KIERAN EGAN Predarea cao poveste 0 abordare alternativa a predarii gi @ curriculum-ului in scoala primara ‘Traducere de Polixenia OlarCoordonatr stigfc: Stefan Popenci Traducitor: Polixenia Olar Coperta: Alin Juneu ‘Tehnoredactare: Alin Juncu ‘Teachings om ting” Cong © by The Unser of Wesem Ona London, Oni, Cana (Copii © Daten Pas, 208, pn Yess rors ‘a Rominieh Descrierea CIP a Biblioteii Najion EGAN, KIERAN Predarea ea 0 poveste: 0 abordar alteratvl a pred gia cuticulum-uli fn jooalaprimara/ Kieran Egan, trad: OlarPolixeni. - Bucuresti: Didactica Press, 2007 ISBN 978.973-87083-4-1 1. Olar, Polsenia (rad) 33 Pentru comenzi si informa vA rugim si ne contactafi ‘elefonffax: 021/410,88.10 -410.88.14 INTRODUCERE LA VERSIUNEA iN. LIMBA ROMANA, ‘Am vizitat Romania pentra prima oar8 in ultima parte a uni aprile 2007 si am fos foarte impresionat de clare spendide din unele pt din Bucuresti, luitorul numir den lie in eonstrucie side evidenta energie tri. Am puut, mulpumithoepitalitii publi sistului i traduedtorul, si vid cite ceva din frumoaselelocuri din 20na Palatulu egal din Sinaia. Am avut de asemenea priviegiul de 4 vizita un num de geoli din Bucuresti. Vizita mi-a lsat 0 impres sie foarte puternict i este deci opldcere deosbith sk scriu aceast Sut prefyé pentru ediia in imba roménd a ici “Teaching as Story Teling” Amscrisaproape doulzesi decir, darcartea aceasta micdrimane tuna dite favoritele mele. Acum au trecut mai mult de doulzel de tani de cin a fost pentru prima dat publiat, in engleck. Am sels © mare parte din et int-o lund si un pic. A fost una dinte ae cds penta care pare a se aplicafraza din limba englezl "lt Wiole ise” (-ascrissingurd). Dela bun inceput am fost nelniat sk VA cit de multe cadre didactic au utilizat cares, Chiat gi acum, cin calorese in diferte locuri, vin la mine cadre didactce cae Imi Spun c& au cumpratcartea acum cifva ani gi folosese eadrul de planiicae a ecilor de atun si sunt foarte mulumii de ezulate Imi spun e& elev lor invaya mult ma bine, Ist amines tem bine si sunt mai interesayi de Invajare. Poste la fel de impe legitura cu efectlasupra elevilor lor, cadreledidactice im spun ‘sceasta carte facut predarea mai interesana i mai pldcutdPREDAREA CA 0 POVESTE —— cle, Mult spun cd le- ajuat st se elivereze pentru a preda in modu in care au sit e8 ar vrea so fact dintotdeauna ‘Va pute imagina c8 aceasta este cel mai frumos luru pe care cae auzi un autor Desigu,presupun cl tof cel care au git cartea lictsitoae si muil8 mu s-a oboist 8 vind Ia mine s8 im spun asta. $i suspectez ef sunt apreciat mult si pens ide’ pe care de fap rele didactce le aveau deja si numa le asociazA cu carte ct Sunt foarte recunoscitor dr-ului. Stefan Popenici, care get ssigura acuratefentextului pentru elegereprofundh a ideilon ondona sine sumat dificil sarcina de ducerea in limba roman. El are © de bah si cred ef este persoana idealé pentru & east traducere desi na pot, din plcate,s8 judee rezltatee! Tin St sduc muljumiri dni. Polixenia Ole, traducatorul acesei cde Sunt de asemenea recunoscitordnei, Florentina Ton care a spent ideile mele gi sunt incintatc8 eforturle ei au flcut afi posbil el ducer aceast carte in ateafia celor implica fn educafie intersant 5 uid pent in Romina. Spr ch ea se va dovedi a emul care sunt implica fn erica munch 2 eductri Kieran Egan Vancouver, B.C. Canada Notembrie 2007 MULTUMIRI en pe marwinea aces Ai. Un num de profesor dela yeol Westwind din Richmond, British Columbia, a fost generos\ ca Wiipol or, ferindo analiza profunds si injelepiunea lor practicd mire mele lui June Chiba, Barbara Gawa, Marilee Prentice Janet White si Craig Worthing, da mai als lui Sandy Oldield, care hestona, m-a ineurajat, ma indemnat, a inceret gi &adaptat nodel in multe fetus. O tema cursulu meu Educatia 911 din Aceasth parte imi aparine, scrish printrun bara} de etic Michel, Rob Wood, Wendy Strachan si Lee Dobson. Cartea fost, ite din parea lui Pirie deasemenca, imbuntthié ca rezultat al sugesilor vente din partea egilor mei de In Universitatea Simon Fraser. Printe ce care it cu amabiltate carte sau pr din ea sunt Comel Hamm, Das diner, Suzanne de Castel, Meguido Zola, Selma Wassermaan, Ton O'Shea, Jaap Tuinman, Robin Barrow, Denais Smith gi an Andrews. Tuturor le sunt extrem de reeunoscttor pentru obsevafile lor generoase. De asemenes, am beneficiat de diseuti eu membri nde dela Wesley College, Melbourne, si anume cu Di Fleming Tony Conabere. Alan Gregory si Peter Musgrave, de la Monash Uni citi, de asemenca, matrialul si au flcut observai Folostoare. Elaine McKay, John Shelton, Ida si Hugo MeCann | Mike Degenbardt, dela Universitatea Tasmania, m-au ficut sk Imai gindese isi reconsider diferite pari ale material Observaile tui Maxine Greene (Teachers College. Columbia University) legate de artical pe care se bazeazi Capitolul 1 auPREDAREA CA 0 POVESTE = fos extrem de stimulatoare. Susanna Egan aimbundtiit material cu obisnuitele ei comentari profunde gi cu sfatul ei editorial. Est 0 pldcere si muljumesc lui Eileen Mallory petrs dactlograieel mateilului sau pentru "procesarea" lui uo bueurie constant, cu vitezh io eficciateimposibi Doul pani ale acestel ct au apirut fn article de ziar. Cate Ari din Capitol 1 au apdru in “Imaginatie si invajre", Teacher College Record, in iara lui 1985, si elteva setiuni din Capit lul 3 au apirut in "Predarea cao spunere de povest", Journal ofl Curiculum Studies, octombrie-decembrie 1985, Sunt recunoseitof editorilor si drectriloracestorziae cae mi-au permis s republig INTRODUCERE th ca 0 abordarealtermativi la modal- Unen de planificare a procesului de predare. O alternativa la ce gi fil do alternava? Este o altematva Ia procedura dominant Fomandath in planificarealeotilor sis unithjior de studiu si © Allomativ a citeva dinte principle urualerecomandate de regula electionarea conjinutuilor de predare. In aproape toate progra- le de pregitre a unui cadru didactic, cusanilor lise spune cl Ii plenificare tector si unitiilortrebuie mai int s identifice gi Mi ordoneze obiectivele, apois& slecioneze continutul gi mater si aleagh metodele cele mai adecvate gi apo! sd decid Iupraprocedurlor de evaluae. Cursanior ise spune, de aseme- (Wn ca prncipi cAlauztoare, ideea ef inviareacopiilor merge de I goneret In abstract, dele cunoscu la necunosut, dela simplu la mle del manipula activa le concepualizare simbolich Primal meu scop va fi acela de a incerca sf ait ch avem cu lovirat nevoie de alternative la acest mode si la aceste pincp isn cA. modelul obiectiveconjinu-metode-evaluare poate con la un mod de windie mecanic, neadeevat planted procesi- dare. De asemenea, voi incerea shart 8 principle uzuale fe modaitatea de invare a copillor sant inadecvate gi ne fac ignorim cele mai putericeinstrumente pe care cop le adue eu In oa. Modelul,precum si principle dominante sunt derivate lin eretri eduayinale i teoretizar care au ignorat apoape in egime putereag utlizarile edvcajionale aleimaginaii copier Un ait moiv al acestei ci const in faptlc& imaginafa copiPREDAREA CA 0 POVESTE Teowile noastre cele mai influente sau format din programe de cercetare care -au concentrat foarte mult pe o gam limitath a abiltiilr de gindirelogict a copilr Ace cercetiri au neglijatdesul de mult imaginaja este, la urma urmelor, o problem’ destal de dificil de ingles. in consecings,teonile dominante legate de procesul de fluenjat in mod profund educaia, jut la for- aia. O preocupare pllor dominante au lust e putin in considerare in i vai em vedea cum funefioneaz inaginaja. In in care putem vedea imag constant aa sth de zoneleactivithiintelect ae ¢copil special mi voi concentra asupra poveslorcopilor, in special povestilefanastice. Mentinnd ativitatea intelectual imaginativa In centrlatenii, voi incerca si redresez o balan legata de modk nosiu general de aprivi un copil ea pe un invajcel Ce fel de alternativ este oferi ‘ate procesuli de predae eare ne Incurjeazi si vedem lecfle Este un model de planifi- bi ca pe nste povest bune de spus decit nigte seturi de obiective ce trebuie atinse Este 0 abordare nicl prin eare se pune in prim-plan semnifcaia. Este 0 abords eae traseazA principii mai adeovate pentru favre, sunt prin f fit copilor cess carte cipi care folosese gi stimuleazd imaging este constr in jurul unui nou model de planifiare a procesulu de predae; este vorba despre un model ce se preocup in primi rind, mnifcaie Sle oferecopilor acces gi sii impli Aceasta nu este o carte despre modul in care sh predai fo- de. spune pur si sim spre modul in care poi s& losind povesi fc plu povest. Este mai degraba oc foloseatiputerea forme pe cae o are povestes penns a preda orice ral momdrisi abstract, ci prin poivce lero eu cbiets 6 Cima st fe mmirat, Uni oun gins fac oe pun ip erecta eae su pune 0 Peih un 8. Temen lines pest resi ste 95————— PREDAREA CA 0 PovESTE fennare’ jar pens picrcicd este calculus insermnénd “calcul Problema esata de acestea apare atunci cénd avem numere ms Numirarea multor crestitur si pieticele devin la fel de confi 6 si numirarea lururlor pe care le repreznts,Haide si lua discutie povestea unui rege din Madagascar care a tit cu mull in umm. Acesta voia sie ci soldat avea in armata lu. Puta inventa pentru el un conse in ios ali cine care st nu ai ii ode. Amat fost adunatd la unos pe ovast cimpieAcest ‘umeni ms aveeu modaltti complicate de numarare gi cbgnaia of uilizezeniste metode de potrivire. Cum ar putea numira gnipurle nesfryite de soldai?Cei cinci consi fir idei sau tot plimbat inate snap dictum rezliat,fecare dite ei trebuind sgh imérturiseascd egecul. Atunci regele sa intor ce sfiuitorl cl ingenios, care a vent eu 0 solute Ingeniosul consiler ia pus pe cei cinci consileri rh idei s& ‘ute in jur pind cin fiecare wisese cite zecepictrccleApoi el puss tea in fnie Langa un spatiu ingut dite dovd ste! ta Imarginea cdmpie! unde era adunaté armata. O mash a Tos eyevata {in faa tor si un bola fost pus in fajafecdruiconsilier. mate 4 $4 ordonatapoi si treacdunul cite unul inte sinc. Pe mnteurd eo flecare soldat trecea primal conslierpunea opietriccd tn boll stu De indat ce avea zee pieticele, ficcare data cnd ua ce ian nou test sepa tzcepice conse delinglcnseens Pieced Inbal stu Agacd dul ce wecns cose lagen Bi opleticiet In prin bo aimee deal dace cena ind primal consater i gol eu sh do pion a s iu ce pict inca Gra daeaol ined eke eg tetot ele sce iri see es Sle @ ns aa Ac sind erie ales conser nse pesacn ete *i Diphcel ues consi acomplcutinae ence a leahuatinet odadinmish pune raneeseee eset 1h Sam dager Sie conan th dina pe mur ce da weeny ‘pid ine avs Dup cow re tech cs ta tc 96 STRUCTURA POVESTIL IN CURRICULUM owilier ven oper in boll sh, pate ven 3a rien tpt al dn gee, primal gape, Des ra exact 13867 soldat in i ingeniozitate, consilierul cel istet al regelui reugise 88 nu- mere nega small cu doulas! de pete Cala acti ar putea si pund doi copii s& numere clasa in felul acesta, sau un fo apt uma pai ened st oe in Tune de crluaren cad ida pivind radu de imelegere al pon el ar putea rose acon su ar putea smodalitate de rezolvare a conflict i ebution? ieriéacelor opoziti ar tre Ce grad al m CCadral didactic ser putea indrepa spre o concluze intebindu pe cop cum ar fi putut consis regelui 8 numere soap dact hu ar favut pete in ju din ce arf put alt zece lira care si putes ajunge Ia soli ch tg Tee la nda. Cada did na puma cone are urmatorul consilier pum ann singe oe mio ini tetode de rumdrare cu degile Cop wa putea di vind Cite dn elem ingle meode de art de mire Srna en carle ace etn mare pares ase inn Tora mina exa ce event orig——— PREDAREA CA 0 POvESTE = win Cop st incr st amie np ata fall ct msoriatee fica dnt not cae Puts decuge maces di secon ests aeid! Inst umes Sunt chiar fri nici o idee | asl tenelr nase dn Cl ales espe Fem mai impo voice doar dap ace tin Sa igen oan care deutleaea mer femata a putt fi numaté de cine oament ee un exemply asipa tod In ca ucem ca lucrurile dificile s& devind : vin are Tot ind de sel de meu de nanan ‘etienal unc mtn mnmate Sree PUnor asl de lcruri edt se S__Eeatsaren: ‘Cum stim daca fo niozitatea inventatorilor si ce ae cle invitim. Sar putea si Incheiere, despre Euclid gi oli. Acestea au rimas ce ‘atematica imp de 2000 de ist cijva dinte cei mai ine ‘refit Euclid in cteva ca tia este o cae ingeioas ‘oase. Trebui strana amuzant, Cartons cu numer tea acocda mai mult cord in prezent st infees subiect 0, dacd important ‘si dacd a fost invitat con Pare Exist o gami de teste init it et ot arta in ce sur a fost. al plastriin sistem —— STRUCTURA POVESTII IN CURRICULUM ‘eu mai important, efor impuru al eadelordidactice ar tebui iv mod ingelept sf se indrepe spre acest cr, Tn context muncii de 2i cu 2 Ia clasd, sar pirea c8 este putin inuti) penta cinevs care st in biroul su uitindu-se spre grina scopertt de 2ipada s sere cea ces-ar plrea af un nonsens despre magia numerelor—In special end este o astel de pt anevoioaost de ada atitor cop abiitatea de bazd dea lucra cu caleulele, ins fu atrag atejia spre calea practic mai ujoari, nu spre 0 teorie superficial. Atunci cind copilul dobindeste sentimental surprizet f locantiri, atunei vor arma gi abilitigle de calcul. Abliile be baz sunt incidental, Ceea ce este important pent iavitarea matematii este magia pe cae a smti-o Pitagora, Sin plus lam se, i legat de aceasta, este amuzamental asmerelor. Ele lucreaz Jumele eu mamere sunt mpreund ea un true vei. Deci jocurile gi una ditre modalitjile la care aplesza Sentiment uit. D magia nu poate fi stinst fn intepime decit de anumii indivi, in himb amuzamentul poate fi peceput de aproape tot. Aproape tof paciii intelectual dervolate pentru a putea minui cu ele matematice de baz. Trucul pedagogic este ace- Ia'de ale ara de ce ar trebui sf fie sient de interes sisi sal icin acest Ira LITERATURA/STIINTE UMANISTE discus’ asupra uilizisit modula despre povestea i, in completaes mei povestilor ar tre sh ada cov ficjionalé. Am fkcut cistinefa intre modell formei povesti, care sa constuit din doar citevatrisituri de bazi ale povest, 41 po- ‘estea fictional inst. Poate va deven evden faptl ck ev cred cA svestile~povesi fictional ob smite precum basmele povestlecu venturi fantezil i explorrile sili narativ eu dragons inchi- sori subterane~au ulizari educationae considerabile. Povestea are uno universal cultural important, Puterea povesiloe dei implica 99———— PREDAREA cA 0 povests —— Be copii de ale stimula imaginatia gi de ale lrg experena,sim- Patile i inelegerea, este ignoratt Ingle ignoratd cu costriedicafionale consid. ‘abil: Unii pings unele cadre didatice citese povest copilor inflccare Pen mine asa inser sh ai avanaeedcajionale poate face lista game de avantaje educafionale 8 avantaje educationale care de- ung dint-un program legat de leturarea nor poves in fecare 2 Janet Kendall (1988) l-8notat pe urmatouele "ured un mode de arate ate de ere pet copi, Proce sulderansfrmareasimboriorin ovine chin ote a Site dau un model e cae cop sunt neural wrmere + exinde vocabularies capaiatende leurs * end sama de concept pe care cop le pt fle! de Sci" coogi or despre lume + ieejle dine nba sr cea vor evn msi clr, apa cum ee putere limi fomale de a prude ica de ota import Le ara copilr et man nun ck vie pe eae leo simul #minuna ile pot contine poate fi ameftoare Ratna de a asculta povesti poate stimula intreagi gama de ability cognitive. Copii care ajung 88 ineleagh povent extrem de Sofisticate ajung la necesitatea de dezvolta un simy al cavzlitai em de subi Else fiz co pal extrem dela de emofi umane yi cu modaliaile dea rispunde la acestea. o po. ‘motional. Ele sunt, dupa spusele lui Ted Hughe nig “mci fabieh de infelegere™. Noi revelai se deschid imaginlor $i modelelo lor in mod continu. (Hughes, 1977, p 12), um povesea tiv nu exe sie acests seu mi pot altura acer care susin idea crest timpulut pe care ping cde didtice ar webu si pereacdspundnd sau ind poveye copier Ue ‘rose ay putea adsuga o crest cel pun ciudatl povind implicaea 100 STRUCTURA POVESTII IN CURRICULUM pe care o ara adesea cop fh deo poveste spush cu vorbee cuivas Gu voce’ ad de aciviatea fluent de cre a aceleigi poveyt Spusui povestt fal de cittl povegtt necesitt practic, dar probabil al ment efortul). Abilitiile iteralizari, care sunt considerate centrale tn curt culum-l infelorumanist, sunt adesea predate poi consolidate print list de exereii, Prinipilecaptoleleranerioare sugereaz {ham putea invoce modelul forme povesti pentru asl de sarcin esi fir o garanie cA acest conceptie a noast referitoare a sarcinile centrale va rimine neatns8. Am mentonat in capitol tried in timp ce povestea este paradigmainjlegerii modelulu pe care construiese, exis alte forme care implic inglobeazd citeva inte aceleasitisituri structurale de ba2i, Dowd dinte cele mai evident sunt cul gi acl tip de poveste miniatura care est gl tna, Indiferent de abilitatea paricularh pe care Incearci cineva si 1 poate beneficia de faptl ch aceasta este prezentath in oc, al une glume sau jc de cuvinte~ sau, desigut AcestIucra nu se fesomanda numa 8 un contest un in cadrul une pove instrument motivational. Ideea est ci jocurile, glume s jocurile de cuvine inglobeaz4 citeva dine aceleasiprincipi de intlegere comune, de asemenes, si povesti Pentru af efciente din punct de ‘vedere educational, jocul, gluma si jocul de cuvinte ar tebui fo Tositepotrivtprincipilor expuse in capitlul tri, © glumf nu este doar amazand este in mod potential una dintre micile fabri ale ri, um fe in care ia nastreinelegrea ss poate extinde (simp glum implied adeses o opozite tre o expectant normal sun element in dezacord cu aceasta expectant. Cupinsul laboreazh conflict, ir concluziacezolv8 dezacordul inn mod at sa int-un mod agteptat care este flcut sh park ciudat de Citre nepotriviea intros la inceput, (Nu exist nimie mai stupid decd incerearea de a desrie sau analiza glumele ) Poate as introduce aici un exemplu banal al utiliziril glumefor ‘mai degraba docit exerci fra context n dezvoltarea abilitilor de lieralizare, Fac acest hucra penru ef tocmei am fost intrerupt de David, care are gase ani i cite, dups ce m-a convins si pun o 101———— PREDAREA CA 0 POVESTE ————e Pancarintrcu me cu "Reese pe Davi Egan het exiitun dom Monat Buall ncaa ce ctor toe Petia in are se bua vorbeased din pln dope con deca “pintile micute”, L-am invitat si se uite, dupa ce eh indice 7 Aevreme principle dure & ; care sunt opanizate dictonaree gi tle de telefon, Un copil de gase ani ar putea ap inva sath lizeze ehuarea in dicionar pentru ch eu nu as indian’ 4 ineed cum au fost nui onmenit dup anumite pr le comple contrast fal de cea ceestecea mai comun abordate sens erat objective precise. Acest nu incurjeaz8 separarea activi de cite (sau proces de ctr) si singel umanste In abi subabliti. Lai Davidi-a fost data de Criciuno ert despre cn folosease un dietionar (nu de ele mine), oy re mine). Aceasta este o broguricd de 40 de pagin,atractiva, destnatésubabilitilor, onsttue modalitates de wtlzare a ditional, (rom: word), saat, tn dn Fancast Indesit di) pr wank“ pa nee ae a me sa pe ota tne ea" Nghe niu) ches limb8 norvegiand #4 paza eu condus la defnitia cuvdntull award (recompenst pens pre- miu). Chir dacdam trect prin bropur, mu sunt in stares doe fez. Aceasa nu este probabil corect, isi el ilusrenza prea dresate subabilitijior incurgjeazhsensul si coerentaFugi. lar copia trebui sd lance cu asifel de fige si brosur nestirite, sina cu "activtitle de dee voltare a ablithlor" care ar arata in mod clr scopul lor, inelexl ‘elaia cu orice are infeles dincolo de lumeaizolata si erties ¢ ¢lasei"bazath pe abilitae”, Principle uiliniédicfonarlu sunt, desta de ugor de inva, is re mare pe exercti AF céteva jocuri scut, glume gi jocurt 4e cuvite sau povest cu indicat si sprijin acolo unde ests voveie 102 STRUCTURA POVESTI IN CURRICULUM ——= ot face treab bund, fro muned prea laborioasi cu exerci ce ltlizeazssubabilit’ipsite de context Asuprafaptulu c& dezvol- area seturilor de subabiliii se presupune afi implicath de cere are slimifch este o iluzie istuctivi am dscutat in detalu inal (Ean, 1983/1984), Acesta este poate un Fispuns exces pentru o anumiti brosur ‘Merg fas att de departe numai pentru ci modalitate in care este shordardaceastbrogurl este aga de comund pretutindeni in mate- Fialele de pregitre ale glinslor umaniste. Putem vedea procesul ndiri si chiar numele domeniul. De obicei, i se spunea pur si Simpl “engl” — un termen care implica toad complexttea att do invdjareauneilimbi sa literauri acesteia, De aici gi pnd | "singe umaniso” si apoi la “abiitai de comunicare”discutim de biective mai precise si mai tangbile, Cees cea tins s ase in urma tehnologizarea predaii 1a curiculum-ului este idesa inva a ceva ce merit comunicat.Stnjele umaniste par af vlzute ca zone de abiltayi si subablitnt care constiuie alfabeizarea de bazi Aveasth miscae este desigur, Incurjat de un stight de protest i de realiziile iticosstoae ale “alfabeizri” ~ aga cum este milsurat de teste care se eoncenteazd aproape in excusivitate pe ‘abiltajile de baza", Aste, pregtizeas-acenrat inexorabil pe res izare siltilr pe eae le misoarhtestele iar scopurile mai pline de injlessefertoae la cit i sers au fost suprimate in mod dat. Jusificarea Lega de atvitatea de ite in scoala elementarh jmpla, extazul ~ 0 intoxieare ce poate 6 realizata prin ‘devi la ‘timularea gi ullizaea imaginafel, Dack nu putem adc nivel de a experimenta acest cry, tune! toa’ manipulate sub abiltilr din lame vaio realizarestril sta Seamnd foarte mult cu ideea pe care am enunat-o ia sectunea antroart despre concept de imire atunci cind vorbim din nou oideee exotic, relevant ve alfabeiarea urmeazl 8 fe mai ‘despre matematicd. S-r pute poate doar pentn 0 elit penta los————— PREDAREA CA 0 Povests ————__ Mulder lian ose ma die. pragnuc cao ona lead ee ese relevant peat mau tt te toons exalt Deed ves isin chewed ma npr pete ie Ge sag 2 ngoree se puny ‘88 inveti sd citesti ed repo i a ega dngy Sunt sie reap copie ac dn bg Ceca c pte el mai a tel pu efon. Abie yb setae Lime fe mains un vg sya dn un stimulent adecvat sau o justificare adec\ 1 ‘acon spel pen coil cer medi ean Uimulent sau aceasta justificare. in lumina nx i fice aspra ai bis niciuna dintre cercetdrile pe care le-am ftcut nu : este vazuti ca o sarcind tehnica extr : fe const aten pies. onde complexa : pled ce mene st feo ld pnaglnerten srr ara aun eu ced et money i pre puis Dacca cum cane din Lapua -extem de eet a ee maodloi is tim sopusces coca ee Desig atv, de cre een foe nen de Bex sac recipe nased arf cea de redone en, cxplica din pune de vedere psboloie fred useene cass he Pat nora edscainls. Prevepaes notte {Stn ol de a nape capt cn et ee it nenundrae meal tebe otf scsi sa inet tnt nd Indl [Beologzare spleen casei muprest comm sarin eductoal , ntradcv ml scdecu imi dives ok, enareaeii mai deat pe mens, ect pe Cele sleds Exsthun pra doch ome en 108 pe col daclo spunem in felul aces STRUCTURA POVESTII IN’ CURRICULUM de. catalog cand anigiiniii care nu stu nimi. Cred cf acest fel de a vedealucrile deriva dint abiltate de 1 vedea diferenfle dinte preoeupaile pshologice \educajonale Exist mi se pate me, oconfusie educaionald istrichvi inte cele dua, dtorathin mare parte influent enorme, desi acum in deci, Pathologie asupra edcatich ‘0 diseuje similar trebuie avuth in legitrs cu soierea. Unci n intense concent pe abit gi subabilitt ca actvitate de rere consitutiv fi ipsete idea ch jusificares educational pen na inva cur sh soi trebuie vAzut in putereaextaticl dea even side a exprima lumen propre cua. in ceea ce priveste activitatea de cite, se poate afta o lista unei game de valor care decurg din seri are formeazAunelejustificlri pena invitareaactivit + scrieres inseam a crea; ne permite s ereim imag sau eve- rimente sau personaje. Asa cum cuvitele sunt folosite pentru 1 descrie adevirate lucrun sau evenimente, tot astfel le puter folosi pentru a crea lucruri sau evenimente care nu exist + putem pune modul nostru personal de a vedealucrrileint-o formd publics Punctul nostra de vedere pose fi pusint-o forma ‘cates! feck public, care si fac sh feel insusi un obiest in lume + lumi i personaeleimaginate pot devenivehicule cae s duct mai depart ceaile lor fantastic. + actvitaea de sriee cere gi incurajead ieea de a face jude practices estetice; este osructurconsrutvl care "cau 8 fle ceva mal mult dsato activitate de respecare a reli" (Eisner, 1978). Dac serierea devine in principal o activitate de espect- area regu, stun submindm surseleintrinsec ale satisactiet pe care ea le poate oferi unui copil. Est structura de cautar, ‘lutarea frmelorstisfcitoare care pot da oplacere mai mare fii de procedura de urmare a uneiregul, Regula este un mijloc e chutareastructuri, iru srt in sine + elementcle inventate ~ personsjle, evenimentele,descrieile — pot fi puse iniran intreg mai mare a povesti sau al eseului os———— PREDAREA CA 0 POVESTE ———= Completarea une ste de structur a sere ma m stilt aditionale * se pot strctura forme de screre pentru a fur : a furniza imag pee suasive care pot convinge pe eit de valditata vzinit pie vate a seritorului, Aceste re neces tink persve pnp lou nivel simpla de ansfomare avait mod! incr ova le-ar avea, . pe care aceti altel ny pot deveni subieetul scrierii si scopul e : ses lu Erupts prep poste i etic al cuiva, Aces hie simpatia pei ue Acum, dac& aceasta pare o list car, cura inteuul teebui ste dat ut Elliot W. Eisner Ceca ce am Picat ac a fost iu idle pe care le enun in artcoul "Ce inva opi aunci edd Dietena"(Eisner, 1978) ssl le converes la idee activi de seriere. Orcine lear putea elabora mult mai bogat si eu recomand ‘a tei care sunt interes in aa ceva citeacd aicolul sau sf discuterelevana sa fh de sire, precum fh de activtatea epi dea acestei liste este ace melor juedtorilor int-o echipa de fotbal sau hoch, cu scopuri refer la stsfactile legate © poveste fantastia, sau un prietenimaginay, sau suroara sau fa milia pe care cineva nu o are. Aceastd putere si saisacile unt cel care furizeazajusificares pentru extinderea efortului pe care © cere ideen de invajare a scrsuli. Acesta pot prea din nou drept nist termeni terete fantezig rupt de realitatea de zi cu zi ace sci ins ei eprezint, cre eu, lucrurile importante definut minte stan cind predim activitile de sriere Dact seopurile noaste sunt doar nist activiediutiitae vitoar, tune pierdem legtura 10 = srRUCTURA POVESTIL IN CURRICULUM cu educati. Ei bine, att despre introduceren detaiatpolemica. Am dept pericolul de a stabil “abiliiile® gi modell formel povestt ea posts binae. Nu vreau spun asa: desgur, abate webuie sesmalate buctic& eu buefiel, Ieea si motvul pent opoztia trea aparenta vin din fap centrares pe ability este izat de Tnute cadre diactce, cotvinge poate de manual gi programele de ‘Hfabetzare, ca 1 modalitaea ginjiicd de a rispunde la presiune Social dea crest “abilitile de baz, Aceasta direct mi se pare tate gi sircires de ingles in {8 un pas radical inaimte cate steil {colle elementare~ pent toate motvele date mai devreme ‘Deck eum artebui sk planiicdm oleetieta "forma povesti” des ‘2? Cel ma simplurispuns, Tens, AF cecum si folosim vigula la clas Ured, este ch nu ar tebui sf facem nicioda un atel de trebui $8 Incorporim predarea flosrivigule into acivtate de Tiere mai plind de infeles. Cineva ar pues sublina in textele pe pen truce face mai usor de infels gi pentru a evita postbile confit. L Copilor © pagind dito serie medieval cBreia Te cites cd virgulele sunt flosite pentru a impr text ‘ear putea ari i tipeese vigulee. in acelezile, oamenii aproape e8 citea in tleduna cu voce tare, pentru aja la nterpretarea senshi. Virgule teste oinveayie importants care ne ajuh och s&infelegem sensu! pucatlor de text pe care virgula Le desparte Invijrea tia ingle! In mod adecvat este orealizare ce a neesitat mult tmp. Copii ar puta f inva sh Te foloseasl,s& corecteze cazuti de egel care sau de utr defecuoase. Astfl de “ailti" sunt flere incidental: na exist regli grle cae si fie rapid invite in ura co ullizareavingle, Convengia atzi este de depate de & tutia eat mai pune virgule fj de ce era cu citevasute de ani in rma Pentru carficaunele prncipi debazA ale uilizhi vingle ‘rar putea inventa jocuri verbale simple, in cae uilizareavirguei Sfecteazdinjlesl, Sune lao petecere gi pute alege coninutl asa cum dodii, punind virgule la Lourie corespunzitare: hare Ceicane dalciur avioane ciocolath pipugt camion befizoare. Sau wor