ANATOMIA FUNCTIONALA A SISTEMULUI NERVOS CENTRAL. NOTIUNI GENERALE DESPRE SISTEMUL NERVOS CENTRAL Sistemul Nervos Central uman reprezinti cea mai inaltd treapta de organizare si perfectionare a tesutului nervos din toati sfera animald, fiind format din totalitatea fesuturilor diferentiate in vederea receptionarii, transmiterii si integrarii informatiilor sau mesajelor primite din exteriorul sau interiorul corpului si elaborarea raspunsurilor adecvate acestor informatii, mesaje. Sistemul nervos este format din punct de vedere didactic din doua parti: - sistemul nervos somatic sau al vietii de relatie care asigura legitura organismului cu mediul inconjurator; - sistemul nervos vegetativ - care asigura conducerea gsi coordonarea functiilor organelor interne. Funefiile principale ale S.N.C, in ordinea aparitiei sunt: 1. adaptarea organismului la conditiile de mediu extern in continud schimbare: 2. mentinerea constanta a homeostaziei; 3. memoria i inteligenta, in sensul adaptarii raspunsului la situatia noua ,prin raportarea ei la experienta trecutului stocata in structurile sale. 1.1. FORMAREA SISTEMULUI NERVOS CENTRAL Sistemul nervos central este format din maduva spindii si encefel, care la erebral, diencefal, emisfera Ha. intregul sistem nervos central se form dij —Fncefalul se formeazi din vezicula cerebral primifiva care, in dezvoltarea sa se imparte in trei vezicule: anterioari sau prozencefalul, mijlocie sau mezencefalul si posterioari sau rombencefalul. Prozencefalul se divide si el in : Telencefalul (sau creierul anterior) di nastere emisferelor cerebrale. Porfiunea anterioara formeaz nucleii bazali, iar portiunea posterioara scoarfa cerebralé. La nivelul telencefalului canalul tubului neural di nastere ventriculelor laterale (I, II).ANATONZA FUNCTIONALA A SISTEMULUT NERVOS CENTRAL Diencefail (sa ereieral intermedia) formeazi tn parea dorsal regiunea telomenceflicd, iar in partea venta, regiunea hipoclamicd (sublalamied). Lanivelul acestei variable, canalul ubului neural se lirgste si formeazi ventricull I Mezencefalul (csieral mijlociu) d naytere peduncaltor cerebral lamei evadrigemene. in dreptul mezencefauli, canall tubulii neural, se subi $i formeaza apeductl li Syivius. Rombencefalul se divide in: Metencefalul - din care se formeazA puntea lui Varolio si cerebelul, contin altri de mielencefal fa formarea venreull IV. Mieleneefall - cared nastere bulbului ridin si contibue a formarea venticuhu al IV-ea Miva spinri se formeaca din esl tubului neural, l dra perete se IngoasA weptat prin proliferreacelullor. In pile antriard i posteicar. peretele rimine mai subj, aceste poriuni mmindu-se lama bazal $i respectiv lama dorsal, Perei lateral se ingroasa mai mult ge numese pli Partea anieroré a perctelut lateral se numeste placa fundamntall iar parca Posterioar se numeste placa ala, Limita dite place fundamental si placa Alar de pe aceasi pat este determina de sanul lateral inter, Jn timpal transformaritubului neural, in jure canaulut neural se formewzt o zond de polierare cu celule nediferentiate, numiti. zona -germinativ In jurul zone germinative se gisesteo zon inca celulleincep $8 se diferenieze in neuro si celue glial, zona care se numeste sone paeal La peiferi acestea, se formeszAvalul marginal sau zona marginal, cate se sisese pune celle gi in care pitrundprelungrle ceulelor pe masuth cece se difereniaza Treplat zona germinativa se restringe prin incetarea prolifer i prin diferenjerea clulelor ci si astel se marese celealte zone. Din’ zona ‘geminata va ramine numa eptelilcanalluiependimar. Din zona paleala se ‘a forma substana cen, far din val marginal substan ab Prolferarea celulard este mai intenst in plicile findamentale (zona anterioar) i mai slab in plcile ala zona postrioard,ceea ce expla de ce coammele anierioare sunt mai bine dezvltatedecit cle postrioae Din plcilefundamentale se formeaza elemente motor, iar din cele alare clementcle sensitive. Sistemul nervos perifrie este format din ganglioni si din ners. Se dezvolt din cestele ganglionare, care imediat ce s-au desprins din etablst si s-au dispus pe Interalele tubului neural, se fagmenteazi si formeacd mase ganglionae dispuse metameric in diferit regiun ale conpalu,formand diferite ‘puri de ganglion intramural, paravertebral prevertebral, somatii) 10ANATOMIA FUNCTIONALA A SISTEMULUI NERVOS CENTRAL Din masele ganglionare asezate la nivelul veziculelor cerebrale primitive se vor forma ganglioni cranieni aferenti nervilor cranieni V, VII, VIII, IX si X. Din masele ganglionare asezate de-a lungul tubului neural se formeazi ganglionii spinali, care se gasesc pe raidacinile posterioare ale nervilor spinali. Din neuronii care se gasesc in sistemul nervos central ca si din neuronii ganglionari porese fibre ce formeazi nervii, care in unele locuri formeazi plexuri nervoase. Telencefal Prozeneetal { 5 chi —— Plexurile coroide Ventriculul 111 Mezencefal Metencefal Ventriculul IV J— urechea intern’ Rombencefal Plexurile coroide caudale Maduva spindrit Fig. nr. I. Formarea sistemului nervos central 1.2. STRUCTURA SISTEMULUI NERVOS CENTRAL Sistemul nervos este format din fesut nervos, care are la baz4 neuronul si nevroglia. 1.2.1. Neuronul — celula nervoasi cu prelungirile ei poarté denumirea de neuron, care reprezintA unitatea morfofunctionalé a SNC. Este singura celula care prezinté proprietatea de a conduce influxul nervos. Legaturile dintre neuroni se realizeaza prin simplu contact, prin raport de contiguitate, acest fel de conexiuni stand la baza formarii lanfurilor neuronale simple sau complexe, care alcatuiesc arcurile reflexe si cdile de conducere. 11ANATOMIA FUNCTIONALA A SISTEMULUI NERVOS CENTRAL Fiind o celulé cu un inalt grad de diferentiere si specializare inc’ din perioada prenatalé, neuronul pierde capacitatea de proliferare. Excepfie fac neuronii mici, granulari, din cortexul cerebelos, hipocampic si din ganglionii vegetativi, care igi p&streaza aceasta proprietate in scurt timp dupa nastere. Clasificarea neuronilor. Se face dup& mai multe criterii: 1, dupd forma - pot fi: rotunzi, stelati, piramidali, fusiformi: 2. dupa numérul prelungirilor - pot fi unipolari, pseudounipolari, bipolari si multipolari. Neuronii unipolari sunt adendritici i se intalnesc la fetus, la adulti fiind rari (celulele cu conuri si bastonase de la nivelul retinei). Neuronii pseudounipolari au o singura prelungire, care, dupa un scurt traseu se divide intr-o ramura celulifuga si una celulipeta, ambele mielinice. Neuronii bipolari au o singuri dendriti si un axon, gisindu-se in ganglionii care deservesc organele de sim. Neuronii multipolari au mai multe dendrite si un axon. Fig. nr. 2. Tipuri de neuron: 1- neuron unipolar; 2-neuron bipolar; 3-neuron stelat cu diferite tipuri de modificitri (4,5,11); 6-neuron piramidal cu dendrite bazale si colaterale axonale recurente pentru cortex; 7-neuron Purkinje; 8-neuron Golgi; 9 si 10- celule amacrine fardt axon; 12-neuron glomerular pentru bulbul olfactiv (dupa Gray) 12din ani SEaRES ANATOMEA FUNCTIONALA A SISTEMULUT NERVOS CENTRAL a2 dupa ‘dimensiunile axonului pot fi: ~ de tip Golgi I— cu axonul lung, ~ de tip Golgi I cu axonul scurt, - celulé amacrine — fara axon, localizate in retina, bulb olfactiv si corpul geniculat lateral. 4. dupa functie, neuronii pot fi: - motori, care pot fi clasificati in neuroni de comanda si neuroni efectori - senzitivi, subimpartiti in neuroni specifici (care receptioneazi un singur tip de informatie senzitiva) si neuroni nespecifici (care pot receptiona mai multe tipuri de informatii senzitive pe care le fuzioneaz4 intr-un singur rispuns) - de asociatie, numiti $i interneuroni, au cdte un axon mielinic si bogat ramificat care nu paraseste nevraxul, putand fi: ipsilaterali, contralaterali sau comisurali si bilateral. in raport de functia lor pot fi inhibitori si stimulatori; - seczatori, sunt reprezentafi in special de neuronit din hipotalamus, care se impart in “releasing factors” (in hipofiza posterioara) si “inhibiting factors” (in hipot nterioarA). Aceste substante secretate sunt transportate de- a lungul axonilor pana la nivelul butonilor sinaptici, unde sunt depozitate. Neuronul are intre 2-4 microni (granulele din scoarta cerebeloasa si cerebrala) si 125 microni (celule piramidale gigante Betz din scoarta cerebral). Este format din corp si prelungiri, care sunt reprezentate de axon si dendrite. Corpul neuronului este format din: citoplasma, nucleu si membrana celulas ai ie Citoplasma (neuroplasma) - are structura coloidala, care contine granule mici si refrigente lipsite de miscari browniene. in citoplasmi se gisesc organite generale citoplasmatice si organite specifice neuronale. Organitele generale sunt reprezentate de: * mitocondrii - care sunt raspandite in toata citoplasma, mai ales in jurul nucleului si sunt mai evidente i in celulele Purkinje si in motoneuronii medulari; * _aparatul Golgi - endoplasmatic neted, se gaseste sub forma unei retele de tubi_nere; dispusi perinuclear. Este bogat in mucopolizaharide si enzime, fiind raspunzdtor de elaborarea continutului veziculelor sinaptice; * lizozimii au forma de corpi multiveziculari, dispusi in special in dendrite. Contin enzime hidrolitice, precum ribonucleaza si fosfatazele acide; * centriolii — legati de procesul de diviziune- lipsesc; 13anditi in fensi de oteinelor celulare, t mari in ele unei sinjei si endrite si ua de 60- spirala. i nervos, gului si tenul lor glui. Au erobe si meuronii Rervului de ani, elulelor Clarke), e existi: prmeaza tente de omatina cu pori B clara, ANATOMIA FUNCTIONALA A SISTEMULUI NERVOS CENTRAL Membrana este dubla, avand o foitd interna neteda si o faté externa cutata, care este originea reticulului endoplasmatic. Membrana celulara Prezinté o grosime de 70-80 A, este trilaminata, fiind alcatuité din 2 straturi bogate in lipoproteine ce contin nucleozide, fosfataze si o colinesteraza nespecifica cu rol in transporul celular. Aceste doua straturi sunt separate printr- © zona clara, cu o grosime de 20-30 A. Membrana este strabatut de canalicule care se deschid prin intermediul unori pori la exterior. Prelungirile neuronului — sunt reprezentate de: Axonul este o prelungire unica si constant, subfire, neted, cu diametrul uniform gsi uneori foarte lung. La locul de origine prezinti o bazd larga de implantare, numité conul_de . in traiectul sau da putine colaterale, care se desprind in unghi drept, in dreptul nodurilor Ranvier. in general di o ramura recureanti colateralé care revine spre neuronul de origine sau se indreapta spre neuronii vecini, fie direct fie prin intermediul unuia sau mai multor interneuroni, cu rol in mecanismele de inhibitie prin anticipatie (feed- forward) sau inhibitie retroactiva (feed-back), de inhibitie lateral’ sau de vecinatate si de dezinhibitie. Aceste colaterale permit asocierea impusurilor aferente si coordonarea celor eferente. Axonul se termina printr-un buchet de ramuri numit telodendron. Prin intermediul axonului influxul_nervos_este condus spre unul sau mai multi neuroni (mediind procese de convergenfi si divergenta-a informatittor; mecanisme-de inhibifie si facilitare presinaptica), sau spre un organ efector. Conducerea in axon ¢: Axonul este format din axoplasma, in care se 2 gisesc neurofibrile, neurotubi, anitgcondri cu rol in elaborarea mediatorului, reticul endoplasmatic neted, ARN sub forma de ribozomi liberi sau in forma solubila, proteine, endo- si exopeptidaze. in lungul axonului are loc un transport continuu, dinspre corpul neuronului spre capatul terminal. Acest transport este de doua tipuri: lent, sub forma unei unde peristaltice cu o vitezi de 1-3 mm/zi (in acest fel fiind transporatate mitocondriile, lizozomii, veziculele sinaptice si dou’ proteine solubile) si rapid, de-a lungul neurofilamentelor si neurotubilor, pentru transportul proteinelor solubile, polipetidelor si aminoacizilor liberi (100 mm/zi). in neuronii secretori ai tractului hipotalamohipofizar viteza este maxim, fiind de 2800 mm/zi. Existi dovezi cd anumite substante pot parcurge axonul in sens invers, spre corpul celular, astfel cd in axon exist un transport bidirectional. Axoplasma este delimitata periferic de axolema, in jurul careia sunt teci de invelis concentrice, al caror nume depinde de situatia lor topografica si de natura fibrei nervoase, central sau periferic’, somaticd sau vegetativa.ANATONIA FUNCTIONALA A SISTEMULUT NERVOS CENTRAL Dendritele sunt expansiuni ale protoplasmei celulare, care ocupl 80% din suprafaja corpului celular, avind rolul de a mari suprafaja de contact a ‘euronului, Sunt scurte, bogat ramificate si cu contur neregulat, Conducerea influxului nervos este celulipets, sinapsele dendritice fiind eu atat mai eficace cu cit sunt mai aproape de corpul neuronului. nea microscopic a neuronilor (dupl Gra 9 in sistemul nervos Corpii neuronilor se grupeaz8 si formeazA centri sau nuclei nervosi, alcituind in interiorul nevraxului, substanja cenusie iar in sistemul nervos periferic formeaz8 ganglionii nervosi, care sunt dispusi pe traieetul nervilor (de exemplu ganglionii spinali de pe ridicina posterioari a nervilor spinali sau efectoare, ANATOMIA FUNCTIONALA A SISTEMULUT NERVOS CENTRAL Aceste fibre intra in componenta nervilor motori, adi motori si a ridacinilor anterioare ale nervilor spinali. Dup& natura mediatorului elaborat fibrele nervoase se clasifica in: - fibre colinergice — care au ca mediator chimic acetilcolina si care sunt: “BY NBIE paracimpatice b) fibre simpatice preganglionare c) fibre somatice ~ fibre_adrenergice sau catecolaminergice — care au ca mediator noradrenalina sau produsi intermediari ai adrenalinei, precum dopamina sau serotonina. Sunt reprezentate de: a) fibre simpatice sau postganglionare b) unele fibre centrale Noradrenalina este stocati in cele circa 25000 de varicozititi ale telodendronului, in vezicule ce contin fiecare circa 1500 de granule. 90% din aceasta cantitate este legaté de ATP in proportie de 4 molecule de noradrenaln& la o molecula de ATP. Restul raméne sub forma liber’ in axoplasma sau membrana plasmaticd, find degradati de dou’ enzime: monoaminoxidaza (MAO) si catecol-O-metiltransferaza (COMT) care continua actiunea MAO la nivelul sinapsei. ScAderea concentratiei de catecolamine in SNC produce 0 stare depresiva in timp de cresterea concentrafiel produce.o stare de euforie. ~~ Fibrele cietvoaae at lependente de corpul neuronului din care provin si care le asigura nutritia, in cazul in care este intrerupta continuitatea (sectionare transversal a fibrei nervoase) segmentul periferic se distruge (degenerescenti walleriana). a_nervilor_cranieni 1.4. NERVUL 1.4.1. Particularitati morfologice Nervul este format din fascicule de fibre nervoase axonice sau dendritice si constitue calea de conducere a influxului nervos. Fiecare fascicul este invelit de perineurium, iar in interiorul fasciculului fiecare fibri nervoasé este inveliti de teaca lui Henle. Toate fasciculele care constitue nervul sunt acoperite la randul lor de un invelis conjunctiv numit epineurium. Rezuménd cele de mai sus, rezultd c& invelisurile unui nerv, dinspre exterior citre interior sunt: epineurium (inveleste nervul), perineurium Ginveleste fasciculele de fibre nervoase) si teaca lui Henle (pentru fiecare fibra). De asemeni in tesutul conjunctiv al nervului se gasesc vase sanguine cu rolul de a iriga nervii, precum si firigoare nervoase (nervi nervorum). 23ANATOMIA FUNCTIONALA A STSTEMULUT NERVOS CENTRAL Endoneurium Fascicule nervoase —_Fibré nervoas& Celule nonneuronale mielinic’ Perineurium Epineurium. Perineurium Fig. nr. 8. Sectiune transversalat prin nerv (dupa Gray) Fibrele nervoase care formeaz un Nerv sunt reprezentate de fibre aferente $i fibre eferente. Fibrele aferente conduc influxul nervos de la periferie spre centrii de integrare nervoasi, putind fi, fibre somatice sau fibre senzitive, ele numindu-se fibre somatosenzitive sau fibre viscerosenzitive. Fibrele eferente conduc influxul nervos de la centri nervosi la periferie si pot fi la randul lor fibre somatice sau fibre viscerale, numindu-se fibre Somatomotorii sau fibre visceromotorii. Fibrele somatice sunt mielinice si predomina in sistemul nervos de relatie, iar cele vegetative sunt amielinice si predomina in sistemul nervos vegetativ. Trebuie mentionat faptul ci nu exist4 nervi numai motori sau numai senzitivi, un nerv motor Continand si fibre senzitive care transmit la centrul 24a a lt ts =] ANATOMIA FUNCTIONALA A SISTEMULUT NERVOS CENTRAL starea muschiului, iar un nery senzitiv cutanat confine si fibre eferente (motorii sau seeretorii) destinate vaselor si glandelor din piele. Originea nervilor Fibrele nervoase care intra in constitutia nervilor pot avea doui origini: originea in centrii nervosi motori sau originea in centrii nervosi senzitivi. Centrii nervosi motori ai fibrelor : somatice se gasesc tn coarneh ale maduvei si in nucleii echivalenti din trunchiul cerebral. Centrii motori ai fibrelor vegetative se gisesc in coarnele laterale din maduva toraco-lombara si din cea sacrat& precum si in nucleii echivalenti din trunchiul cerebral. Centrii senzitivi se gisesc in ganglionii spinali si in ganglionii nervilor cranieni. Unui nerv i se deosebesc doua origini: o origine reali, care se afl in centri sau nucleii nervosi din substanfa cenusie, si o origine aparenti care Teprezinta locul de iesire a nervului din nevrax. Manunchiul de fibre nervoase care ies din nevrax, incepind de la originea aparenti, formeazd ridacina nervului. Existi nervi cu o singura ridacini nervoasa si nervi cu mai multe radacini nervoase. Terminatiile periferice ale nervilor — formeazi receptorii in raport cu pozitia lor receptorii se impart i Propriocs i sii ori. 1. Exteroceptorii — se gisesc in organele de simt si rispund la excitatii provenite din mediul extern. in functie de tipul de excitatie la care raspund, ei se impart i ~ telereceptori sau receptori pentru distanta, care se gisesc in organele pentru vaz, auz si miros; - chemoreceptori sau receptori pentru contacte chimice, care se gasesc in special in organele de simt pentru gust; - receptori pentru contacte fizice cutanate, precum receptorii pentru simtul exteroceptori, bre aferente tactil, termic gi dureros. iferie spre > Receptorii tactili — sunt reprezentati de: azitive, ele * Corpusculii Meissner — sunt formafi dintr-o terminatie nervoasi le eferente ramificata ale cdrui ramuri sunt latite la varf iar printre aceste ramuri se giasesc randul lor celule conjunctive de sustinere in jurul c&rora se afla o tefea fina de terminatii i sau fibre nervoase. nul nervos * Corpusculii Merckel (discurile) — au structuri reticular si aspect de aul nervos discuri in forma de cupa, fiecare disc fiind situat pe o celula epiteliala cu Structura modificati. Se gasesc in special in pielea de la varful degetelor, pe au numai buze, in mucoasa bucala si pe glandul penian, la centrul 25ANATOMIA FUNCTIONALA A STSTEMULUI NERVOS CENTRAL * Cosulefele nervoase sau terminatiile difuze — sunt dispuse la baza foliculilor pilosi pe care fi inconjoara. Sunt fibre scurte si verticale cu rol in receptionarea excitatiilor tactile de atingere a firelor de par (de exemplu firele de par miscate de vant). * Corpusculii Vater-Pacini — sunt de dimensiuni mai mari, au forma ovala si pot fi vazuti cu ochiul liber. Un astfel de corpuscul este format dintr-un filament axial, inconjurat de un fesut conjunctiv ce aspect granular si de o refea nervoasa simpatica (amielinicd), numita aparatul neurofibrilar. In jurul acestora sunt dispuse, concentric, niste lamele foarte subtiri care alcdtuiesc capsula corpusculului. Filamentul axial se termina printr-o dilatafie sau formeaz’ ramuri colaterale care alcdtuiesc 0 Tetea. Acesti corpusculi au rolul de a receptiona excitatiile tactile de presiune, find stimulati mecanic (de exemplu elongafia unui muschi). Fi se gasesc in special in hipoderm, derm, tendoane, aponevroze, adventicea vaselor, articulafii si periost, precum si in mezenter. > Receptorii termici — sunt reprezentati de: * Corpusculii Krause — au forma aproape sfericd si sunt formafi din cateva lamele conjunctive care inconjoard substanfa granulara, in care se raspandesc ramificatiile terminale ale fibrei nervoase. * Corpusculii Ruffini — sunt fusiformi, fiind alcatuifi dintr-o capsuli lamelara subfire, dispusi la exterior si dintr-o parte fibroelasticd, dispusa in centru in care patrund ramificatiile nervoase. > Receptorii pentru durere — sunt reprezentati de: * Terminatiile nervoase libere — sunt fibre nervoase neacoperite (amielinice) terminate in buton. Se gisesc dispuse in stratul papilar al dermului, dar pot fi intalnite si in patura mucoasa a epidermului, constituind terminatiile intraepidermice, precum si in organele inteme (muschi, tendoane, ligamente, Periost). Au rolul de a receptiona excitatiile dureroase cutanate si profunde. 2. Proprioceptorii (mecanoreceptorii) — culeg informatiile provenite de la aparatul locomotor si de la aparatul vestibular, informatii care se integreazi la nivelul centrilor corticali, oferindu-ne senzatia pozitiei si a misc&rii corpului Precum si a segmentelor sale. Prin reflexe cu inchidere subcorticala se realizeazd reglarea activitatii reflexelor tonice, de Posturi si de miscare ale muschilor scheletici, Pentru aparatul locomotor — teceptorii se gasese dispusi in muschi (fusurile neuromuscular), tendoane (corpusculii Golgi si corpusculii Vater- Pacini), aponevroze, articulatii si periost (corpusculii Vater-Pacini). in muschi, tendoane si articulatii se mai gasesc si terminatii nervoase libere responsabile de transmiterea durerii profunde. - Fusul neuromuscular ~ este o structuri receptoare constituit din cateva fibre musculare, in jurul cdrora se afl o capsula conjunctiva, intre capsula si 26se la baza - cu rol in aplu firele au forma at dintr-un de o retea il acestora © capsula zi ramuri receptiona elongatia onevroze, rmati din a care se © capsula ispusa in acoperite jermului, minatiile gamente, nde. enite de greazii la corpului icali. se care ale muschi i Vater- muschi, abile de n cateva psula si ANATOMIA FUNCTIONALA A SISTEMULUI NERVOS CENTRAL fibrele musculare gisindu-se lichid interstitial. in fusul neuromuscular patrund doua tipuri de fibre nervoase mielinice: axonii neuronilor motori din coarnele anterioare ale maduvei spindrii si care se termina prin plici motorii situate la cele dou extremitati ale fusului, si dendritele neuronilor senzitivi din ganglionii spinali, care se termina spiralat in fus, numindu-se si fibre anulospirale. Rolul fibrelor anulospirale este de a receptiona atat starea de tensiune a fibrelor musculare, in timpul contractiilor musculare, cat si starea de tensiune pasiva a muschiului si de a le transmite la centri nervosi medulari, cerebelosi si corticali, realizindu-se reflexe tonice, de postura. ~ Corpusculii Golgi — sunt formafi dintr-un fascicul de fibre tendinoase, inconjurate de un spafiu limfatic, cuprinse intr-o capsula fibroasi. Fibrele nervoase patrund prin centrul acestei formafiuni si se ramifici pe fibrele tendinoase. Excitantul acestor corpusculi este tensiunea muschiului. Astfel de corpusculi se g&sesc in tendoane, raspunzand la excitatiile mecanice de intindere si presiune. Ei informeaza sistemul nervos central despre migcarile si pozitiile membrelor si ale celorlalte parti ale corpului, determinand reactiile de miscare ale organismului sau reactiile de pastrare a pozitiei normale a acestuia. in acest mod se formeaza simul atitudinilor si al miscrilor sau sensibilitatea mioartrokinetica. Pentru_aparatul_vestibular, receptorii vor fi descrisi la studiul acestui aparat. 3. Interoceptorii — receptioneaz’ modificarile care au loc la nivelul organelor interne, vaselor si fesuturilor, sub actiunea excitantilor chimici (chemoreceptori), a excitafiilor mecanice (baroreceptori) si a presiunii osmotice din sénge gi fesuturi (osmoreceptori). Interoceptorii sunt distribuifi in organele digestive, in aparatul respirator, in vasele sanguine, la nivelul aparatului renal etc. Excitatia acestor receptori provoaci senzatii corespunzitoare stiri organelor interne, precum durere, plenititudine, temperatura, etc. Excitafiile sunt transmise prin intermediul nervilor vegetativi la centri nervosi si ulterior la scoarta cerebrali. Nu se cunose localizarile cerebrale ale centrilor in care excitatiile primite de la receptorii viscerali se transforma in senzatii. Senzatiile de durere provenite de la interoceptorii viscerelor sunt totdeauna difuze, neputdnd s& indicam cu precizie locul de origine al durerii. 2