Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Paşca Sever
11
id I D I DSS
gm 2
vgs VP
VDS constant
Observaţii:
gm depinde de PSF, mai redus decât la TB datorită funcţiei radical. Cu
cât curentul de drenă este mai mare, cu atât panta este mai mare.
Panta maximă a unui TEC-J se obţine la VGS = 0 şi este |2 IDSS / VP|.
Observaţie:
Schemele echivalente ale TEC-MOS şi TEC-J
sunt identice. Ceea ce diferă este numai
relaţia de calcul a pantei.
15
Parametrii de cuadripol
ai TB la semnale mici
17
Etaje de amplificare
Observaţii:
Circuitele prezentate includ componentele (rezistenţele) care asigură
polarizarea tranzistoarelor în regiunile amintite. Pentru etajele de
amplificare cu TEC s-a folosit numai un TEC-J dar circuite similare
există şi pentru TEC-MOS.
Pentru simplificarea schemelor s-a ales varianta polarizării de la două
surse în unele cazuri. Numărul de componente din schemă este în acest
caz mai mic şi schemele echivalente pentru variaţii mici de semnal sunt
mai simple.
Schema simplificată:
Schema completă:
Observaţie:
Cu cât rezistenţele RD şi RL sunt mai mari sau panta tranzistorului este
mai mare, cu atât amplificarea este mai mare.
Schema simplificată:
Schema completă:
Schema simplificată:
Schema completă:
RB || r
V V
RS RB || r I
RB || r
A0 g m RC
RS RB || r
gm V 0
RS r RE
V O g m RC V
g m RC
A0
1 RS r RS RE g m RS
Deoarece în general avem g m 1 r 1 RE rezultă
R
A0 C
RS
Impedanţa de intrare:
1 1
Rin
g m 1 r 1 RE g m
Impedanţa de ieşire:
Ries RC
Impedanţa de intrare:
Rin r 1 F RE
Impedanţa de ieşire (se pasivizează circuitul,
se aplică o tensiune la iesire Vies şi se
calculează curentul absorbit Iies):
r
V V ies
r RS
V ies r V ies
I ies g m V ies
RE r RS r RS
1 r RS r RS
Ries
g m r r RS 1 RE 1 r RS g m r F
Concluzii:
Amplificarea este mare în cazul conexiunilor EC şi BC şi subunitară dar
foarte apropiată de unu în cazul conexiunii CC.
În conexiunea EC se obţine o inversare de fază între semnalul de intrare
şi ieşire, în timp ce conexiunea BC nu introduce această inversare.
Impedanţa de intrare este medie în cazul conexiunii EC, mică în cazul
conexiunii BC şi foarte mare la conexiunea CC.
Impedanţa de ieşire este mare în cazul conexiunilor EC şi BC şi mică în
cazul conexiunii CC.
Din valorile acestor parametri se poate vedea că etajele de amplificare
în conexiunea EC şi BC se folosesc atunci când se doreşte obţinerea
unei amplificări mari, în timp ce etajul de amplificare în conexiunea CC
poate fi folosit pentru o adaptare (conversie) de impedanţe.
O analiză a comportării cu frecvenţa arăta că la conexiunile BC şi CC
lărgimea de bandă este cea mai mare. În conexiunea EC se produce o
reducere importantă a lărgimii de bandă, datorită efectului Miller.
SC GC DC
RG g m RC g m RS RG
A0 g m RC
RI RG 1 RI RS g m RI 1 g m RS RI RG
Rin RG 1 g m || RS RG
Ries RC RC
RS || 1 g m