Factorii de risc în afecţiunile pulmonare

1. Condiţiile atmosferice nefavorabile - frigul, umezeala, curenţii de aer cu variaţii mari de

temperatură cald - rece (ţările cu climă temperată şi rece) favorizează apariţia infecţiilor:

rinite, faringite, laringite, viroze, pneumonii.

2. Factorii iritanţi - tabagismul şi alcoolismul favorizează bronşita cronică, TBC pulmonar,

cancer pulmonar, BPOC.

3. Poluanţii aerieni - vaporii iritanţi din industria chimică, vaporii de amoniac, acizii, fumul,

praful favorizează astmul bronşic, bronşita asmatiformă, diferite infecţii.

4. Factorii infecţioşi - microbii, streptococ, stafilococ, hemophilus infuzae, virusurile, gripal,

rinovirusuri, adenovirusuri favorizează infecţiile căilor respiratorii, pneumonii.

5. Factorii alergici - pneumoalergenele praf, acarienii şi gândacii de bucătărie, fum, polen,

păr de animale, alergeni alimentari, alergeni microbieni provoacă astmul şi bronşita

astmatiformă.

6. Abuzul de medicamente - alergice Penicilina, Aspirina, AINS (antiinflamatoare

nesterioidiene), Algocalmin etc. provoacă astmul alergic şi bronşita asmatiformă ; drogurile -

Beladona produc uscarea mucusului protector al căilor respiratorii; simpaticomimeticele, etc.

agravează astmul când se folosesc abuziv; expectorantele pe bază de ioduri şi terpină;

barbituricele, sedativele, tranchilizante consumate în doze mari fără prescripţie medicală

deprimă centrul respirator din bulb producând insuficienţă respiratorie, stop respirator şi chiar

exitus.

7. Factorii genetici - malformaţii congenitale - bronşiectazia, tumorile maligne.

8. Factori sociali - locuinţe insalubre cu mucegai, umezeală, nivelul de cultură şi educaţie

sanitară a populaţiei; gradul mare de poluare în unele întreprinderi precum şi poluarea

mediului înconjurător.

EDUCAȚIA PACIENTULUI PENTRU PREVENIREA AFECȚIUNILOR RESPIRATORII

- menținerea unei bune poziții a corpului

 poziția încovoiată împiedică ventilația pulmonară

- practicarea exercitiilor fizice, a sportului

 înotul este un mijloc eficient de reglare a respiratiei

- tratamentul deformarilor musculo-scheletice din regiunea toracica (scolioza)

- evitarea fumatului

 nicotina provoaca vasoconstricție a vaselor coronariene si periferice

- evitarea consumului de alcool si droguri

 acestea inhiba centrii respiratori

- evitarea mediului poluat

 alergenii, fumul, substantele toxice sunt iritante pentru mucoasa cailor respiratorii

- evitarea respiratului pe gură în anotimpul rece si umed

- evitarea contactului cu persoane care prezintă afecțiuni respiratorii

- evitarea aglomerărilor în epidemiile virale

- tratamentul precoce al afecțiunilor căilor respiratorii superioare

- tratamentul afecțiunilor care au răsunet și asupra aparatului respirator: anemie

insuficiența cardiacă, infectii

- combaterea obezității

 obezitatea duce la reducerea expansiunii cutiei toracice; obezii sunt receptivi la infecții

respiratorii deoarece plămânii nu se dilată în întregime și secretiile nu sunt mobilizate;

în caz de imobilizare la pat prezintă risc crescut de pneumonie hipostatică.

Tratamentul medicamentos

Grupe de medicamente folosite în tratarea bolilor pulmonare:

- antibiotice, tuberculostatice, chimioterapice, antiinflamatoare, bronhodilatatoare, antitusive,

expectorante, vitamine, antipiretice, antialgice.

Rolul asistentei:

 administrarea medicamentelor conform prescribţiei medicale;

 respectă căile de administrare, orarul şi dozele;

 testează sensibilităţii bolnavului înainte de administrare;

 informează bolnavul asupra efectelor adverse;

 educă pacientul astmatic să-şi administreze corect spray-ul;

 conştientizează bolnavii să renunţe la fumat pentru grăbirea vindecării.

Efecte adverse ale unor medicamente:

- Afectarea auzului (hipoacuzie) - în tratamente de lungă durată cu antibiotice cum ar fi:

streptomicina, neomicina , kanamicina. Se recomandă consult medical periodic auditiv în timpul

tratamentului (audiogramă).

- Hepatotoxicitate în tratamentele cu tuberculostatice , chimioterapice;

- Nefrotoxicitate —în tratamente cu tuberculostatice, chimioterapie.

- Dureri epigastrice după administrare de antitusive şi expectorante; se recomandă să se

administreze după masă sau cu antiacide.

Poziţia bolnavului cu afecţiuni pulmonare :

- semişezândă, cea mai convenabilă; în general se lasă la discreţia bolnavului să-şi aleagă singur

poziţia; se recomandă schimbarea poziţiei pentru prevenirea complicaţiilor hipostatice;

- repaus la pat absolut, cu capul şi trunchiul ridicat - în hemoptizie;

- decubit lateral - în pleurezie uscată bolnavul se culcă pe partea sănătoasă pentru a preveni durerile;

când apare exudatul bolnavul se culcă pe partea bolnavă;

- în cursul bronşiectaziei şi supuraţiei pulmonare bolnavul îşi alege singur poziţia optimă în care

evacuează sputa mai uşor.

Tratament igieno-dietetic
- regim alimentar hipercaloric în TBC pulmonar; ^

- în perioada febrilă - regim hidric bogat în vitamine, în special vit.C;

- când febra scade se administrează o dietă hipercalorică cu alimente uşor digerabile;

- aport de lichide suficient 2 - 3 l/zi pentru a favoriza expectoraţia;

Tratamentul chirurgical

Se recomandă în cancer bronho-pulmonar, chist hidatic, bronşiectazie, malformaţii, tumori.

Aeroterapia şi climatoterapia.

Aeroterapia începe cu internarea bolnavilor pulmonari în saloane cu luminozitate intensă şi

permanentă cu ferestrele spre nord, prevăzute cu terase, temperatura optimă să fie de 19°. Fac excepţie

afecţiunile inflamatoare bronşice unde temperatura în saloane trebuie să fie mai ridicată de 22°C şi

asigurată umiditatea aerului. Ventilaţia saloanelor trebuie să fie optimă (să fie prevăzute cu sisteme de

ventilaţie perfectă şi permanentă - aer condiţionat). Amplasarea bolnavilor cu afecţiuni cu caracter

infecţios se face în saloane separate, să nu fie puşi lângă bolnavii tineri, diabetici sau bătrâni.

Curăţenia să se facă zilnic cu substanţe dezinfectante folosindu-se cârpe umede şi aspiratoare

pentru a nu răspândi praful încărcat cu picături fllüge în aer. Dezinfecţia trebuie să fie curentă şi

terminală la plecarea bolnavului din spital.

Climatoterapia reprezintă terapia prin climat în bolile pulmonare se indică un climat de

cruţare care se caracterizează diferenţe mici de temperatură între anotimpuri, precipitaţii primăvara şi

vara, vânturi reduse. Climatul de şes şi de coline cu altitudine până la 500 m este indicat în boli

pulmonare. Climatul subalpin caracterizat prin presiune, temperatură şi umiditate moderate este indicat

în TBC fără hemoptizie, pleurezii. Climatul marin este contraindicat în Tbc pulmonar forma evolutivă.

Staţiuni recomandate: Govora, Bazna, Buziaş, Slănic-Moldova.

Gimnastică respiratorie

Gimnastica respiratorie cuprinde următoarele tipuri de mişcare: statică, dinamică, activă şi pasiv.
Gimnastica respiratorie se recomandă în bolile pulmonare cronice: scleroemfizem, astm bronşic,

BPOC, bronşită cronică.

Scopul:

- refacerea elasticităţii pulmonare;

- combaterea rigidităţii cutiei toracice;

- oxigenarea sângelui.

Se începe cu exerciţii fizice uşoare, apoi mai complexe la diferite aparate recuperându-se capacitatea

funcţională a plămânului astfel încât pacientul să poată practica munci uşoare.

EDUCAȚIA PENTRU SĂNĂTATE

Educaţia sanitară a bolnavului includ:

- se vor respecta regulile de igienă individuală şi colectivă;

- să expectoreze numai în scuipători sau batiste de unică folosinţă şi să tuşească cu mâna la gură pentru

a nu răspândi infecţia înjur.

- evitarea fumatului, a atmosferei poluate, a fumului, prafului, polenului și alți alergeni;

- igiena locuinţei respectată prin aerisirea frecventă a camerei;

- tratarea corectă a infecțiilor virale

- cunoașterea modului de administrare a tratamentului, a complicațiilor bolii

- hidratare suficientă, regim alimentar echilibrat

- regim de viață echilibrat, alternarea perioadelor de activitate cu perioade de repaus, interzis alcoolul

- efectuarea de gimnastică respiratorie

……………………………………………………………………………………………