Empirism

Empirism.
p • Inițial apărut în Antichitate, în cadrul 
fil fi i
filosofiei;
Asociaționism • Avea trei teze:
– Orice idee provine din simțuri;
Istoria psihologiei – Lumea este de natură materială și este compusă 
din atomi;;
Curs 2 – Rațiunea trăirii este plăcerea (binele suprem);
• Reprezentanți: Epicur, Diogene Laertios

Empirismul clasic englez
• Francis Bacon 
Francis Bacon (1561‐1626):
• Teză principală: experiența se produce  – critică cunoștințele existente: dorește 
nemijlocit: realitate → perceptie;
nemijlocit: realitate → percepț ie; eliberarea de diverse erori  prejudecăți și 
eliberarea de diverse erori, prejudecăți și 
• Operează asupra sensibilului receptat ca iluzii, pe care le numește idoli:
esențial în cunoaștere: se mai numește și • idolii tribului, care țin de natura umană;
senzualism;
senzualism • idolii peșterii, determinați de educație;
• Caracteristici: • idolii forului, determinați de neconcordanțele 
– experiența sensibilă este fundamentală pentru  li b j l i    i   lă
limbajului cu viața reală;
cunoaștere; • idolii teatrului, generați de autoritatea tiranică 
– contează modul în care oamenii își organizează  a vechilor sisteme filosofice.
viața comună în societate și stat.
3 4

1
 • Thomas Hobbes 
Thomas Hobbes (1588‐1679):
– simțurile dau cunoștințe certe: sunt izvorul  – neagă diversitatea calitativă a realității:
• reduce însușirile senzoriale, calitative: culoare, 
tuturor cunoștințelor;
sunet, miros, gust etc., la însușirile spațiale, 
– știința se dobândește prin prelucrarea  cantitative: mărime  forma  poziția și mișcarea;
cantitative: mărime, forma, poziția și mișcarea;
metodică, rațională a datelor senzoriale; – tot ce există în corp, tot ce se întâmplă este 
– pune bazele metodei inductive: folosirea  mișcare: spiritul este o mișcare fină care are loc 
analizei, a comparației, observației și  în anumite părți ale corpului organic;
experimentului; – senzația și reprezentarea sunt schimbări în 
– inducție incompletă: constatări parțiale ⇒ părțile cele mai mici ale corpului care simte;
• senzația este un proces subiectiv care este rezultatul 
generalizări valabile.
influențelor exercitate de lucruri asupra corpului;
• senzația e cu totul altceva decât lucrurile de la care 
pornește.
5 6

• John Locke 
John Locke (1632‐1704): Empirismul modern
– toate cunoștințele provin din experiență 
(simțuri); • Inductivismul: legile științei sunt produse și 
justificate exclusiv pe cale inductivă (particular →
– sufletul este, la naștere, tabula rasa;
general);
– admite reflecția: observarea de către spirit a 
propriilor sale operații (un izvor aparte de  • Rudolf Carnap (1891‐1970), logician și filosof 
Rudolf Carnap 
informații); american:
– „teoria construcției”: enunțuri de înalt nivel teoretic (care 
– toate ideile intelectului sunt procurate prin  nu descriu experiența nemijlocită) pot fi reduse la 
simțuri ⇒ intelectul nu posedă originar sii nici
simțuri ⇒ intelectul nu poseda originar ș nici enunțuri care au descrieri nemijlocite ale experienței;
ț i     d i i  ijl it   l   i ț i
nu poate crea idei, ci doar prelucrează ceea ce îi • Jaako Hintikka (n. 1929), logician și filosof 
Jaako Hintikka 
furnizează simțurile.
finlandez:
– dezvoltă semantica și pragmatica logicii.
7 8

2
• Psihologismul: tendința de a reduce  Variante ale empirismului modern
fenomenele sau procesele studiate de logică, 
epistemologie, etică, sociologie etc. la  • Empiriocriticismul = critică a experienței:
fenomene psihice;
– Richard Avenarius 
Richard Avenarius (1843‐1896): „Critica 
– substituirea punctului de vedere al disciplinelor 
experienței pure” (2 vol., 1888‐1890):
respective cu punctul de vedere psihologic;
• susține epurarea experienței de orice 
• Devine atitudinea de a trata faptele de 
elemente „metafizice”;
conștiință ca pe lucruri:
ț p ț
• conținutul „experienței” l‐ar constitui „un al 
– denunțat de Husserl: fenomenul de conștiință nu 
treilea ce”, neutru în raport cu „fizicul” și cu 
este un lucru, ci o „semnificație”; nu este o 
descriere, este o interpretare; „psihicul”;

9 10

• Empiriomonismul: interpretarea monistă 
– George Berkeley 
George Berkeley (1685‐1753): sui‐generis a experienței;
• în experiență sunt date nemijlocit numai  – A.A. Bogdanov 
A.A. Bogdanov (1873‐1928):
senzații ⇒ realitatea constă din senzații;
• susține ireductibilitatea celor două serii, „fizic
susține ireductibilitatea celor două serii   fizic”  
• lucrurile sunt complexe de senzații: „a exista și „psihic”, la „elemente ale experienței”;
înseamnă a fi perceput”;
• stabilește o legătură genetică între aceste 
• cauza ultimă a senzațiilor și a ordinii acestora: elemente;
spiritul divin universal;
– consideră aspectul „psihic” o experiență individual‐
ț pț ,
• a influențat concepțiile subiectiviste ulterioare, organizată;
mai ales empiriocriticismul (a doua jumătate – consideră aspectul „fizic” (împreună cu produsul 
a sec. XIX); său, cunoașterea) o experiență colectivă, social‐
– întemeiat de Ernst Mach 
Ernst Mach și Richard Avenarius
Richard Avenarius. organizată;

11 12

3
 • Empiriosimbolismul – P.S. Iușkevici 
• psihicul devine parte integrantă a fizicului:  (1886‐1942):
experiența este un lanț al complexelor de 
elemente (senzații), unde fiecare complex se 
l  ( ii)   d  fi   l    
– relația obiect‐subiect: lipsa virtuților 
relația obiect subiect: lipsa virtuților 
distinge printr‐un mod propriu, specific de  reflectorii ale categoriilor filosofice:
organizare; • datele „experienței pure” și construcțiile 
„rațiunii pure” sunt doar „empiriosimboluri”; 
–universul unic al experienței formează  – (= semne convenționale care sistematizează 
„conținutul unic
conținutul unic” al cunoașterii
 al cunoașterii. „datele primare
datele primare” ale conștiinței colective);
 ale conștiinței colective);
• rațiunea omului introduce sens și ordine în 
„fluxul de date”.

13 14

• Neoempirismul, sau empirismul naturalizat: Asociaționismul
– Willard Van Orman Quine 
Willard Van Orman Quine (1908‐2000):
• empirismul ar trebui să fie ancorat în ceea ce este  • Idee centrală: activitatea psihică are un 
observabil de către fiecare, ceea ce este accesibil 
intersubiectiv: orientare spre datele exterioare;
suport material și explică viața psihică prin 
t  t i l  i  li ă  i ț   ihi ă  i  
• este avocatul abordării behavioriste: regresia la „idei” 
asociațiile dintre diverse stări și fenomene 
nu duce la nimic; psihice elementare;
• susține investigarea semnificației lingvistice pe baze  – numit și atomistm psihologic;
behavioriste: în dobândirea limbajului, fiecare om 
este în mod necesar „un behaviorist în mijlocul altor  • P
Precursori: Aristotel (383‐322 î.Hr.), 
i  A i t t l ( 8  î H )  
behavioriști” (preia comportamentul, ceea ce se  senzualiștii Thomas Hobbes (1588‐1679) și 
vede); John Locke (1632‐1704);

15 16

4
 • James Mill (1773‐1836):
James Mill 
• David Hartley 
David Hartley (1705‐1757): primul părinte al 
– senzația este singurul element primordial și asociația 
asociaționismului; este singurul principiu de organizare a vieții psihice;
– asociația este un mare principiu al vieții mentale;
ț p p ț – bogăția vieții psihice provine din gruparea senzațiilor 
– repetiția e principiul fundamental al asociațiilor; și a copiilor lor  ideile în nenumărate combinații 
• O senzație (A, B, C etc.), dacă este asociată cu altele de  prin intermediul asociațiilor:
un număr suficient de ori, capătă o putere asupra  • imaginația este o înlănțuire de idei;
ideilor corespondente (a, b, c etc.) ⇒ dacă o singură  • memoria este compusă din idei legate prin asociație;
senzație (A) este impresionată, ea va fi capabilă să  • emoțiile complexe provin din emoții simple pe calea 
readucă în spirit celelalte idei (b  c etc )
readucă în spirit celelalte idei (b, c etc.). asociației;
i i i
– inspiratorul direct al lui James Mill (1773‐1836) și  • sentimentele sunt agregate formate prin juxtapunerea 
John Stuart Mill (1806‐1873). unor sentimente simple;

17 18

• John Stuart Mill (1806‐1873):
John Stuart Mill  Asociaționiștii experimentaliști
– fiul lui James Mill;
– ridică asociaționismul la nivelul unui mare  • Principiul asociației ca bază pentru 
sistem de filosofie; cercetări experimentale:
p
– prin intermediul legilor asociațiilor, complexul  – Wilhelm Wundt (1832‐1920);
poate fi explicat prin simplu, superiorul prin  – Edward Lee Thorndike (1874‐1949) și 
inferior; conexioniștii;
– viața psihică a omului este conștientă (stările  – I.P. Pavolov (1849‐1936) și reflexologia rusă;
psihice umane există doar în și prin conștiință);
• a avea o senzație sau o idee înseamnă să ai conștiința 
• Încercau să dezvăluie formele concrete
Încercau să dezvăluie formele concrete,  
senzației sau ideii respective; condițiile  și legile asocierilor  au avut 
• inconștiente sunt doar modificările organice ale  succes cu fapte elementare (de ordin 
sistemului nervos. senzoriomotor și mnezic).
19 20

5
 • Legea efectului: conexiunile sunt fortificate 
Conexionismul dacă sunt urmate de stări agreabile (ex.: de 
succes) și slăbite prin stări dezagreabile;
• Conexionismul: învățarea se poate realiza 
– învățare: rezultatele bune duc la creșterea 
văța e: e u tate e bu e duc a c ește ea
d ă 
dacă sunt anumite legături între stimuli și 
t  it  l ăt i î t   ti li  i  interesului cognitiv;
răspunsuri;
• Legea exercițiului: trecerea prin încercări și 
erori, însoțite de efectele asociate, poate 
• Edward Lee Thorndike 
Edward Lee Thorndike (1874‐1949) – două  conduce la creșterea interesului cognitiv;
legi facilitează conexiunea între stimul și  • Thorndike a realizat experimente cu 
Th dik     li   i    
răspuns: legea efectului și legea exercițiului; manifere închise în cușcă, care trebuiau să 
– cele două legi: esența conexionismului; învețe să ajungă la hrană cu ajutorul unui 
baston.
21 22

Reflexologia rusă
• Școala de psihofiziologie rusă: studiul 
științific al reflexelor;
– Funcționarea reflexelor;
– Posibilitățile de investigare a reflexelor;
– Posibilitățile de manipulare a reflexelor;
ț p
• Reprezentanți: I.N. Secenov și I.P. Pavlov;
I.N. Secenov (1829‐1905)
• Inginer militar, studii medicale, profesor și 
cercetător;
ă
• 1863 ‐ „Reflexele creierului”: prima încercare 
de constituire de unei psihologii bazată 
numai pe fiziologie;
; • Consideră că activitatea psihică a omului își 
găsește expresia în stimulii din exterior;
– Procesele psihice ca expresie a funcțiilor 
sistemului nervos;
23 24

6
• Elementul central al activității nervoase  • Studiază mișcările involuntare:
cerebrale: reflexul; – Reflexe pure: nu intervine activitatea creierului;
– Reflexul = reacție motorie determinată de o  • Reflexe spinale: raportul dintre intensitatea 
stimulării și cea a reacției rămâne constant;
excitație din mediul extern;
– Reflexe în care intervine activitatea 
• Reflexul are trei părți componente: intensificatoare sau inhibitoare a creierului;
1. Calea aferentă; • Raportul dintre intensitatea stimulării și cea a 
2. Zona centrală de proiecție corticală; reacției este modificat fie în sensul inhibării, fie în 
sensul activării;
3. Calea eferentă.
• Sursa de bază pentru studiul psihicului:  • S
Senzația și organele de simț sunt indisolubil 
ți   i  l  d   i ț  t i di l bil 
manifestările cele mai simple de ordin  legate de activitatea reflexă;
fiziologic; • Memoria rezultă din fenomenul persistenței 
imaginilor pe retină;
25 26

I.P. Pavlov (1849‐1936)
• Concluziile lui Secenov:
– Nici un act de gândire nu este posibil fără o  • Medic, profesor, cercetător;
excitație senzitivă exterioară; • 1904 – câștigă premiul Nobel pentru 
– Cauza inițială a oricărui fenomen psihic este o  cercetările asupra digestiei;
excitație senzitivă exterioară; • Consideră reflexul condiționat ca fiind o 
– Fiziologia (știință inductivă și experimentală)  asociație temporară;
ș ț
are cheia analizei științifice a fenomenelor 
psihice; • A întemeiat o școală de neurofiziologie a 
A întemeiat o școală de neurofi iologie a 
activității nervoase superioare: Școala 
Pavloviană;

27 28

7
• Școala Pavloviană a devenit foarte influentă 
în perioada comunistă, în Uniunea  • Pavlov a demonstrat că reflexul reprezintă 
Sovietică și alte țări fost socialiste; relația fundamentală a activității 
neuropsihice:
• Anii 1960: pavlovism
A ii  6   l i – ideologie 
id l i  
– reflexe necondiționate (înnăscute): reactivitate 
reducționistă, dogmatică și antipsihologică;
prin intermediul segmentelor inferioare ale 
– toate activitățile psihice complexe ale omului  sistemului nervos;
aveau ca mecanism fiziologic obligatoriu 
– reflexe condiționate (dobândite): reactivitate pe 
reflexul condiționat sau sistemele de reflexe 
baza capacității funcționale a cortexului  de a 
condiționate;
stabili conexiuni temporare între diferite centri;
– teoria reflexului: toate actele vieții conștiente și 
• achiziție individuală a organismului;
inconștiente sunt, prin geneza lor, reflexe.

29 30

Neoasociaționismul • 1904, Carl Gustav Jung inventează primul test 
asociativ verbal (primul test proiectiv):
– experimentatorul citește 4 liste a câte 100 de 
• 1892
1892‐1896, Sigmund Freud (1856‐1939) 
1896, Sigmund Freud (1856 1939)  cuvinte inductoare;
extrage regula asociațiilor libere a ideilor; – subiectul trebuie să răspundă cât mai repede la 
– interpretarea psihanalitică a viselor: pacientul  fiecare printr‐un singur cuvânt indus;
trebuie să facă asociații libere în legătură cu  – interpretarea arată tipul psihologic (extravertit sau 
fiecare element al visului; introvertit), complexele inconștiente (patern, 
– asociațiile sunt doar în aparență libere: ele sunt  matern  fratern)  surse ale rateurilor asociative 
matern, fratern), surse ale rateurilor asociative 
determinate de gânduri inconștiente și dorințe  (prelungirea timpilor de reacție, absența 
refulate; răspunsului, răspuns într‐o limbă străină, 
repetarea cuvântului inductor etc.)

31 32

8
• Alte teorii sau modele asociaționiste reluate  Bibliografie
de psihologia cognitivă contemporană:
– asociațiile sunt legături între reprezentări care 
sunt stocate în memoria de lungă durată; • II. Mânzat. (2012). Istoria psihologiei 
 Mânzat  (2012)  Istoria psihologiei 
– asociație contextuală: asociația leagă două  universale. Ed. a II‐a. București: Univers 
elemente (două reprezentări) printr‐un  Enciclopedic Gold.
intermediar sau pune în mișcare un al treilea 
element.
• Neoconexionismul: reunește un grup de  ( ) p g
• Gr. Nicola. (2001). Istoria psihologiei. 
teorii și tehnici bazate pe ideea circulației  București: Editura Fundației România de 
informației în rețele de unități legate prin  mâine.
conexiuni (simulând rețele neuronale).
33 34