dar se omite faptul ca de la
curentul alternativ 50-60 HZ, pana la monitorul cu tub catodic, avem campuri
electromagnetice perturbante.
Am ajuns in situaia asta din aceleai motive: goana noastr dup confort tehnologic si
goana firmelor dup profit: doua elemente care produc dinamitarea discreta si cu efect
ntrziat a sntii omenirii ntregi. Trist, dar adevrat: din 1900 ncoace s-au favorizat doar
tehnologiile care aduc beneficiu industriailor, nu si consumatorului.
Precizez ca telul meu nu este sa provoc teama si nici sa acuz pe cei care lucreaz in
domeniu. Trei sferturi dintre ei nici nu stiu despre aceste efecte nocive, ca dovada ca se
expun cu dezinvoltura acestor radiaii, iar sfertul rmas crede ca DAS-ul are vreo
semnificaie.
Dein personal un telefon mobil, si din pacate mi petrec mult timp cu lecturile mele pe
tableta sau calculator. Sa spunem ca de o vreme am gsit o protecie fiabila, dar nu este o
scuza ...
Sa purcedem la treaba !
O mica introducere in lumea frecventelor:
Frecventa este o mrime ce exprima numrul de repetiii ale unui fenomen in unitatea de
timp, respectiv pe durata unei secunde. Frecventa este o caracteristica folosita si n multe
alte domenii pe lng cele legate strict de fizica : n calculul statistic si probabilistic, n
domeniul medical, etc
Priviti cu atentie acest tabel, caci totul este frecvent: sunetul , lumina, gndul...
Sursa : http://abcul.sanatatii.ro/poluarea-electromagnetica/179-pisica-alba-pisica-neagra
ionizari pozitive, lucru care ne va face sa ne simtim mai bine si sa limitam actiunea ionilor
pozitivi. De asemenea, si chimicalele de la copiatoare, echipamente electronice, plastice etc. pot
contribui la o sanatate precara a noastra.
Msuri de protecie mpotriva radiaiilor negative: direcia de dormire nord- sud i mreaja bk
Radiaii electromagnetice neionizate expunere ubicuitara
Cercetatorii Universitatii din Ohio, SUA, au descoperit cum functioneaza enzima responsabila cu
repararea tesuturilor afectate de radiatii. Ca sa fie pe intelesul tuturor, cand vorbim de tesuturi
afectate de radiatii, vorbim despre arsurile de soare si aceasta descoperire ar putea duce la o
crema sau o lotiune de corp capabila nu doar sa atenueze dar sa repare tesutul afectat.
Razele ultraviolete ale soarelui penetreaza pielea si afecteaza structura ADN, ducand la acea
roseata a pielii (deoarece corpul incearca sa repare acea zona pompand sange in ea) si la
distrugerea ei (atunci cand ne cojim).
Multe plante si chiar si unele animale produc natural o enzima numita fotoliza care este capabila
sa repare zonele afectate de radiatii insa omul nu este atat de norocos. Norocul nostru este ca
avem capacitatea de a ne adapta si de a crea artificial acele procese care pentru alte vietati sunt
naturale.
Cercetatorii au folosit un laser special pentru a fotografia la viteza foarte mare procesul de lucru
al fotolizei (vorbim de expuneri de a trilioana parte a unei secunde) pentru a vedea la nivel
molecular deplasarile electronilor.
Radiatiile UV lovesc atomii din legaturile ADN, cauzandu-i sa formeze legaturi accidentale cu
alti atomi din jurul lor. Aceste legaturi pot cauza erori cand sirurile de ADN se multiplica,
cauzand mutatii sau chiar cancer. Enzima reuseste sa contracareze acest efect atacand cu electroni
acele legaturi accidentale, spargandu-le si permitand sirurilor ADN sa se formeze normal.
Spectrul electromagnetic
n funcie de frecvena sau lungimea de und cu care radiaia se repet n timp, respectiv n
spaiu, undele electromagnetice se pot manifesta n diverse forme. Spectrul radiaiilor
electromagnetice este mprit dup criteriul lungimii de und n cteva domenii, de la
frecvenele joase spre cele nalte :
radiaiile (undele) radio,
microunde,
radiaii infraroii,
radiaii luminoase,
radiaii ultraviolete,
radiaii X (Rntgen),
radiaii (gamma liter greac).
telecomunicaiile prin unde radio, stabilete prin convenie limita superioar a frecvenei
undelor radio la 3.000 GHz.
Pentru transmisii radio i TV se definesc benzile :
Unde lungi: 153 kHz 279 kHz
Unde medii: 531 kHz 1.620 kHz
Unde scurte: 2.310 kHz 25.820 kHz
Unde ultrascurte: 88 MHz 108 MHz
Televiziune :
Banda I (canalele 2-6): 54 MHz 88 MHz
Banda III (canalele 7-13): 174 MHz 216 MHz
Benzile IV i V (canalele 14-69): 470 MHz 806 MHz
Microundele sunt folosite att n comunicaii ct i n cuptorul cu microunde, care se bazeaz pe
absorbia relativ puternic a radiaiilor de aceast frecven n ap i materiile vegetale i
animale.
Microundele sunt unde Hertziene a cror lungime este cuprins ntre 1 mm (300 GHz) i 1 m
(0,3 GHz). Aplicaiile microundelor prezint interes n legtur cu propagarea acestora prin
liniile de transmisie i prin ghidurile de und, precum i cu rezonatoarele electromagnetice, care
nlocuiesc circuitele rezonante clasice.
Exist o varietate de dispozitive i elemente de circuit specifice sistemelor cu microunde:
dispozitive pasive (cuploare directive, divizoare de putere, filtre de diverse tipuri) i dispozitive
active (tuburi electronice speciale, tranzistoare, diode speciale).
Undele milimetrice se folosesc de exemplu n astronomie i medicin. Undele milimetrice
cuprind spectrul undelor acustice (heriene) cu lungimi de und cuprinse ntre 1-10 mm
frecven ultranalt (30-300 GHz) i fac parte din energiile neionizante. Aceste energii de origine
solar, cosmic fiind intens absorbite de vaporii de ap i oxigen molecular (O2, H2O, N2),
ptrund n atmosfera terestr ntr-o cantitate foarte mic, n funcie de condiiile atmosferice. ns
spaiul interplanetar este poluat de multiple surse artificiale care genereaz acest spectru de unde.
Undele terahertziene au nceput abia de curnd s fie cercetate i folosite n aplicaii
practice. Undele teraherziene (1 THz = 1012Hz), denumite de asemenea unde submilimetrice
si raze T (T-rays, n limba englez), sunt definite ca undele electromagnetice ce aparin
domeniului de frecven/lungime de und de la 0.1 THz (3000 m) la 10 THz (30 m). Ali
autori se refer la undele terahertziene ca la undele electromagnetice care se ntind de la 0.3 THz
(1000 m) la 3 THz (100 m). Acestea sunt doua dintre cele mai comune definiii ale domeniului
de frecven/lungime de und ale undelor terahertziene.
Radiaia eletromagnetic cu frecvena =1 THz are o lungime de und = 300 m, un numr de
und = 33.3 cm-1, i o energie fotonic E = 4.14 meV. n consecin, fiecare dintre cele dou
domenii de frecven menionate mai sus corespund la dou domenii de lungime de und, numr
de und i energie fotonic. Conform acestor definiii, radiaia terahertzian aparine breei
terahertziene (terahertz gap, n limba englez), care este localizat ntre domeniile de
frecvena/lungime de und ale microundelor i undelor infraroii din spectrul electromagnetic.
Domeniul undelor terahertziene se mai denumete astfel ntruct n trecut tehnologia pentru
generarea i detectarea undelor terahertziene nu a fost dezvoltat n mod egal cu tehnologiile deja
disponibile pentru domeniile de und i lungime de und ale microundelor i undelor infraroii.
Radiaia (lumina) infraroie este foarte util n analize fizico-chimice prin spectroscopie. De
asemenea ea se mai utilizeaz pentru transmiterea de date fr fir dar la distane mici, aa cum
este cazul la aproape toate telecomenzile pentru televizoare i alte aparate casnice. Lumina
vizibil este cel mai la ndemn exemplu de unde electromagnetice.
Radiaia n infrarou (IR) este o radiaie electromagnetic a crei lungime de und este mai
lung dect cea a luminii vizibile (400-700 nm), dar mai scurt dect cea a radiaiei terahertz
(100 m 1 mm) i a microundelor (~ 30000 m).
Radiaia (lumina) ultraviolet este responsabil pentru bronzarea pielii. Razele ultraviolete
numite i raze UV sunt radiaii electromagnetice cu o lungime de und mai mic dect
radiaiaiile luminii percepute de ochiul omenesc. Razele Rntgen (= radiaia X) au o lungime de
und i mai mic. Denumirea de ultraviolet provine de la culoarea violet din spectrul luminii
albe, care are o lungime de und nvecinat, doar ceva mai mare.
Lumina natural de la Soare conine printre altele i raze ultraviolete. Expunerea intens la raze
UV, fie naturale, fie artificiale, duneaz corpului omenesc.
Razele X (sau Rntgen) sunt folosite de mult vreme n medicin pentru vizualizarea organelor
interne. Radiaia (razele) X sau radiaia (razele) Rntgen sunt radiaii electromagnetice
ionizante, cu lungimi de und mici, cuprinse ntre 0,1 i 100 (ngstrm).
Ele prezint urmtoarele proprieti:
n vid ele se propag cu viteza luminii;
impresioneaz plcile fotografice;
nu sunt deviate de cmpuri electrice i magnetice;
produc fluorescena unor substane (emisie de lumin); Exemple de substane
fluorescente: silicat de zinc, sulfur de cadmiu, sulfur de zinc, care emit lumina galbenverzuie;
sunt invizibile, adic spre deosebire de lumin, nu impresioneaz ochiul omului;
ptrund cu uurin prin unele substane opace pentru lumin, de exemplu prin corpul
omenesc, lamele metalice cu densitate mic, hrtie, lemn, sticl .a., dar sunt absorbite de
metale cu densitatea mare (de exemplu: plumb). Puterea lor de ptrundere depinde de
masa atomic i grosimea substanei prin care trec;
ionizeaz gazele prin care trec. Numrul de ioni produi indic intensitatea radiaiilor. Pe
aceast proprietate se bazeaz funcionarea detectoarelor de radiaii;
au aciune fiziologic, distrugnd celulele organice, fiind, n general, nocive pentru om.
Pe aceast proprietate se bazeaz folosirea lor n tratamentul tumorilor canceroase, pentru
distrugerea esuturilor bolnave.
Razele gamma se produc adesea n reacii nucleare. Radiaia sau razele gamma (gamma
desemneaz litera greceasc ) sunt unde electromagnetice de frecvene foarte mari produse de
interaciuni ntre particule subatomice, cum ar fi la dezintegrrile radioactive sau la ciocnirea i
anihilarea unei perechi electron pozitron.
La trecerea printr-un mediu mai mult sau mai puin absorbant, radiaiile sufer o atenuare
datorit proceselor de mprtiere i a celor de absorbie conform unor legi fizice. Razele gamma
interactioneaz cu materia prin care trec prin urmtoarele mecanisme : Efectul fotoelectric,
Efectul Compton i Producerea de perechi.
Undele electromagnetice au fost prezise teoretic de ecuaiile lui Maxwell i apoi descoperite
experimental de Heinrich Hertz. Variaia unui cmp electric produce un cmp magnetic variabil,
cruia i transfer n acelai timp i energia. La rndul ei, energia cmpului magnetic variabil
creat, genereaz un cmp electric care preia aceast energie. n acest fel energia iniial este
transformat alternativ i permanent dintr-o form (electric n magnetic i invers) n cealalt,
iar procesul se repet ducnd la propagarea acestui cuplu de cmpuri. Trebuie totui subliniat c
exist n procesul menionat i pierderi de energie (amortizri) ce nsoesc fenomenul.
Radiaia electromagnetic, indiferent de frecven, prezint urmtoarele proprieti :
Interferena: reprezint fenomenul de suprapunere a dou sau mai multe unde care se
ntlnesc ntr-un punct din spaiu.
Reflexie: reprezint fenomen n fizic de ntoarcere a undelor electromagnetice.
Refracie: reprezint schimbarea direciei de propagare a unei unde din cauza schimbrii
vitezei de propagare, la interfaa dintre dou medii sau la gradientul local al proprietilor
mediului n care se propag. Cel mai uor de observat exemplu este n cazul luminii,
atunci cnd aceasta trece dintr-un mediu transparent (aer, ap, sticl etc.) n altul. Totui
fenomenul se petrece cu toate undele, inclusiv cu cele sonore.
Absorbie: reprezint captarea radiaiilor.
Difracie: const n esen, ocolirea de ctre lumin a obstacolelor cnd dimensiunile
acestora sunt comparabile, ca ordin de mrime, cu lungimea de und a radiaiilor folosite.
Radiaia electromagnetic are o natur dual: pe de-o parte, ea se comport n anumite procese ca
un flux de particule (fotoni), de exemplu la emisie, absorbie, i n general n fenomene cu o
extensie temporal i spaial mic. Pe de alt parte, n propagare i alte fenomene extinse pe
durate i distane mari, radiaia electromagnetic are proprieti de und.
Spre exemplu, firma Motorola sponsorizeaza si supervizeaza in prezent cel mai mare program de
cercetare din lume, privind telefoanele celulare si implicatiile asupra sanatatii. Doua sunt
elementele telefoniei mobile care pun probleme de iradiere cu radiatie neionizanta:
transmitatoarele statiilor de baza si respectiv aparatul telefonic.
Transmitatoarele statiilor de baza opereaza in banda 869-894 MHz iar telefoanele portabile si
cele celulare transmit in banda de 824-849 MHz (in S.U.A.), si respectiv 900 si 1800 MHz in
Europa. n zona turnurilor (cu inaltimi intre 46 82 m) unde se instaleaza antena statiei de baza,
in cazul in care se opereaza simultan pe 16 canale, valoarea maxima a componentei electrice a
cmpului electromagnetic este cuprinsa intre 0.1 0.8 V/m.
Aa c NU v luai terenuri i case n zona acestor turnuri i nici a celor electrice de nalt
tensiune. Iar afaceritii care se bucur c iau bani de la proprietarii de antene, pentru c i leau pus pe terenul lor, NU or s se bucure prea mult timp de avuie i nici copii lor nu o s mai
apuce. Aa c mai bine modest i sntos dect bogat i bolnav (sau cel puin gndii-v la
copii).
n anii 80 telefoanele mobile operau in sistem analog pe frecventele de 450 sau 900 MHz
(NMT), iar incepnd din 1992 a fost introdus sistemul digital (GSM), care in Europa s-a extins
puternic incepnd cu anul 1994. Telefoanele NMT au unda purtatoare continua; cele care
lucreaza pe 450 MHz au in genere o putere de iesire maxima de 1.5 W, iar cele care lucreaza pe
900 MHz au puterea maxima de 1 W (unele modele mai vechi care utilizeaza sistemul NMT au o
putere maxima de iesire de 6 W).
n sistemul GSM informatia este transmisa in impulsuri cu o frecventa de repetitie de 217 Hz.
Lungimea impulsului si frecventa de repetitie conduc la un ciclu de lucru de 1/8. Puterea maxima
de iesire este de 2 W, ceea ce implica o valoare maxima a puterii medii de 0.25 W.
Frecventa de repetitie a impulsurilor devine 2 Hz atunci cnd utilizatorul este in postura de
simplu receptor al mesajului telefonic. Daca durata emisiei (cnd utilizatorul vorbeste) este egala
cu durata receptiei, aceasta face ca puterea de iesire sa devina jumatate din cea maxima. Puterea
de iesire este reglata insa si de statia de baza, de la valoarea maxima de 2 W, pna la un minimum
de 20 mW, in cazul in care utilizatorul se gaseste foarte aproape de aceasta.
Telefoanele celulare emit la distanta de 5 cm de antena (puterea variabila intre 6-600 mW) un
cmp avnd componenta electrica cuprinsa intre 9.4 94 V/m si componenta magnetica intre 41410 mA/m.
Telefoanele celulare au un design diferit, unele avnd antena dipolara, altele helicoidala. Rata
specifica de absorbtie (SAR), masurata in W/kg, a fost determinata experimental pentru cteva
telefoane, si s-a gasit ca aceasta are valori cuprinse intre 0.3W/kg si 1.3 W/kg fiind normalizata
la o putere standard de iesire de 0.25 W. Dintre telefoanele nominalizate ca avnd cele mai
ridicate valori ale SAR (si deci care iradiaza cel mai puternic utilizatorul), amintim: Nokia 2110,
Motorola 8200 si Ericsson 337.
Unele firme constructoare si-au reevaluat in ultima vreme pozitia, in sensul proiectarii si
fabricarii unor modele de telefoane cu radiatie redusa. Firma Hagenuk (Germania) este in prezent
cap de lista, urmata de firmele Hitachi si Mitsubishi, care s-au consacrat in directia modificarii
tehnologiei in favoarea diminuarii iradierii utilizatorului.
n tabelul de mai jos sunt date valorile ratei specifice de absorbtie a energiei cmpului la nivelul
capului uman, valori mediate pe 10 g de tesut, in cazul utilizarii diverselor tipuri de telefoane
celulare :
Producator/Model nr.
Tipul
antenei*
SAR estimata
(W/kg);
Putere intrare antena
= 0.6 W;
Hagenuk Global
0.28
0.7
Handy
Motorola Star Tac
0.33
0.8
Sony CM-DX1000
0.41
Nokia 810I
0.73
1.7
Motorola d160
0.81
1.9
Sony CMD-Z1
0.88
2.1
Ericsson GF788
0.91
2.2
Ericsson GH688
0.95
2.3
Panasonic EB G500
0.98
2.3
Sharp TQ G700
1.01
2.4
Philips Genie
1.05
2.5
Nokia 1611
1.06
2.5
Philips Diga
1.06
2.5
Ascom Axento
1.25
1.32
3.2
Ascom Elisto
1.33
3.2
Frecventa de
lucru
450 MHz
analog
800 MHz
analog
900 MHz
digital
0.5 W
0 cm
2
0
2
0
4
0
c
m
c
m
c
m
2
5
5
0
c
m
c
m
c
m
c
m
c
m
c
m
c
m
c
m
c
m
3
1800 MHz
digital
c
m
Dupa cum se observa din tabel, in functie de puterea de emisie a telefonului, utilizarea lui in
imediata proximitate a urechii/capului nu este recomandata in unele cazuri, radiatia produsa de el
conducnd la depasirea valorilor de siguranta (nepericuloase) ale ratei specifice de absorbtie.
ncepnd din 1995 acuzele unor utilizatori ai telefoanelor mobile GSM s-au facut auzite oficial.
Ei se plngeau de diverse simptome specifice, banuind ca acestea sunt legate de radiatia emisa de
telefoanele lor. Printre simptome se aflau: durerile de cap, stari de disconfort, senzatii de caldura
in spatele, in jurul sau in ureche, dificultati de concentrare, probleme cu memoria, etc. Organele
cele mai vizate de iradierea (locala) cu microunde de la telefoanele celulare sunt: creierul, ochii si
urechile.
Cunostintele actuale privind efectele expunerii in cmpuri slabe de microunde asupra starii de
sanatate sunt inca foarte reduse, motiv pentru care recent au demarat studii de caz si studii
epidemiologice in mai multe tari europene, cu scopul de a clarifica problema nocivitatii
telefoanelor celulare. Un studiu epidemiologic de referinta a fost deja finalizat in Scandinavia. n
acest studiu au fost angrenati 6379 utilizatori GSM si 5613 utilizatori NMT din Suedia, si
respectiv cte 2500 de utilizatori din fiecare categorie, din Norvegia. Statistica efectuata este
extrem de ampla si riguroasa. Rezultatele studiului nu sunt insa concludente. Ceea ce se poate
spune este ca telefoanele NMT induc chiar intr-o mai mare masura diverse simptome specifice
(senzatia de caldura in zona urechii, dureri de cap, oboseala).
Studii de o mai mica anvergura au fost realizate in Germania (in 1996 si 1998), sponsorizate fiind
de Deutsche Telekom. n studiul din 1996 au fost observate modificari statistice semnificative in
ceea ce priveste perioada necesara subiectilor sa adoarma si in ceea ce priveste durata aparitiei
miscarii rapide a ochilor, dupa adormire. n medie, cei 12 voluntari au adormit cu 3 minute
(22.4%) mai rapid cnd au fost expusi radiatiei emise de telefonul celular GSM si respectiv au
fost necesare 15 minute (cu 17.7% mai putin timp dect in cazul neiradierii) pentru a intra in faza
de somn insotit de miscari oculare rapide. n studiul din 1988 au fost urmarite aceleasi efecte, dar
doza de iradiere a fost redusa. Rezultatele au scazut si ele proportional.
Pna in prezent exista un mare numar de studii efectuate pe un numar relativ restrns de
voluntari, studii care au urmarit sa evidentieze efectele neurofiziologice ale iradierii datorate
utilizarii telefoanelor celulare. Acestea au urmarit sa reveleze: modificari evidentiabile
electroencefalografic, modificari ale functiilor cognitive, modificari ale circulatiei cerebrale si
perturbarea somnului. Pe ansamblu, rezultatele obtinute sunt inca neconcludente.
n momentul de fata se apreciaza ca studiile care urmaresc evidentierea unor efecte specifice
(nontermice) ale iradierii cu microunde emise de telefoanele celulare trebuie continuate, caci
efectele care apar pot fi cumulative sau trzii, acestea putnd sa depinda de sensibilitatea
individuala, in acest sens fiind de urmarit efectele manifestate la copii, in comparatie cu efectele
manifestate la adulti.
n paralel cu astfel de studii, de o deosebita importanta sunt lucrarile care urmaresc analiza
evaluarii cmpului electromagnetic absorbit in modele de cap uman care sunt iradiate cu cmpuri
de microunde similare celor emise de telefoanele celulare (dozimetria numerica). Un astfel de
studiu a fost efectuat pe modele de cap uman obtinute prin imagistica de rezonanta magnetica
nucleara, cu rezolutie milimetrica (rezolutie 1.875 mm pe cele doua axe ale planului orizontal, si
rezolutie de 3 mm pe axa verticala).
Pe astfel de modele s-a aplicat ulterior metoda dozimetrica numerica FDTD care a condus la
calculul distributiei SAR pe modelul de cap uman al unui adult si a doi copii de vrste diferite.
Iradierea s-a facut pe frecventele de 835 MHz si respectiv 1900 MHz, cu telefonul in pozitie
verticala, dar si inclinat la 30 fata de verticala, fata de pozitia capului. S-a studiat de asemenea
dependenta SAR de lungimea antenei ce echipeaza telefonul (fiind utilizate antene monopol cu
lungimea de l /4 si respectiv de 3l /8), ct si dependenta distributiei SAR de proprietatile
dielectrice ale tesuturilor din care era constituit modelul.
Rezultatele studiului arata ca absorbtia electromagnetica (SAR) in capul uman este mai redusa in
cazul utilizarii antenei 3l /8 dect in cazul utilizarii antenei l /4, pentru ambele frecvente (sunt de
preferat deci antenele mai lungi). Pentru frecventa de 835 MHz, SAR prezinta valori mai scazute
daca antena l /4 este rotita la 30 fata de verticala, dar pentru frecventa de 1900 MHz efectul este
invers. Se mai constata ca penetrarea cmpului electromagnetic este mai mare in modelele de cap
uman ale copiilor, practic crescnd pe masura ce dimensiunile capului se micsoreaza. Astfel de
rezultate sunt extrem de valoroase, intruct rezultatele lor contribuie la proiectarea unor telefoane
celulare cu radiatie redusa, si pot indica modul cel mai eficace de utilizare al telefonului, din
punctul de vedere al protejarii la iradiere.
Cteva dintre regulile de baza de care trebuie sa tina cont utilizatorii telefoanelor celulare, pentru
reducerea expunerii la iradiere, sunt:
- Utilizarea ct mai rara a telefoanelor celulare, cu limitarea duratei convorbirii si a numarului de
convorbiri;
- Evitarea utilizarii telefonului celular in interiorul cladirilor, unde acestea trebuie sa emita
semnale mai puternice;
- Antena trebuie extinsa complet in timpul convorbirilor;
- Telefonul trebuie purtat departe de corp, deoarece el radiaza chiar si in modul de lucru standby.
Surse de radiaii nocive
Radiaii electromagnetice tehnopatogene:
Acestea cuprind radiaiile concentrate n anumite locuri ale activitii economice a omului:
construirea metroului, amenajarea minelor, a excavaiilor miniere, pomparea petrolului, a gazului
din cavitile subterane, n toate surse energetice i de radiaii create de om, n timpul funcionrii
crora, ntotdeauna, este prezent i o component patogen substanial.
n rndul vechilor surse de poluare a mediului nconjurtor, deja cunoscute, intr :
n aceast list s-au adugat i cele noi, mult mai periculoase surse de radiaie electromagnetic
patogen.
telefoane mobile
radiotelefoane
antene GSM
computere personale
televizoare
instalaiile de radiolocaie
sisteme de telecomunicaii
sisteme wireless: internet, etc.
aparate de copiat
cuptoare cu microunde
frigidere
grile electrice
fiere de calcat
calorifere electrice
veioze
instalatii Roentgen
aparate de fizioterapie
instalaii dentare cu ultrasunete si altele.
Cmpul bioinformaional al omului
Din punct de vedere medico-biologic, omul reprezint un sistem complex cu un cmp de torsiune
strict individual, care cuprinde inclusiv datele privind starea de sntate i codurile genetice
ADN.
Complexitatea cmpului de torsiune al omului este determinat de un numr uria de substane
chimice surse primare de radiaii de torsiune din organismul acestuia, de caracterul complex al
repartiiei n spaiu a acestor substane n corp, de dinamica complex a transformrilor
biochimice n procesul vieii i activitii.
Influenta nociva a campului de torsiune de stanga
Sub aciunea cmpului de torsiune stng, celulele organismului sunt supuse unor anumite
modificri structurale i fiziologice, drept rezultat: dereglarea sistemului nervos i cardiovascular,
sistemului imunitar i hormonal etc.
Se formeaz defecte de comunicare n schimbul de informaii, dezintegrarea legturilor
structurale reciproce, prezente iniial n modelul genetic al omului. Procesele de antibiorezonan
aprute n acest cadru deregleaz rezonana absolut armonioas ntre niveluri i duc la o serie de
mbolnviri serioase i greu tratabile.
ntr-un asemenea spaiu informaional polarizat n stnga, la toate organismele vii se produce
miniminizarea treptat a energiei atomilor i electronilor, ceea ce conduce la ncetinirea tuturor
proceselor biochimice. Ca urmare a acestui fapt, apar unele dereglri cunoscute n organismul
uman, care depind de intensitatea aciunii cmpului de torsiune i a duratei contactului cu acesta.
Confirmari medicale
Oamenii de tiin au acumulat deja o mas critic de cercetri i experimente efectuate care
confirm faptele influenei negative i extrem de periculoase a cmpului de torsiune din stng
asupra organismului uman.
De exemplu, cercetri privind aciunea cmpului de torsiune asupra sngelui au fost efectuate n
octombrie 1996 la Centrul de Tehnologii Energoinformaionale din cadrul Institutului de Stat
pentru Mecanic Fin i Optic din Sankt-Petersburg.
Analiza datelor obinute a demonstrat c dintre indicatorii analizei clinice a sngelui, cel mai
sensibil fa de radiaiile de torsiune este indicatorul vitezei de sedimentare a eritrocitelor (VSE).
Valorile VSE s-au modificat, n comparaie cu cele de fond, de patru-cinci ori, n funcie de
parametrii de iradiere. Pentru cercetrile ulterioare a fost utilizat numai indicatorul VSE ca cel
mai informativ, adic indicatorul VSE poate fi folosit pentru nregistrarea i aprecierea
proprietii radiaiei de torsiune. Mrirea VSE pn la 35-40 mm/h a confirmat aciunea
nefavorabil a cmpurilor de torsiune stnga asupra organismului uman.
Radiatiile electrotehnice
Apar prin aciunea a mai multor aparate tehnice, care se utilizeaz n domenii diferite. Pot fi
divizate n mai multe grupuri:
1) NEIONIZATE curentul electric, ELECTRONICA,
2) IONIZATE UNDELE ALFA (nucelul de helium) UNDELE BETA (electroni), NEUTRONI
(celule electrizate) UNDELE X i GAMA (energia EM).
3) VIBRAII MECANICE lucrul la maini masive de transport, vibraiile ultraviolete ale
mainilor i aparatelor cu defect.
Radiaiile neionizate, n timpurile noastre, prezint o problem aparte. Utilizarea tehnologiei
moderne nu este posibil fr ntrebuinarea curentului electric i a sistemului electromagnetic de
unde cu intensitate nalt. n industrie sunt numeroase aparate electrotehnice, de la
electrocentrale, pn la aparatele de uz casnic. Aceast mreaj de joas intensitate, strnete
electricitatea cmpurilor magnetice i prin ea se elibereaz gaze electromagnetice care polueaz
mediul ambiant.
i aparatele electronice elimin astfel de gaze. Celularele, aparatele tv i radio, radarele, aparatele
tehnice utilizate n domeniul militar, pentru transmiterea informaiilor, emitorii transmit unde
electromagnetice de nalt intensitate, pe care noi nu le putem simi.
Azi, cmpurile electromagnetice ale tehnologiei mobile, cu prilejul emiterii undelor
electromagnetice, sunt de la 10 pn la 100 de ori mai mari, n comparaie cu emitorii radio
televiziuni. Procesul de dezvoltarea a tehnologiei n domeniul comunicaiei este ntr-o cretere
permanent, aadar pe lng telefoanele mobile, exist i telefoane fr fir, agende electronice,
reeaua de calculatoare, care transmit informaii datorita emitorilor. n orice gospodrie exist
telefoane fr fir care emit unde electromagnetice, chiar i atunci cnd nu le ntrebuinm.
Astfel de radiaii elelctrmagnetice, a cror intensitate se mrete pe zi ce trece i depete limita
normal, pot avea consecine duntoare asupra noastr, provocnd strii de nervozitate,
probleme de concentrare, dureri de cap, insomnii, vitalitate redus, pierdere n greutate i
probleme psihice. Toate acestea sunt probleme specifice unei strii de electro stres. Prin studiile
epidemologice i cercetrile experimentale s-a ajuns la concluzia c undele cmpurilor
electromagnetice ne afecteaz grav sntatea, chiar i atunci cnd se afl n limitele permise.
REEAUA GLOBAL A LUI KARI
Reeaua global a lui Kari a primit denumirea dup cercettorul Dr. Manfred Kari. Se ntinde pe
diagonal, n direcia Nord Sud. Deprtarea dintre cele dou fii apropiate este de 3,5 m, n
timp ce limea acestora este de 0,5 m.
A treia parte din viaa noastr o petrecem dormind. Uneori ne trezim n timpul somnului, dormim
ru, avem dificulti cu prilejul concentrrii, simi nelinite sau, simpul zis, calitatea
dormitului nostru, nu este cea dorit !! Considerm c acestea ni se ntmpl din cauza lipsei de
timp, a comportrii partenerului, a oboselii din timpul serviciului
ns cercetrile confirm c efectele cele mai grave asupra sntii apar datorita radiaiei
negative. Datorita acestor expuneri, consecinele se mresc din an n an. Cursurile de ap i
punctele energetice, n locul n care se suprapun, mai devreme sau mai tarziu, aduc pn la
slbirea organismului. Acesta devine imun la boli i pot apare chiar bolile canceroase. Astfel de
locuri pot fi descoperite prin radiestezie. B.Ploh n cartea sa, Radiaii subterane factorul
bolilor i a cancerului menioneaz: Fiinele umane, animalele i plantele au factorul su
primar de radiaii, care le slbete organismuli astfel devine sensibil la boli.
REEAUA GLOBAL A LUI HARTMAN
Cnd omul tulbur cursul natural al naturii, aceasta se apr prin radiaii patogene i emiterea
acestora. Exemplele caracterisitce sunt nodurile denumite dup dr. Ernest Hartman, medic din
Eberbah, care a cercetat amnunit i a dovedit teoria bolilor cancerogene. Acestea sunt punctele
n care se suprapun liniile magnetice ale Pmntului. Acestea repartizat adecvat, prezint
Reeaua global care emite energiea magnetic a Pmntului.
Omul, prin construcii neadecvate, prin acumularea a unui numr mare de aparate elctortehnice i
electornice n locul n care triete, poate sa strneasc suprapunerea acestui nod, cu alte izvoare
de energie patogen i astfel nodul devine cancerogen. Dr. Hartman a dovedit aceasta n mai mult
de 20.000 de experiene ale sale nodul lui Hartman apa subteran radiaia tehnic, iar
teorema lui a fost recunoscut la diferite simpozioane din domeniul medicinii.
Aceast teorem sun n felul urmtor: Locul n care a dormit un om bolnav de cancer, prezint
cel mai duntor punct geopatologic, n care nimeni nu are voie s stea timp ndelungat, sau s
doarm. Dac acest loc nu se neutralizeaz, dup nite ani, cu siguran va deveni din nou
cancerogen. n urm cu muli ani, chinejii au avut cunotine bogate referitoare la punctele
geopatogene i nodurile telurice, care azi sunt denumite nodurile lui Hartman.
n China aceste puncte au fost denumite figurativ poarta demonilor,deoarece aciunea lor
patogena era aidoma unor demoni rutcioi, care tulbur soarta oamenilor, fr ca acetia s
observe. In 1947, Institutul francez de Radioestezie a publicat cartea doctorului Pere Radiaii
cosmico telurice razele lui Pere, topografia lor planetar, relaia lor fa de oameni, animale,
plante, dar mai ales fa de cancer.
Dac observm emisfera Pmntului i schia acestuia, mreaja liniilor zmislite de geografi spre a
stabili mai uor locaiile, lungimea i limea, i dac nlocuim aceasta cu gratiile perfecte
vibrante prin care circul curenii telurici, vom obine Reeaua sau Mraja lui Pere.
Dr. Pere, ca specialist n domeniu, n pofida numeroaselor experiene pe mare i uscat, a declarat
c emisfera pmnteasc, n direcia Nord Sud i Est Vest, este periculoas din aspectul
radiaiilor cosmico telurice. Termenul Mreaja lui Pere nu prezint doar gratiile la suprafaa
pmntului, ci i tranformarea trodimenzionala atmosferei, de parc+ar fi perei invizibili pe
pmnt. Cu prilejul descoperiri Reelei lui Pere, A. De Bizal a consemnat: Deducerile lui Anri
Mazei i a lui dr. Larvarone, laolalt cu experienele lui dr. Pere, ne-au oferit posibilitatea de a
descoperi mai de-aproape natura razelor electrice i magnetice. Astfel de raze nu sunt duntoare
n forma lor iniial, dar existanumite puncte pe pmnt, n care se suprapun i devin
duntoare. Merit s le acordm o atenie deosebit, avnd n vedere faptul s sunt puternice,
dar i foarte duntoare, deoarece prin modularea frecvenelor vibraionale, atac celulele din
organism. Mai trziu, prin studiile tinifice, cercettorii, dar mai ales Dr. Ernest Hartman, unul
dintre iniiatorii disciplinei geobiologie, au descoperit c graiile pmnteti sunt cu mult mai
complexe, dect cum erau prezentate n desenul lui dr. Pere i de aceea a fost denumit Reeaua
lui Hartman mreaja geomagnetic compus din linii care apar din pmnt n poziie vertical.
Reeaua lui Hartman a fcut un pas nainte n ceea ce privete radiaia cosmico-teluric. Inginerul
i radiosteziologul R. De Lafore a dat o definiie precis razelor lui Pere: n orice caz moartea
vibreaz, cu frecvenii de intensitate, sub form de o simfonie patetic, sau o emisiune de radio.
Oare, aceasta nu-i tragic? Meridianele magnetice din Reeaua lui Hartman se afl n direcia
Nord Sud, iar magnei comparativi n direcia Est Vest. Meridianele sunt la departarea de 2,5
m i au grosimea cuprins ntre 21 25 cm. Formeaz pereii invizibili, care ptrund prin toate
obstacolele (pmnt, cldiri) deoarece sunt formai din energie i nu din materie.
Linile telurice din Reeaua lui Hartman se suprapun reciproc, stabilind astfel nodurile care
prezint punctele geopatogene i se numesc Nodurile lui Hartman. Sunt patogene deoarece pe
verticala acestor puncte se formuleaz valuri care sunt agresive i insistente. Oamenii mai
sensibili au nceput s in cont de aceasta, atunci cnd au simit unele schimbri, fr ca s-i
dea seama de unde apar. Astfel c au cutat diferite metode de protecie. Cndva, acestea au fost
casele construite din paie, sau alte materiale naturale i sa inut cont de locaia pe care erau
construite.
Datorita expunerii radiailor negative, din an n an, consecinele se majoreaz. Cursurile de ap i
nodurile energetice n locurile n care dormim, mai devreme sau mai trziu provoac boli, aduc
pn la slbirea organismului, care devine imun la boli, dar mai ales pot provoca boli
cancerogene. Astfel de locuri le putem descoperi doar cu aparatele de radiestezie.
Radiatiile negative se impart in:
Geopatogena razele geo-vibraionale sunt raze duntoare, a crui surs se afl sub pmnt.
Apariia lor poate s provoace tulburri grave n straturile pmntului.
Din acest grup fac parte:
a) Radiaiile cursurilor apelor subterane,
b) Radiaii din domeniul mineritului,
c) Radiaii n urma sprilor geologice i
d) Radiaii obinute prin dizolvarea materilor organice.