Sunteți pe pagina 1din 105

Scaffolduri inteligente pentru

stimularea regenerării tisulare

Cursul 2
Biosticle
(bioglass-BG)
C las ificare
În funcție de sistemul compozițional

Silicatice

Fosfatice

Boratice

Sisteme compoziționale mixte


❑ Larry Hench -1960 , Universitatea Florida Biosticla 45S5
❑ 45SiO2-24,5CaO-24,5Na2O-6P2O5 (%grav.) →45S5 BioglassR,
❑ legătură cu țesuturile vii, conducând la un țesut stabil și
rezistent la interfața țesut viu – biomaterial.

❖ Nivelul de biocompatibilitate al unui material poate fi corelat cu


timpul în care s-a realizat legarea de os pentru mai mult de 50% din
suprafaţa implantului (t0,5bb).
❖ Indicele de bioactivitate se defineşte după următoarea formulă:

100
IB =
t0,5bb
Biosticla 45S5
❑ Larry Hench -1960 , Universitatea Florida IB = 0- limita compoziţiilor care permit
legarea de ţesuturile dure
❑ 45SiO2-24,5CaO-24,5Na2O-6P2O5 (%grav.) →45S5 BioglassR,
IB = 8- limita compoziţiilor care permit
❑ legătură cu țesuturile vii, conducând la un țesut stabil și legarea de ţesuturile moi
- prin speciile eliberate activează
rezistent la interfața țesut viu – biomaterial. mecanismele genetice de geneză
osoasă
❖ Rezistență mecanică scăzută
❖ Cristalizează rapid la tratarea termică la temperaturi mai
mici de Tg
❖ Proprietăți de sinterizare slabe (bucăți mari de
sticlă, construcții poroase sau scaffolduri sau acoperiri)

Compoziții alternative de sticle


bioactive

-Zn, Mg, B- conferă o viscozitate ce permite sinterizarea


și modificarea tehnologiilor de procesare (TEC) pentru a
se potrivi cu cele ale aliajelor metalice
-K, F - eliberarea lentă de fluor
-Ag -acțiune bacteriană
-Sr (StronBone ™)- creșterea oaselor.
Eliberarea acestor ioni poate fi controlată
modificând NC și dimensiunea particulelor de sticlă.
-Mg caz special
-Compoziții de vitroceram.
Imagine 3D (microtomografie) a unei scaffold
din sticlă bioactivă. Liniile sugerează căi de
curgere a lichidelor fiziologice prin acesta.
Folosind tehnici de imagistică, porii și
interconectările dintre aceștia pot fi
cuantificate. Interconectările unui scaffold
(pereții scafoldului însăși fiind transparenți) au
pus în evidență căile de curgere prin el.
❑ Material inovativ în regenerarea de țesut dur.
Biosticla S53P4
1 Proprietăți antibacteriene 23% Na2O

2 Biocompatibilitate ridicată 20% CaO

S53P4
3 Bioactivitate excelentă 4% P2O5

4 Potențial angiogen
53% SiO2
5 Osteoconductivitate Compoziția gravimetrică a sticlei S53P4 și
caracteristicile biologice ale acesteia.
Biosticla S53P4

Aplicațiile biosticlei în regenerarea țesuturilor moi dure .


Biosticla S53P4

chirurgia stomatologică

chirurgia coloanei vertebrale

Efecte funcție de forma de prezentare


Influența sistemului compozițional

Si
Silciu

Menține rezistența țesuturilor conjunctive.

Ca
Calciu 1. Sodiul (Na+) este eliberat de pe 2. Ionii de Na+, Ca2+, și P5+ eliberați,
suprafața sticlei bioactive și induce o precum și Si4+ dau naștere creșteri
Constituent al țesutului dur, creștere a pH-ului (mediu alcalin), presiunii osmotice datorită creșterii
producând activarea enzimelor. ceea ce nu este favorabil bacteriilor. concentrației de sare, adică a unui
mediu în care bacteriile nu pot crește.

P
Fosfor Aceste două mecanisme vor inhiba în mod eficient aderența și
colonizarea bacteriilor pe suprafața granulei.
Constituent al țesutului dur.
Influența sistemului compozițional
a
➢ Imaginile ilustrează impactul biosticlei S53P4 asupra
Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (a), Klebsiella
pneumoniae (b) și Acinetobacter baumannii (c).
➢ Inhibarea creșterii bacteriene poate fi observată prin
modificarea morfologiei bacteriilor, deformarea celulelor și
formarea găurilor în membranele celulare.
b

c
Osteointegrarea, osteostimularea și regenerarea osului
 Osteointegrarea

 Osteostimularea și
regenerarea osului
Activarea genelor
responsabile de
formarea osoasă în
celulele osteogene
OSTEOGENEZA este capacitatea de a diferenția osteoblastele
din celulele osteoprogenitoare prezente în os sau în
materialul de grefare (dacă a fost însămânțat anterior cu celule)
pentru a produce os nou.

OSTEOINTEGRAREA este capacitatea de a crea o


legătură chimică stabilă cu țesutul viu, fiziologic evitând
formarea unui strat fibros

OSTEOCONDUCTIVITATEA este capacitatea de a sprijini


noua creștere a țesutului la interfața grefă-țesut,
determinând astfel formarea unei vascularizații orientate
și bine organizate și a unor noi sisteme haversiene.

OSTEOINDUCTIVITATEA este capacitatea materialului de


a induce producția de celule care formează os prin
diferențierea celulelor stem mezenchimale multipotente.
Aceste celule sunt localizate în țesutul înconjurător și pot
produce celule osteoprogenitoare
Caracteristici
compoziționale

Zn Mg
Zinc Magneziu

Vindecarea rănilor și repararea Activator pentru enzimele care


țesuturilor. transferă fosfații.
Observarea directă a rănilor provocate de arsuri create la șobolani și tratate cu scaffolduri din fibroină de
mătase (SF) / chitosan (CHI), BG / SF, BG / CHI și BG / CHI / SF după 3, 7, 14, 21 și 28 de zile.
Scaffolduri fibroase asemănătoare bumbacului produse și implantate subcutanat la șobolani, inclusiv sticla
(A) 45S5, sticla (B) 13–93B3 și (C) dopată cu Cu 13–93B3
sticlă; (D) mărire mai mare a microfibrelor de sticlă 13–93B3 cu margele de sticlă de dimensiuni variabile;
(E) covorașul din microfibre de sticlă cu conținut de cupru 13–93B3 pentru
implantarea la șobolani (E).
11/9/2021

Scaffolduri inteligente pentru


stimularea regenerării tisulare

Cursul 3

Biosticle
(bioglass-BG)

Biosticle mezoporoase
(MBG)

1
11/9/2021

 Includerea ionilor terapeutici în structura BG și eliberarea lor la dizolvarea acesteia în contact cu


mediul fiziologic, nu este de obicei suficientă pentru a atinge proprietățile multifuncționale
necesare pentru stimularea activităților dorite sau a răspunsurilor țesuturilor (de exemplu,
vascularizație adecvată și funcție antibacteriană).
 Pentru a depăși această problemă, în 2004 au fost dezvoltate sticlele mezoporoase care sunt
obținute în general pe cale umedă (metoda sol-gel, hidrotermală sau precipitat-gelică) în care
un agent tensioactiv este încorporat în „sinteza umedă” a sticlei ca agent de direcționare a
structurii.
Agenți de direcționare:
 poli(oxi etilenă)-poli(oxi propilenă)-poli(oxi etilenă) (PEO-PPO-PEO) Pluronic P123;
 poli(etilen glicol)- poli(propilen glicol)- poli(etilen glicol) (PEG-PPG-PEG), Pluronic® P-123;
 bromură de hexadecil trimetil amoniu, CTAB;
 poli(etilen glicol) metil eter (mPEG);
 acid citric.

 Pentru a depăși această problemă, au fost dezvoltate în 2004 sticlele mezoporoase care sunt
obținute în general pe cale umedă (metoda sol-gel, hidrotermală sau precipitat-gelică) în care un
agent tensioactiv este încorporat în „sinteza umedă” a sticlei ca agent de direcționare a structurii.

Rezultă o sticlă cu o structură mezoporoasă cu pori ordonați, interconectați (de exemplu, sub
formă de nanocanalele, cu o simetrie hexagonală, diametrul porilor variind de la câțiva nm la zeci de
nm – d=2-50 nm). Sticlele mezoporoase pot fi produse sub diferite forme (de exemplu, micro- sau
nano-particule, scaffolduri, fibre) și sunt utilizate în prezent pentru aplicații de livrare de medicamente
extrem de eficiente, în diferite scopuri terapeutice, cum ar fi:
 agenții antitumorali (de exemplu: doxorubicina),
 antibiotice (de exemplu: tetraciclină, gentamicină)
 factorii de creștere (de exemplu: factorul de creștere endotelial vascular –VEGF)

2
11/9/2021

Reprezentarea schematică a a încărcării și eliberării moleculelor terapeutice în și din


sticlele bioactive mezoporoase (MBG)

Reprezentarea schematică a a încărcării și eliberării moleculelor terapeutice în și din


sticlele bioactive mezoporoase (MBG)

 Procedura de administrare a medicamentului depinde de câțiva factori fizici și chimici


 Exemple de factori fizici diametrul porilor, volumul și suprafața specifică, și chimici precum
funcționalizarea și încărcarea suprafeței.
 Diferite biomolecule farmaceutice naturale și sintetice, inclusiv antibiotice, factori de creștere și
agenți anticancerigeni, au fost încărcate cu succes pe MBG prin diferite interacțiuni chimice.
 Principalele interacțiuni apar între grupări organice caracteristice agenților terapeutici și alcoxi-silanii
funcționali ai MBG (R – gruparea/radicalul organic activ).

3
11/9/2021

Reprezentarea schematică a a încărcării și eliberării moleculelor terapeutice în și din


sticlele bioactive mezoporoase (MBG)

 Procedura de administrare a medicamentului depinde de câțiva factori fizici și chimici


 Printre diferitele tipuri de BG, materialele mezoporoase pe bază de silice sunt recunoscute ca fiind
cele mai promițătoare pentru aceste strategii de administrare a medicamentelor datorită
proprietăților lor texturale excelente, stabilității, biocompatibilității și posibilității de a-și adapta
proprietățile suprafeței.
 Mai mult, posibilitatea funcționalizării grupărilor silanol situate la suprafețele silicatice de MBG este
un factor important în ceea ce privește facilitarea încărcării și eliberării medicamentului:
 există MBG-uri funcționalizate cu 3-aminopropiltirietoxisilan (APTES) cu o capacitate ridicată de
încărcare a medicamentelor și un timp mai lung de eliberare al acestora în comparație cu MBG-urile
convenționale.

Reprezentarea schematică a a încărcării și eliberării moleculelor terapeutice în și din


sticlele bioactive mezoporoase (MBG)

 Există unele probleme în modul de utilizare a acestor MBG ca sisteme de livrare a medicamentelor
(DDS)
 Formarea unui strat de hidroxiapatită la suprafața MBG de tip silicatic, prin interacția acesteia cu
lichidul fiziologic, interferă cu eliberarea medicamentului.
Eliberarea de medicamente se va accelera prin dizolvarea MBG și va fi îngreunată prin formarea unui
strat HCA care acoperă pereții nanocanalelor.
 Denaturarea și degradarea biomoleculei încărcate prin căldura aplicată în timpul sinterizării sticlei.
 Utilizarea solvenților organici în timpul preparării sticlelor este, de asemenea, considerată ca un
factor advers, provocând denaturarea biomoleculelor (de exemplu, proteine).

4
11/9/2021

PVA este utilizat pentru a lega


pulberea MBG pentru a forma MBG+PVA/
scaffolduri 3-D stabile. poliuretan

Pulbere MBG și soluție apoasă de


PVA (15%). Raportul masica pulbere
MBG și soluție PVA =1: 1.1.
Concentratia finală în componentă
uscată a scafoldurilor: 86% MBG și
14% PVA.

5 nm
PVA- alcool polivinilic
MGB- biosticlă mezoporoasă cu dim. por=5-20 nm, agent de direcționare a structurii Pluronic P123

Scaffold MBG+PVA

Scaffold MBG+poliuretan

5
11/9/2021

SBF
3 zile, 37 °C

(a) Eliberare cumulativă (%) de dexametazonă (DEX) în timp


(b) Cantitatea de DEX eliberată la fiecare moment de timp din scaffoldul MBG imprimat 3-D.
În primele 2 zile se poate observa eliberarea în rafală a DEX. După 2 zile, DEX este eliberat
cu o cinetică foarte lentă până în ziua 10.

6
11/9/2021

metalic+BG/MBG

 (a) Prezentare generală a scaffoldurilor de Ti-6Al-4V;


vizualizare cu mărire redusă a scaffoldurilor cu
dimensiunea macroporilor în jurul valorii de 0,5 mm
(b) O imagine SEM la mărire mare, ce arată
morfologia de suprafață a Ti-6Al-4V.
 (c) Tija de Ti-6Al-4V, constituentă a scaffoldului acoperită cu
BG;
 (d) Tija de Ti-6Al-4V, constituentă a scaffoldului acoperită cu Ti-6Al-4V
MBG
 (e) Morfologia de suprafață a tijei de Ti-6Al-4V, constituentă
a scaffoldului
CaO-SiO2-P2O5
Raport molar
Si/Ca/P= 80:15:5 P123 MBG
BG
Agitare 24 h
Sol-gel

Depunere prin
Spin-coating

500 rpm/10s 2 straturi evaporare


2000 rpm/20s solvent
SAX BET
8 h, 20°C

TEM

Tratament termic:
650°C/5h, 1°C/min

Structura mezoporoasă a BG

7
11/9/2021

Proprietăți fizico-mecanice

Eliberare specii
ionice
1 zi și 3, 5 ,7 zile
în solutie Tris-HCL

MBG-Ti-6Al-4V
7 zile SBF, 37°C

Tris=trihidroxi-metil aminometan

8
11/9/2021

MBG-Ti6Al4V are cel mai


mare potențial pentru
osteogeneză

9
1/4/2021

Scaffolduri inteligente pentru


stimularea regenerării tisulare

Cursul 4

Biopolimeri –Molecule active

1
1/4/2021

INTRODUCERE
Eliberarea controlată a medicamentelor
- capacitatea sistemului de a menţine o perioadă lungă de timp
concentraţia dorită a medicamentului în sânge – în cazul
sistemelor transdermice sau în ţesutul afectat – în cazul
sistemelor topice, cedarea producându-se cu viteză controlată.

Fig.1. Sisteme farmaceutice de administrare a medicamentelor


( I- eliberarea imediata; II- eliberarea sustinuta, III- eliberarea controlata)

COLAGEN

Chimic Biomaterial de tip Farmacologic Principala


polimeric natural proteina

Suport adecvat Medicament


pentru cedarea /principiu activ
medicamentelor

Proprietăți: Proprietăţi :
- biocompatibil -hemostatic
- biodegradabil -vindecarea rănilor

2
1/4/2021

IRINOTECAN

Chimic Formula: Farmacologic DCI:


C33H38N4O6 Irinotecanum

Derivat semisintetic al Medicament


alcaloidului natural citostatic
camptotecin
Acțiune :
previne replicarea ADN-ului
prin inhibarea
Proprietăți:
topoizomerazei1

EPIRUBICINĂ
Formula: Farmacologic DCI:
Chimic C27H29NO11 Epirubicină

Derivat de Medicament antibiotic


antracilină antitumoral

Acțiune :
Proprietăți: -previne replicarea ADN-ului
Antraciclinele sunt o - cancer mamar
clasă de medicamente
chimioterapeutice - cancer gastric
utilizate în tratamentul - cancer de plămân
mai multor tipuri de - cancer colorectal
cancer. Sunt izolate din - cancer ovarian
specii de Streptomyces
(actinobacterii).

3
1/4/2021

DOXORUBICINĂ
Formula: Farmacologic DCI:
Chimic C27H29NO11 Doxorubicină
Derivat de Medicament antibiotic
antracilină antitumoral

Acțiune :
Proprietăți: -previne replicarea ADN-ului
- cancer mamar metastazat, în asociere
cu ciclofosfamidă sau alți agenți
Antraciclinele sunt o
clasă de medicamente - cancer ovarian
chimioterapeutice - cancer vezical
utilizate în tratamentul - cancer pulmonar cu celule mici
mai multor tipuri de - mielom multiplu
cancer. Sunt izolate din
specii de Streptomyces - sarcom Kaposi, la pacienții cu SIDA
(actinobacterii).

FLUDARABINĂ
Farmacologic
Formula: DCI:
Chimic
C10H13FN5O7P Fludarabină
Medicament
intracelular citostatic
Acțiune :
Proprietăți: -previne replicarea ADN-ului
Mw=365,21 g/mol - antimetaboliți pentru purine
Purinele sunt compuși heterociclici cu azot, cu
un schelet format dintr-un inel de pirimidină
condensat cu un inel de imidazol. Aceștia
îndeplinesc mai multe funcții în organism:
formarea acizilor nucleici, formarea ATP-ului,
GTP, NADH, coenzima A; mediația purinergică.

- leucemie limfocitică cronică

4
1/4/2021

SINTEZA

Citostatic

DATE EXPERIMENTALE
Colagen-Irinotecan

Conc. Irinotecan Conc. finală colagen


Simbol material hibrid
(%) (%)
A1 1,5
A2 1 1
A3 0,5
B1 1,5
B2 3 1
B3 0,5
C1 1,5
C2 5 1
C3 0,5

10

5
12
11
Abs Abs Abs Abs Abs Abs

0.0
0.1
0.2
0.3
0.0
0.1
0.2
0.3
0.0
0.1
0.2
0.3
0.0
0.1
0.2
0.3
0.0
0.1
0.2
0.3
0.0
0.1
0.2
0.3

4000

*A2
*B2
*C2
*A1
*B1
*C1
XRD
Intensitatea (impulsuri/s)

3500
0
100
200
300
400
500
3302 3306 3302
3302 3302 3306
3132 3136
3068

10

3000
3043 3056 3056
3052 3060
2927 2930 2930
2926 2931
2927

2765

2500
20

Wav enumbers (cm-1)


FT-IR
2 teta (grade)

2000
30
REZULTATE

1716 1720 1720


1716 1635 1631 1716 1720
1631
1631 1627 1623
1546 1547 1542 1542
1542

Fig.2Difractograma caracteristică irinotecanului.

1500
1547 1446 1450
1450

40
1446 1450 1450 1401
1405 1405
1236 1232
1236 1232 1232
1236
1078 1078
1074 1074 1082 1078

1000
1026 1030 1022 1030 Intensity (a.u)
1030 1030
Intensity (a.u)

200
400
600
800
1000
400
600
800
1000

5
4

A b so rb an ce Abs Abs Abs Abs Abs Abs Abs Abs Abs


6

2  (deg.)

0.0
0.1
0.2
0.3
0.0
0.1
0.2
0.3
0.0
0.1
0.2
0.3
0.0
0.1
10 0.2
0.3
0.0
0.1
0.2
0.3
0.0
0.1
0.2
0.3
0.0
0.1
0.2
0.3
0.0
0.1
0.2
0.3
0.0
0.1
0.2
0.3

0.0
0.1
0.2
0.3
0.4
0.5
0.6
0.7
0.8
0.9
1.0
4000
4000

4000
8

*A3
*B3
*C3
*A2
*B2
*C2
*A1
*B1
*C1

I
15
2  (deg.)
A1
B1
C1

10

20

3500
3500
3500

3408
3305
3302 3302 3306 3302
3302 3302 3302 3306
25

3132 3136
A1
B1

3068
C1

3067 3068
3056

3000
3000
3000

3043 3056 3056

3000
3052 3060
2942 2930
2915 2931 2927 2926 2930
2927 2931
2876

Fig.3 Spectrele FT-IR caracteristice materialelor hibride A1,B1,C1


2765
2672

2500
2500
2500
Fig. 1

2537
A1, B1, C1.

Wavenumbers (cm-1)
caracteristice

Wav enumbers (cm-1)


Wav enumbers (cm-1)
Wav enumbers (cm-1)
Difractogramele

2000
2000
2000

2000
1748
materialelor hibride

1717 1716 1720 1720


1716 1719 1716 1716 1720
1716 1635 1631
1633 1630 1631
1659
1627 1631 1627 1623
1595 1548 1546 1547 1542 1542
1548 1543 1542

1500
1500
1500

1547 1446 1450


1433 1451 1450 1450
1446 1450 1450 1401
1450
1336 1337 1405 1405
1231 1236 1232
1228 1236 1236 1236 1232
1163 1189 1232 1236
1084 1078
1066 1078 1078 1074 1074 1082 1078 1078

1000
1000
1000
1000

1029 1026 1026 1022 1030


1017 1030 1030
1034 1030
1/4/2021

6
14
13
A b so rb an ce Abs Abs Abs Abs Abs Abs Abs Abs Abs

0.0
0.1
0.2
0.3
0.0
0.1
0.2
0.3
0.0
0.1
0.2
0.3
0.0
0.1
0.2
0.3
0.0
0.1
0.2
0.3
0.0
0.1
0.2
0.3
0.0
0.1
0.2
0.3
0.0
0.1
0.2
0.3
0.0
0.1
0.2
0.3

0.3
0.4
0.5
0.6
0.7
0.8
0.9
1.0
4000
4000

*A3
*B3
*C3
*A2
*B2
*C2
*A1
*B1
*C1

I
A b so rb an ce Abs Abs Abs Abs Abs Abs Abs Abs Abs

0.0
0.1
0.2
0.3
0.0
0.1
0.2
0.3
0.0
0.1
0.2
0.3
0.0
0.1
0.2
0.3
0.0
0.1
0.2
0.3
0.0
0.1
0.2
0.3
0.0
0.1
0.2
0.3
0.0
0.1
0.2
0.3
0.0
0.1
0.2
0.3

0.0
0.1
0.2
0.3
0.4
0.5
0.6
0.7
0.8
0.9
1.0
4000
4000

4000
*A3
*B3
*C3
*A2
*B2
*C2
*A1
*B1
*C1

3500
3500
3500
3408
3305
3302

3500
3500
3500
3302 3302 3302 3302 3306 3302
3306
3408
3305 3132 3136
3067 3068 3302 3302 3306 3302
3056 3068 3302 3302 3302 3306

3000
3000
3000
3043 3056 3056
3052 3060
2942 3132 3136
2915 2931 2927 3068
2930 2930
3067 2926 3068
3056

3000
3000
3000
2927 2931 3043 3056 3056

3000
3052 3060
2876 2942
2915 2931 2927 2930 2930
2926 2931
2765 2927
2876
2672
2765

2500
2500
2672
2537

2500
25002500
2500

2537

Wav enumbers
Wav enumbers

Wav enumbers (cm-1)


Wav enumbers (cm-1)
(cm-1)

Wavenumbers (cm-1)
Wav enumbers (cm-1)
(cm-1)
Wav enumbers (cm-1)

2000
2000
2000

2000
2000
2000

2000
1748 1748
1720 1720 1716 1720 1720
1716 1719 1717 1716 1719 1716 1717 1716 1716 1720
1716 1716 1716 1716 1635 1720 1631
1633 1633 1631 1630 1635 1631 1631
1630 1659
1659 1627 1631 1627 1623
1595 1627 1631 1548
1627 1546
1623
1547 1542 1542
1595 1548 1548 1546
1543 1547 1542

1500
1500
1500

1547 1542 1542 1446 1450


1548 1543 1542 1451 1450

1500
1500
1500
1433 1547 1450 1450 1401 1450
1451 1450 1450 1446 1446 1450
1433 1336 1450
1337 1450 1401 1450
1405 1405
1450 1231 1446 1236 1232
1336 1337 1228 1405
1236 1405
1236 1236 1232
1231 1163 1189 1236 1232 1236 1232
1228 1236 1236 1236 1084 1232 1078
1163 1189 1066 1078
1232 1078
1236 1074 1074 1082 1078 1078

1000
1000
1000
1000

1029 1026 1026 1022 1030


1084 1017 1030 1030
1066 1078 1034 1078 1078 1030
1078 1074 1074 1082 1078

1000
1000
1000
1029 1026 1026 1022 1030
1017 1030 1030
1034 1030

A b so rb an ce Abs Abs Abs Abs Abs Abs

A b so rb an ce Abs Abs Abs Abs Abs Abs Abs Abs Abs


0.0
0.1
0.2
0.3
0.0
0.1
0.2
0.3
0.0
0.1
0.2
0.3
0.0
0.1
0.2
0.3
0.0
0.1
0.2
0.3
0.0
0.1
0.2
0.3
0.0
0.1

0.0
0.1
0.2
0.3
0.4
0.5
0.6
0.7
0.8
0.9
1.0
4000
4000

4000
*A3
*B3
*C3
*A2
*B2
*C2

0.0
0.1
0.2
0.3
0.0
0.1
0.2
0.3
0.0
0.1
0.2
0.3
0.0
0.1
0.2
0.3
0.0
0.1
0.2
0.3
0.0
0.1
0.2
0.3
0.0
0.1
0.2
I0.3
0.0
0.1
0.2
0.3
0.0
0.1
0.2
0.3

0.0
0.1
0.2
0.3
0.4
0.5
0.6
0.7
0.8
0.9
1.0
4000
4000

4000
*A3
*B3
*C3
*A2
*B2
*C2
*A1
*B1
*C1

I
3500
3500
3500

3408
3305
3302 3302
3302 3302 3302

3132

3500
3500
3500

3067 3068 3068


3056
3000
3000
3000

3000

3052 3060
3408
Fig.4 Spectrele FT-IR caracteristice materialelor hibride A2,B2,C2

2942
2915 2931 2927 2926
3305 2927

Fig.5. Spectrele FT-IR caracteristice materialelor hibride A3,B3,C3


3302 3302 2876 3306 3302
3302 3302 3302 3306
2765
3132 2672 3136
2500
2500
2500

3067 3068 3068


3056

3000
3000
3000

2537 3043 3056 3056

3000
3052 3060
2942 2930
2915 2931 2927 2926 2930
2927 2931
Wavenumbers (cm-1)
Wav enumbers (cm-1)
Wav enumbers (cm-1)
Wav enumbers (cm-1)

2876
2000
2000
2000

2000

2765
2672 1748
1717 1716 1720 1720
1716

2500
2500
2500

1719 1716 1716


1633 1631 1635
2537 1659 1630
1627 1631
1595 1548 1546
1548 1543 1542
1500
1500
1500

1547
1433 1451 1450
1450 1450

Wavenumbers (cm-1)
1450 1446

Wav enumbers (cm-1)


Wav enumbers (cm-1)
Wav enumbers (cm-1)

1336 1337 1405 1405


1231
1228 1236 1236 1236
1189 1232 1236

2000
2000
2000

1163

2000
1084 1
1748 1066 1078 1078 1074 1074 1082
1000
1000
1000
1000

1029 1026 1026 102


1720 1017 1720 1030
1716 1719 1717 1716 1034 1030
1716 1716 1635 1631 1716 1720
1633 1630 1631
1659
1627 1631 1627 1623
1595 1548 1546 1547 1542 1542
1548 1543 1542

1500
1500
1500

1547 1446 1450


1433 1451 1450 1450
1446 1450 1450 1401
1450
1336 1337 1405 1405
1231 1236 1232
1228 1236 1236 1236 1232
1163 1189 1232 1236
1084 1078
1066 1078 1078 1074 1074 1082 1078 1078

1000
1000
1000
1000

1029 1026 1026 1022 1030


1017 1030 1030
1034 1030
1/4/2021

7
1/4/2021

SEM
A1 A2 A3

Fig. 6.
B1 B2 B3
Imagini SEM pentru
materialele hibride A,
B și C unde:
A - cu 1% irinotecan,
B - cu 3% irinotecan,
C - cu 5% irinotecan;
1 – 1.5% colagen;
C1 C2 C3 2 - 1% colagen;
3 - 0.5% colagen

15

Gomflarea

Fig. 7 Absorţia apei


pentru masele hibride
a-A
b-B
c-C

a)

b) c)

16

8
1/4/2021

Eliberarea de medicament

Fig. 8. Cedarea irinotecanului in vitro din geluri de colagen din materialele hibride A, B și C,
unde: : A - cu 1% irinotecan, B - cu 3% irinotecan, C - cu 5% irinotecan; 1 – 1.5% colagen

17

Fig. 9. Cedarea irinotecanului in vitro din geluri de colagen din materialele hibride A,
B și C, unde: : A - cu 1% irinotecan, B - cu 3% irinotecan, C - cu 5% irinotecan; 2 - 1%
colagen

18

9
1/4/2021

Fig. 10. Cedarea irinotecanului in vitro din geluri de colagen din materialele hibride A,
B și C, unde: : A - cu 1% irinotecan, B - cu 3% irinotecan, C - cu 5% irinotecan; 3 - 0.5%
colagen

19

A1 A2 A3

Bioevaluarea in vitro B2
B1 B3

C1 C2 C3

Fig. 5.6.1. Microscopie de fluorescenta a materialelor hibride A, B si C ( 200x), unde: A - 1%


irinotecan, B - 3% irinotecan, C - 5% irinotecan; 1 – 1.5% colagen; 2 - 1% colagen; 3 - 0.5%
colagen.

20

10
11/9/2021

Scaffolduri inteligente pentru


stimularea regenerării tisulare

Cursul 5

Biopolimeri –BG

Colagen-BG

1
11/9/2021

Hidroliză TEOS

BG1
BG (cataliză acidă: HNO3;
H2O:TEOS=4:1;
agitare magnetică, 1h)
Hidroliză TEP
(H2O:TEP=3:1;
agitare magnetică 45 min)
Dizolvare Ca(NO3)2 şi
Zn(NO3)2/C4H6O4Mg
(cantitate minimă de H2O)
Probă
SiO2 CaO ZnO P 2 O5 CaF2
Vitroceramică CaF2
Omogenizare 0,5 h
Compoziția
35,4% 56% 1% 7,2% 0,4%
(% molare)

Agitare magnetică (1 h)

Obţinere sol şi gelifierea acestuia


48h; temperatura camerei
Maturare gel, 5 zile SOL-GEL
• ATD-TG
Uscare gel (t = 100oC; 24h)
• XRD

Calcinare (t=700°C; 2h)

Mojarare
• F= 1500 t.m.
Fasonare prin presare uniaxială • h=1 mm
• φ=12 mm

Calcinare (700°C; 800°C; 1000°C / palier 2h)

Caracterizare

Compoziţia SiO2 CaO P2O5 CaF2 MgO


XRD Bioactivitate in-vitro
% grav 33,33% 49,34% 16,09% 0,61 0,63 BG2 SEM (scufundare SBF 37°C -14 zile)

BG
- Fluoroapatitã (Ca5(PO4)3F; PDF[71-0880])
-Ca(NO3)2 [PDF 07-0204] -CaO [PDF 077-2376;
077-2376] 74-1226] 2000 - Fosfat tricalcit (Ca3(PO4)2; PDF[09-0169])
 -2CaOSiO2 [PDF 033-0303] -CaOSiO2 [PDF 084-0655; 76-0186]
-Ca15(PO4)2(SiO4)6 [PDF 83-1494] 1800
gel uscat
600°C/3h 1600 BG2
700°C/2h

BG1 800°C/2h
1000°C/2h 1400

  1200
I (cps)

1000°C/2h
1000

800
800°C/2h
600

400 700°C/2h

200 gel uscat tratat la 700°C/2h


20 30 40 50 60

2 teta (grade) 0 10 20 30 40 50 60 70 80
2teta (grd.)

2
11/9/2021

BG-1 Bioactivitatea maselor de tip


vitroceram
Testare in-vitro

700°C/2h

800°C/2h

1000°C/2h

BG-2 Bioactivitatea maselor de tip


vitroceram
Testare in-vitro

700°C/2h
700°C/2h

800°C/2h
800°C/2h

1000°C/2
h 1000°C/2h

3
11/9/2021

Collagen-BG

1 mm 1 mm

50 µm

Bioactivitatea maselor
Collagen-BG Testarea in-vitro

4
11/9/2021

Bioevaluarea in vitro

Coll-BG
BG

48 h, Celulele endoteliale,
Conturare nucleu cu DAPI (4',6-diamidino-2-phenylindole) concentratie 1mg/ml

Materiale compozite pe
bază de wollastonit
(CaSiO3) și biopolimer cu
aplicații în procesul de
regenerare osoasă

5
11/9/2021

Wollastonitul – Silicatul monocalcic Verde-Ca Rosu –O Albastru-Si

CaO•SiO2=CaSiO3=CS

 Avantaje: biocompatibil, bioactiv,


osteoconductiv, osteoinductiv,
caracter hidrofil, morfologie
fibroasă/lamelară;

 Dezavantaje: proprietăți mecanice  inele de trei tetraedrii  lanţuri de tetraedrii


[SiO4]4- [SiO4]4-
modeste (rezistența la încovoiere Legătura SI-O-Si din
mică), rata de degradare rapidă β - CaO∙SiO2 este mai susceptibilă la
hidroliză decât cea din - CaO∙SiO2

C2S + SiO2 2CS

Reacția de formare a wollastonitului

OBȚINEREA
WOLLASTONITULUI

Schema de obținere a
pulberii de tip calcio-
silicatice

6
11/9/2021

Difractograma
pulberii ceramice
rezultate prin
tratarea gelului
uscat la 1000 ̊C

C2S + SiO2 2CS


Reacția de formare a wollastonitului

Obținerea
scaffoldurilor
colagenice
Schema de obținere a
scaffoldului colagenic

Simbol Concentrație
Gel Coll tip I: 2.26% probă finală colagen (%)
Faza minerala:Coll=80:20 A 2.26
• polimerizarea coll. soluție de glutal B 1.5
aldehidă 1%
(coll : glutal aldehidă = 0.5) C 1

7
11/9/2021

Imagini SEM obținute pentru scaffoldurile de tip A, B și C pentru determinarea


porozității

Obținerea scaffoldurilor 3D
pe bază de gelatină și CS

8
11/9/2021

Imagine SEM și hărțile de distribuție ale Si și Ca pentru scaffoldul 3D obținut

Imagini de
Microscopie
Electronică cu
Baleiaj cuplate
cu spectre EDX
realizate pe
scaffoldul A
imersat în SBF la
diferite perioade
de timp.

9
11/9/2021

Figura 8. Imagini de Microscopie Electronică cu Baleiaj cuplată cu analiza


EDX realizate pe scaffoldul B imersat în SBF la diferite perioade de timp.

Imagini de
Microscopie
Electronică cu
Baleiaj realizate pe
scaffoldul C
imersat în SBF la
diferite perioade de
timp

10
11/9/2021

Imagini SEM si
hărți de
distribuție a
elementelor
pentru
scaffoldul 3D
scufundat în
SBF la 7 și 14
zile.

Imagini SEM și hărți de distribuție a elementelor pentru scaffoldul 3D scufundat în


SBF la 28 de zile

11
11/9/2021

Imagini SEM a
scaffoldului de tip
3D scufundat în
SBF la 7 și 14 zile

Rezultatele testului MTT cuplate cu imaginile de Microscopie Optică cu Fluorescență

12
11/9/2021

350

300

250

Luminiscenta (u.a)
Reprezentarea
grafică a stresului 200
oxidativ prin
metoda GSH pe 150
celule
mezenchimale 100

50

0
3D A B C Ctrl.

Imagini SEM realizate pe scaffoldurile lăsate la incubare timp


de 3 zile cu celule

13
11/9/2021

Materiale compozite pe
bază de silicat de calciu
(CaSiO3) și
policaprolactonă cu
aplicații în procesul de
regenerare osoasă

Policaprolactona

• Avantaje: non-toxic, ieftin, punct de topire scăzut,


proprietăți mecanice excelente Structra chimică a poli (ε-caprolactonei)

• Dezavantaje: hidrofobicitate, degradare lentă

14
11/9/2021

Obținerea scaffold-urilor pe
bază de silicat de calciu și
policaprolactonă
Scaffold-urile obținute

Compozițiile pastelor obținute


% masice % masice
Cod probă
CS PLC
CS0 0 100
CS10 10 90
CS30 30 70
CS50 50 50

Schemă de obținere a scaffold-urilor compozite

Rezultate și discuții – Difracția de raze X - XRD

CS
Policaprolactonă

Difractogramele scaffold-urilor ce conțin diferite compoziții de CS și PCL

15
11/9/2021

Testări in-vitro
Microscopia electronică de baleiaj

Imagini SEM ale scaffold-urilor ce conțin diferite


rapoarte CS:PCL: înainte de imersarea în SBF și
după imersarea în SBF la 1 zi, respectiv 7 zile.

Testări in-vitro
Unghi de contact

Unghiul de contact pentru scaffold-urilor cu conținut diferit de CS și PCL

16
11/9/2021

Testări in-vitro
Adeziune și proliferare celulară
• Comportamentul de adeziune și proliferare a celulelor stem
mezenchimale umane Wharton’s Jelly (WJMSC) pe scaffold-urile cu
conținut diferit de CS și PCL, a fost evaluat până la 7 zile.

(A) Adeziunea și (B) proliferare și viabilitate WJMSC cultivate pe scaffold-urile cu conținut diferit de CS și PCL

Testări in-vitro
Adeziune și proliferare celulară

Imaginile SEM al celulelor WJMSC cultivat pe scaffold-urile


CS/PCL cu diferite concentrații, după 3 ore, 3 zile și 7 zile

Imaginile de fluorescență al culturii celulare WJMSC de pe scaffold-


urile compozite pe bază de CS/PLC cu diferite concentrații

17
1/4/2022

Scaffolduri inteligente pentru


stimularea regenerării tisulare

Cursul 6

Biopolimeri –BT

Colagen-BT

1
1/4/2022

Materiale piezoelectrice sunt capabile să transforme deformări


mecanice în potențial electric şi invers.
Fig2.

Fig1.
Ilustrarea comportamentului piezoelectric.
Efectul direct: aplicarea forței de compresie (a) sau de
tracțiunie (b) generează sarcină pe fețele opuse și o diferență
de potențial.
Efectul invers: un câmp electric aplicat egal (c) sau opus (d)
polarității materialului, determină materialul să se tensioneze.

ZnO
- unul dintre cele mai noi materiale din domeniul nanoștiinței și nanotehnologiei.
- semiconductor și piezoelectric cu structură cristalină de tip Wurtzite
- a fost obținut într-un număr impresionant de nanostructuri diferite: nanofire, structuri de flori etc.
- fotocatalizator.

2
1/4/2022

Structura celulei perovskit- este un cub cu fețe centrate, având


cationii mari (A: Pb2+, Ba2+) în colțurile cubului, cationii mai mici în Caracteristicile
centrul corpului (B: Ti4+, Zr4+) și anioni de oxigen (O) în centrul
fețelor, așa cum se arată în fig. BaTiO3 (BT)
Formula generică este ABO3.

Material piezo şi feroelectric


Izolator în stare pură
Semiconductor în stare dopată
Valori ridicate ale constantei dielectrice

Reprezentarea schematică a celulei Ilustrarea tranziţiilor de fază


elementare dintr-un material perovskit
-Ti
-Ti
-Ba
-Ba
-O
Efectul piezoelectric intr-un material -O

Un cristal feroelectric prezintă un dipol electric chiar în absenţa unui câmp electric extern. In starea feroelectrică centrul
sarcinilor pozitive ale cristalului nu coincide cu centrul sarcinilor negative.

Mecanism:
Biomat. cu BT+SBF

3
1/4/2022

Principalele biomateriale utilizate în ingineria țesutului osos

Hidroxiapatită Colagen Bioceluloză

Structura cristalină a hidroxiapatitei Reprezentarea schematică a Formula structurală a celulozei


tropocolagenului
❑ Ceramică bioactivă
❑ Raport molar Ca/P=1,67 ❖ Biocompatibil ➢ Grad mare de cristalinitate
❑ Proprietăți de osteointegrare ❖ Bioresorbabil ➢ Biodegradabilă
❑ Proprietăți osteoconductive ❖ Trei lanțuri polipeptidice ➢ Utilizabilă ca bandaje temporare

✓ Celuloza bacteriană este produsă prin biosinteză cu ajutorul bacteriilor aparţinând genurilor Glucanacetobacter, Rhizobium, Sarcina,
Agrobacterium, Alcaligenes şi altele. Dintre acestea, genul care posedă cea mai mare eficienţă de a produce bioceluloză este
Glucanacetobacter xylinum, numit şi Acetobacter xylinum, fiind din această cauză bacteria acetică cea mai studiată.
✓ Pentru purificarea membranelor de bioceluloză, acestea sunt spălate cu apă distilată pentru înlăturarea componentelor mediului, apoi
menţinute timp de 30 minute până la 1 h la 90 °C în soluţie de NaOH/KOH 0.5 N, pentru a inactiva microorganismele prinse în
membrană. După aceea se spală cu apă distilată până ce pH-ul apei de spălare devine neutru.

4
1/4/2022

10

5
1/4/2022

11

S-a urmărit expresia genelor implicate în diferenţierea osoasă a celulelor stem izolate din lichidul amniotic.
Aceste gene sunt:
BMP1 - Bone morphogenetic protein 1; OPN – osteopontin; ALP- fosfataza alcalină; Col1- colagen 1.
În continuare s-a urmărit prin tratarea probelor cu aceste celule, expresia genelor mai sus menţionate, prin
care se poate demonstra potenţialul osteoinductor sau nu al acestor materiale.

12

6
1/4/2022

24 h

48 h

13

14

7
1/4/2021

Scaffolduri inteligente pentru


stimularea regenerării tisulare

Cursul 7

Biopolimeri –ZnO

1
1/4/2021

ZnO
- unul dintre cele mai noi materiale din domeniul nanoștiinței și nanotehnologiei.
- semiconductor și piezoelectric cu structură cristalină de tip Wurtzite
- a fost obținut într-un număr impresionant de nanostructuri diferite: nanofire, structuri de flori etc.
- fotocatalizator.

Diverse și diferite morfologii caracteristice ZnO


nanostructurat.
De la stânga la dreapta și de sus în jos:
- Quantum dots: sunt cristale artificiale la scară
nanometrică care pot transporta electroni, având
proprietăți electrice și optice deosebite;
- Nanotuburi;
- Nanofire;
- Nanobenzi;
- Nanoperii/Nanocpieptene;
- Tetrapod;
- Nanoflori;
- Sferele goale;
- Film de tip burete;
- Nanosfera;
- Nanoplăcil

2
1/4/2021

Imagini SEM) ale celulelor HeLa pe ZnO nanofire (NW).


(a) Două celule HeLa crescute pe suprafața NW; (b) Celulele sunt menținute de nanofire
(NW). Unele ZnO NWs sunt fagocitate de celula HeLa (arătată de săgeata roșie).
Diametrul și lungimea nanofirelor sunt de ~ 100 nm și, respectiv, de 1,5 µm.

Imagini SEM (a, b) pentru


osteoblastele de tip MC3T3-E1
crescute pe: (a) film de ZnO și
(b) nanoflori de ZnO după o zi
de incubare.

3
1/4/2021

Zincul
❑ este un nutrient esențial pentru multe funcții fiziologice, inclusiv creșterea, sinteza ADN-ului, funcția imună și metabolismul
osos și face parte din aproape 300 de enzime și un număr mare de proteine.
❑ imită multe activități ale insulinei, inclusiv stimularea metabolismului glucozei și activarea kinazelor* 1 și 2 reglementate de
semnal extracelular.

Teste in-vivo pe animale (șobolani) au arătat că:


❖ zincul îmbunătățește vindecarea fracturilor și fuziunile coloanei vertebrale
❖ îmbunătățește mineralizarea și osteocalcina** , expresia genică a osteoblastelor MC3T3-E1
Studiile anterioare au arătat că tratamentul sistemic cu insulină conduce la o proliferare celulară
îmbunătățită, proprietăți biomecanice și formare de calus în timpul vindecării fracturilor la șobolanii cu
diabet zaharat.
Mai mult, terapia locală cu insulină a fost utilizată pentru a îmbunătăți vindecarea oaselor și formarea
cartilajului la animale.
Alte mimetice ale insulinei, cum ar fi vanadil acetilacetonat (C10H14O5V), clorura de magneziu (MgCl2) și
tungstatul de sodiu (Na2WO4), s-au dovedit a îmbunătăți osteogeneza celulelor stem mezenchimale,
vindecarea oaselor și diferențierea condrogenă.

*Kinazele fac parte din familia mai mare de fosfotransferaze


** Osteocalcina, cea mai importantă proteină non-colagenică a matricei osoase, este specifică osului şi are rol de captare a calciului. Este produsă de către osteoblaști în cursul sintezei
osoase, producţia sa fiind dependentă de vitamina K. Vitamina D3 stimulează sinteza de osteocalcină.

Policaprolactonă (PCL) –ZnO


Policaprolactona (PCL) este un biopolimer caracterizat de:
➢ degradare lentă,
➢ biocompatibilitate și tranziție vitroasă scăzută, permițând flexibilitate mecanică la temperatura camerei și a
corpului,
➢ hidrofob și ceea ce nu favorizează atașamentul celular, de aceea se aplică metode de creștere a hidrofilicității.

Scaffoldul compozit PCL-ZnO:


✓ permite dizolvarea ZnO care ar putea fi benefic atât pentru os, cât și pentru
cartilaj
✓ imită matricea extracelulară fibroasă nativă.

un raport suprafață –volum mare, care este benefic pentru aderența,


Tehnica electrofilării
creșterea și diferențierea celulelor

4
1/4/2021

Caracterizarea scaffoldurilor compozite cu ZnO.


Imagine SEM a (a) 0% ZnO, (b) 1% ZnO, (c) 2,5% ZnO, (d) 5% ZnO și (e) 10% ZnO.
Bară de scală = 20 μm.
(f) Difracția cu raze X (XRD) a PCL, scaffoldurilor compozite și nanoparticulele ZnO.
Liniile verticale punctate reprezintă 2θ pentru structura cristalină piezoelectrică ZnO.
(g) Eliberarea de zinc din scaffoldurilor compozite face ore suplimentare în mg / L.
* p <.05: 10% ZnO mai mare decât toate celelalte grupuri;
^ p <.05: 1% ZnO versus 10% ZnO;
#p <.05: 1% ZnO versus 5% ZnO

Numărul MSC detectat prin conținutul de ADN,


producția de GAG după 14 și 28 zile și producția de
colagen de tip II și I după 28 zile pe scaffoldurile
compozite fără/cu ZnO.
Numărul de celule în mediul de creștere (a) și
condrogen (b). Producția de GAG în mediul de
creștere (c) și condrogen (d).
Producerea de colagen de tip II (e) și I (f) în mediu
condrogen la 28 zile.

Valorile sunt medii ± SD.


GAG, glucoso aminoglican;
MSC- celule stem mesenchimale
PCL- policaprolactonă
SD- deviația standard
ap < .05 ca comparație la alte grupe,
bp < 0.05 ca comparație la PCL singur (0%) la un anumit timp,
cp < 0.05 ca comparație la 1% și 5% ZnO la un anumit timp,
dp < 0.05 important mai mare decât 0% și 5% ZnO,
ep < 0.05 ca comparație la 1% ZnO

*p < 0.05 14 zile ca comparație la 28 zile

10

5
1/4/2021

Expresia genetică pentru MSC pentru scaffoldurile fără/cu concentrație


variabilă de ZnO la 7, 14 și 28 zile în mediu condrogen. (a) SOX ‐ 9, (b)
agrecan, (c) colagen de tip II, (d) condroaderină.
Imagini microscopice confocale ale MSC însămânțate pe scaffoldurile
analizate în medii condrogene la 28 zile:
(e) filamente de actină (roșu), nucleu (albastru) și colagen de tip II
(verde),
(f) aggrecan (verde), bară de scală = 50 μm.
Valorile sunt medii ± SD.
MSC-celule stem mezenchimale; PCL, policaprolactonă; RPLPO-
proteină ribozomală, mare; SD-deviație standard
ap <0,05 comparativ cu toate grupurile la un moment de timp,
bp <0,05 comparativ cu controlul PCL (0%) la un moment de timp,
cp <0,05 comparativ cu 5% ZnO și 10% ZnO la un moment de timp.

RPLPO- genă de referință

11

Imagini de microscopie confocală


ale MSC însămânțate pe
scaffolduri care prezintă:
- colagen de tip I (verde) în (a)
GM, (b) OS (Bară de scală =
100 μm)
- și care arată VEGF (verde) în
(c) GM și (d) OS la 28 zile (bară
de scală = 50 μm), filamente
de actină (roșu) și nucleu
(albastru).
GM- mediu de creștere;
MSC- celule stem mezenchimale;
OS, osteogen;
VEGF-factor de creștere endotelial
vascular

12

6
Scaffolduri inteligente pentru
stimularea regenerării tisulare

Cursul 8
Metode de sinteză

Reacţii în fază solidă

Precipitare
Sol-gel
Reacţii pe cale umedă Pulbere Corp ceramic dens/poros
Hidrotermal
Pirosol (piroliza unui sol)
Metode de sinteză

Sol-gel
Metode de sinteză

Metoda sol-gel implică: Sol-gel


I. Formarea unui sol
❑ Solul este o suspensie ce contine particule solide de dimensiuni cuprinse între
1-1000 nm; poate fi obținut prin hidroliză și condensarea parțială a unui
precursor de tipul sare anorganică sau alcoxid metalic.
II. Formarea unui gel
❑ Gelul rezultă prin:
➢ condensarea ulterioară a particulelor solului cu formarea unei rețele
tridimensionale, ce conduce la un material solid care înglobează solvent;
➢ prin destabilizarea suspensiei coloidale a unui sol preformat; această
metodă prezintă faţă de precipitare avantajul că permite un mai bun control
dispersional, a texturii, compoziției, omogenității și proprietăților structurale
pentru solidele finale (de exemplu obţinerea ceramicilor fosfatice).
Metode de sinteză

Sol-gel

Metoda sol-gel constă în prepararea unor geluri oxidice prin hidroliză şi policondensarea
anumitor precursori.

Gelul obţinut prezintă proprietăţi mecanice intermediare între cele ale fluidelor şi solidelor,
datorită dezvoltării unei structuri spaţiale organizate într-o reţea rigidă, interconectată, cu pori de
dimensiuni submicronice şi lanţuri polimerice a căror lungime medie este mai mare de 1 μm.
După un proces de densificare a gelului prin uscare în condiții bine stabilite, produsul final mono sau
polifazic se obţine printr-un tratament termic în cadrul căruia se ard substanţele organice/reziduul
organic, au loc descompuneri şi formări de noi compuşi (de exemplu de tip oxidic) .
Metode de sinteză

Sol-gel
Metoda sol-gel poate avea loc pe cale apoasă sau pe cale alcooxidică.

cea mai utilizată


Cei mai utilizați precursori în sintezele sol-gel sunt alcoxizii metalici.
 Plecând de la un asemenea alcoxid, procesul poate fi descris, într-o manieră
foarte simplificată, ca o polimerizare în două etape:
1. Etapa iniţială:hidroliza alcoxidului, când are loc formarea grupării reactive, M-OH:

M – OR + H2O → M – OH + R – OH
2. A doua etapă: propagarea sau condensarea, în care se formează punţile de oxigen între ionii
metalici
M – OH + HO-M → M – O – M + H2O
M – OH + R O–M → M – O – M + R – OH
Metode de sinteză

Sol-gel
Ansamblul acestor reacții, care pot avea loc simultan, se realizează în soluție,
chiar la temperatură ambiantă.

Ele conduc într-o primă etapă la formarea unor specii mai mult sau mai puțin
condensate (oligomer, cluster, nanoparticulă) numite micele, care formează dispersii
coloidale stabile numite soluri.

Micelele, a căror suprafață este încărcată negativ, sunt înconjurate de un baraj de ioni
pozitivi din soluție (strat dublu electric), care împiedică coagularea lor.
În funcție de condițiile de tratament, solurile se pot transforma ulterior în geluri.
Metode de sinteză

Sol-gel
Prin reticularea tridimensională a micelelor se formează un hidrogel:
➢ rețea tridimensională solidă care înglobează molecule de apă.
Această reticulare constă într-un proces de policondensare, identic cu cel prin care s-au format
micelele.
Acest proces se derulează destul de lent, putându-se măsura timpul de gelifiere, timp care
depinde de natura chimică a precursorilor, de concentrația micelară a soluției, de temperatură, de tăria
ionică a soluției și, în special, de pH (pentru un sol de silice, de exemplu, timpul de gelifiere poate fi de
câteva minute la pH>7 până la mai multe zeci de minute/ore când pH-ul variază între 2 și 7).
Prin aglomerarea micelelor ca urmare a neutralizării parţiale sau totale a sarcinilor acestora, se
formează floculantul.
Metode de sinteză
Sol-gel
Iniţial etapele de hidroliză şi
condensare ale TEOS-ului
produc oligomeri de silice. (a)
introducerea apei în TEOS;
(b) H2O formează un substrat
hipervalent cu siliconul; (c)
transferul protonului de la
apă la gruparea alcoxid
adiacentă; (d) scindarea
grupării esterice şi formarea
alcoolului respectiv.

Etapele ulterioare de
condensare ale TEOS-ului în
producerea de oligomeri de
silice. Condensarea poate avea
loc între:
• două grupări silanol rezultate
prin hidroliza a două molecule
de TEOS (a şi b), rezultând şi
apă liberă, şi
•o grupare silanol şi o grupare
adiacentă alcooxidică (c şi d),
rezultând şi alcool etilic liber.
Metode de sinteză
Flocularea este un proces rapid, a cărui viteză este comparabilă cu cea a
Sol-gel
formării unui precipitat cristalin.
Viteza sa depinde de: concentraţia soluţiei, tăria ionică şi pH-ul acesteia.

Caracteristicile fizice ale floculatului depind de viteza de floculare dar mai ales, de
dimensiunea micelelor solului.
Floculatele sunt mai dense decât hidrogelurile, dar în ambele cazuri, particula
elementară a solidului are dimensiunile micelei inițiale.
Dimensiunea micelelor sau a aglomeratelor poate fi mărită printr-o operație de
maturare.
Diferenţa dintre precipitate, hidrogeluri şi floculate nu este întotdeauna netă. Unul
dintre parametrii care influențează proprietăţile solidului final obţinut prin metoda sol-gel este
raportul dintre viteza de hidroliză şi cea de condensare care, la rândul său, depinde de pH.
Metode de sinteză

Sol-gel
❑ mediu acid hidroliza TEOS-ului este
mai rapidă decât condensarea iar gelul
rezultat este slab reticulat;
❑ mediu bazic raportul vitezelor este
invers, iar gelul rezultat este puternic
reticulat.

solidele rezultate vor


avea o structură de
pori și o funcționalitate
a suprafeței, diferite
Variaţia vitezei de hidroliză şi condensare
a TEOS cu pH-ul şi efectul asupra gelului
Metode de sinteză

Sol-gel
Cantitatea de apă utilizată la sinteza sol-gel influențează, de asemenea, caracteristicile gelului.
Aceasta este, în mod uzual, exprimată ca raport de hidroliză, h:
nu se poate forma o rețea infinită ca urmare a funcționalității
scăzute a precursorului (grupele M – OH necesare reticulării
h<1 sunt puține iar gelifierea nu poate avea loc decât acolo unde
este exces local de apă)

h=moli apă/moli
M(OR)n

ne aflăm în situația unui exces de


se formează geluri
apă când se pot forma polimeri
1<h<n h>n
polimerice
reticulați sau precipitate gelatinoase.

❑ Timpul de gelifiere este definit ca timpul necesar soluţiei pentru a-şi schimba rapid vâscozitatea.
Metode de sinteză

Sol-gel
Factori de influenţă în prepararea oxizilor micşti omogeni

❑ Reactivitatea alcoxizilor metalici

O bună omogenitate a materialului final se obţine când precursorii au reactivităţi


similare. Hidroliza și condensarea fiind reacţii de substituţie nucleofilă, reactivitatea alcoxizilor
depinde de sarcina pozitivă parţială a atomului metalic şi de cifra de coordinare.
Pentru un atom dat, cu cât radicalul alcoxid este mai lung și mai voluminos, cu atât
precursorul este mai reactiv.
Metode de sinteză

Factori de influenţă în prepararea oxizilor micşti omogeni Sol-gel


❑ Temperatura de lucru şi natura solventului

Temperatura poate fi folosită pentru


a creşte sau scădea viteza de
reacţie. Varierea temperaturii este
mai eficientă atunci când pot fi
alterate vitezele reacţiilor care intră
în competiţie cu reacțiile dorite.

❑ pH-ul soluției, poate fi modificat prin adăugarea de acid sau de bazăeste


parametrul cel mai important pentru a destabiliza un sol preformat.

❑ Mărimea și concentraţia particulelor solului de la care se pleacă.


Metode de sinteză
Etape care au loc după formarea gelului
Sol-gel
❑ Maturarea reprezintă timpul între formarea gelului şi înlocuirea solventului.

• Atâta timp cât lichidul din pori rămâne în matrice, gelul nu este stabil şi pot avea loc multe transformări.
Pentru gelurile la care se folosesc ca precursori alcoxizi, condensarea între grupele funcţionale de pe suprafaţă
continuă şi după ce se ajunge la punctul de gelifiere. Este de dorit acest lucru deoarece se poate ajunge la o reţea mai
reticulată, cu o tărie mecanică mai mare şi care poate fi mai uşor de manevrat.
• Parametrii care influențează procesul de maturare sunt temperatura, timpul și pH-ul lichidului din pori.
Acești parametri pot fi modificați prin imersarea gelului în/sau spălarea lui cu un alt lichid, expunând astfel gelul la o
anumită umiditate, încălzirea gelului şi folosirea unor condiţii hidrotermale.
❑ Uscarea
Ca şi în cazul maturării, gelul nu este stabil în timpul uscării şi din acest motiv uscarea poate fi privită ca parte a procesului de
maturare.
Metode de sinteză
❑ Calcinarea
❖ După înlocuirea lichidului din pori, este necesar un tratament termic pentru a transforma Sol-gel
xerogelul sau aerogelul în produsul finit.
❖ De obicei, încălzirea are loc într-un curent de gaz (aer, oxigen, azot sau hidrogen) cu scopul de a
înlătura prin ardere resturile organice sau de a oxida /reduce proba.
❖ Expunând proba la o temperatură mai ridicată un timp mai îndelungat, se poate ajunge la
sinterizare şi în consecinţă la scăderea suprafeţei specifice.
❖ De asemenea, în timpul calcinării proba poate cristaliza în diferite forme.

Caracteristicile fizice ale produsului finit depind de anumiți parametrii cum ar fi:
✓ temperatură,
✓ viteza de încălzire,
✓ timpul de calcinare,
✓ mediul gazos în care are loc calcinarea.
Metode de sinteză

Sol-gel

Avantajele metodei sol-gel


❑ posibilitatea obţinerii unor materiale foarte pure şi omogene, cât
şi a unor compoziţii ce nu pot fi preparate prin metode
convenţionale;
❑ posibilitatea de a induce din condiţiile de sinteză următoarele:
porozitate uniformă, prestabilită; morfologii şi dimensiuni
controlate ale particulelor constituente ale produsului finit;
❑ eliminarea unor operaţii costisitoare pe care le implică metoda
ceramică tradiţională cum sunt măcinarea (implica consumuri
energetice mari) sau omogenizarea.
Scaffolduri inteligente pentru
stimularea regenerării tisulare

Metode de procesare
Printarea 3D

Cursul 9
1

Factori
Progrese în tehnologia de
fizici BIOPRINTING 3D
pentru regenerare tisulară

orientarea
Proiectarea și celulelor spre
dezvoltarea țesuturile
biomaterialelor funcționale

Factori Factori Aceasta presupune


chimici biologici migrarea, aderarea
și diferențierea
celulară, având ca
efect inclusiv
îmbunătățirea
osteoconductivității
și osteointegrării
materialului.
Pentru regenerare osoasă, de exemplu în cazul unei fracturi osoase,
scaffold-urile implantate au un rol crucial.

materiale biocompatibile, eventual bioresorbabile, caracterizate de o anumită


porozitate pentru o bună penetrare a celulelor și difuzie a nutrienților, metaboliților etc, care
posedă bune proprietăți mecanice și performanțe biologice care cuprind și o bună
biomineralizare.

1
Progrese în tehnologia de
BIOPRINTING 3D
pentru regenerare tisulară

Ingineria țesuturilor a utilizat în mod tradițional materiale cu caracteristici


microstructurale 2D , dar în ultimii ani a devenit evident faptul că orientarea spațială
3D este necesară pentru crearea unor microarhitecturi controlate și scalabile, în
vederea nu numai organizării creșterii celulare într-o construcție de acest tip, cât și
pentru a asigura un cadru structural pentru comunicarea vasculară și intercelulară.

Progrese în tehnologia de
BIOPRINTING 3D
pentru regenerare tisulară

Tehnica de printare 3D reprezintă actual o soluție reală pentru


satisfacerea acestor cerințe, iar interesul crescut față de această tehnică se
datorează versatilității, siguranței și posibilității de a construi un material cu
caracteristici personalizate.
De asemenea, tehnica 3D în ultimii ani, la nivel de cercetare, este utilizată pentru a
dezvolta organoizi versatili, cu aplicații medicale diferite; de asemenea, ca
perspectivă de viitor, se are în vedere utilizarea acestei tehnici în vindecarea unor
boli, ca de exemplu cancerul.

Fabricaţia Aditivă(FA) sau Printarea 3D reprezintă “procesul de alipire a materialelor


pentru a obţine piese/obiecte pe baza datelor modelului virtual 3D, de obicei strat
peste strat, spre deosebire de fabricaţia prin eliminare de material (de exemplu
tehnica CAD/CAM) și de procedeele de fabricație prin redistribuire de material (de
exemplu tehnica presării)”.

2
Progrese în tehnologia de
BIOPRINTING 3D
pentru regenerare tisulară

Structurile compozite/hibride pe bază de biopolimeri pot acționa ca


suporturi pentru asistarea procesului de regenerare osoasă, acestea
arhitecturi servind ca alternative de tratament față de procedurile pe bază de
grefe convenționale.

Polimerii sau compozitele ce pot mima matricea extracelulară osoasă naturală


(ECM) cu proprietăți mecanice adecvate, biocompatibilitate și capacitate de
biomineralizare, sunt o soluție viabilă pentru ingineria țesutului dur.
Capacitatea de a modela materialele biopolimerice în structuri
tridimensionale cu caracteristici biomimetice este o adevărata provocare
pentru cercetările din domeniul ingineriei tisulare.

În acest context,
tehnica de printare 3D constituie un trend ultra-modern în proiectarea și
obținerea biomaterialelor unitare, de tip polimeric sau ceramic, şi composite,
de tip polimer-fază minerală, cu caracteristici optime și personalizate cu
aplicații adecvate.

Progrese în tehnologia de
BIOPRINTING 3D
pentru regenerare tisulară

Hidrogelurile constituie cele mai interesante și inovatoare biomateriale


utilizate pentru bioprintarea structurilor tridimensionale folosite în ingineria
tisulară.
Gelatina, proteină hidrosolubilă derivată din colagen, este unul dintre
cele mai bine definite biomateriale polimerice cu aplicații în ingineria țesuturilor
cartilaginoase.
Prezintă o structură complexă ce conține site-uri de adeziune celulară care
promovează replicarea celulelor într-o anumită direcție, proces esențial pentru
determinarea comportamentului și funcțiilor țesutului respectiv.
Suplimentar biocompatibilității, biodegradabilității și inerției din punct de
vedere al imunogenității,
hidrogelurile pe bază de gelatină prezintă caracteristici structurale complexe,
similare matricei extracelulare (ECM) care permit obținerea de suporturi
tridimensionale cu proprietăți mecanice și morfologice versatile, caracterizate prin
structuri cu porozitatea controlată care determină promovarea adeziunii celulare,
respectiv creșterea și proliferarea acestora.

3
Progrese în tehnologia de
BIOPRINTING 3D
pentru regenerare tisulară

Gelatina cu grupări metacrilice (GelMA) obținută prin reacția de


funcționalizare a gelatinei (Gel) cu anhidrida metacrilică (MA), formează structuri
tridimensionale reticulate covalent prin expunerea la radiația UV în prezența unui
fotoinițiator și prezintă un interes crescut în domeniul biomedical.

Suplimentar proprietăților biologice pe care le manifestă gelatina simplă,


hidrogelurile pe bază de GelMA prezintă o stabilitate morfologică și mecanică
ridicată care este conferită de reticularea chimică a functionalităților metacrilat.
Conceptul de formare a structurilor tridimensionale pe baza de GelMA prin
procedeul de bioprintare și fotopolimerizare este prezentat în Figura 1.

Progrese în tehnologia de
BIOPRINTING 3D
pentru regenerare tisulară

Fig. 1. Schema de obținere a structurilor tridimensionale pe bază de GelMA: (a)- reacția de sinteză a GelMA, (b) –
reprezentare schematică a reacției de fotopolimerizare și formarea structurilor tridimensionale pe bază de GelMA

4
Fig. 2. Modalităţi de Bioprintare 3D:
(A) Sistem de Bioprintare Inkjet (“jet de cerneală”) incluzând sistem termic sau piezoelectric al căror mechanism conduce la formarea de
bule (Drop-On-Demand -DOD)
(B) Sistem de Bioprintare cu Laser-(fascicolul laser utilizat în mecanismul de transfer, spre exemplu al celulelor)
(C) Sistem de Bioprintare cu Extrudere- sisteme bazate pe mecanisme pneumatice (aplicarea presiunii printr-un piston)
(D) ) Sistem de Bioprintare Acustic – presupune un mecanism DOD
(E) Sistem de Bioprintare cu mecanisme laser de tip Stereolitografie (SLA) şi Prelucrare digitală a luminii (DLP -Digital Light Processing)
(F) Sistem de Bioprintare magnetică- celulele sunt prezente în mediul de cultură.

Progrese în tehnologia de
BIOPRINTING 3D
pentru regenerare tisulară

Fig. 3. Imprimanta 3D
cu extrudere

10

5
Progrese în tehnologia de
BIOPRINTING 3D
pentru regenerare tisulară

Fig. 4.
Imprimanta
3D cu
extrudere

11

BIOPRINTING 3D
pentru regenerare tisulară

Fig. 5. Testarea in-vivo a unor scaffolduri


utilizate pentru refacerea de țesut dur

12

6
Progrese în tehnologia de
BIOPRINTING 3D
pentru regenerare tisulară

Diametrul/grosimea filamentului imprimat (structurat) influențează


predominant porozitatea, rezistența mecanică și înălțimea/grosimea
scaffold-ului.

Factorii care influențează calitatea imprimării:


❑ vâscozitatea soluției,
❑ presiunea aplicată,
❑ viteza de imprimare,
❑ distanța de imprimare.

13

Progrese în tehnologia de
BIOPRINTING 3D
pentru regenerare tisulară

Vâscozitatea soluției/suspensiei/pastei este extrem de


importantă pentru printarea cu extrudere.

O soluție/suspensie/pastă printabilă ideal ar trebui să aibă o


vâscozitate suficientă pentru a permite extragerea sa lină și, în perioada
imediată post-imprimării, o solidificare rapidă, ca urmare a unei gelifieri
avansate sau scăderii forței de forfecare (nu se subțiază filamentul).

Înfundarea frecventă a duzei are loc cu cerneluri extrem de vâscoase,


în timp ce deformarea și colapsul structurilor apar pentru cele cu vâscozitate
scăzută.

14

7
Progrese în tehnologia de
BIOPRINTING 3D
pentru regenerare tisulară

Pe de altă parte, vâscozitatea nu este o limitare a tehnologiei de bioprintare


asistată cu laser, deoarece nu există o ejecție din duză în aceste metode.

Prin urmare, vâscozitatea bioink-ului necesită modificări în funcție de tipul de


bioprinter-ul utilizat.

Bioprinter-urile comune cu jet de cerneală sau picături au o valoare a vâscozităţii


apropiată de 10 mPa.s, vâscozitatea bioink LAB variază de la 1 la 300 mPa.s, iar
vâscozitatea bioprinter pe bază de extrudere variază între 30-60 x 107 mPa.s

Creșterea concentrației biocernelei afectează direct viabilitatea celulelor.


Migrația și proliferarea celulelor sunt inhibate datorită împletirii lanțurilor de polimeri
cu creșterea concentrației cernelei, ceea ce reduce viabilitatea celulară.
Imprimabilitatea, fidelitatea formei, rezoluția structurală și supraviețuirea celulelor a
construcției tipărite 3D sunt important influenţate de compoziția biocernelei, care
domină reticularea în timpul proceselor pre și post gelifiere.

15

Progrese în tehnologia de
BIOPRINTING 3D
pentru regenerare tisulară

Soluția sau forma de hidrogel a biomaterialelor încărcate cu tipurile de


celule dorite este denumită bioink.

Bioink-urile sunt cruciale pentru bioprinting pentru a dezvolta structuri


funcționale de tip țesut sau organ.

Cu toate acestea, componenta celulară este definită ca un bioink, dacă este


construită în 3D pe sau în interiorul hidrogelurilor.

De asemenea, termenul bioink este utilizat pentru precursorii hidrogelului sau


soluții apoase de polimeri ce pot conține factori biologici și pot fi folosiți pentru
asemănarea ulterioară a celulelor.

16

8
Progrese în tehnologia de
BIOPRINTING 3D
pentru regenerare tisulară

Bioinkarturile sunt împărțite în continuare în patru clase diferite, pe baza


rolurilor lor:
(1) Bioink-urile structurale - susțin aderența, proliferarea, diferențierea celulelor, imită
matricea extracelulară în timpul înmulțirii celulare și menține integritatea mecanică a
construcției.
(2) Bioink-urile temporare- sunt materiale temporare care pot fi îndepărtate rapid
pentru a forma goluri interne sau canale într-o construcție tipărită 3D.
(3) Bioink-urile de sprijin - sunt materiale non-biologice cu o rezistență mecanică bună
pentru a rezista sarcinilor și oferă suport mecanic pentru materiale mai moi sau
structuri complexe în timpul procesului de imprimare.
(4) Bioink-urile funcționale - oferă caracteristici mecanice, biochimice și electrice
pentru a influența post-printarea comportamentului celular.

Țesuturile și organele tipărite finale depind de proprietățile reologice,


mecanice și biologice ale bioink-ului.

17

Progrese în tehnologia de
BIOPRINTING 3D
pentru regenerare tisulară

Polimerii folosiți în bioink pot fi naturali, sintetici sau o combinație a ambelor.


Aceștia promovează interacțiuni celulare benefice, proliferare celulară
crescută și diferențiere a acestora.

Unii dintre polimerii naturali utilizați pe scară largă ca bază pentru bioink-uri include:
alginat, colagen, mătase, dextran, gelatină, fibrină, agaroză-chitosan, agaroză, acid
hialuronic (HA), matrice necelulularizată etc.

Polimerii sintetici includ: polietilenglicol (PEG), acid hialuronic metacrilat (HAMA) -


metacrilat poli [N- (2-hidroxipropil) metacrilamidă / dilactat (Phpma-lac) / PEG,
polivinilpirolidon (PVP), poli (ε-caprolactona) (PCL), pluronic, poli (glicidol) -HA (PG-
HA) și polidroxibutirat (PHB).

18

9
Progrese în tehnologia de
BIOPRINTING 3D
pentru regenerare tisulară

19

10

S-ar putea să vă placă și