UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA 

 
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE
DEPARTAMENTUL FINANTE SI BANCI
 

 
Lucrul individual  la diciplina Finante

Analiza bugetului public national

 
  
  
  

  
  
Conducător ştiinţific: Dragomir Lilia
Autorul: Lupan Vlad 
 
 
 
Chişinău - 2019
 Cuprins
Introducere

Capitolul I – Caracteristica sistemului bugetar al Republicii Moldova

Capitolul II – Caractersitica cheltuielilor publice

Capitolul III – Caracteristica veniturilor publice

Capitolul IV – Analiza factorilor de influenta a cheltuielilor publice

Capitolul V – Analiza factorilor de influenta a veniturilor publice

Capitolul VI- Analiza structurii si dinamicii cheltuielilor publice

Capitolul VII – Analiza structurii si dinamicii veniturilor publice

Concluziei generale

Anexe

Bibliografie

2
 Introducere

Economia unei ţări, datorită dimensiunii şi complexităţii sale, nu-şi poate desfăşura
activitatea fără să-şi elaboreze un program economic pe durată determinată, care să se reflecte
într-un program financiar. Acest program financiar cuprinde veniturile şi cheltuielile unei
anumite perioade. „Economia publică nefiind însă un scop în sine, ci numai un mijloc pentru
satisfacerea nevoilor colective, nu poate să lase nevoi nesatisfăcute, prin lipsa de prevederi
suficiente, dar nici nu poate să prevadă mai multe venituri decât sunt necesare pentru satisfacerea
nevoilor colective, pentru că nu acumularea de bunuri este scopul său primordial”.

Activitatea domeniului public se desfăşoară cu aport substanţial de bani publici,

gestionaţi prin sistemul unitar de bugete, în interesul statului, pentru îndeplinirea sarcinilor şi
obiectivelor acesteia.

Bugetul public instrument de programare, executare şi control asupra rezultatelor

execuţiei resurselor băneşti ale societăţii şi asupra modului de repartizare şi utilizare a acestora
prin cheltuieli publice.

Semnificaţia deosebită a bugetului public naţional rezidă din cele doua tipuri de fluxuri
economice ce apar între buget pe de o parte şi agenţii economici, instituţiile publice şi persoanele
fizice pe de altă parte. Fluxurile economice dintre bugetul public naţional şi participanţii la viaţa
economico socială a statului respectiv sunt:

- Fluxuri între agenţii economici şi celelalte persoane care obţin venituri sau care deţin în
proprietate diverse bunuri pe de o parte şi bugetul statului pe de altă parte sub forma impozitelor,
taxelor şi contribuţiilor:

- Fluxuri economice între bugetul public naţional pe de o parte şi instituţiile publice,

persoanele fizice şi juridice cărora le sunt repartizate alocaţiile bugetare. În prezent bugetul
statului reprezintă principalul instrument financiar aflat în mana statului prin care pe de o parte
sunt mobilizate resursele financiar publice, iar pe de altă parte sunt consumate, cheltuite aceste
resurse

3
 Capitolul I

Caracteristica sistemului bugetar al Republicii Moldova

Bugetul de stat al Republicii Moldova constituie principala componentă a sistemului

bugetar. Din punct de vedere juridic, bugetul de stat este definit ca un act în care se
înscriu veniturile și cheltuielile probabile ale statului pe o perioadă de un an (1 ian. - 31 dec.).

Din punct de vedere economic, bugetul de stat exprimă relații economice, care iau naștere
în procesul repartiției produsului intern brut, în legătură cu îndeplinirea funcțiilor statului. Aceste
relații se manifestă în dublu sens: pe de o parte ca relații prin care se prelevează resurse bănești la
dispoziția statului, pe de altă parte, ca relații prin care se repartizează aceste resurse.

Din punct de vedere material, bugetul de stat poate fi definit ca un fond centralizat de
mijloace bănești pus la dispoziția statului, în care se încasează veniturile și din care se efectuiază
cheltuieli din partea statului.

În cadrul principalelor politici economice ale ţărilor în curs de tranziţie, în vederea

asigurării stabilizării şi creşterii economice, o importanţă primordială îi revine politicii bugetar-
fiscale. Prin intermediul bugetului, se acumulează şi se repartizează resursele financiare ale
statului, iar instrumentele politicii bugetar-fiscale permit realizarea gestiunii macroeconomice
eficiente şi asigurarea echilibrului economic şi financiar.

În promovarea strategiei de dezvoltare a R.M., trebuie să ţinem cont că potenţialul

bugetar-fiscal este determinat de potenţialul economic al ei. Însă, deseori, sistemului bugetar-
fiscal i se atribuie rolul definitoriu în problema ameliorării substanţiale a situaţiei economice,
fiind neglijat faptul că combaterea crizei e un fenomen mult mai complex, care necesită o
combinaţie de măsuri fiscale, monetare, politice şi sociale.

Politicile implementate pentru realizarea unei strategii macroeconomice trebuie să se

situeze într-o perspectivă de lungă durată, evitîndu-se modificările frecvente. Fluctuaţiile brutale
constituie şocuri pe ansamblul economiei, crescînd incertitudinea, neîncrederea, încetinirea
proceselor investiţionale etc. În prezent, politica de creştere economică se bazează pe
planificarea bugetară pe termen mediu, precum şi pe coordonarea permanentă între politica
bugetară şi politica monetară, în condiţiile compatibilităţii tuturor politicilor economice. În acest

4
context, rolul politicii bugetar-fiscale constă în acceptarea sau respingerea dezechilibrelor
bugetare.

În situaţia actuală a structurii sistemului bugetar al Republicii Moldova, pîrghiile de

gestiune a resurselor financiare publice, la care se mobilizează veniturile, sunt: bugetul de stat,
bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, fondurile extrabugetare, fondul asigurărilor
obligatorii de asistenţă medicală. Acest sistem unitar şi corelat de fonduri evidenţiază fluxurile
financiare publice de formare a veniturilor fiscale şi nefiscale şi de repartizare a acestora pe
destinaţii, în conformitate cu nevoile sociale şi cu obiectivele de politică financiară la nivel
macroeconomic.

Relaţiile financiare de constituire a fondurilor bugetare menţionate se desfăşoară între

stat, pe de o parte, şi agenţii economici, instituţiile publice şi private, precum şi populaţie, pe de
altă parte. Analiza veniturilor bugetare are o importanţă deosebită în evidenţierea unor resurse
financiare potenţiale, definitivarea strategiei pe termen mediu şi lung, precum şi în trasarea
principalelor direcţii pe termen scurt.

Opţiunea pentru o anumită repartizare a veniturilor şi cheltuielilor între părghiile

sistemului bugetar reflectă modul de repartizare a atribuţiilor între autorităţile publice situate la
diferite eşantioane, precum şi raporturile de dependenţă sau independenţă existente între organele
administrative centrale şi locale în plan financiar.

Mărimea veniturilor bugetare depinde de gradul de dezvoltare al activităţilor

economico-sociale generatoare de venituri, de nivelul presiunii fiscale individuale
şi globale, de volumul produsului intern brut şi de structura acestuia (proporţia
dintre fondul creşterii brute de capital şi fondul de consum), de nivelul cheltuielilor
publice şi de amploarea proceselor de repartiţie primară şi secundară a PIB prin
intermediul bugetului de stat, de posibilităţile valorificării de către stat a unor
bunuri ce-i aparţin. Totodată, creşterea reală a volumului veniturilor bugetare
conduce la amplificarea cheltuielilor publice.

5
 Capitolul II

Caractersitica cheltuielilor publice

În ţările dezvoltate statul se implică în toate sferele vieţii economice şi sociale.

De modul în care un stat reuşeşte să administreze economia depinde însăşi prosperitatea

ţării respective, locul ei între celelalte naţiuni ale lumii.

Instrumentele de politică fiscală pe care statul le utilizează cu scopul de a influenţa

activitatea economică privată sunt:

- impozitele;

- cheltuielile bugetare, care includ şi transferurile şi subventiile de la

buget;

- reglementările fiscale care includ şi măsurile de control.

Politica fiscală în domeniul cheltuielilor bugetare constă în achiziţii guvernamentale de

bunuri şi servicii, transferuri şi subvenţii.

Transferurile şi subventiile de la buget se acordă pentru asigurările sociale, pentru

ajutorarea persoanelor sărace, avînd ca scop asigurarea veniturilor minime necesare mijloacelor
de existenţă pentru о parte din populaţie.

Trebuie de avut în vedere că, din punct de vedere al efectelor ce au loc pe plan economic,
între cheltuielile efectuate din bugetul de stat şi cheltuielile ale agenţilor economici şi/sau ale
persoanelor fizice nu există nici о deosebire.

Cheltuielile publice vizează bunuri şi servicii, care nu se pot vinde şi nu se pot cumpăra
ре piaţă. Exemplu sunt apărarea ţării, ordinea publică, aerul şi ара curate (prin efectuarea unor
cheltuieli, suportate de stat, pentru prevenirea poluării).

De modul în care sunt cheltuiţi banii publici depinde în foarte mare măsură situaţia
economică şi socială dintr-o ţară. Nici о cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea
sursei de finanţare.

6
 Politica fiscală în domeniul cheltuielilor publice reprezintă modalitatea în care sunt
cheltuiţi banii publici, din bugetul de stat.

Cheltuielile guvemamentale se efectuează prin achiziţiile guvernamentale şi transferurile

de la buget, care includ şi subvenţiile.

Achiziţiile guvernamentale cuprind cheltuielile realizate pentru cumpărarea de bunuri şi

servicii publice precum: construcţia de şcoli, spitale, şosele, plata profesorilor, medicilor,
poliţiştilor etc.

Transferurile de la buget sunt sume de bani acordate de stat persoanelor fizice sărace
pentru care acestea nu sunt obligate să presteze, în schimb, nici un serviciu.

Exemple de transfemri de la buget sunt sumele acordate sub forma ajutorului de şomaj,
cele pentru încălzirea locuinţelor ре timp de iarnă, pensii pentru veteranii de război, pentru
incapacitate de muncă, pentru vechime în muncă etc.

Întrucît transferurile şi subvenţiile de la buget nu sunt facute pentru realizarea şi/sau

cumpărarea unor bunuri sau servicii, ele nu sunt incluse în P.I.B.

Plata dobînzii pentru datoria bugetară nu reprezintă о cheltuială pentru achiziţionarea de

bunuri şi servicii publice curente, fapt pentru care este deasemenea exclusă din P.I.B.

Dezvoltarea economică şi socială a unei ţări depinde forte mult şi de modul în care sunt
efectuate cheltuielile guvemamentale, de politica fiscală a guvernului în acest domeniu,
concretizată în reducerea şomajului, a inflaliei, sporirea volumului producţiei etc.

Cu cît mai mult cheltuielile bugetare se concretizează în bunuri şi servicii, cu atît mai
mult efectele pozitive, pe plan economic şi social vor fi mai mari şi se vor concretiza în sporirea
volumului producţiei, a numărului persoanelor salariate, reducerea şomajului, scăderea inflaţiei.

Cheltuielile şi veniturile guvernamentale produc cel puţin două efecte majore:

- influenţează repartizarea produsului intern brut şi, respectiv, a produsului national brut
între consumul privat, consumul public şi investiţii;

- influenţează producţia şi preţul produselor realizate în diferite domenii de activitate.

7
 Prin politica bugetară se influenţează activitatea la nivelul întregii economii naţionale:
volumul şi structura producţiei, şomajul, preţurile, inflaţia etc. Spre exemplu, anumite efecte se
obţin în cazul în care se cheltuiesc importante fonduri bugetare, care se concretizează în bunuri şi
servicii pentru populaţie, şi cu totul altele sunt efectele dacă aceleaşi fonduri se alocă spre
consumul curent, pentru anumite categorii de persoane.

Volumul, structura şi eficienţa cheltuielilor bugetare sunt decisive pentru întreaga viaţă
economică şi socială a unei ţări.

Chiar şi în ţările cele mai dezvoltate economic unele industrii nu se pot dezvolta de către
sectorul privat, cel puţin în stadiile incipiente sau de criză. Exemplul cel mai semnifîcativ este
cel cu domeniile în care ştiinţa şi tehnologia joacă un rol determinant pentru accelerarea
dezvoltării întregii vieţi economice şi sociale. Construirea de centrale atomo-electrice este un
atribut exclusiv al statului ca şi explorarea spaţiului cosmic. De asemenea, investiţii de mare
anvergură, care fie nu pot fi efectuate de sectorul privat, fie nu aduc profit (precum diguri şi alte
lucrări de protecţie a localităţilor), fie profitul s-ar obţine după mai mulţi ani (hidrocentrale,
termocentrale, autostrăzi de mari dimensiuni, industria aeronautică, carboniferă, petrolieră etc.)
sunt effectuate sau subvenţionate de stat.

Dezvoltarea măsurilor de protecţie socială are efecte numeroase şi însemnate, asigurînd

condiţii pentru infaptuirea „statului bunăstării sociale".

În acelaşi timp, permanent şi în orice ţară, se pune problema dacă fondurile bugetare sunt
cheltuite în mod eficient. Frecvente sunt exemplele în care însemnate fonduri bugetare fie au fost
cheltuite ineficient, fie fraudulos. „Viaţa uşoară" şi birocraţia din unele instituţii fundamental ale
statului, ca şi fenomenele de fraudă, risipă şi abuzuri, bine surprinse şi evidenţiate de mass-
media, au generat în rîndul majorităţii cetăţenilor sentimente de neîncredere şi chiar de dispreţ
faţă de puterea legislativă, executivă şi judecătorească.

Problema impozitelor este о problemă pe cît de complexă, pe atît de greu de rezolvat în

practică.

În abordarea cheltuielilor bugetare о atenţie deosebită trebuie acordată subvenţiilor.

8
 Principiile de echitate fiscală impun ca stabilirea impozitelor să se facă în funcţie de
capacitatea contributivă a fiecăruia, adică în funcţie de veniturile şi averea obţinută.

Obligaţiile fiscale trebuie să înceapă de la un anumit nivel al veniturilor unei persoane

fizice şi juridice, să ţină cont de situaţia economică şi socială a acestora.

Un stat este cu atît mai bogat, mai puternic, cu cît are mai mulţi cetăţeni bogaţi. Interesul
statului este ca numărul şi bogăţia acestora să crească tot mai mult întrucît şi veniturile sale vor fi
mai mari.

Realizarea acestor deziderate se poate înfăptui, într-o mare măsură şi pe calea

subvenţiilor fiscale şi a celor sociale.

Folosirea subvenţiilor este о problemă foarte delicată, care presupune multă ştiinţă în
adoptarea deciziilor în acest sens.

Subvenţia fiscală de venit reprezintă partea din venitul total impozabil obţinut de о
persoană, dar care este scutit de la impozitare.

Subvenţia fiscală de impozit reprezintă impozitul scutit de la plată, ceea ce reprezintă în

fapt un supliment de salariu.

Acordarea subvenţiei fiscale de venit şi de impozit este impusă de înfăptuirea principiilor

de echitate fiscală şi socială. Mai precis, prin acordarea subvenţiei fiscale de venit şi de impozit
se urmăreşte a se asigura minimul de venit strict necesar mijloacelor de subzistenţă unui salariat
şi membrilor săi de familie, rude pînă la gradul II, fără venituri, aflaţi în întreţinerea sa.

Subvenţia socială de venit reprezintă suma de bani oferită de stat unei persoane sau
gospodării, sub formă de ajutor bănesc nerambursabil, în scopul asigurării supravieţuirii, în ţările
sărace, respectiv pentru acordarea mijloacelor necesare unui trai decent, în ţările bogate, în
special în cele care înfăptuiesc statui bunăstării sociale.

Acordarea acestor subvenţii se constituie efectiv şi ca о măsură de protecţie socială a

persoanelor aflate la limita supravieţuirii.

9
 Capitolul III

Caracteristica veniturilor publice

Instrumentele de politică fiscală ре care statul le utilizează cu scopul de a influenţa

activitatea economică privată sunt: impozitele, cheltuielile bugetare, care includ şi transferurile şi
subvenţiile de la buget şi reglementările fiscale.

Politica fiscală în domeniul veniturilor constă în modalitatea în care guvernul concepe şi

acţionează pentru obţinerea veniturilor bugetare precum impozite, taxe, contribuţii etc.

Impozitele reprezintă transferuri obligatorii, prin forţa legii, de bani de la persoanele

fizice şi juridice la bugetul statului. Din venitul total al unei persoane, scăzând impozitul, rezultă
venitul disponibil.

Venitul disponibil reprezintă suma de bani rămasă efectiv la dispoziţia persoanelor fizice
şi juridice care poate fi folosită de fiecare după bunul plac.

Datorită impozitului plătit о persoană rămâne cu un venit disponibil mai mic. faţă de
venitul total şi, ca urmare, va cumpăra mai puţine bunuri sau servicii. În acelaşi timp, banii
preluaţi de la cetăţeni, agenţii economici şi instituţii, pe calea impozitelor, ajung la bugetul
statului, la capitolul „venituri". Din aceste venituri se efectuează cheltuieli de interes public
precum asigurarea ordinii publice, apărarea ţării, învăţâmănt, sănătate, construcţia de căi de
comunicaţie, reducerea poluării.

Plata impozitelor generează reducerea veniturilor populaţiei şi respective scade cererea de

bunuri şi servicii.

Reducerea veniturilor populaţiei şi scăderea cererii de bunuri şi servicii constituie

principalii factori (pîrghii) ale politicii fiscale de a influenţa economia globală în ansamblul său.

Fiecare din aceşti factori nu se poate folosi independent şi chiar dacă s-ar urmări acest
lucru nu se poate ca efectele produse de folosirea unui factor să nu influenţeze şi celălalt factor.
Consecinţele creşterii impozitelor sunt numeroase şi dintre cele mai diferite.

Reducerea cererii de bunuri şi servicii conduce la micşorarea nivelului real al produsului

intern brut (P.I.В.).

10
 Sporirea impozitelor şi a celorlalte obligaţii de plată bugetare, conduce la creşterea
preţurilor produselor şi serviciilor pentru populaţie şi a factorilor de producţie pentru agenţii
economici. Aceasta va determina schimbarea comportamentului şi a atitudinii unor persoane
fizice de a munci, economisi, investi.

Dispoziţia statului de mărire a impozitelor generează numeroase şi serioase complicaţii

prin fenomenul reacţiilor anticipate: multe persoane fizice şi juridice îşi modifică obiectivele faţă
de mediul economic, social şi politic. Pentru cei mai mulţi faptul de a munci mult, cinstit şi bine,
pentru a avea un venit disponibil cît mai mare, reprezintă о problemă de viaţă foarte serioasă.
Din momentul în care statul „penalizează munca cinstită", prin introducerea unor impozite
deosebit de mari, modifică comportamentul şi atitudinile multor persoane faţă de mediul
economic, social şi politic.

Modificările de comportament şi atitudine se pot manifesta şi prin refuzul de a mai lucra,

considerînd că nu merită să munceşti pentru a da statului cea mai mare parte de venit şi se obţine
recurgerea la fenomenele de evaziune fiscală, manifestată sub diferite forme, precum: munca la
negru; reducerea artificială a veniturilor obţinute, declarate şi impozitate; nedeclararea în
totalitate a veniturilor, emigrarea în alte ţări cu fiscalitate mai mică, refuzul investitorilor străini
de a-şi mai plasa capitalurile într-o asemenea ţară, schimbarea atitudinii politice, a unei mari
părţi din populaţie, faţă de partidul de guvernămînt şi de guvernul aflat la conducerea ţării şi
multe altele.

Creşterea impozitelor generează serioase nemulţumiri pentru un mare număr de

contribuabili persoane fizice şi juridice, ale căror reacţii pot merge până la adevărate revolte
fiscale, căderea de la putere a Guvernului şi partidului care a cîştigat uitimele alegeri etc.

Încercarea de cuantificare a acestor efecte, unele de sens contrar, va conduce la concluzia

că există о mare dificultate în a alege între eficienţă şi echitate în elaborarea polilicii fiscal-
bugetare.

11
 Capitolul IV

Analiza factorilor de influenta a cheltuielilor publice

Studiind analiza in structura a cheltuielilor BPN pot spune ca indicatorii au tendinta de a se

majora in fiecare an, singurul indicator care nu s-a majorat este “Protecția mediului”, acest lucru
ne spune ca pe acest domeniu se pierd cele mai putine resurse, de unde putem observa o
degradare a mediului înconjurător.

  Tendinta generala de crestere a cheltuielilor publice determina importanta cunoasterii

factorilor care  le influenteaza  cresterea cheltuielilor publice.

1.                Factori demografici, materializati prin cresterea numerica a populatiei,

modificarea structurii acesteia pe varste si categorii socio-profesionale. Aceasta evolutie produce
ca efecte economice, majorarea cheltuielilor publice pentru invatamant, sanatate, ordine publica
etc. si implicit legate de sporirea numarului de locuri de munca in sectorul public.

2.                Factori economici, care caracterizeaza dezvoltarea economiei, modernizarea

acesteia sau nondezvoltarea, stagnarea acesteia.

          In functie de aceste doua scenarii posibile si cheltuielile publice sunt influentate. In
primul caz se pot asigura veniturile necesare si se acopera cheltuielile publice in conditii de
echilibru bugetar, inclusiv fonduri pentru dezvoltarea economica cantitativa si calitativa a
serviciilor. In al II-lea caz exercitiile bugetare decurg in conditiile unui echilibru bugetar precar,
de regula un deficit bugetar.

3.                 Factori sociali, care actioneaza in  functie de intensitatea masurilor de protectie

sociala pe care le promoveaza factorii de pozitie legislativi sau executivi.

          

4.       Urbanizarea, ca regula generala duce la cresterea cheltuielilor publice atat prin

cresterea fiscalitatii pentru asigurarea veniturilor cat si prin  crearea si dezvoltarea centrelor
urbane, cat si prin finantarea unor utilitati publice specifice mediului urban.

12
 5.       Factorii militari, determina cresterea cheltuielilor publice in corelatie cu politica
statului in context international privitoare la angajarea unor conflicte armate sau numai la
dimensiunile structurilor armatei pentru aparare.

6.       Factori de ordin istoric care influenteaza prin transmiterea de la o perioada la alta a

nevoilor sporite de cheltuieli sau de suportare a poverii celor facute in anii anteriori. Tot istoric
poate influenta si fenomenul inflationist.

7.       Factori politici care  rezulta din  la cresterea considerabila a complexitatii  functiilor

si atributiilor statului contemporan la conceptia politica asupra functiilor statului.

          Cresterea accentuata a cheltuielilor publice creeaza consecinte de ordin financiar,

stiintific si politic. Cele de ordin financiar se refera la optimul dintre cheltuielile publice si
cresterea avutiei nationale si a P.I.B., iar cele de ordin stiintific impun dimensionarea corecta a
cheltuielilor publice pentru satisfacerea nevoilor sociale.

13
 Capitolul V

Analiza factorilor de influenta a veniturilor publice

 Pentru satisfacerea nevoilor generale ale societatii este necesara constituirea unor
importante resurse financiare  la dispozitia autoritatilor publice. Aceste fonduri se formeaza pe
seama unei parti din produsul intern brut si sunt utilizate pentru finantare a nevoilor de interes
general al societatii, structura acestora fiind prezentata in capitolul anterior.

          Fondurile se constituie pe seama transferului de valori banesti de

la  contribuabili  persoane fizice si juridice la dispozitia structurilor administratiei de
stat  centrale si locale.

          Venitul public constituie banii obținuți de către un guvern. Acesta este un

instrument important al politicii fiscale a statului și este factorul opus al cheltuielilor publice.
Veniturile obținute de guvern sunt de două tipuri:

Venituri ordinare =-reprezentate de: impozite, taxe, contribuții sociale, contribuții la

fondurile speciale extrabugetare. În cadrul veniturilor ordinare includem și veniturile statului
din: dividende, dobânzi, vânzarea acțiunilor sau activelor din patrimoniul privat al statului sau
unităților administrativ-teritoriale, redevențele din concesionarea bunurilor aparținând
domeniului public,venituri provenite din diferite contracte cu parteneri private.

Venituri extraordinare - reprezentate de: împrumuturi interne sau externe, emisiunea

de obligațiuni de stat, bonurile de tezaur.

          Analizate  din punct de vedere al continutului lor economic,  principalele categorii

de resurse financiare publice sunt prelevari cu caracter obligatoriu (impozitele, taxele,
contributiile), resursele de trezorerie, resursele provenind din imprumuturi publice si finantarea
prin emisiune monetara fara acoperire.

          Cea mai mare parte a resurselor financiare publice o constituie veniturile cu

caracter fiscal, al caror nivel este insa limitat si de cele mai multe ori insuficient. Este bine
cunoscut faptul ca incasarile din impozite nu pot  spori rapid. Masurile de crestere a nivelului
resurselor fiscale se bazeaza pe modificari ale sistemului fiscal, fie in ceea ce priveste majorarea
cotelor de impunere folosite, fie vizand introducerea unor noi impozite. Introducerea unor astfel

14
de masuri, care trebuie sa primeasca girul puterii legislative, nu se poate realiza rapid si ca
urmare se apeleaza la alte categorii de resurse pentru a acoperi nevoia la un moment dat.

Factorii care determină evoluţia veniturilor fiscale pot fi divizaţi în două categorii:

 factori macroeconomici, cum sunt: produsul intern brut, venitul naţional

net/locuitor, valoarea adăugată brută, câştigul salarial mediu brut, soldul contului
curent, rata ocupării, rata inflaţiei, cheltuielile publice, datoria publică, numărul
populaţiei, masa monetară şi ratele dobânzii la depozite şi credite, etc.
 factori microeconomici, precum: forma de impozitare a entităţilor economice
(sistem progresiv, impozitul unic etc.), facilităţile fiscale acordate entităţilor,
nivelul de profitabilitate, mărimea profitului brut, mărimea şi structura costului de
producţie, numărul mediu scriptic al angajaţilor, etc.

15
 Capitolul VI

Analiza structurii si dinamicii cheltuielilor publice

Tabelul 1 Cheltuielile BPN, anii 2016-2018 mln. lei a celor 5 indicatori alesi de mine

Indicatori Executat 2016 Executat 2017 Executat 2018

Aparare nationala 547.3 568.8 643.2

Protectia mediului 172.6 146.7 115.4

Ocrotirea sanatatii 6505,5 7268.7 7799.0

Invatamant 8557.7 9682.1 10470.2
Protectie sociala 17267.7 19064.9 20994.7
Total 33050.8 36731.2 40022.5

Sursa: calculele Ministerului de Finante al Republicii Moldova

Din Tabelul 1putem observa cheltuielile executate in anul 2016 a celor 5 indicatori alesi:

 Aparare nationala - 547.3

 Protectia mediului - 172.6
 Ocrotirea sanatatii - 6505,5
 Invatamant - 8557.7
 Protectie sociala - 17267.7

In total cheltuielile executate a celor 5 indicatori pentru anul 2016 sunt de 33050.8
mln. lei.

In anul 2017:

 Aparare nationala - 568.8

 Protectia mediului - 146.7
 Ocrotirea sanatatii - 7268.7
 Invatamant - 9682.1
 Protectie sociala - 36731.2

16
 In total cheltuielile executate a celor 5 indicatori pentru anul 2017 sunt de 36731.2
mln. lei

In anul 2018:

 Aparare nationala - 643.2

 Protectia mediului - 115.4
 Ocrotirea sanatatii - 7799.0
 Invatamant - 10470.2
 Protectie sociala - 20994.7

In total cheltuielile executate a celor 5 indicatori pentru anul 2018 sunt de 40022.5 mln.
lei

Tabelul 2 Structura cheltuielilor BPN, anii 2016-2018 % a celor 5 indicatori alesi de mine

Indicatori Executat 2016 Executat 2017 Executat 2018

Aparare nationala 1.69 1.55 1,61

Protectia mediului 0.55 0.40 0.29

Ocrotirea sanatatii 18.67 19.79 19.48

Invatamant 25,95 26.36 26.16
Protectie sociala 53.44 51.90 52,46
Total 100 100 100

Sursa: calculele Ministerului de Finante al Republicii Moldova

Din Tabelul 2 putem observa cat ii revine fiecarui indicator pentru anul 2016:

 Aparare nationala - 1.69%

 Protectia mediului - 0.55%
 Ocrotirea sanatatii - 18.67%
 Invatamant - 25,95%
 Protectie sociala - 53.44%

17
 Pentru anul 2017:

 Aparare nationala - 1.55%

 Protectia mediului - 0.40%
 Ocrotirea sanatatii – 19.79%
 Invatamant - 26.36%
 Protectie sociala – 51.90%

Pentru anul 2018:

 Aparare nationala - 1.61%

 Protectia mediului - 0.29%
 Ocrotirea sanatatii – 19.48%
 Invatamant - 26.16%
 Protectie sociala – 52.46%

Tabelul 3 Dinamica cheltuielilor BPN, anii 2016-2018

Indicatori 2017/2016 2018/2017

mln. lei % mln. lei %
Aparare nationala 21.5 104 74.4 113

Protectia mediului -25.9 85 -31.3 78

Ocrotirea sanatatii 763.2 112 530.3 107

Invatamant 1124.4 113 788.1 108
Protectie sociala 1797.2 110 1928,8 109

Capitolul VII

Analiza structurii si dinamicii veniturilor publice

Tabelul 4 Veniturile BPN, anii 2016-2018 mln. lei a celor 5 indicatori alesi de mine

18
 Indicatorii Executat 2016 Executat 2017 Executat 2018

Impozitul funciar 184.6 193.6 185.6

TVA la marfurile 11761.0 13226.2 14364.7

importate
Taxe vamale si alte 983.1 1068.1 1110.0
taxe de import
Venituri din 345.4 423.6 517.4
proprietate
Renta 95.9 102.3 99.2
Total 13379 15013,8 16276.9

Sursa: calculele Ministerului de Finante al Republicii Moldova

Din Tabelul 4 putem observa veniturile executate in anul 2016 a celor 5 indicatori alesi:

 Impozitul funciar - 184.6

 TVA la marfurile importate - 11761.0
 Taxe vamale si alte taxe de import - 983.1
 Venituri din proprietate - 345.4
 Renta – 95.9

In total veniturile executate a celor 5 indicatori pentru anul 2016 sunt de 13379 mln. lei

In anul 2017:

 Impozitul funciar - 193.6

 TVA la marfurile importate - 13226.2
 Taxe vamale si alte taxe de import 1068.1
 Venituri din proprietate - 423.6
 Renta – 102.3

In total veniturile executate a celor 5 indicatori pentru anul 2017 sunt de 15013,8 mln.
lei

19
 In anul 2018:

 Impozitul funciar - 185.6

 TVA la marfurile importate - 14364.7
 Taxe vamale si alte taxe de import - 1110.0
 Venituri din proprietate - 517.4
 Renta – 99.2

In total veniturile executate a celor 5 indicatori pentru anul 2018 sunt de 16276.9 mln lei

Tabelul 5 Structura veniturilor BPN, anii 2016-2018 % a celor 5 indicatori alesi de mine

Indicatorii Executat 2016 Executat 2017 Executat 2018

Impozitul funciar 1.40 1.29 1.16

TVA la marfurile 87,93 88.09 88.21

importate
Taxe vamale si alte 7.35 7.11 6,71
taxe de import
Venituri din 2,59 2.83 3,18
proprietate
Renta 0.73 0.68 0.62
Total 100 100 100

Din Tabelul 5 putem observa cat ii revine fiecarui indicator pentru anul 2016:

Impozitul funciar – 1.40%

 TVA la marfurile importate - 87,93%

 Taxe vamale si alte taxe de import - 7.35%
 Venituri din proprietate - 2,59%
 Renta – 0.73%

Pentru anul 2017:

 Impozitul funciar – 1.29%

20
  TVA la marfurile importate - 88,09%
 Taxe vamale si alte taxe de import - 7.11%
 Venituri din proprietate - 2,83%
 Renta – 0.68%

Pentru anul 2018:

 Impozitul funciar – 1.16%

 TVA la marfurile importate – 88,21%
 Taxe vamale si alte taxe de import – 6.71%
 Venituri din proprietate - 3.18%
 Renta – 0.62%

Tabelul 6 Dinamica veniturilor BPN, anii 2016-2018

Indicatori 2017/2016 2018/2017

mln. lei % mln. lei %
Impozitul funciar 9 105 -8 96

TVA la marfurile importate 1465.2 112 1138.5 107

Taxe vamale si alte taxe de 85 108 41.9 104

import
Venituri din proprietate 78.2 122 93.8 122
Renta 6.4 106 -3.1 97

Concluzii

Parametrii globali ai Bugetului Public Național pentru anul 2018 se încadrează în

evoluțiile precedente . La o creștere nominală a PIB de circa 7,7% față de 2017 se planifică o
creștere a veniturilor de circa 7,8% a veniturilor și de 8,3% a cheltuielilor. pentru perioada 2018-
2020 care pot servi ca obiectiv.

21
 Se observa tendinta de a cheltui mai multe resurse pentru educatie, ocrotirea sanatatii si
protectiei sociale, insa unul dintre cei ami importanti indicatori, cheltuielile de ocrotire a
mediului a scazut cu 33% din anul 2016 pana in 2018, fiind un rezultat destul de mare pentru
statul nostru. In prezent atentia pentru mediul ce ne inconjoara nu atrage atentia celor de la
guvernare, insa peste ani va deveni o problema grav, toate investitiile in medicina pot deveni a fi
inutile odata cu poluarea ecologica.

Veniturile cresc in fiecare an cu aproximativ 6-8%, astfel crând premisa majorării

cheltuielilor publice ale Republicii Moldova.

Imi fac griji câ aceste majorări de venituri și cheltuieli pot fi acoperite cu bani injectați
artificial în economia Republicii Modlova de autoritățile noastre pentru a acoperi găurile în buget
rezultate de anii precednți. Aceste date pot fi inutile și din cauză că mulți bani sunt aduși de
diasporă, astfel se ridică nivelul inflației, iar veniturile și cheltuielile ridicate fiind cu adevărat
nesemnificative.

22