CURS NR.

INTRODUCERE
1) ∀𝑥, 𝑦 ∈ 𝑹, notăm 𝑑(𝑥, 𝑦) = |𝑥 − 𝑦| – distanța de la x la y.
Fie 𝑥0 ∈ 𝑹, ℰ > 0; 𝑆(𝑥0 , ℰ) = {𝑥 ∈ 𝑹|𝑑(𝑥, 𝑥0 ) < ℰ} se numește sfera deschisă cu centrul în
𝑥0 și de rază ℰ. 𝑑(𝑥, 𝑥0 ) < ℰ ⇔ |𝑥 − 𝑥0 | < ℰ ⇔ −ℰ < 𝑥 − 𝑥0 < ℰ ⇔
𝑥0 − ℰ < 𝑥 < 𝑥0 + ℰ ⇔ 𝑥 ∈ (𝑥0 − ℰ, 𝑥0 + ℰ). Deci S(𝑥0 , ℰ) = (𝑥0 − ℰ, 𝑥0 + ℰ)

2) Fie 𝑹𝑛 = {𝑥|𝑥 = (𝑥1 , 𝑥2 , … , 𝑥𝑛 ); 𝑥𝑖 ∈ 𝑹, ∀𝑖 = 1, 𝑛}.

Atunci: ‖𝑥‖ = √𝑥12 + 𝑥22 + ⋯ + 𝑥𝑛2 este norma lui x. Dacă 𝑦 ∈ 𝑹𝑛 ⇒

𝑦 = (𝑦1 , 𝑦2 , … , 𝑦𝑛 ); 𝑦𝑖 ∈ 𝑹; ∀𝑖 = 1, 𝑛.
𝑑(𝑥, 𝑦) = ||𝑥 − 𝑦|| = √(𝑥1 − 𝑦1 )2 + (𝑥2 − 𝑦2 )2 + ⋯ + (𝑥𝑛 − 𝑦𝑛 )2

3) a) 𝐴 ⊂ 𝑹𝑛 , 𝐴 se numește mărginită ⇔ ∃𝑆(0, 𝑟) 𝑎. 𝑖. 𝐴 ⊂ 𝑆(0, 𝑟) .

°
b) Fie 𝐷 ⊂ 𝑹𝑛 , 𝑥0 ∈ 𝑹𝑛 ; 𝑥0 se numește punct interior lui 𝐷 ⇔ ∃𝑆(0, 𝑟) ⊂ 𝐷. Notăm =
𝐷
°
mulțimea punctelor interioare lui 𝐷 = interiorul lui 𝐷. 𝐷 deschisă ⇔ = 𝐷.
𝐷
c) Fie 𝐴 ⊂ 𝑹𝑛 , 𝑎 ⊂ 𝑹𝑛 ; a se numește punct aderent lui 𝐴 ⇔ ∀𝑆(𝑎, 𝑟), 𝑆(𝑎, 𝑟) ∩ 𝐴 ≠ ∅.
Notăm cu 𝐴 = aderența lui 𝐴 = mulțimea punctelor aderente lui 𝐴. 𝐴 este închisă ⇔ 𝐴 = 𝐴.
O mulțime mărginită și închisă se numește compact
d) 𝐴 ⊂ 𝑹𝑛 , 𝐴 se numește conexă ⇔ ∄ 𝐴1 , 𝐴2 ⊂ 𝑹𝑛 , a.î. 𝐴 = 𝐴1 ∪ 𝐴2 și
𝐴1 ∩ 𝐴2 = 𝐴1 ∩ 𝐴2 = ∅. O mulțime deschisă și conexă se numește domeniu.
𝑓
4) a) Fie 𝑓: 𝐷 ⊂ 𝑹 → 𝑹; ∀𝑥 ∈ 𝐷 → 𝑦 = 𝑓(𝑥) ∈ 𝑹 ⇒ 𝑓 – funcție reală de argument real.
FrA=𝐴̿ \ 𝐴̇ =frontiera lui A.
𝑓
b) 𝑓: 𝐷 ⊂ 𝑹𝑛 → 𝑹; ∀𝑥 = (𝑥1 , 𝑥2 … , 𝑥𝑛 ) ∈ 𝐷 → 𝑦 = 𝑓(𝑥) = 𝑓(𝑥1 , 𝑥2 , … , 𝑥𝑛 ) ⇒ 𝑓 – funcție
reală de argument vectorial sau funcție de mai multe variabile
𝑓
c) 𝑓: 𝐷 ⊂ 𝑹𝑛 → 𝑹𝑚 ; ∀𝑥 = (𝑥1 , 𝑥2 , … , 𝑥𝑛 ) ∈ 𝐷 → 𝑦 = 𝑓(𝑥) ∈ 𝑹𝑚 ⇒ 𝑦 = (𝑦1 , 𝑦2 , … , 𝑦𝑚 ) și
𝑦𝑖 = 𝑓𝑖 (𝑥1 , 𝑥2 … , 𝑥𝑛 ); ∀𝑖 = 1, 𝑚 ⇒ 𝑓 – funcție vectorială de argument vectorial.

1
SERII DE NUMERE REALE
Fie șirul (𝑥𝑛 )𝑛∈ℕ∗ , 𝑥𝑛 ∈ 𝑹; ∀𝑛 ∈ ℕ∗ . Construim șirul 𝑆𝑛 = 𝑥1 + 𝑥2 + ⋯ + 𝑥𝑛 = ∑𝑛𝑘=1 𝑥𝑘 ;
(𝑆𝑛 ) – șirul sumelor parțiale; ∑∞
1 𝑥𝑛 serie de numere reale; 𝑥𝑛 - termenul general al seriei;

𝑅𝑛 = 𝑥𝑛+1 + 𝑥𝑛+2 + ⋯ = ∑∞
𝑘=𝑛+1 𝑥𝑘 – restul de orin n.Dacă ∃ lim 𝑆𝑛 = 𝑆 - finit, atunci
𝑛→∞

seria se numește convergentă și ∑∞

1 𝑥𝑛 = 𝑆 – suma seriei.
𝑎) ∑∞ ∞ ∞
1 𝑥𝑛 = 𝑆𝑛 + 𝑅𝑛 ; ∑1 𝑥𝑛 –convergentă⇒ lim 𝑆𝑛 = 𝑆; ∑1 𝑥𝑛 = 𝑆 ⇔ lim 𝑅𝑛 = 0
𝑛→∞ 𝑛→∞

Deci ∑∞
1 𝑥𝑛 – convergentă ⇔ lim 𝑅𝑛 = 0
𝑛→∞

b) 𝑆𝑛 = 𝑆𝑛−1 + 𝑥𝑛 . Dacă ∑∞
1 𝑥𝑛 – convergentă ⇒ 𝑆𝑛 → 𝑆; 𝑆𝑛−1 → 𝑆 ⇒ lim 𝑥𝑛 = 0.
𝑛→∞

Deci ∑∞
1 𝑥𝑛 – convergentă ⇒ 𝑥𝑛 → 0 – criteriul necesar de convergență.

Reciproca nu este adevărată.

Exemplu
∑∞ 𝑛 𝑛
0 𝑞 – SERIA GEOMETRICĂ⇒ 𝑥𝑛 = 𝑞 ⇒ 𝑆𝑛 = 𝑥0 + 𝑥1 + 𝑥2 + ⋯ + 𝑥𝑛−1 = 1 + 𝑞 +
1−𝑞 𝑛
𝑞 2 + ⋯ + 𝑞 𝑛−1 = ; 𝑞 ≠ 1.
1−𝑞

0; |𝑞| < 1
+∞; 𝑞>1 𝑛
Dacă q=1 ⇒ 𝑥𝑛 = 1 ⇒ 𝑆𝑛 = 𝑛 → +∞; lim 𝑞 = {
𝑛→∞
∄; 𝑞 < −1
1
Deci ∑∞ 𝑛 ∞ 𝑛
0 𝑞 – convergentă ⇔ |𝑞| < 1. În acest caz ∑0 𝑞 = 1−𝑞

Exemplu
1 1 1 1 1 1 1
∑∞
1 – SERIA ARMONICĂ ⇒ 𝑥𝑛 = 𝑛 ⇒ 𝑅𝑛 = 𝑛+1 + 𝑛+2 + ⋯ = 𝑛+1 + 𝑛+2 + ⋯ + 2𝑛 +
𝑛
1 1 1 1 1
⋯ ⇒ 𝑅𝑛 ≥ 𝑛+1 + 𝑛+2 + ⋯ + 2𝑛 ⇒ 𝑅𝑛 > 𝑛 ∙ 2𝑛 ⇒ 𝑅𝑛 > 2 ⇒ lim 𝑅𝑛 ≠ 0 ⇒
𝑛→∞
1
∑∞
1 𝑛 – divergentă.

Exemplu
1
∑∞
1 (𝛼 ∈ ℝ) - SERIA ARMONICĂ GENERALIZATĂ (RIEMANN)
𝑛𝛼

Exemplu
1
∑∞
1 (−1)
𝑛−1
∙ – SERIA ARMONICĂ ALTERNANTĂ
𝑛

2
CRITERII DE CONVERGENȚĂ PENTRU SERII CU TERMENI POZITIVI
I. CRITERII DE COMPARAȚIE
Fie ∑∞ ∞
1 𝑥𝑛 ; ∑1 𝑦𝑛 ; 𝑥𝑛 , 𝑦𝑛 > 0; ∀𝑛 ∈ ℕ
∗

1. Dacă 𝑥𝑛 ≤ 𝑦𝑛 ; ∀𝑛 ∈ ℕ∗ a) ∑∞ ∞
1 𝑦𝑛 convergentă ⇒ ∑1 𝑥𝑛 convergentă

b) ∑∞ ∞
1 𝑥𝑛 divergentă ⇒ ∑1 𝑦𝑛 divergentă
𝑥𝑛
2. Dacă ∃ lim = 𝑙 ≠ 0, l – finit, atunci cele două serii au aceeași natură.
𝑛→∞ 𝑦𝑛

Exemplu
1 1 1
∑∞
1 ; 𝛼 ∈ 𝑹. Dacă 𝛼 ≤ 1 ⇒ 𝑛𝛼 ≤ 𝑛 ⇒ 𝑛𝛼 ≥ 𝑛
𝑛𝛼
1 1
Cum ∑∞ ∞
1 𝑛 – divergentă din 1 b) ⇒ ∑1 𝑛𝛼 - divergentă

1
Deci ∑∞
1 𝑛𝛼 – convergentă ⇔ 𝛼 > 1

Exemplu
1 1 𝑥𝑛 √𝑛3 1 3
∑∞
1 ⇒ 𝑥𝑛 = √𝑛3 ; lim 1 = lim = 1 ≠ 0; ∑∞
1 3 este convergentă (𝛼 = 2 >
√𝑛3 +2 +2 𝑛→∞ 3 𝑛→∞ √𝑛3 +2 𝑛 ⁄2
𝑛 ⁄2

1) ⇒ serie convergentă

II. CRITERIUL RAPORTULUI (DALEMBERT)

𝑥𝑛+1
Fie ∑∞ ∞ ∗
1 𝑥𝑛 ; ∑1 𝑦𝑛 ; 𝑥𝑛 , 𝑦𝑛 > 0; ∀𝑛 ∈ ℕ . Dacă ∃ lim = 𝑙, atunci
𝑛→∞ 𝑥𝑛

1) 𝑙 < 1 ⇒ serie convergentă;

2) 𝑙 > 1 ⇒ serie divergentă;
3) 𝑙 = 1 N.S.P.D (nu se poate decide natura seriei cu acest criteriu)
Exemplu
2𝑛 2𝑛 𝑥𝑛+1 2𝑛+1 𝑛! 2𝑛 ∙2 𝑛! 2 𝑥𝑛+1
∑∞
1 ; 𝑥𝑛 = ; = (𝑛+1)! ∙ 2𝑛 = 𝑛!(𝑛+1) ∙ 2𝑛 = 𝑛+1 ; lim =0<1⇒
𝑛! 𝑛! 𝑥𝑛 𝑛→∞ 𝑥𝑛

serie convergentă
III. CRITERIUL RAABE-DUMAMEL (R-D)
𝑥𝑛
Fie ∑∞ ∗
1 𝑥𝑛 ; 𝑥𝑛 > 0; ∀𝑛 ∈ ℕ . Dacă ∃ lim 𝑛 (𝑥 − 1) = 𝑙, atunci
𝑛→∞ 𝑛+1

1. 𝑙 > 1 ⇒ serie convergentă;

2. 𝑙 < 1 ⇒ serie divergentă;

3
3. 𝑙 = 1 N.S.P.D.

Exemplu
𝑛! 𝑛! 𝑥𝑛+1 (𝑛+1)!
∑∞
1 ; (𝛼 > 0) ⇒ 𝑥𝑛 = 𝛼(𝛼+1)…(𝛼+𝑛−1) ⇒ = 𝛼(𝛼+1)…(𝛼+𝑛−1)(𝛼+𝑛) ∙
𝛼(𝛼+1)…(𝛼+𝑛−1) 𝑥𝑛
𝛼(𝛼+1)…(𝛼+𝑛−1) 𝑛+1 𝑥𝑛+1
= 𝑛+2 ; lim = 1 ⇒N.S.P.D.;
𝑛! 𝑛→∞ 𝑥𝑛
𝑥𝑛 𝑛+𝛼 𝑛(𝛼−1)
lim 𝑛 (𝑥 − 1) = lim 𝑛 ( 𝑛+1 − 1) = lim =𝛼−1
𝑛→∞ 𝑛+1 𝑛→∞ 𝑛→∞ 𝑛+1

1) Dacă 𝛼 − 1 > 1 ⇔ 𝛼 > 2 – serie convergentă;

2) 𝛼 − 1 < 1 ⇔ 𝛼 < 2 – serie divergentă;
𝑛! 1
3) 𝛼 − 1 = 1 ⇔ 𝛼 = 2 N.S.P.D.; 𝑥𝑛 = 2∙3∙⋯∙𝑛(𝑛+1) = 𝑛+1
1
∑∞
1 – divergentă (vezi seria armonică)
𝑛+1

IV. CRITERIUL BERTRAND (B)

𝑥𝑛
Fie ∑∞ ∗
1 𝑥𝑛 ; 𝑥𝑛 > 0; ∀𝑛 ∈ ℕ . Dacă ∃ lim [𝑛 (𝑥 − 1) − 1] ln 𝑛 = 𝐵, 𝑎𝑡𝑢𝑛𝑐𝑖
𝑛→∞ 𝑛+1

1) 𝐵 > 1 ⇒ serie convergentă;

2) 𝐵 < 1 ⇒ serie divergentă;
3) 𝐵 = 1 N.S.P.D.
Exemplu
(2𝑛−1)!! 2
∑∞
1 [ ] ; unde (2n-1)!!=1∙2∙⋯∙(2n-1) - semifactoriale
(2𝑛)!!

(2n)!!=2∙3∙⋯∙(2n)
𝑥𝑛+1 (2𝑛+1)!! (2𝑛)!! 2 2𝑛+1 2 𝑥𝑛+1
= [(2𝑛+2)!! ∙ (2𝑛−1)!!] = (2𝑛+2) ; lim = 1; N.S.P.D.
𝑥𝑛 𝑛→∞ 𝑥𝑛

𝑥𝑛 2𝑛+2 2 𝑛(4𝑛2 +8𝑛4 −4𝑛2 −4𝑛−1) 4𝑛2 +3𝑛

𝑛 (𝑥 − 1) = 𝑛 [(2𝑛+1) − 1] = (2𝑛+1)2
= 4𝑛2 +4𝑛+1 ;
𝑛+1

𝑥𝑛 𝐵 𝑥𝑛 4𝑛2 +3𝑛
lim 𝑛 (𝑥 − 1) = 1 ⇒N.S.P.D.→ lim [𝑛 (𝑥 − 1) − 1] ln 𝑛 = lim (4𝑛2 +4𝑛+1 −
𝑛→∞ 𝑛+1 𝑛→∞ 𝑛+1 𝑛→∞
(−𝑛−1) ln 𝑛
1) ln 𝑛 = lim = 0 < 1 ⇒serie divergentă
𝑛→∞ 4𝑛2 +4𝑛+1

V.CRITERIUL RADICALULUI (CAUCHY)

Fie ∑∞ ∗ 𝑛
1 𝑥𝑛 ; 𝑥𝑛 > 0; ∀𝑛 ∈ ℕ . Dacă ∃ lim √𝑥𝑛 = 𝑙, 𝑎𝑡𝑢𝑛𝑐𝑖
𝑛→∞

1) 𝑙 < 1 ⇒ serie convergentă;

2) 𝑙 > 1 ⇒ serie divergentă;
3) 𝑙 = 1 N.S.P.D.

4
Exemplu
𝑛𝛼−1 𝑛 𝑛𝛼−1 𝛼
∑∞
1 ( ) ; 𝛼 > 0; lim 𝑛√𝑥𝑛 = lim =
2𝑛+1 𝑛→∞ 𝑛→∞ 2𝑛+1 2
𝛼
1. 2 < 1 ⇔ 𝛼 < 2 ⇒ serie convergentă
𝛼
2. 2 > 1 ⇔ 𝛼 > 2 ⇒ serie divergentă
𝛼
3. 2 = 1 ⇔ 𝛼 = 2 N.S.P.D.;
(2𝑛−1)𝑛 2𝑛−1 𝑛 2 2𝑛+1 2𝑛
lim 𝑥𝑛 = lim = lim (1 + 2𝑛+1 − 1) = lim [(1 − 2𝑛+1) − ] − 2𝑛+1 = 𝑒 −1 =
𝑛→∞ 𝑛→∞ 2𝑛+1 𝑛→∞ 𝑛→∞ 2
1
≠ 0 ⇒ serie divergentă
𝑒

VI. CRITERIUL LOGARITMIC

Fie ∑∞
1 𝑥𝑛 ; 𝑥𝑛 > 0; ∀𝑛 ∈ ℕ
∗

1
ln
𝑥𝑛
Dacă ∃ lim =𝑙 1. 𝑙 > 1 ⇒ serie convergentă
𝑛→∞ ln 𝑛

2. 𝑙 < 1 ⇒ serie divergentă

3. 𝑙 = 1 N.S.P.D.
Exemplu
∑∞
1 𝑎
ln 𝑛 (𝑎
; > 1)
1
ln ln 𝑎− ln 𝑛 − ln 𝑛 ln 𝑎
𝑥𝑛
lim = lim = lim = − ln 𝑎
𝑛→∞ ln 𝑛 𝑛→∞ ln 𝑛 𝑛→∞ ln 𝑛
1
1. − ln 𝑎 > 1 ⇔ ln 𝑎 < 1 ⇔ 𝑎 < 𝑒 −1 ⇔ 𝑎 < 𝑒 ⇒ serie convergentă
1
2. − ln 𝑎 < 1 ⇔ 𝑎 > 𝑒 ⇒ serie divergentă
1
3. − ln 𝑎 = 1 ⇔ 𝑎 = 𝑒 N.S.P.D.
1 1
∑∞
1 = ∑∞
1 𝑛 – divergentă
𝑒 ln 𝑛

Serie ∑∞
1 (−1)
𝑛−1
𝑎𝑛 ; 𝑎𝑛 > 0; ∀𝑛 ∈ ℕ∗ se numește serie alternantă.

VII. CRITERIUL LIEBNIZ

Dacă (𝑎𝑛 ) ↓, 𝑎𝑛 → 0 ⇒ ∑∞
1 (−1)
𝑛−1
𝑎𝑛 – convergentă
Dacă în plus ∑∞ ∞
1 𝑎𝑛 – convergentă ⇒ ∑1 (−1)
𝑛−1
𝑎𝑛 – A.C. (absolut convergentă)
Dacă însă ∑∞ ∞
1 𝑎𝑛 – divergentă ⇒ ∑1 (−1)
𝑛−1
𝑎𝑛 – S.C. (simplu convergentă)

5
Exemplu1
1 1 1
∑∞
1 (−1)
𝑛−1
∙ 𝑛 ⇒ 𝑎𝑛 = 𝑛 > 0; (𝑎𝑛 ) ↓, 𝑎𝑛 → 0 ⇒ ∑∞
1 (−1)
𝑛−1
∙ 𝑛 – convergentă
1 1
∑∞ ∞
1 𝑛 – divergentă ⇒ ∑1 (−1)
𝑛−1
∙ 𝑛 (S.C.)

Exemplu2
1 1
∑∞
1 (−1)
𝑛−1
∙ ⇒ 𝑎𝑛 = 𝑛∙3𝑛 ⇒ 𝑎𝑛 > 0; (𝑎𝑛 ) ↓; 𝑎𝑛 → 0 ⇒ serie convergentă
𝑛∙3𝑛
𝑎𝑛+1 𝑛∙3𝑛 𝑛 1 1
lim = lim(𝑛+1)3 𝑛+1 = lim = 3 < 1 ⇒ ∑∞
1 𝑛∙3𝑛 – convergentă
𝑛→∞ 𝑎𝑛 𝑛→∞ 𝑛→∞ 3(𝑛+1)
1
⇒ ∑∞
1 (−1)
𝑛−1
∙ 𝑛∙3𝑛 – A.C.