Sunteți pe pagina 1din 2

1.

Aplicarea programelor şcolare pentru Cultură civică în scolile ZEP

1.1. Programa şcolară – instrument de lucru al cadrului didactic


Programa şcolară, ca principal document şcolar de tip reglator, este instrument de lucru al
cadrului didactic care stabileşte, pentru fiecare disciplină, oferta educaţională (competenţe,
conţinuturi) care urmează să fie realizată în bugetul de timp stabilit prin planul-cadru, pentru un
parcurs şcolar determinat, în conformitate cu statutul şi locul disciplinei în planul-cadru de
învăţământ.
Programa şcolară se adresează profesorilor. Activitatea didactică trebuie precedată de lectura
integrală a programei şcolare. Pornind de la propunerile existente în programă cu privire la
activităţile de învăţare, profesorii pot realiza o proiectare didactică personală, în concordanţă cu
prevederile programei şi cu situaţiile concrete de predare-învăţare.
Acest demers permite profesorilor să răspundă succesiv la următoarele întrebări:
- În ce scop voi face? (fiind identificate, în acest fel, competenţe);
- Ce voi face? (fiind selectate conţinuturi);
- Cu ce voi face? (fiind analizate resursele);
- Cum voi face? (fiind determinate activităţile de învăţare);
- Cât s-a realizat? (fiind stabilite instrumentele de evaluare).

1.2. Raportul curriculum intenţionat – curriculum aplicat - curriculum ascuns în predarea-


învăţarea-evaluarea Culturii civice
Predarea-învăţarea-evaluarea Culturii civice sunt influenţate de relaţiile dintre diferitele tipuri de
curriculum, ilustrate în Figura 1, de mai jos, de exemplu, între:
- curriculumul scris, reprezentat de planuri de învăţământ, programe şcolare, manuale;
- curriculumul efectiv, care este rezultatul interacţiunii dintre profesori şi elevi;
- curriculumul ascuns, legat de valori, credinţe, influenţe care contrastează sau
subminează curriculumul scris.

CURRICULUMUL CURRICULUMUL
SCRIS EFECTIV

CURRICULUMUL
ASCUNS

Figura 1 - Relaţiile dintre diferite tipuri de curriculum

1
De ce este relevantă această relaţie? Relevanţa poate fi pusă în evidenţă astfel:
 programa şcolară, componentă a curriculumului scris, a curriculumului oficial,
intenţionat, constituie, în esenţă, un document care reglementează la nivel naţional
predarea-învăţarea-evaluarea unei discipline, având rol reglator pentru activitatea
cadrelor didactice;
 prevederile programei şcolare sunt puse în aplicare în activitatea didactică, prin
interacţiunea dintre profesori şi elevi; în acest fel, puse în aplicare, prevederile
programei şcolare devin efective;
 aplicarea prevederilor programei şcolare în activitatea cu elevii poate fi influenţată
negativ de curriculumul ascuns; constituit din:
- valori şi credinţe ale elevilor, de exemplu, faptul că planul achiziţiilor din cadrul
şcolii şi planul reuşitei în viaţă nu au aspecte reale de influenţă şi de continuitate;
- valori şi credinţe ale profesorilor, de exemplu accentul uneori disproporţionat pus
pe practicile didactice tradiţionale;
- influenţe diverse care contrastează sau subminează mesajul educaţional transmis
prin activităţile de învăţare, de exemplu, unele modele de reuşită promovate prin
mass-media, de natură să îndepărteze interesul tinerilor de preocupări oneste,
axate pe preţuirea valorilor autentice înspre facil şi reuşită prin orice mijloace.
Luarea în considerare a relaţiei dintre tipurile de curriculum influenţează, de fapt, reuşita
activităţii didactice. Modul de proiectare şi de realizare a activităţii didactice determină decisiv
punerea în aplicare a programei şcolare; totodată, acest mod de proiectare şi de realizare a
activităţii didactice trebuie să ia în seamă, să valorifice şi să contracareze influenţele negative
majore care pot marca negativ acest proces.

S-ar putea să vă placă și