Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Introducere
2. Generalităţi despre circuitele electronice
3. Dispozitive electronice
4. Amplificatoare
5. Alte circuite
“The saddest aspect of life right now is that science gathers
knowledge faster than society gathers wisdom.”
Isaac Asimov
1. Introducere
1.1. Electronica şi civilizaţia umană
Civilizația noastră este bazată pe cunoștințe ştiinţifice. Volumul
cunoștințelor crește exponențial de multe zeci de ani. În ultimii 70 de
ani tehnologia care a asigurat această creştere este ELECTRONICA.
Electronica poate prelucra simultan puterea şi informaţia!
Memorarea și accesarea cunoștințelor este mai ușoară ca niciodată,
însă datorită volumului uriaș de informaţii, tinerii se confruntă cu
dificultăți în pregătire.
Modalitățile noastre de a reprezenta cunoștințele sunt:
1. Limbajul natural
2. Reprezentarea vizuală
3. Modelare matematică, alfanumerică (caractere alfabetice și
numerice) + grafică.
Soluția actuală: orientarea către reprezentarea vizuală.
1.2. Reprezentarea vizuală a cunoştinţelor
Erin McCoy. How Our Brains Are Hardwired for Visual Content.
Killer Visual Strategies. Feb. 21, 2019.
• 90% of information transmitted to the brain is visual.
• 50% of the brain’s surface is used for the vision
Erin McCoy. How Our Brains Are Hardwired for Visual Content.
Killer Visual Strategies. Feb. 21, 2019.
Matematică START (P START) V U A O
Automatică
(ladder view)
Electronică
(schema logică)
Instrumente
Structuri simple vizuale ȋn Structuri complexe
Ingineria
Sistemelor
1.3. Istoria electronicii
Calea teoretică
- 1833: Michael Faraday, studiind efectul de scădere al conduc-
tivităţii diferitelor materiale cu temperatura, observă fără să explice
o excepţie la Ag2S, la care conductivitatea creşte cu temperatura;
- 1874: K.F. Braun obţine prima diodă redresoare de tip metal-
semiconductor, cu sulfură de plumb (galenă);
- 1888: W. Halwach evidenţiază efectul fotoelectronic;
- 1905: Albert Einstein explică efectul fotoelectronic;
- 1926: Erwin Schrödinger: modelul teoretic al stărilor
electronilor;
- 1930: J.E. Lilienfeld (urmat de O. Heil) concep tranzistorul
cu efect de câmp, realizat fizic abia în 1958;
- 1931: A.H. Wilson: principiile fundamentale ale
semiconductoa-relor.
- 1859: J. Plücher observă radiaţiile catodice din tuburile cu
descăr-cări electrice în gaze (luminescenţă);
- între 1869-1890 se reuşeşte obţinerea, focalizarea şi deflexia
fasci-culelor de electroni, fără a se lămuri însă natura lor;
- 1883: T.A. Edison, lucrând la perfecţionarea lămpilor cu
incan-descenţă, descoperă emisia termoelectronică (stabilirea unui
curent între filamentul încălzit şi un electrod suplimentar, la
aplicarea unei tensiuni);
-1897: lordul J.J. Thomson defineşte electronul ca o particulă ele-
mentară stabilă încărcată cu sarcina electrică elementară negativă
e = -1,6∙10-19 C
şi având masa de repaus egală cu a 1837-a parte a masei atomului de
hidrogen (me = 9,1∙10-31 kg);
- 1897: K.F. Braun inventează tubul cu radiaţie catodică (CRT-
Cathode Ray Tube), dispozitiv care va marca profund dezvoltarea
aparaturii electronice, în special prin apariţia osciloscopului;
- 1904: John Flemming inventează dioda redresoare cu vid;
- 1906: Lee de Forest inventează trioda cu vid, primul
dispozitiv amplificator, prin adăugarea unui electrod de comandă;
- 1912: E.H. Armstrong: oscilaţii controlate prin reacţie
pozitivă.
Alte tuburi: tetroda 1925, pentoda 1926, etc. Radiocomunicaţii &
TV cu CRT. Radarul cu tuburi cu microunde (clistron, magnetron,
etc.). Calculatoare electronice analogice.
Sistem
dinamic
SDL
BC = deschidere
(rezistenţă
dinamică mică)
AB = blocare (rdBC=
)
diodă
În electronică informaţia este materializată prin semnale: variaţii
purtătoare de informaţie ale unor parametri electrici.
CEL: semnale analogice, definite pe domenii continue de timp şi
de amplitudine;
Circuitele logice (digitale): semnale discrete (ȋn timp şi valoare).