Sunteți pe pagina 1din 2

Alcatuirea inimii

Inima este un organ foarte complex fără de care nu există viață. Aceasta este formată din
patru cavități și valve, care permit circulația sângelui întotdeauna în direcția corectă. Aceasta
este responsabilă de pomparea sângelui oxigenat către întregul corp. Deși majoritatea
oamenilor știu cât de importantă este, puțini dintre ei cunosc alcătuirea inimii și funcțiile
fiecărei părți ale acesteia. Alcătuirea inimii este complexă. Cu toate acestea, pentru a simplifica
lucrurile, putem spune că inima este împărțită în patru cavități principale: atriile și ventriculele.
Însă există și multe alte componente esențiale pentru ca inima să își poată îndeplini funcțiile.

Inima este formată aproape în întregime din țesut muscular. Acest țesut îi permite să se
contracte și să se dilate, pompând astfel sângele în mod constant. În acest articol, vom discuta
despre alcătuirea inimii și modul în care aceasta funcționează.

Alcătuirea inimii: cavitățile

Inima este alcătuită din mai multe componente, dar este important să înțelegem că toate
lucrează împreună în mod coordonat. Acest lucru permite sângelui să curgă în direcția corectă
și cu forța potrivită.

În primul rând, trebuie să menționăm că inima este un organ gol. Aceasta este alcătuită
din patru cavități: două atrii și două ventricule. De asemenea, acest organ este împărțit într-o
parte stângă și una dreaptă.

Atriul stâng este conectat la ventriculul stâng prin intermediul valvei mitrale. În mod
similar, atriul drept este conectat la ventriculul drept prin intermediul valvei tricuspide.

Atriul stâng este cavitatea care primește sânge foarte bogat în oxigen. Acest sânge
călătorește din plămâni prin venele pulmonare. Apoi, sângele trece către ventriculul stâng prin
valva mitrală. Când valva mitrală se deschide, sângele trece în ventriculul stâng din cauza
diferenței de presiune. În acest fel, ventriculul stâng primește sânge oxigenat, iar apoi îl
pompează în aortă.

Cu alte cuvinte, atunci când ventriculul se contractă, sângele trece prin artera aortică,
astfel încât să poată călători în tot restul corpului. Aici intră în funcțiune și valva aortică.

Atriul drept. Aceasta este o altă parte a inimii situată în zona superioară. Atriul drept primește
sânge sărac în oxigen prin vena cavă. Acest sânge trece apoi în ventriculul drept prin
intermediul valvei tricuspide.
Ventriculul drept este ultima cavitate a inimii. Acesta permite sângelui să intre în plămâni
prin arterele pulmonare. Acolo are loc schimbul de gaze, ceea ce permite reoxigenarea
sângelui.

Alte părți ale inimii

Valvele inimii sunt structurile menționate mai sus. Acestea sunt situate la intrarea și la
ieșirea din cavități. Valvele permit sângelui să curgă într-o singură direcție. Prin urmare, ele fac
posibilă trecerea sângelui, de exemplu, de la atrii la ventricule și îl împiedică să revină în atrii.

Valvele inimii sunt:

Valva mitrală, în partea stângă.

Valva tricuspidă, în partea dreaptă.

Există însă valve și în arterele pulmonare și în aortă. Funcția lor este aceeași: de a
preveni revenirea sângelui în cavitatea din care a plecat. Acest lucru face ca bătăile inimii să se
realizeze în mod corect.

Deși cavitățile și valvele sunt cele mai cunoscute părți ale inimii, există și alte
componente esențiale pentru ca acest organ să funcționeze. În primul rând, există nodul
sinusal.

Nodul sinusal este structura care funcționează ca un stimulator cardiac, adică generează
impulsuri electrice care se transformă în contracții ale mușchilor inimii.

În al doilea rând, există și nodulul atrioventricular. Și acesta este esențial pentru bătăile
inimii, deoarece permite transmiterea corectă a impulsului generat în nodul sinusal. Același
lucru este valabil și pentru fasciculul Hiss și ramurile Purkinje.

S-ar putea să vă placă și