Redactarea articolului

economic
Materialul jurnalistic economic:
 respectă multe din regulile de compoziţie,
redactare şi editare ale textului jurnalistic în
general – din presa generalistă
 există un set de reguli şi recomandări
specifice acestui tip de text
Înțelegerea temeinică a conținutului
 evenimente,
 procese, Complexitate
 fenomene,
 sisteme economice, Acestea trebuie
Ce presupun: bine înțelese de
jurnalist, făcute
 corelații,
Dificultate accesibile
 conexiuni, publicului larg,
 determinări, bine scrise
 influențe,
De urmărit,
pentru a asigura un optim necesar de informație
oferit cititorului pentru înlegerea lucrurilor
 concizie
 sistematizare
 simplificare
Greșeli frecvente de redactare:
 superficialitatea - lipsa de profunzime în materie
economică
 lipsa de viziune – reproducerea mecanică,
nediferențiată, de la „firul ierbii” a realității
 prolixitatea – supraîncărcarea, neclaritate, prea
multe detașii inutile
 amplificarea – din ignoranță sau din motive
jurnalistice - a face materialul mai important
 supradimensonarea unor evenimente -
Plusvaloarea jurnalistică
 Contribuția proprie a jurnalistului (adaos de sens
economic) la redactarea materialului,
 Transcede informația pură – dincolo de simpla
transmitere de informație nouă și relevantă
 Un adaos de cunoaștere și înțelegere a realității
economice - întotdeauna complexe - „tehnice”
 Este o contribuție necesară
 Este o contribuție așteptată de public
Plusvaloarea jurnalistică
Se obține prin sintetizare a întrebărilor și
răspunsurilor:
 întrebări generalizante,
 Întrebări de perspectivă,
 Întrebări de viziune
Tipuri de întrebări/abordări:
 rangul unui eveniment economic (primul, al n-lea) în
sector, regiune, țară etc.
 evenimentul este întâmplător sau reflectă o tendință
 reprezintă o contradicție (anomalie) în raport cu
ansamblul
 prefigurează cumva o modificarea sau un semn al
evoluției economice
 care ar putea fi consecințele la nivel local, regional,
național, internațional
Rolul intro-ului
Diferit de materialele având conținut generalist (mai
scăzut)
Optimul: nici lipsă de concretețe, dar nici supraîncărcare
Prezentarea esenței, informație suficientă pentru a schița
conținutul:
 nici prea multă, pentru nu sufoca pe cititorul neavizat
 dar suficientă pentru a-l provoca pe cunoscător

Un intro prost poate duce la pierderea ambelor categorii

de cititori, deoarece prefigurează un material de calitate
slabă
Background-ul
Reprezintă fondul sau fundalul evenimentului
(contextul) necesar înțelegerii mai bune a a
articolului
 Plasat, de obicei, la sfârșitul materialului - pentru
întregire, completare, rotunjire
 Diseminat în locurile potrivite din context

Informațiile nu sunt noi, trebuiesc selecționate cu

grijă pentru a nu plictisi
Calea de mijloc e obligatorie,
Deși tentația exagerării este mare
Echilibru între:
 părți afirmative/pozitive ale comentariului
 părți opuse, aflate în contradicție cunrestul sau
aflate la concurență

Documentarea trebuie să fie profundă

cu cât mai multe păreri diferite și
diverse
Abordare neutră, obiectivă, neimplicată
Evitarea încercării de influențare a cititorului
 precauție
 prudență,
În joc sunt uneori interese imense:
 politice,
 economice,
 financiare etc.
 sociale, naționale
 individuale
Sunt necesare și folositoare cu măsură, cu explicaţiile și
interpretările de rigoare
 datele,
 cifrele,
 procentele,
 graficele,
 tabelele
Sunt instrumente menite să faciliteze relatarea şi în nici un
caz să schimbe substanţa articolului

Trebuie tratate ca nişte accesorii, nu ca şi scopuri

în sine
Reguli:
 în intro se folosec una, maxim două cifre
 cifrele trebuie distribuite de-a lungul articolului
 cifrele legate între ele sau cu semnificaţii înrudite se țin
la un loc
 volumul lor trebuie redus la minim
 unde datele sunt multe şi indispensabile se vor organiza
în tabele şi grafice
 datele/cifrele utilizate trebuie atent verificate
Citatele sporesc realismul situaţiei descrise
 conferă un plus de autenticitate
 redau cu acurateţă maximă exprimarea unei persoane reale
şi nu fictive
 schimbă ritmul
 dau culoare textului
 surprind exprimările informale ale unor indivizi, adesea în
jargonul specific economic
Definitii și explicații – artificii, strategii
 În locul unei definiţii explicite şi stânjenitoare, se va
plasa, cât mai natural în text, o expresie echivalentă

 după ce un termen tehnic a fost utilizat într-o

propoziţie, în pasajul următor va fi înlocuit cu
definiţia sa – nu neapărat cea oficială
Definitii și explicații – artificii, strategii
 se va insera o definiţie clară, standard, în momentul
în care e de bănuit că cititorii sunt pe punctul de a
abandona lectura, deoarece ignoranţa îi face să se
simtă inconfortabil sau chiar iritaţi
 uneori sunt necesare adevărate serii explicative, mai
ales când este vorba despre un proces
 Fiecare articol, temă, subiect trebuie tratat individual
și diferențiat și adpatat în mod propriu la nivelul și
cerințele publicului
Ex.
 Analizele macroeconomice sunt grele, dificil de
înțeles, nu vor fi foarte frecvente, vor fi publicate
pentru un public mai select/instruit
 Analize agricole pentru publicul de la oraș?
 Analize industriale pentru un public rural?
 Analizele economico—financiare – simplificate la
maximum - pot induce în eroare prin neînțelegere,
interpretare greșită
 Evitarea populismului