Capitol 3

Dezvoltarea Lean a produsului

Dezvoltarea Lean a produsului

DEZVOLTAREA
LEAN A
PRODUSULUI

FABRICAŢIA
LEAN

Visa – Lean
Manufacturing

Dezvoltare produs_Cap.3 2
 Lean – scurt istoric

 Iniţial aplicat în producţie (Metoda de producţie

Toyota)

 Astăzi:
 se utilizează pe scară largă;
 Nu mai este suficient – lean trebuie
să înceapă cu dezvoltarea
produsului

Dezvoltare produs_Cap.3 3
 Principiile Lean
 5 principii Lean
 identificaţi valoarea Lean Value
Stream
 cartografiaţi fluxul valorii
 creaţi fluxurile
 stabiliţi sistemul “Pull”
 căutaţi perfecţiunea

Fluxul
Valoare Flux Pull Perfecţiune
valorii

Dezvoltare produs_Cap.3 4
 Principiile Lean

Principiile Lean Fabricaţie Proiectare

Valoare Vizibilă în fiecare pas. Mai greu de văzut.
Ţinta este definită Ţinta este emergentă
Fluxul valorii Fluxuri de piese şi Fluxuri de informaţii şi
materiale cunoştinţe
Flux Repetările sunt pierderi Repetările planificate
sunt ok. Trebuie să fie
eficiente
Sistem “Pull” Condus de timpul de Condus de nevoile
tact întreprinderii
Perfecţiune Proces repetabil fără Procesul ajută la
erori îmbunătăţirea în
întreprindere

Sursa: McManus, H.L. “Product Development Value Stream Mapping Manual”

Dezvoltare produs_Cap.3 5
 Valoarea – din perspectivă Lean

VALOARE ADĂUGATĂ
Proiectare şi testare
FĂRĂ VALOARE
ADĂUGATĂ
Căutarea datelor
Aşteptarea datelor
Date greşite

FĂRĂ VALOARE
ADĂUGATĂ,
DAR NECESARĂ
Specificaţii
Coordonare
Sursa: PLM Alliance, 2007

Dezvoltare produs_Cap.3 6
 Ce înseamnă Lean

Organizaţie Timp de ciclu

VA NVA
Tipică original

După
Îmbunătăţirea
NVA
tradiţională a VA

Procesului
ABORDARE
După LEAN
VA NVA
reducerea
pierderilor

TIMP DE CICLU

Sursa: Nacsea Warefare Centers Newport

Dezvoltare produs_Cap.3 7
 Clientul defineşte valoarea

Client Valoare
Valoare
livrată
specificată

Dezvoltare Producţie
produs

Proiect care îndeplineşte Valoare creată

aşteptările privind valoarea Furnizorii ca
parteneri
Implicare
timpurie Reţea de
furnizori

Dezvoltare produs_Cap.3 8
 Modelul Kano
Satisfăcut
Exaltare

Performanţă

Nevoie bine
Nevoie îndeplinită
neîndeplinită
Bază

Kano
Nesatisfăcut Analysis

Dezvoltare produs_Cap.3 9
 Ecuaţia proiectării Lean

 Optimizarea valorilor produsului

 Prevenirea proceselor cu pierderi

Dezvoltare produs_Cap.3 10
 Performanţa în proiectare

Japonia SUA
Media orelor de proiectare (milioane) 1,7 3,1
Media timpului de dezvoltare (luni) 46,2 60,4
Angajaţi în echipa de proiect 485 903
Participarea furnizorului în proiectare 51% 14%
Procent produse întârziate 1 din 6 1 din 2
Timp conducător pentru prototip (luni) 6,2 12,4
Timp de la start producţie la prima vânzare (luni) 1 4
Întoarcere la calitate normală (luni) 1,4 11

Source: The Machine that Changed the World by Womack, Jones & Roos

Dezvoltare produs_Cap.3 11
Proiectare Lean: a face bine lucrurile

 Creare produse corecte

 Integrare eficace în ciclul de viaţă al produsului
şi organizaţie
 Utilizare procese de proiectare eficiente

Dezvoltare produs_Cap.3 12
Abordarea Toyota – proiectare produs
 Înţelegere aprofundată a valorii pe care o caută clienţii
 Integrare strânsă a furnizorului în procesul de
proiectare
 Leadership de proiect tehnic şi antreprenorial
puternic
 Păstrarea cunoştinţelor pentru o uşoară recuperare şi
reutilizare
 Împărtăşirea cunoştinţelor şi convergenţă între părţile
interesate
 Abilităţi ridicate ale forţei de muncă şi simţ al
responsabilităţii
Michael Kennedy, Product Development for the Lean Enterprise: Why Toyota’s System is Four Times More Productive and How You Can Implement It

Dezvoltare produs_Cap.3 13
 Cele cinci Legi ale Proiectării Lean

 Legea valorii strategice

 Legea prevenirii pierderilor

 Legea sistemului de tragere din piaţă

Legea fluxului de inovaţie

 Legea feedback-ului rapid

Sursa: Bart Huthwaite, The Lean Design Solution

Dezvoltare produs_Cap.3 14
Ce este dezvoltare Lean a produsului?
Nu există o definiţie comună…

Proiectare
pentru Six Sigma
(DFSS)

Dezvoltare
Lean Produs
(LPD)

Proiectare
sisteme
(SE)

Dezvoltare produs_Cap.3 15
Cerinţe pentru dezvoltarea produsului

 80% din costul produsului este determinat în

dezvoltarea produsului

 Până acum Lean & Six Sigma au abordat 20% din

costuri.

Dezvoltare produs_Cap.3 16
 Dezvoltarea Lean a produsului
 Esenţa Dezvoltării Lean constă în managementul
eficace al cunoştinţelor
 Încurajare

 Creare

 Achiziţie

 Control

 Împărtăşire

 Aplicare

 Echilibrare
Dezvoltare produs_Cap.3 17
 Pierderi în dezvoltarea produsului

 Specific dezvoltării produsului: Supraîncărcarea

a încerca să faci prea mult
 decurge din supraprocesare şi aşteptare

Dezvoltare produs_Cap.3 18
Pierderi în dezvoltarea produsului

 Supraprocesare
 să încerci să faci prea mult într-un timp limitat de
oportunitatea de piaţă (de obicei redus)
 se cer prea multe aprobări
 prea multă “hârţogărie”

 Aşteptare
 încărcarea capacitate
 sarcini multiple în exces
 întârzieri din cauza analizelor/aprobărilor etc.

Dezvoltare produs_Cap.3 19
Pierderi în dezvoltarea produsului
 Proiectare excesivă
 cerinţe de lucru greşite/incomplete
 eşec în optimizare proiect
 timp prea mult şi greşit alocat pentru detalii
 dezvoltare redundantă

 Transfer
 defectarea mijloacelor de comunicare
 lipsa standardizării proceselor
 sisteme informaţionale incompatibile
 aprobări şi controale excesive
 schimbarea sarcinii pe proiecte multiple
Dezvoltare produs_Cap.3 20
Pierderi în dezvoltarea produsului

 Stocare
 Detaliiinutile şi prea multe informaţii
 Conţinut incomplet
 Codificare greşită a pieselor

 Mişcare (inutilă)
 Informaţie trimisă altor persoane decât cele interesate
 Prea multe interfeţe între date
 Intervenţii manuale inutile, cauzate de probleme de
conectivitate

Dezvoltare produs_Cap.3 21
Pierderi în dezvoltarea produsului

 Reprelucrări
 Erori de conversie
 Nivel greşit
 Proiect incomplet, neadecvat, ambiguu
 Depăşirea toleranţelor
 Planificare slabă
 Slabă identificare a furnizorilor

Dezvoltare produs_Cap.3 22
Instrumente Lean în proiectare produs

Dezvoltare produs_Cap.3 23
Imaginile vi se par familiare?

Dezvoltare produs_Cap.3 24
 Ce este 5S?

 Un set de tehnici care furnizează o abordare

standardizată a menţinerii stării de ordine şi
curăţenie la locul de muncă pentru realizarea unei
activităţi eficace şi eficiente
 Instrument elaborat şi promovat de Toyota

SEIRI SEITON SEISO SEIKETSU

Cleanup
“Seiketsu”

SHITSUKE

Dezvoltare produs_Cap.3 25
 Ce semnificaţie au cei 5S?

 Sortare (Seiri): NECESAR versus INUTIL

 Sistematizare (Seiton): UN LOC PENTRU FIECARE

 Strălucire (Seiso): CURAT ŞI GATA DE FOLOSIRE

 Standardizare (Seiketsu): MENŢINEREA REUŞITELOR

 Stabilizare (Shitsuke): AUTO-DISCIPLINĂ

5S
Office

Dezvoltare produs_Cap.3 26
 Sortare

 Implică o sortare şi îndepărtare sistematică a

tuturor obiectelor de care nu este nevoie în zona
de lucru, astfel încât să rămână numai lucrurile
necesare derulării activităţii respective.

Dezvoltare produs_Cap.3 27
 Sistematizare
 Implică găsirea unui loc pentru fiecare obiect şi
etichetarea acestuia astfel încât să poată fi găsit
repede şi să poată fi îndepărtat atunci când nu este
utilizat.

Dezvoltare produs_Cap.3 28
 Strălucire

 Implică curăţirea locului de muncă. În timp ce faci

curăţenie, observi semnele timpurii ale unor
probleme.

Dezvoltare produs_Cap.3 29
 Standardizare

 Acum se realizează o “stare” standardizată care să

existe şi după implementarea primilor trei stâlpi.

Dezvoltare produs_Cap.3 30
 Stabilizează

 Este cea mai grea activitate fiindcă implică

stabilizarea continuă a activităţilor 5S. După un an
sau ceva mai mult, încă mai este necesar ca fiecare
şi toată lumea să efectueze activităţile 5S.

Dezvoltare produs_Cap.3 31
 Rezultate

Înainte … După …

Dezvoltare produs_Cap.3 32
 Evitarea erorilor ESTE
 Utilizarea caracteristicilor produsului pentru a
preveni erorile sau impactul negativ al acestora.
 Cunoscută ca Poka-yoke - “evitarea erorilor de
inadvertenţă” (Shigeo Shingo)
 Foarte eficace pentru producătorii care o cunosc şi
o aplică.
 Bazată pe simplitate şi ingeniozitate.

ポカヨケ

Dezvoltare produs_Cap.3 33
 Sisteme anti-eroare

 Anti-eroare înseamnă luarea de măsuri pentru a se

asigura că nu pot apărea erori sau anomalii.

EROARE VS. DEFECT

Un DEFECT este un produs O EROARE este

deviat de la specificaţie Toate defectele
orice deviaţie
sau care nu îndeplineşte sunt create de
de la procesul
cerinţele clientului erori
intenţionat

Dezvoltare produs_Cap.3 34
 Domeniu de aplicare
 Sistemele anti-eroare pot fi aplicate în:
 Proiectarea şi dezvoltarea produsului
 Fabricaţie
 Asamblare
 Darea în funcţionare (punerea în funcţiune)

EXEMPLE DIN VIAŢA DE ZI CU ZI

Poka
Yoke

Dezvoltare produs_Cap.3 35
 Exemple
 Nu rareori, când avem de trimis mai multe scrisori,
încurcăm adresanţii. Plicurile cu fereastră rezolvă
problema: adresantul se trece o singură dată pentru
o corespondenţă.

 Robinetul este prevăzut cu

celulă fotoelectrică; aceasta, în
momentul în care nu mai este
folosit, îl închide automat
după câteva secunde.
Dezvoltare produs_Cap.3 36
 Caracteristici cheie

 Previne trecerea spre clienţi a defectelor

 Detectează erorile cât de aproape posibil de sursă.
 La identificarea erorilor, asigură feedback şi
acţiune corectivă imediată.
 Conştientizezi faptul că oamenii nu sunt infailibili.
 La îmbunătăţiri folosesc experienţa tuturor
angajatilor.

Dezvoltare produs_Cap.3 37
 Tipuri

 PREVENIRE - “NU POATE FACE”

Izolaţie

 DETECŢIE – “NU POATE TRECE”

Fotoelectric
Dezvoltare produs_Cap.3 38
 Regula 1-10-100
 Regula 1-10-100 spune că, pe măsură ce un produs
sau serviciu trece prin sistemul de fabricaţie, costul
necesar corecţiei unei erori se multiplică de 10 ori.

“Regula celor 10” €

Costul cu eliminarea problemelor din proiectare 1
Costul cu rezolvarea problemei în producţie 10

Costul cu rezolvarea problemei la service 100

Costul cu rezolvarea problemei după ce problema ????

a fost comunicată la alţi 10 clienţi

Dezvoltare produs_Cap.3 39
 Sisteme anti-eroare

 Sistemul anti-eroare recunoaşte că erorile sunt

cauzate inevitabil atât de factorii umani cât şi de
ce ai locului de muncă.

Eroare umană / Greşeli

Factori tehnici (locul de muncă) Factorii umani

Zgomotul
Stresul
Dezordinea
Oboseala
Repetarea
Imoralitatea
Distragerile
Neglijenţa
Iluminat slab
Neatenţia
Proiectarea procesului

Dezvoltare produs_Cap.3 40
 10 tipuri de erori umane
 Uitarea / omisiunea
 Neînţelegerea
 Identificarea greşită
 Lipsa de experienţă
 Indisciplina (ignorarea normelor sau procedurilor)
 Eroarea accidentală sau o anumită superficialitate
 Încetineala
 Lipsa de standardizare
 Elementul surpriză (mişcare neaşteptată a maşinii, etc.)
 Eroarea intenţionată (sabotaj)
Dezvoltare produs_Cap.3 41
Noua atitudine faţă de prevenirea erorilor

 “Gândiţi-vă la utilizatorul unui obiect care

încearcă să realizeze o anumită sarcină prin
aproximări succesive imperfecte. Nu vă gândiţi că
utilizatorul face greşeli; gândiţi-vă la acţiuni ca
aproximări a ceea ce se doreşte.”
Sursa: Proiectarea obiectelor de toată ziua D.A. Norman, 1988, Doubleday

Dezvoltare produs_Cap.3 42
 3 reguli ale POKA-YOKE

 Nu aşteptaţi până găsiţi un POKA-YOKE perfect.

Realizaţi-l!
 Dacă ideea dvs de POKA-YOKE are mai mult de
50% şanse de reuşită… Realizaţi-l!
 Realizaţi-l acum! ….Îmbunătăţiţi-l mai târziu!

Dezvoltare produs_Cap.3 43
 Standardizare – Scop

 Munca standardizată:
 Un standard documentat pentru realizarea activităţilor
de o manieră care să servească îmbunătăţirii continue
prin eliminarea risipei

 Scopurile muncii standardizate:

 Realizarea calităţii “la sursă”
 Reproductibilitatea activităţilor
 Suport pentru instruire
 Implicarea în îmbunătăţirea continuă

Dezvoltare produs_Cap.3 44
 Standardizare – Obiect

 Ce standardizăm ?
 Activităţile cu risc pentru calitate, costuri, termene
 Activităţile cerute explicit de clienţi
 Activităţile cerute imperativ de standarde
 Activităţile repetitive

Dezvoltare produs_Cap.3 45
 Standardizare – Aplicare
 Domenii:
 Birouri de relaţii cu clienţii

 Fluxuri informaţionale: externe, interne

 Birouri de proiectare

 Secţii/ateliere de producţie

 Depozite

 Fluxuri logistice: externe (furnizori şi clienţi), interne

 Laboratoare: de încercări, metrologice

 Etc.
Dezvoltare produs_Cap.3 46
 Standardizare – Cum ?

 Metode şi instrumente:
 Proceduri

 Instrucţiuni de lucru

 Suport vizual

 Instruirea personalului

Dezvoltare produs_Cap.3 47
 Proiectarea procedurilor

 Scop:
 Descrierea proceselor din sistem

 Clarificarea interfeţelor dintre procese

 Stabilirea responsabilităţilor

 Domeniu de aplicare: procese interfuncţionale

 Oficializare: Proprietar de proces

Dezvoltare produs_Cap.3 48
 Proiectarea procedurilor

 Conţinut:
 Ce activităţi trebuie efectuate

 În ce ordine trebuie efectuate activităţile

 Care sunt elementele de intrare pt. fiecare activitate

 Care sunt elementele de ieşire din fiecare activitate

 Cine este responsabil

 Format: descriptive, flowchart, tabelare, combinate

Dezvoltare produs_Cap.3 49
 Proceduri - Exemple
Parametri de
3. Realizare probă fluting proces afişaţi

NU
Modificare parametri Fluting OK?
Modificare parametri
- cantitate lipici DA staţie preparare
- presiune role
Tabel evidenţă
vâscozitate
Oprire proces
Plan Control 4. Vâscozitate OK?
NU (deşeu)
DA

5. Validare pornire Fişa de producţie

(OK pt. producţie)

Fişa de
Flux tehnologic 6. Realizare operaţii urmărire

Plan Control
NU
Anunţare
7. OK la control pe flux ?
supervizor
DA

Cine
Acţiunea Când ? Cum ?
răspunde?

3. Conf.
Operator Pornire şi realizare probă ondulare (fluting).
Realizare Plan de
utilaj Calitate ondulare – control vizual al lipirii.
ondulaţii Control

Dezvoltare produs_Cap.3 50
Proiectarea instrucţiunilor de lucru

 Scop:
 Stabilirea celei mai bune secvenţe de lucru, pentru a
asigura securitatea personalului, calitatea produsului şi
eficienţa procesului
 Cronică a modificărilor efectuate în produs şi proces
 Stabilirea normelor de timp
 Domeniu de aplicare: activităţi din procese
 Oficializare: AQ/Ing. Proces/Responsabil
SSM/Mediu

Dezvoltare produs_Cap.3 51
 Proiectarea instrucţiunilor de lucru
 Conţinut:
 Cum trebuie efectuată activitatea (descriere detaliată)
 Accentuarea punctelor critice (pentru calitate, securitate, mediu)
 De ce? (explicarea motivelor)
 Resurse (componente, materiale, echipamente)
 Timpii alocaţi diferitelor etape

 Format:
 Descriptive, tabelare, combinate
 Cât mai mult conţinut vizual: grafic, imagini

Dezvoltare produs_Cap.3 52
Instrucţiuni - Exemple

Dezvoltare produs_Cap.3 53
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Titlul proiectului: „Performanţă managerială în IMM-uri - PERFORM”
Numărul de identificare al contractului : POSDRU/92/3.1/S/63242

Editat de: SC Calitop Servicii Consultanţă Management SRL – Cluj-Napoca

Publicat: aprilie 2012

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau
a Guvernului României

54