Sunteți pe pagina 1din 3

REGNUL PROTISTA

Protistele sunt eucariote, unicelulare sau pluricelulare, solitare sau coloniale, acvatice sau
parazite. Se clasifică după modul de nutriţie: autotrofă sau heterotrofe.

I. PROTISTE AUTOTROFE ASEMĂNĂTOARE PLANTELOR:


EUGLENELE ŞI ALGELE.

Flagelatele sunt organisme unicelulare si coloniale care prezinta intotdeauna un nucleu bine


individualizat.

- Caracteristic acestui grup este si prezenta in stadiul vegetativ a flagelului,care serveste


drept organ locomotor.
- Reprezentantul tipic al flagelatelor este euglena verde(Euglena viridis).
Euglena verde traieste in apele dulci statatoare(balti si lacuri).Este formata dintr-o
singura celula.La exterior prezinta o membrana citoplasmatica,iar in interior
citoplasma.In partea anterioara prezinta un flagel cu ajutorul caruia se deplaseaza in
apa.La baza flagelului se afla o formatiune de culoare rosie ,sensbila la lumima numita
stigma,cu rol in captarea luminii.
In apropierea stigmei se afla vacuola pulsatila cu rol in excretie.In citoplasma exista un
nucleu mare,situat central,individualizat.La periferia citoplasmei se gasesc numerosi
cromatofori,care contin pigmenti verzi-bruni-galbeni si numeroase vacuole mici.
Nutritia este autotrofa si se realizeaza prin fotosinteza,dar tinuta la intuneric euglena
poate sa se hraneasca heterotrof.

Increngatura algelor-verzi(Chlorophyta)
Algele verzi sunt talofite care prezinta un tal(aparat vegetativ)unicelular,colonial sau
pluricelular,filamentos(simplu si ramificat)sau lamelar.Traiesc in apele dulci sau salmastre,pe
soluri sau in locuri umede.Au talul unicelular imobil(verzeala zidurilor-Pleurococccus) sau
mobil(Chlamydomonas care este biflagelat).Talul poate fi pluricelular neramificat(matasea
broastei-Spirogyra) sau ramificat(lana broastei-Chladophora).

Increngatura algelor-brune(Phaeophyta)
Algele brune sunt alge pluricelulare care traiesc in mari si oceane,in special in zona litorala,la
adancimi mici,care permit patrunderea razelor solare. Talul,filamentos,simplu sau
ramificat,prezinta parti distince:o parte bazala in forma de crampon(rizoid),cu care se prind de
substrat,apoi o parte cilindrica de forma unei tulpini(cauloid).
Nutritia este autotrofa.Produsul de asimilatie este polizaharid,laminarina,si o substanta din grupa
taninurilor.
Inmultirea se face asexuat,prin zoospori biflagelati,iar sexuat prin izogamie,heterogamie si
oogamie.Ciclul lor de viata se prezinta sub forma a doua generatii: gametofitic(producatoare de
gameti haploizi,masculini-anterozoizi si feminin-oosfera, si sporofitica(producatoare de
zoospori,formati prin diviziune reductionala.
Increngatura algelor-rosii(Rhodophyta)
Algele rosii sunt talofite pluricelulare,aproape exclusiv marine,dar de mare adancime.Unele
populeaza si apele dulci.Talul este pluricelular,filamentos,simplu sau ramificat in cate doua
ramuri sau verticil,iar altele au forma unei frunze.
Nutritia este autotrofa,iar ca produsi de asimilatie amintim amilodextrina,care este mai apropiata
de glicogen decat de amidon,si picaturi de ulei.
Inmultirea se face asexuat,prin spori imobili,denumiti rodospori sau carpospori,si sexuat,prin
oogamie.
II. PROTISTE ASEMĂNĂTOARE ANIMALELOR: ZOOMASTIGINE,
SARCODINE, CILIOFORE, SPOROZOARE

Grupul Zoomastigine
Sunt zooflagelate(au unul sau mai multi flageli),care duc in general o viata parazitara,producand
boli grave la om cum sunt:giardioza(Giardia intestinalis-paraziteaza ficatul si intestinul
omului);boala-somnului(Trypanosoma gambiense-traieste in sangele omului,fiind transmis prin
intepatura mustei țețe);tricomoniza(Trychomonas vaginalis),boala cu transmitere
sexuala.Codonosiga si Vorticell sunt coloniale libere;la Proterospongia,indivizii flagelati din
colonie au rol in locomotie,iar cei neflagelati in nutritie.Unele zoomastigine sunt
saprofite,ingerand organisme moarte sau absorbind nutrimente din materia organica.Sunt si
forme simbionte,de exemplu,cele care traiesc in intestinul termitelor si care produc enzime ce
degradeaza celuloza.

Sporozoare- specii parazite care produc boli la animale si om. In ciclul lor de viata formeaza
spori,prin care rezista la conditiile nefavorabile aparute in mediul extern,de aceea se numesc
sporozoare.Dintre acestea amintim plasmodiul care traieste parazit in sangele omului producand
malaria.Transmitatorul acestei boli este tantarul Anofel.
Ciliofore-specii unicelulare,libere,care traiesc in apele dulci si sarate,parazite si
simbionte.Reprezentantul este parameciul(Paramoecium caudatum).Acesta are forma unui
pantofior,inconjurat la exterior de o membrana fina,acoperita de cili.In interiorul citoplasmei se
gasesc doi nuclei(macronucleu si micronucleu),numeroase vacuole digestive si doua vacuole
pulsatile la extremitatile celulei.
Inmultirea se face asexuat,prin diviziune transversala,si sexuat,prin conjucare(schimb de
substanta nucleara intre cei doi nuclei).

Sarcodinele-sunt protiste unicelulare acvatice, ce produc pseudopode cu rol


locomotor.Rprezentanţi: amibele, radiolarii şi foraminiferele(specii marine ce au un înveliş
calcaros)
III.PROTISTE ASEMĂNĂTOARE CU FUNGII: MIXOMICETELE ŞI
OOMICETELE

Micomicete(Myxomycota)
Mixomicetele sunt cunoscute sub denumirea populara de mucegaiuri mucilaginoase,deoarece
aparatul lor vegetativ este fie o celula nuda(fara perete celular),care prin agregare formeaza mase
mucilaginoase extinse,fie o masa plasmatica mare,plurinucleara,numita plasmodiu.Se dezvolta
pe lemne putrede,pe frunze sau sol,substraturi pe care se deplaseaza usor cu ajutorul
pseudopodelor,prin miscari amoeboidale.Sunt unicelulare sau formeaza o masa plasmatica cu
multi nuclei-un plasmodiu(exemplu floarea tabacarilor-Fuligo septica).Sunt saprofite(resturile
vegetale sau animale le inglobeaza cu ajutorul pseudopodelor,prin fagocitare).
Se inmultesc asexuat si sexuat.In conditii nefavorabile formeaza sporangi cu spor.
Oomicete(Oomycota)
Oomicetele sunt reprezentate printr-un grup de organisme inferioare,care in vechiul sistem de
clasificare faceau parte din grupul ciupercilor(fungi).Se aseamana cu ciupercile,deoarece au
corpul format din hife filiforme,foarte subtiri si nu au clorofila.Majoritatea au perete celulozic si
sunt parazite(exemplu,mana cartofului-Phytophora infestans).Oomicetele sunt adaptate la viata
acvatica si terestra.Aparatul lor vegetativ este un tal,format dintr-un miceliu filamentos,de obicei
foarte ramificat,alcatuit din numeroae hife tubulare.Hifele sunt inconjurate de un perete celular
de natura celulozica,care protejeaza citoplasma de numerosi nuclei.
Inmultirea se face asexuat prin zoospori,la formele acvatice,si prin conidii,la cele
terestre.Conidiile se formeaza pe conidiofori,care pot fi simpli sau ramificati.

S-ar putea să vă placă și