Banca Națională a României

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Sari la navigareSari la căutare
Pagina „BNR” trimite aici. Pentru alte sensuri vedeți BNR (dezambiguizare).

Banca Națională a României

Sediul vechi

Palatul nou al Băncii Naționale a României, București

Sediul central București

Înființare aprilie 1880

Guvernator Mugur Isărescu  

Banca Centrală din România

Monedă Leu românesc

Cod ISO 4217 RON

Rezerve ▲ 33 498 milioane € (31

ianuarie 2018)

Baza ratei de
2.25[1]
împrumut

Prezență online
 www.bnr.ro

Modifică date / text 

Banca Națională a României (BNR) este banca centrală a României, o instituție

publică cu personalitate juridică având monopolul asupra emisiunii de monedă fiduciară,
așa-zisa obligativitate „legal tender” (în engleză).[2] BNR are sediul central în
municipiul București, cu sucursale/agenții atât în municipiul București, cât și în alte
localități din țară.[3]
Obiectivul său fundamental îl reprezintă asigurarea și menținerea stabilității prețurilor
(conform Statutului). Totodată, BNR sprijină politica economică generală a statului, fără
prejudicierea îndeplinirii obiectivului său fundamental privind asigurarea și menținerea
stabilității prețurilor.[3]
Băncile centrale susțin politica economica a statului, respectiv
a bugetului guvernamental, mai ales în acoperirea deficitelor bugetare.[4] Datorită puterii
de a crea monedă fără acoperire (ex. aur), banca centrală poate influența
rata dobânzilor, economia devenind una de tip intervenționist/centralizată, nu una de
piață liberă/capitalistă unde cel mai important „preț”, prețul banilor, este stabilit
de cerere și ofertă.[5][6][7][8]

Cuprins

 1Istoric
 2Vechea clădire
 3Atribuții
 4Conducerea
o 4.1Lista guvernatorilor BNR
 5Rezultate financiare
 6Rezerve
 7Organizare
 8Sucursale
 9Veniturile angajaților
 10Note
 11Lectură suplimentară
 12Legături externe

Istoric[modificare | modificare sursă]
Banca Națională a României a fost înființată în virtutea legii, pe 17 aprilie 1880, cu
un capital inițial de 30 milioane lei, din care 10 milioane capital de stat, restul de 20
milioane fiind capital proprietate privată.[6] A fost investită cu privilegiul de a emite
bancnote acceptate în tranzacții, privilegiu extins de mai multe ori. [5]
BNR este a 13-a bancă centrală înființată în lume, fiind înființată înaintea băncii centrale
a Japoniei sau a sistemului Rezervei Federale din SUA.[9] Primele bancnote emise de
BNR au fost de 20, 50, 100, 500, 1000 lei.[5] Au fost emise monede de
aur, argint și cupru.[10] Datorită legii lui Gresham putem înțelege de ce monedele de aur
(valoare nominală 20 lei) erau ținute spre tezaurizare. Până în 1948 instituția a fost una
privată, controlată cu mână de fier de către acționarii care, nu o dată, au sfidat guvernul,
[11]
 însă se poate afirma (pe baza datelor) că, deși de jure era o instituție privată, de
facto era una de stat.[5][6][12] Atât în perioada „privată” cât și în cea de stat (după 1948),
Banca Națională a executat directivele executivului, pe timp de pace (politicile
economice) cât și pe timp de război.[5][6][12]
După Primul Război Mondial, banca, și-a pierdut tezaurul metalic. Guvernul României
de la acea vreme a luat decizia de a trimite rezervele la Moscova, caz cunoscut sub
numele de Tezaurul României, Rusia nemaireturnând tezaurul.

Vechea clădire[modificare | modificare sursă]

Vechiul sediu al Băncii Naționale

Palatul Băncii Naționale, clădirea veche a Băncii Națională a României, a fost realizat
de Albert Galleron împreună cu Cassien Bernard, amândoi foști elevi ai lui Charles
Garnier, realizatorul celebrei Opéra Garnier, cunoscută și ca Opera din Paris.

Atribuții[modificare | modificare sursă]

Sigla BNR

Principalele atribuții ale BNR sunt:

 elaborarea și aplicarea politicii monetare și a politicii de curs de schimb;

 autorizarea, reglementarea și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit,
promovarea și monitorizarea bunei funcționări a sistemelor de plăți pentru asigurarea
stabilității financiare;
 emiterea bancnotelor și a monedelor ca mijloace legale de plată pe teritoriul României;
 stabilirea regimului valutar și supravegherea respectării acestuia;
 administrarea rezervelor internaționale ale României.
Totodată, BNR sprijină politica economică generală a statului, fără prejudicierea
îndeplinirii obiectivului său fundamental privind asigurarea și menținerea stabilității
prețurilor.
În îndeplinirea atribuțiilor, BNR și membrii organelor sale de conducere nu vor solicita
sau primi instrucțiuni de la autoritățile publice sau de la orice altă instituție sau
autoritate.
În cadrul politicii monetare pe care o promovează, BNR utilizează proceduri și
instrumente specifice pentru operațiuni de piață monetară și de creditare a instituțiilor
de credit, precum și mecanismul rezervelor minime obligatorii. Se interzice BNR
achiziționarea de pe piața primară a creanțelor asupra statului, autorităților publice
centrale și locale, regiilor autonome, societăților naționale, companiilor naționale și altor
societăți cu capital majoritar de stat. BNR poate efectua pe piața secundară operațiuni
reversibile, cumpărări/vânzări directe sau poate lua în gaj, pentru acordarea de credite
colateralizate, creanțe asupra sau titluri ale statului, autorităților publice centrale și
locale, regiilor autonome, societăților naționale, companiilor naționale și altor societăți
cu capital majoritar de stat, instituțiilor de credit sau altor persoane juridice, poate
efectua swap-uri valutare, emite certificate de depozit și atrage depozite de la instituții
de credit, în condițiile pe care le consideră necesare pentru a realiza obiectivele politicii
monetare.
De asemenea, se interzice Băncii Naționale a României creditarea pe descoperit de
cont sau orice alt tip de creditare a statului, autorităților publice centrale și locale, regiilor
autonome, societăților naționale, companiilor naționale și altor societăți cu capital
majoritar de stat.
Banca Națională a României este unica instituție autorizată să emită însemne
monetare, sub formă de bancnote și monede, ca mijloace legale de plată pe teritoriul
României. Moneda națională este Leu românesc, iar subdiviziunea acestuia, banul.
În cadrul politicii sale monetare și de curs de schimb, Banca Națională a României
poate acorda instituțiilor de credit credite pe termene ce nu pot depăși 90 de zile,
garantate cu, dar fără a se limita la:

 titluri de stat provenite din emisiuni publice, prin remiterea lor în portofoliul Băncii
Naționale a României, sau
 depozite constituite la Banca Națională a României sau la alte persoane juridice agreate
de Banca Națională a României.
BNR stabilește condițiile și costurile de creditare, deschide și operează conturi ale
instituțiilor de credit, ale Trezoreriei Statului, ale caselor de compensare și ale altor
entități, rezidente și nerezidente, stabilite prin reglementări ale Băncii Naționale a
României.
Situațiile financiare ale BNR sunt întocmite conform principiilor și regulilor contabile
prevăzute de standardele internaționale de contabilitate, aplicabile băncilor centrale,
recunoscute de Banca Centrală Europeană și trebuie să cuprindă: bilanțul, contul de
profit și pierdere și notele explicative. Acestea sunt supuse auditării de către auditori
financiari, persoane juridice autorizate de Camera Auditorilor Financiari din România,
selectați de către consiliul de administrație, pe bază de licitație.
Banca Națională a României este autorizată să colecteze date și informații statistice
primare care sunt necesare pentru aducerea la îndeplinire a atribuțiilor sale legale,
asigurând măsuri de protecție a datelor care se referă la subiecți individuali - persoane
juridice sau fizice - date obținute direct sau indirect, din surse administrative sau din alte
surse.
Membrii consiliului de administrație și salariații Băncii Naționale a României sunt obligați
să păstreze secretul profesional asupra oricărei informații nedestinate publicării, de care
au luat cunoștință în cursul exercitării funcțiilor lor, și nu vor folosi aceste informații
pentru obținerea de avantaje personale, orice abatere fiind sancționată conform legii.
Aceștia sunt obligați să păstreze secretul profesional și după încetarea activității în
cadrul băncii, orice încălcare fiind sancționată în condițiile legii.

Conducerea[modificare | modificare sursă]
Conform Legii nr.312/2004, conducerea BNR este asigurată de un Consiliu de
administrație, compus din nouă membri, aleși de Parlamentul României pe o perioadă
de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului. Dintre cei 9 membri, 4 aparțin direct
structurii executive permanente a BNR: Guvernatorul și cei trei Viceguvernatori (dintre
care unul este Prim-viceguvernator), ceilalți 5 membri nefiind salariați ai BNR.
Membrii Consiliului de administrație al BNR, cu nominalizarea conducerii executive,
sunt numiți de Parlament, la propunerea comisiilor permanente de specialitate ale celor
două Camere, pe o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului. Potrivit legii,
membrii Consiliului de administrație nu pot fi parlamentari sau membri ai unui partid
politic și nu pot face parte din autoritatea judecătorească sau din administrația publică.
În cazul decompletării Consiliului de administrație, completarea locurilor vacante se face
pe funcția respectivă pe întreaga durată a mandatului. Revocarea din funcție a oricărui
membru al consiliului de administrație se face de către Parlament, dacă acesta
încetează să îndeplinească condițiile necesare pentru exercitarea atribuțiilor sale sau
dacă se face vinovat de abateri grave.
Actualul guvernator al BNR este Mugur Isărescu.
Consiliul de administrație al BNR a fost numit prin Hotărârea nr. 27 din 16 iunie 2014 a
Parlamentului României:

 Guvernator - Acad. prof. dr. Mugur Isărescu

 Prim-viceguvernator - Prof. univ. dr. Florin Georgescu
 Viceguvernator - Prof. univ. dr. Eugen Nicolăescu (numit prin Hotărârea nr. 42 din 24
mai 2017 a Parlamentului României, după demisia lui Bogdan Olteanu)
 Viceguvernator - Prof. univ. dr. Liviu Voinea
 Membru - Prof. univ. dr. Marin Dinu
 Membru - Academician Daniel Dăianu
 Membru - Dr. Gheorghe Gherghina
 Membru - Conf. univ. dr. Agnes Nagy
 Membru - Prof. univ. dr. Virgiliu Stoenescu
A fost numit prin Hotărârea nr. 42 din 24 mai 2017 a Parlamentului României, după
demisia lui Bogdan Olteanu din 17 octombrie 2016*
Lista guvernatorilor BNR[modificare | modificare sursă]
Actualizează manual | Găsește imagini

Această listă este generată cu date din Wikidata și este actualizată periodic de un robot.
Editările făcute în listă vor fi șterse la următoarea actualizare!

Foto Nume Începutul m

Ion Câmpineanu 1880-07-27

1882-12-13
1888-11-22
Anton Carp 1895-12-03
1905-01-14
1909-11-14

Theodor Rosetti 1890-12-01

Mihail C. Șuțu 1899-11-18

1907-03-12
Theodor Ștefănescu
1907-03-25
Foto Nume Începutul m

Ioan G. Bibicescu 1916-12-24

Mihail Oromolu 1922-01-01

Dumitru Tilică Burileanu 1927-01-01

1931-03-09
Constantin Angelescu 1931-11-27
1944-04-01

Mihail Manoilescu 1931-07-14

Grigore Dimitrescu 1934-02-03

Mitiță Constantinescu 1935-09-23

Alexandru Ottulescu 1940-09-17

Foto Nume Începutul m

Ion I. Lapedatu 1944-09-30

Constantin Tătăranu 1945-03-14

Tiberiu Moșoiu 1946-05-21

Aurel Vijoli 1947-11-18

Anton Moisescu 1952-03-05

1953-05-23
Petre Bălăceanu
1957-03-27

1956-02-04
Marin Lupu
1957-11-04

Coloman Maioreanu 1959-01-23

Vasile Malinschi 1963-04-01

Vasile Răuță 1977-09-20

Florea Dumitrescu 1984-03-16

Decebal Urdea 1989-03-31

 Foto Nume Începutul m

1990-09-04
Mugur Isărescu
2000-12-28

Sfârșitul listei autogenerate.

Rezultate financiare[modificare | modificare sursă]

Active:

 2007: 103,8 miliarde lei (28,7 miliarde euro)[13]

 2006: 93,8 miliarde lei (27,7 miliarde euro)[13]

Rezerve[modificare | modificare sursă]
Rezervele valutare

 31 decembrie 2009: 38.303 milioane Euro[14]

 31 decembrie 2008: 38.737 milioane euro[14]
Rezerva de aur

 31 decembrie 2009: 103,7 tone, cu o valoare de 2.556 de milioane euro[14]

 31 decembrie 2008: 103,7 tone[14]

Organizare[modificare | modificare sursă]
Centrala Riscurilor Bancare este un departament al BNR, care monitorizează
împrumuturile de la bănci de peste 20.000 RON[15].
BNR se ocupă și cu menținerea Registrului Special al Băncii Naționale a
României în care sunt înscrise instituțiile financiare nebancare din România.

Sucursale[modificare | modificare sursă]
Sediul BNR Timișoara

Banca Națională are 19 sucursale și agenții, clasificate în trei tipuri, în funcție de gradul
de importanță pe care îl prezintă. Sucursala regionala din str. Lipscani, vechiul sediu,
este de tip special. Urmează 3 sucursale regionale: Cluj-Napoca, Iași și Timișoara.
Agentiile sunt: Arad, Bacău, Baia
Mare, Brașov, Buzău, Constanța, Craiova, Galați, Oradea, Pitești, Ploiești, Sibiu, Sucea
va, Târgu Jiu și Târgu Mureș.

Veniturile angajaților[modificare | modificare sursă]

În 2014 Banca Națională a avut o cheltuială medie de 12.405 de lei pe lună per angajat,
cheltuială care include și contribuțiile plătite către bugetul asigurărilor sociale (pensiile
de stat), bugetul asigurărilor de sănătate și cel pentru șomaj. Cheltuielile totale din 2014
(277,3 milioane de lei, în creștere cu 7,2% față de 2013) reprezintă cheltuiala totală cu
angajații care include, pe lângă sumele legate strict de salarii, și cheltuielile legate de
pregătirea și perfecționarea angajaților la nivel național și internațional. [16]

Note[modificare | modificare sursă]
1. ^ „Operațiunile de piață monetară (open market)”. Accesat în 18 decembrie 2014.
2. ^https://www.bundesbank.de/Redaktion/EN/Glossareintraege/L/legal_tender.html
3. ^ a b Banca Națională a României (BNR). „Statutul BNR”.
4. ^ INVESTOPEDIA. „How Central Banks Monetize Government Debt”.
5. ^ a b c d e Eroare la citare: Etichetă  <ref>  invalidă; niciun text nu a fost furnizat
pentru ref-urile numite :1
6. ^ a b c d South-Eastern European Monetary and Economic Statistics from the Nineteenth Century to
World War II. „Romania: from 1880 to 1947”. Accesat în  16 mai 2018.
7. ^ Robert P Murphy. „The Mystery of Central Banking”.
8. ^ „Central Bank: 5th plank of Marx's Communist Manifesto”. Accesat în 17 mai 2018.
9. ^ Isărescu: BNR este a 13-a bancă centrală înființată în lume, eu prefer să spun că este a 16-a pentru
că 13 poartă ghinion, 8 iunie 2012, Loredana Voiculescu, Ziarul financiar, accesat la 20 mai 2013
10. ^ Numista.  „Coins from Romania”.
11. ^ BNR, văzută din profil, 20 iun 2008, Emanuel Bădescu, Ziarul de Duminică, accesat la 13 decembrie
2011
12. ^ a b „ISTORIA LEULUI”  (PDF).
13. ^ a b BNR a trecut pe profit in 2007, 3 iulie 2008, wall-stret.ro, accesat la 9 august 2010
14. ^ a b c d BNR, mai săracă, 04 ianuarie 2010, evz.ro, accesat la 4 ianuarie 2010
15. ^ CRB va incepe sa monitorizeze si debitorii IFN-urilor din Registrul Special al BNR
16. ^ Profitul BNR din 2014, dublu față de cel al celei mai profitabile bănci comerciale din România. Cât
câștigă un salariat BNR - Gândul

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

 Istoricul Băncei naționale a României, I. D. Clinceanu, Editura Cartea românească, 1924
 Istoricul Băncii Naționale a României: 1880-1924, Victor Slăvescu, Editura Cultura
Națională, 1925