OCEANUL PLANETAR.

DINAMICA APELOR MARINE

1. Oceanele…………………………………………………...2
2. Mările………………………………………………………..4
3. Caracteristicile apei din Oceanul Planetar……….5
4. Valurile………………………………………………..…….6
5. Curenții marini……………………………………………9
6. Mareele…………………………………………………….11
7. Consecințe geografice………..………………………14

PROF. OCTAV PREISLER

Colegiul Național de Informatică Piatra-Neamț
1
 I. OCEANUL PLANETAR
Oceanul Planetar semnifică sistemul interconectat al tuturor oceanelor și mărilor de
pe glob și acoperă 71% de pe suprafața Pământului.
El cuprinde 4 oceane (din anul 2000 se consideră că sunt 5), mări, golfuri, strâmtori.

OCEANE
1. Oceanul Pacific - este cel mai mare ocean al lumii, ocupă circa 30% din
suprafața totală a planetei. Conține circa 50% din cantitatea totală de apă de pe
glob. Numele său vine din latină și înseamnă ”liniștit”.
2. Oceanul Atlantic - este al doilea cel mai mare ocean al lumii, dar are apa cea
mai sărată.
3. Oceanul Indian - este al treilea cel mai mare ocean al lumii și cel mai cald.
4. Oceanul Arctic - este cel mai mic dintre oceane și cel mai puțin sărat. Din cauza
poziționării nordice, este acoperit de gheață, care din păcate în ultimii ani a început
să se topească.

5. Mai nou (din anul 2000) oamenii de știință consideră că trebuie delimitat a cincilea
ocean: Oceanul Austral (Sudic sau Antarctic). El cuprinde părțile de sud ale
oceanelor Pacific, Atlantic și Indian. Se întinde împrejurul Antarcticii.

2
3
MĂRI
După așezarea lor geografică există:

1. Mări deschise (comunică larg cu oceanul): M. Norvegiei, M. Arabiei, M.

Sargaselor, M. Barents, M. Ross

2. Mări mărginașe (separate de ocean prin insule, peninsule): M. Nordului, M.

Japoniei, M. Bering, M. Galbenă, M. Caraibilor

3. Mări interioare (comunică cu oceanul prin strâmtori): M. Mediterană, M.

Neagră, M. Baltică, M. Roșie, M. Albă, M. Azov

4. Mări interinsulare (între insulele din SE Asiei): M. Banda, M. Flores, M. Java,

M. Sulu, M. Celebes, M. Sulawesi

GOLFURI
Golfurile sunt părți ale oceanelor sau mărilor care pătrund spre interiorul uscatului.
Exemple: Golful Mexic, Golful Hudson, Golful Persic, Golful California, Golful Biscaya,
Golful Bengal, Golful Carpentaria etc.

STRÂMTORI
Sunt porțiuni unde Oc. Planetar se îngustează. Exemple: Str. Bering, Str. Gibraltar,
Str. Bosfor, Str. Mozambic, Str. Magellan etc. 4
Caracteristicile apelor din Oceanul Planetar

1. Salinitatea = conținutul de săruri dizolvate în apă. Salinitatea medie a Oceanului

Planetar este 35‰.Variația salinității este cea mai mare în mări, Marea Baltică
are circa 5‰, pe când Marea Roșie este cea mai sărată parte a Oceanului
Planetar (41‰).

2. Culoarea – deși apa este incoloră, apare cu nuanțe de albastru (reflexia luminii)

3. Transparența – cea mai transparentă apă se află în Marea Sargaselor

4. Densitatea – depinde de salinitate și temperatură

5. Temperatura – apa sărată îngheață la -2 grade C → se formează banchiza

polară (strat continuu de gheață groasă de câțiva metri).

5
 II. DINAMICA APELOR MARINE

1.VALURILE
Valurile sunt mişcări ondulatorii regulate care se produc la
suprafaţa mărilor şi oceanelor.

Tipuri de valuri
A. Valurile eoliene sunt produse de vânt.
▪ În mod obişnuit au înălţimi reduse iar în timpul furtunilor pot ajunge la
10-15 m.

B. Valurile seism ice(tsunam i) sunt produse de cutremurele submarine.

▪ Pot atinge 20-30 m înălţime.
▪ Denumirea vine din limba japoneză:
tsunami=val de port (tsu=port, nami=val)

6
• Elementele unui val eolian sunt:
-baza
-creasta
-înălţimea
-lungimea

 La ţărm, valurile capătă o deplasare pe orizontală, mişcarea apei din

circulară devine translatorie (valuri de translaţie ).
 Dacă valul de translaţie este mare, creasta sa se răstoarnă în fâşii
succesive de cercuri; acest fenomen se numeşte deferlare .

7
8
 2.CURENŢII MARINI

• Definiţie
Curenţii marini sunt mişcări de deplasare a apei pe distanţe
mari, atât pe orizontală cât şi pe verticală.

Tipuri de curenţi marini

A.Curenţii de fricţiune (eolieni) sunt produşi de vânt. Cei mai mari curenţi
marini sunt provocaţi de alizee, vânturi de vest şi musoni.

B.Curenţii de com pensaţie, sunt datoraţi diferenţelor de nivel dintre părţile

Oceanului Planetar sau diferenţelor de densitate.

9
Viteza şi direcţia curenţilor marini sunt influenţate de:
• mişcarea de rotaţie a Pământului (forţa Coriolis)
• configuraţia bazinelor oceanice
• relieful submarin

10
 3.MAREELE
• Definiţie
Mareele sunt oscilaţii de nivel ale apei,
desfăşurate periodic şi care se
manifestă la ţărm sub forma fluxului şi
refluxului.

Cauza producerii mareelor este

atracţia gravitaţională exercitată de Lună
şi Soare.

Partea dinspre Lună şi partea opusă

suferă deformări → apa formează două
protuberanţe aliniate pe direcţia Lunii şi
care se deplasează odată cu mişcarea
Lunii în jurul Pământului.

11
● Când atracţia Lunii şi a
Soarelui se însumează
(conjuncţie, opoziţie) →
maree maxime

● Când atracţia Lunii şi a

Soarelui acţionează diferit
(cuadraturi) → maree
minime

12
Fluxul înaintează pe gurile de vărsare ale râurilor. Deosebit de
spectaculoasă este înaintarea fluxului pe fluviul Amazon, sub forma unui val
înalt de până la 8 metri, fenomen numit pororoca .

13
 Consecinţele geografice ale dinamicii
apelor marine

• Valurile
→ modelează ţărmul → faleze, plaje

• Curenţii marini
→ clima
→ modelează ţărmul → cordoane de nisip

• Mareele → formarea estuarelor

14