IA

DOCUMENTUL DE IDENTITATE AL ROMANILOR

I​ a este o bluză, componentă a costumului tradițional românesc, purtată de femei. Este o

confecționată din pânză albă de bumbac, in sau borangic. Este împodobită cu broderii în
motive populare românești mai ales la mâneci, pe piept și la gât. Unele ii sunt împodobite și
cu mărgele sau paiete. C​unoscută şi sub denumirea „cămaşa cu altiţă” (chenar), ia reprezintă
mult mai mult decât un obiect vestimentar reinventat de către designerii actuali (internaţionali
sau autohtoni) – ea a rămas un simbol, o poveste, o carte de istorie.
Potrivit ​http://www.historia.ro​, lăzile de zestre ale bătrânelor din satele noastre ascund, pe

lângă alte comori, şi adevărate vedete ale portului femeiesc care au făcut carieră spectaculoasă

în moda internaţională – iile. Cea mai importantă piesă a costumului tradiţional feminin din

România a fascinat deopotrivă pictori, fotografi, feţe regale şi designeri de renume

internaţional. Toţi aceştia s-au inspirat, au promovat şi s-au lăsat vrăjiţi de ie sau „cămaşa cu

altiţă” (chenar), aşa cum mai este ea cunoscută.

Dacă nu v-aţi gândit niciodată ce semnificaţie are ia, pe lângă faptul că este haina identităţii

românilor, ei bine aflaţi acum. Pe cât de simplu este croiul ei, pe atât de adâncă este

semnificaţia sa: are la bază patru bucăţi identite de ţesătură, două pentru mâneci şi două

pentru faţă şi spatele cămăşii. Dacă avem puţină imaginaţie, observăm că aceste patru bucăţi

de pânză formează o cruce: este crucea pe care, noi femeile, o purtăm pe veacuri; E o cruce

albă,
 ​ egina Maria ​a fost prima personalitate care a înțeles și promovat costumul
R
popular românesc.
Cu siguranță, dacă ar fi avut Facebook sau Whatsapp, pe 1 Decembrie în poza de profil ar fi
fost îmbrăcată în ie.
Dacă veți căuta în albume imagini cu Regina Maria a României, veți observa că în multe
dintre ele Regina apare îmbrăcată în costum popular românesc. Dragostea pentru acesta i-a
fost inspirată de predecesoarea ei, Regina Elisabeta, care a fost fascinată de tradițiile populare
din țara ei de adopție și care a iubit costumele populare. La rândul ei, Regina Maria avea să
transmită această pasiune și fiicelor sale, Elisabeta, Mărioara și Ileana.

Regina Elisabeta a fost cea care a adoptat la Curtea Regală moda portului tradițional
românesc. Până atunci, doamnele din înalta aristocrație românească se îmbrăcau numai din
străinătate și considerau că straiele tradiționale se poartă doar de către țărani. În schimb,
regina, care a primit cadou la venirea în țară un costum popular, s-a îndrăgostit de hainele
tradiționale ale românilor și, prin puterea exemplului, le-a readus în atenția lumii.
Același lucru avea să-l facă Regina Maria. Preocupată de modă și atentă la noile tendințe,
Maria se îngrijea mereu de garderoba sa. Clientă fidelă a marilor case de modă europene,
Maria purta însă și costume populare românești. La fiecare vizită prin țară, Regina purta
costumele populare specifice fiecărei zone și își îmbrăca fiicele (dar și fiii!) la fel.

INDUSTRIA BORANGICULUI

Matasea naturală provine din firul produs in faza de cocon de fluturele de matase.
Dupa ea a fost denumita si calea comerciala „Drumul Matasii”, cea care lega China, Japonia
si India de Europa. Pe vremuri matasea era una din cele mai de pret marfuri valorand
greutatea sa in aur pur.

ISTORIA C ​ um a ajuns totusi matasea in Europa, desi productia a fost aparata cu strictete in
Asia? Se povesteste ca in jurul anului 522 e.n. doi calugari trimisi de imparatul bizntin
Justinian I, au reusit sa fure din China, ascunse in bastoanele lor de drum, seminte ale
arborelui de dud si oua de matase, astfel monopolul Chinei privind matasea „s-a spart”.
Productia matasei a inceput apoi in Europa; in Bizant, Italia si Spania.
Fibrele de matase au la baza o substanta proteica numita fibroina. In cazul celei mai
raspandite specii, Bombix mori, fibroina este insotita de 30% sericina, specie care hraneste cu
frunze de dud. Intre timp s-au dezvoltat mai multe rase ale aceleiasi specii. Sericicultura,
ramura a zootehniei, a permis dezvoltatrea indeletnicirii cresterii viermilor de matase si
eficientizarea obtinerii firelor de matase. borangic. De cand se stie portul popular presupune
piese vestimentare din fire naturale.

ROMÂNIA A FOST IN TRECUT UN MARE EXPORTATOR DE MATASE NATURALA,

Al doilea exportator din Europa, si al saselea in lume, România incearca sa isi recastige
pozitia pe care a avut-o pe pietele internaţionale. In prezent, se pare ca exista inca o ferma
proprietate privata unde se cresc viermi de matase

BUMBACUL

În cadrul „Exponatului Lunii”, Muzeul Judeţean Teleorman din Alexandria (str. 1848 nr. 1) a
propus publicului vizitator, pentru perioada 1–30 aprilie 2013, un obiect ce face parte din
patrimoniul Muzeului Judeţean Teleorman: mașina de egrenat bumbacul.

Acest obiect provine din comuna Izvoarele, judeţul Teleorman şi a fost achiziţionat în
campania de achiziţii desfăşurată de Muzeul Judeţean Teleorman în anul 1995.

Mașina de egrenat bumbacul este o piesă construită din lemn şi face parte din grupul de unelte
folosite în industria casnică textilă, având rolul de a separa bumbacul de seminţe. În judeţul
Teleorman, unde a fost foarte dezvoltată industria casnică textilă în secolul al XIX-lea şi
prima jumătate a secolului al XX-lea, aproape fiecare gospodărie ţărănească avea o astfel de
maşină.

Nimeni nu ştie când şi unde a apărut ia. Se presupune că ar fi fost prima oară purtată
de populaţia din cultura Cucuteni. Toată lumea ştie, însă, că ia era cămaşa pe care
ţăranii o purtau când mergeau la muncă. O îmbrăcau pe dos în zilele obişnuite şi pe
faţă, în cele de sărbătoare sau duminica la Biserică.
Cea mai importantă piesă a costumului tradiţional feminin a fascinat deopotrivă
pictori, fotografi şi designeri de renume internaţional. Dar cel mai mult s-au folosit de
ea străinii. Galliano, Tom Ford şi Yves Saint Laurent s-au inspirat din motivele iei
româneşti în colecţiile lor.
„Ia se poartă în combinaţii cu fuste lungi, un costum de seară, se poate purta în
fiecare zi, fie la birou, fie la alte evenimente”, spune Georgeta Roșu.
“Directorul de textile de la Chanel poartă ia românească din Moldova” aflăm de la
site-ul nonamefashion.eu. “Kim Young-Seong, omul prin care trec toate tiparele și
modelele de textile şi omul care decide, alături de Karl Lagerfeld, ce materialele şi ce
imprimări se folosesc în colecţiile Chanel, poartă măreaţa ie românească. “Kim
poartă un model din Moldova de la Casa Cristea.”

EVENIMENT
FLASHMOB

Flashmob (pronunțat flæʃ mob, termen provenit din ​engleză ​flash mob,​ unde
flash​—flash, clipă; ​mob — mulțime) este o adunare foarte scurtă într-un loc public,
participanții efectuând o anumită acțiune neobișnuită pentru o durată scurtă de timp
(de obicei câteva minute), după care grupul se împrăștie. Ideea a fost vehiculată în
literatură în timpul secolului al XX-lea, fiind transpusă în realitate începând cu 2003.
Aceasta a fost facilitată de larga răspândire a ​Internetului​, e-mailul și mesageria
instant fiind principale mijloace prin care se face organizarea acestor adunări.

LOCATIA
Piața Trafalgar (​engleză ​Trafalgar Square​) este un spațiu public și de atracție
turistică din centrul Londrei. În mijlocul pieței se află ​Coloana lui Nelson​, care este
străjuită de patru statui în formă de lei, aflate la baza acesteia. Piața este folosită și
pentru demonstrații politice și adunări publice, cum ar fi sărbătorirea ​Revelionului​.
TIPUL EVENIMENTULUI
EVENIMENT PUBLIC
GRUPUL TINTA
TURISTI CE CAUTA DESTINATII UINICE SI CULTURA AUTENTICA

AREA DE INTINDERE
INTERNATIONAL

In cadrul acestei intruniri de scurta durata , publicul tinta sunt in principal romanii aflati in
LONDRA,cei care muncesc acolo si au diferite activitatii ,studentii romani ,autoritatiile din
acea tara si in ultimul rand toate persoanele ce se sfla in vizita in Marea
Britanie-LONDRA-PIATA TRAFALGAR
PENTRU A PROMOVA TRADITIILE SI CULTURA ROMANILOR IN ACELASI TIMP IN PIATA SE
VOR ORGANIZA DOUA EXPOYITII FOTOGRAFICE ,UNA CU MODELE DE II DI VARII ZONE
GEOGRAFICE ALE TARII SI PORTUL ROMANESC SI UNA CU PEISAJE SI LOCATII DIN TARA CE
POT FI VIZITATE DE CATRE STRAINI!
MIN 500 PERSOANE CE VOR PARTICIPA ACTIV
DATA EVENIMENTULUI
24 IUNIE 2019 -​ZIUA MONDIALA A IEI

SPONSORI

STATULROMAN PRIN AMBASADA ROMANIEI IN MAREA BRITANIE

FIRME CE AU CA PATRONI CETATENI ROMANI
UNIUNEA EUROPEANA
DRES CODE - IA
PARTICIPANTI SUNT CETATENII ROMANI CE SE AFLA IN MAREA BRITANIE SI
IN SPECIAL LONDRA ,CE SI AU CONFIRMAT PARTICIPAREA PE RETELE
SOCIALE, EI VOR FI IMBRACATI IN II SPECIFICE ZONEI LOR DE PROVENIENTA
INVITATI SPECIALI ,MEMBRI AI AMBASADEI MARII BRITANII,AMBASADEI
ROMANIEI IN MAREA BRITANIE,SPORTIVI CE PERFORMEAYA IN TARA GAZDA
SI CANTARETI ROMANI
PARTICIPANTI VOR PERFORMA DANSURI CE AU FOST INVATATE IN
PRECEDENTA CU AJUTORUL TUTORIALELOR TRIMISE DE O SCOALA DE
DANSURI POPULARE DIN TARA GAZDA