Spatiul, respectiv locul este o materializare create de mintea umana a spatiului in care o persoana are

activitate, fie temporara ori permanenta. “ Locul” poate fi privit atat ca pe un spatiu fizic, caracterizat de
amplasare ori obiecte, fie spiritual, caracterizarea acestuia fiind dependent de una sau mai multe
persoane, spre exemplu termenul de “acasa”.

Consider ca afirmatia “Omul sfinteste locul” este limitata de perceptia fiecarei persoane asupra vietii. Pe
cand unii privesc si valoreaza lucrurile materiale, pentru alti oameni, perceptia asupra unui loc este
fundamentata de insasi istoria spirituala, energetica a spatiului respectiv.

Pe de o parte, un prim argument adus tezei date este reprezentat de valoarea spirituala adusa de un om
intr-o locatie specifica. Atat trairile cat si sentimentele sau chiar memoriile unei persoane pot fi oglindite
de spatiu desfasurarii acestora, fie prin energia emanata in incapere ori a lucrurilor fizice. Acest aspect
este evidentiat in textul dat prin afirmatia Hortensiei: “ Casa dumneavoastra se va reface numaidecat in
jurul dumneavoastra”.

Pe de alta parte, un argument ce contesta teza data este reprezentat de faptul ca, in timp ce omul este
caracterizat de spiritul sau, de personalitate, comportament si valori morale, casa, respectiv “locul” este
un spatiu fizic determinat de insasi perceptia umana. Astfel, locul nu are nicio insemnatate fara oameni
care sa il valorifice, oameni cu care sa il asociem. Casa mentionata in textul suport “ar fi fost distrusa de
foc”, afirmatia sustinand argumentul ca orice lucru material poate fi distrus si valoarea unui spatiu este
data de fiinta umana.

Prin urmare, afirmatia “Omul sfinteste locul” ramane valabila si este incontestabil pertinenta atat timp
cat omul enuntat aduce o valoare spirituala sau cuantificabila “locului”.