MODERNISMUL INTERBELIC

,,EU NU STRIVESC COROLA DE MINUNI A LUMII”

de Lucian Blaga

( TEMA ȘI VIZIUNEA DESPRE LUME )

Context
Poezia ,, EU NU STRIVESC COROLA DE MINUNI A LUMII”, de Lucian Blaga, publicată în
deschiderea primului său volum, ,,POEMELE LUMINII” (1919), este o artă poetică modernă
interbelică.
1. Trăsături: specie literară, curent literar
Specie literară: artă poetică, meditație filosofică, confesiune elegiacă pe tema
cunoașterii.
Curent literar: Poezia aparține modernismului prin: influențele expresioniste,
intelectualizarea emoției, metafora revelatorie, înnoirea prozodiei (vers liber,
ingambament)

* ingambament sn [At: DN2 / Pl: ~e / E: it ingambamento] (Lit) Procedeu de versificație constând în continuarea ideii

poetice în versul următor, fără a marca aceasta prin vreo pauză.

2. Imagini / idei poetice, relevante pentru tema și viziunea despre lume

Tema: cunoașterea, desemnată de metafora ,,lumina”, dar și atitudinea poetică în

fața marilor taine ale Universului. Cunoașterea lumii în planul creației poetice este
posibilă numai prin iubire: ,,Eu nu strivesc corola de minuni a lumii(...)/căci eu
iubesc/și flori și ochi și buze și morminte”.

Viziunea despre lume: Blaga pledează pentru păstrarea misterului, susținând că

există două modalități de cunoaștere, de raportare la mister: ,,lumina
altora”(cunoașterea paradiziacă, de tip rațional, logic) și ,,lumina mea”
(cunoașterea luciferică, poetică, de tip intuitiv).

3. Elemente de compoziție și de limbaj ale textului poetic

Lirism subiectiv- argumente: aspectul de confesiune; prezența mărcilor eului liric
(,,eu iubesc”, ,,ochii mei” ).

Titlul conține o metaforă revelatorie și exprimă atitudinea poetului, izvorâtă din

iubire, de protejare a misterului: ,,corola de minuni a lumii”. Sensul titlului se
întregește cu versurile finale: ,,Eu nu strivesc corola de minuni a lumii(...)/căci eu
iubesc/și flori și ochi și buze și morminte”.

Relație de opoziție: între cele două tipuri de cunoaștere, reprezentate de ,,lumina

mea/ lumina altora”.

Motive poetice: misterul și lumina- metaforă a cunoașterii și a iubirii.

 Compoziția: trei secvențe lirice (versurile 1-5; 6-18;19-20).
Imaginar poetic, figuri semantice /tropi:

Prima secvență exprimă refuzul cunoașterii logice, paradiziace: ,,nu ucid (cu
mintea)”; enumerația de metafore revelatorii desemnează temele poeziei: ,,flori” –
viața, ,,ochi” – cunoașterea, ,,buze”- iubirea / rostirea poetică, ,,morminte” – tema
morții.

A doua secvență se construiește pe baza unor relații de opoziție: eu-alții, ,,lumina

mea”-,,lumina altora”, ca o antiteză între cele două tipuri de cunoaștere, paradiziacă
și luciferică.

 ANTITÉZĂ, antiteze, s. f. Opoziție, contrast între două lucruri, fenomene, idei etc. exprimând caracterul dialectic
al oricărui proces de dezvoltare din natură și societate; negarea vechiului de către nou. ♦ Figură de stil care se
bazează pe opoziție. Un exemplu de antiteză ne oferă următoarele versuri ale lui Eminescu: «Ea un înger ce se
roagă – El un demon ce visează; Ea o inimă de aur – El un suflet apostat».

Ultimele două versuri ale poeziei, a treia secvență, au rol concluziv. Cunoașterea
poetică este un act de contemplație (,,tot...se schimbă...sub ochii mei”) și de
iubire (,,căci eu iubesc/și flori și ochi și buze și morminte”).

Înnoiri prozodice moderniste: versul liber (eliberarea de rigorile clasice) și

ingambamentul (continuarea ideii poetice în versul următor, marcată prin scrierea
cu literă mică la început de vers). Poezia este alcătuită din 20 de versuri libere ( cu
metrică variabilă), al căror ritm interior redă fluxul ideilor poetice și frenezia
sentimentelor.
Caracteristicile limbajului poetic: repetarea cuvântului – cheie ,,eu” subliniază
definirea relației creator-lume; intelectualizarea emoției; tehnica poetică
modernistă: comparația amplă, înnoirea metaforei și ambiguitatea.

4. Opinie
Concepția despre poezie a lui Lucian Blaga se circumscrie problematicii cunoașterii.
Rolul poetului este acela de a spori misterul lumii prin creație.

Concluzie

Arta poetică ,,Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” de Lucian Blaga

aparține modernismului printr-o serie de particularități de structură și de
expresivitate: viziunea asupra lumii (subiectivismul), intelectualizarea emoției,
influențele expresioniste, noutatea metaforei, tehnica poetică, înnoirile prozodice.