Cuprins:

Partea 1 – Aplicația Microsoft EXCEL ..........................................................................................................

1.1Sarcina 1 - Proiectarea tabelului Depozit Dulcinella .................................................................................

1.2 Sarcina 2 – Proiectarea tabelului Pivot .....................................................................................................
1.3 Sarcina 3 – Proiectarea listei predefinite ..................................................................................................
1.4 Sarcina 4 – Proiectarea tabelului Tehnologii și utilizarea formulelor Excel.............................................

Concluzii....................................................................................................................................................

Partea 2 – Aplicația Microsoft ACCESS.........................................................................................................

Introducere:
Proiectarea tabelelor (structurii) bazei de date (definirea câmpurilor, proprietăților, cheia primară)
Definirea cheii primare
1. Inserarea datelor în tabel (completarea cu date)
2.Definirea relațiilor dintre tabele
3.Crearea interogărilor de selecție
4.Interogare de sortare
5.Filtre de interogări
6.Interogări cu câmpuri calculate
7.Interogări Find Duplicates Query Wizard
8.Interogare cu parametru
9.Interogare de totalizare
10.Interogare de acțiune
11. Formulare și subformulare
Crearea formularelor utilizând modul Form Wizard
Crearea controlului calculat
Crearea unui formular complex

Concluzii

1
Partea 2 – Aplicația Microsoft ACCESS

Microsoft Access este un program pentru crearea și administrarea unei baze de date relaționale,

produs de Microsoft, care face parte din suita de programe Microsoft Office.O bază de date constă,
deci, într-un ansamblu structurat de date înregistrate pe suporturi accesibile calculatorului pentru a
satisface simultan mai mulţi utilizatori de o manieră selectivă şi într-un timp oportun.
Sistemul de gestiune a bazelor de date reprezintă un ansamblu de componente ce asigură crearea, utilizarea
și întreținerea uneia sau mai multor baze de date. Microsoft ACCESS stochează toate componentele unei BD
într-un fișier cu extensia ”.accdb”. Aceasta este extensia de nume de fișier standard pentru bazele de date în
format Access 2010.
O bază de date conține următoarele obiecte:
Tabele - Sunt utilizate pentru a asigura funcţia de stocare a informaţiilor omogene în cadrul bazelor de
date, fiind alcătuite din rânduri (înregistrări) şi coloane (câmpuri). O bază de date trebuie să conţină cel
puţin un tabel pentru a exista. Celelalte obiecte sunt opţionale.
Interogări - Oferă posibilitatea căutării şi regăsirii rapide a informaţiilor stocate în tabele, prin
chestionarea bazei de date. Ele pot fi comparate cu anumite întrebări care i se pun bazei de date şi ca
care aceasta trebuie să răspundă.
Formulare- Sunt ferestre din ecranul calculatorului, care pot fi personalizate pentru a prezenta datele
conţinute în tabele sau interogări sub o formă uşor de înţeles. Ele dau şi posibilitatea actualizării
datelor din tabele, în sensul că orice modificare efectuată la nivelul lor aduce după sine modificarea
informaţiilor stocate în tabele.
Rapoarte - Prezintă datele din tabele sau interogări într-o formă care poate fi imprimată pe
suport de hârtie.
Pagini web - Un tip special de pagină web, destinată afişării cu ajutorul Internetului sau Intranetului a
datelor conţinute într-o bază de date Access
Macrocomenzi - Permit efectuarea unor sarcini de rutină, prin automatizarea acestora într-o singură
comandă, care poate fi apelată mult mai uşor de fiecare date când este necesar.
Module - Sunt utilizate pentru automatizarea unor operaţii, la fel ca şi macrocomenzile, însă
utilizează un limbaj de progamare pentru aceasta, ele fiind accesibile celor care dispun de cunoştinţe de
programare.

2
1.Crearea bazei de date MS Access:
Să se creeze o bază de date care să automatizeze activitatea unui magazin.
O bază de date se structurează în tabele, alt fel spus este necesară definirea temelor principale pentru
tabelele bazei de date și informația ce se va conține în câmpurile acestor tabele.
Baza de date ”Gestionarea unui magazin” are următoarele tabele: Filiale, Furnizori, Informație magazine,
Lucrători, Produse disponibile.

1. În primul tabel FILIALE voi stoca informații despre Filialele magazinului ”Franzeluța” (cod
magazine, Denumirea filialei, nr. Muncitori, șeful filialei, Strada)
2. Tabelul FURNIZORI conține informația despre furnizorii magazinului ”Franzeluța” (nr.
Contractului, cod magazine, data furnizării, suma produselor).
3. Tabelul INFORMAȚIE MAGAZIN conține informații generale despre magazine (Denumirea filialei,
Adresa principal a filialelor, proprietarul magazinului și nr. De filiale).
4. Tabelul Lucrători conține informații despre angajații magazinului ” Franzeluța” (cod angajat, cod
magazine, nume angajat, prenume angajat, vârsta, adresa, funcția, salariu)
5. Tabelul PRODUSE DISPONIBILE afișează tipurile de produse care sunt disponibile în magazine
( cod medicament, denumirea magazinului, denumirea produsului, prețul acestuia)

După crearea bazei de date este necesară crearea obiectelor ei. Primul și cel mai important pas este
crearea tabelelor, pentru aceasta se va folosi modelul rational de reprezentare a datelor.

Crearea tabelului unei BD constă din trei etape:

1. Proiectarea structurii (Table Design);
2. Definirea cheii primare (Primary Key);
3. Introducerea datelor (Datasheet View).

Pe ecran apare fereastra, în care utilizatorul stabileşte toţi parametrii necesari pentru descrierea structurii
unui tabel: numele câmpurilor, tipurile de date, proprietăţile, regulile de validare etc.

I. Proiectarea tabelelor(structurii) bazei de date (definirea câmpurilor, proprietăților, cheia

primară).
1. Proiectați structura tabelului ”Filiale” (Tabelul 1.1);
2. Definirea cheia primară pentru Codul Magazinului;
3. Salvați tabelul cu numele Filiale;
4. Afișați tabelul Filiale în regim de introducere a datelor;
5. Proiectați structura tabelului Furnizori(Tabelul 1.2)
3
6. Definirea cheia primară pentru Codul Magazinului;
7. Salvați tabelul cu numele Furnizori;
8. Afișați tabelul Furnizori în regim de introducere a datelor;
9. Proiectați structura tabelului ”Informație Magazin(Tabelul 1.3);
10. Definirea cheia primară pentru Denumirea Magazinului;
11. Salvați tabelul cu numele Informație magazin;
12. Afișați tabelul Informație magazin în regim de introducere a datelor;
13. Proiectați structura tabelului ”Lucrători” (Tabelul 1.4)
14. Definirea cheia primară pentru câmpul Codul Magazin;
15. Salvați tabelul cu numele Lucrători;
16. Afișați tabelul Lucrători în regim de introducere a datelor;
17. Proiectați structura tabelului ”Produse disponibile” (Tabelul 1.5);
18. Definirea cheia primară pentru Denumirea Magazinului;
19. Salvați tabelul cu numele Filiale;
20. Afișați tabelul Filiale în regim de introducere a datelor;
21. Salvați tabelul cu numele Produse disponibile;
22. Afișați tabelul Produse disponibile în regim de introducere a datelor;

Tabelul 1.1 Definirea câmpurilor și a tipurilor de date (Tabelul Filiale)

Tabelul 1.2 Definirea câmpurilor și a tipurilor de date (tabelul Furnizori)

4
Tabelul 1.3 Definirea câmpurilor și a tipurilor de date (tabelul Informație magazine)

Tabelul 1.4 Definirea câmpurilor și a tipurilor de date (tabelul Lucrători)

Tabelul 1.5 Definirea câmpurilor și a tipurilor de date (tabelul Produse disponibile)

II. Definirea cheii primare

Etapa de proiectare a structurii tabelului se finalizează cu definirea cheii primare şi salvarea
structurii tabelului. Stabilirea unei chei primare unice, în baze de date, este denumită asigurarea
integrităţii de entitate. Cheile primare reprezintă o componentă esenţială pentru orice bază de date
relaţională. Ele sunt folosite pentru regăsirea rapidă a datelor şi pentru combinarea datelor din
tabele separate.

Atunci când alegeţi un câmp cheie primară, trebuie să aveţi în vedere următoarele aspecte:
Un câmp cheie primară trebuie să conţină date unice;
Access nu va permite într-un câmp cheie primară articole duplicate sau valori nule.
5
Corelarea tabelelor se realizează prin introducerea unor câmpuri cu acelaşi nume şi de acelaşi tip de date
(sau compatibile) în fiecare dintre tabelele pe care doriți să le corelați. Câmpurile comune, prin care se
face corelarea, sunt cheie primară pentru un tabel şi cheie externă pentru celălalt.
Pentru a stabili cheia primară şi a finaliza proiectarea structurii tabelului:

1. Treceţi în modul Table Design;

2. Selectaţi câmpul ales pentru cheia primară;
3. Click pe butonul Primary Key, figura 1.6

Fig. 1.6 Grupul (Tools), butonul Primary Key

III. Inserarea datelor în table

Fig. 1.7 Datele din tabelul ”Filiale”

Fig. 1.8 Datele din tabelul ”Furnizori”

6
Fig. 1.9 Datele din tabelul ”Lucratori”

Fig 1.10 Datele din tabelul ”Produse disponibile”

IV. Definirea relaţiilor dintre tabele

1. Pentru tabelele Filiale, Furnizori și Lucrători definiţi corelaţia de tipul 1:n (one to many),
câmpul de legătură fiind Codul magazinului;
2. Asiguraţi-vă integritatea referențială, modificarea în cascadă, excluderea în cascadă a
înregistrărilor;
3. Pentru tabelele Filiale, Informație magazine și produse disponibile definiţi corelaţia de tipul
1:n (one to many), câmpul de legătură fiind Denumirea magazinului;

7
Crearea relațiilor între tabelele bazei de date Gestionarea Magazinului
1. În fila DatabaseTools, grupul Relationships, faceți click pe Relationships, apare caseta de dialog Show
Table.
2. Plasați tabelele bazei de date în panou prin dublu-click sau selectarea tabelului şi butonul Add;

Fig. 1.11 Amplasarea obiectelor în fereastra pentru relații

Fig. 1.12 Definirea unei legături între două tabele

8
V. Crearea interogărilor de selecție:

Utilizând modul de proiectare Simple Query Wizard, creaţi interogarea de selecţie, prin care vor fi
selectați lucrătorii ce au salariu mai mare de 3500.

Fig. 1.13 Adăugarea câmpurilor și a criteriilor în grila de proiectare a interogării

Modul de vizualizare DataSheet View sau activați butonul Run! de pe panglică pentru a
putea vizualiza rezultatul.

Fig. 1.14 Rezultatul interogării de selecție

9
VI. Interogări de sortare

Sortarea este operaţia de rearanjare a înregistrărilor dintr-un tabel sau dintr-un set rezultat. Atunci când
pregătim sortarea, trebuie să precizăm două lucruri: câmpul/câmpurile, după ale căror valori vor fi
efectuate sortarea şi criteriul de sortare (ordinea). Sortarea datelor se realizează şi fără a specifica condiţii
de selecţie. În acest caz, se vor afişa toate înregistrările, dar ordinea lor va corespunde condiţiilor stabilite
în rândul Sort pentru câmpurile respective.

 Să se realizeze o interogare ce ar afișa lista lucrătorilor ordonată crescător după nume.

Fig. 1.14 Lista lucratorilor ordonata crescator- crietriul Ascending

Fig. 1.15 Interogarea sortată

10
 VII. Filtre în interogări

Un filtru este un criteriu temporar, care modifică rezultatul interogării, fără a modifica proiectarea ei.
Filtrarea este asemănătoare interogărilor de selecţie, deoarece ambele selectează o anumită parte din date,
ordonează aceste date, furnizează surse de date pentru formulare sau rapoarte, permit modificarea
informaţiilor din setul dinamic rezultat. Dacă operaţia de extragere de informaţii este simplă, alegeţi filtrul în
locul interogărilor, iar dacă extragerea de informaţii este mai complexă, atunci este necesară utilizarea
interogărilor.
Ca rezultat al aplicării unui filtru, vizualizarea obținută conține numai înregistrările cu valorile selectate,
restul datelor rămân ascunse. Pentru a aplica un filtrul, acţionaţi fila Home (Pornire), grupul Sort&Filter
(Sortare și filtrare) a panglicii Accesss.

 Realizati o interogare ce ar afișa lista locuitorilor ce locuiesc pe strada Vasile Alexandri, aplicând
filtru.

Fig. 1.16 Opțiune Text Filters, Equals, Custom Filter

Fig. 1.17 Rezultatul filtrării

VIII. Interogări Calculate

Interogările de selecţie pot conţine şi câmpuri calculate. Aceste câmpuri returnează, la executarea interogării,
valoarea expresiilor Access asociate lor. Pentru a adăuga un câmp calculat într-o interogare, se tastează
numele acestuia într-o nouă coloană din grila QBE, se adaugă două puncte (:) şi apoi se completează
expresia dorită.
11
  Să se creeze o interogare, care ar afișa Denumirea magazinului și pret_produs cu reducere de
10%

Fig. 1.18 Expresia în rândul Field

Fig. 1.19 Rezultatul final

IX. Interogări cu parametri

12
Deseori, apare necesitatea selecţiei informaţiei cu ajutorul interogărilor, utilizând criterii care îşi modifică
frecvent valoarea. Sunt două metode de realizare a acestui tip de interogări.
Exemplu: Creați o interogare care ar afișa adresa pe care locuiesc Lucrătorii magazinului ”Franzeluța”.

Soluţie
1. Creaţi o cerere de selecţie, includeţi câmpul Nume_angajat, Vârsta_angajat și Adresa_angajat. Câmpurile
celulei Criteria nu le completaţi cu criterii concrete de selecţie, dar cu o adresare la utilizator de a le scrie.
2. Adresarea se include între paranteze drepte [Să se afișeze]. Denumirea parametrilor va fi diferită de
denumirea oricărui câmp, atunci aceste valori vor fi cerute la executarea interogării.

Fig. 1.20 Câmpurile: Nume_Angajat, Varsta_Angajat, și Adresa_Angajat, de asemenea Caseta de

Dialog Enter Parameter Value

Fig. 1.21 Rezultatul final

X. Interogări de totalizare

Puteţi utiliza o interogare pentru a grupa câmpuri şi a calcula totaluri, valori medii şi alte operaţii aritmetice
standard. Pentru a dispune de această facilitate, trebuie afişat rândul Total din grila QBE, apoi selectaţi tipul
de calcule pe care vreţi să le efectuaţi (o funcţie) Deseori, apare necesitatea de a obţine valori rezumative
13
referitoare la toate înregistrările din tabel sau pentru o submulţime a lor. În Access, pot fi definite interogări,
în care sunt specificate condiţii de grupare şi totalizare.

Exmplu: Creați o interogare ce ar afișa numărul de locuitori repartizați pe filiale:

1. Creați o interogare de selecție, care ar include tabelul Lucrători, din care selectați câmpul
cod_magazin, Nume_angajat. Selectați opțiunea Totals din grupul SHOW/Hide de pe panglică , ca
rezultat în grila QBE, apare rândul Total, iar ân celulele respective ale câmpurilor selectate –
opțiunea Group BY.

Fig. 1.22 Selectarea opțiunilor și criteriilor de interogare;

Fig. 1.23 Rezultatul final

XI. Interogări de acțiune

Interogările de acțiune Interogările de acțiune (Action Queries) sunt un grup de 4 tipuri de interogări. Spre
deosebire de interogările de selecție, sau de sinteză, care doar afișează datele, cele de acțiune modifică
datele, adică efectuează o acțiune asupra lor.
14
 Interogările de acțiune nu afișează o foaie de date pe ecran, ele modifică conținutul bazei de date într-unul
din cele patru moduri care urmează, conform tipului de interogare.

Exemplu: Creați un tabel nou cu denumirea ”Produse” ce va afișa denumirea și prețul produselor din
cod_produs.

1. Click pe fila Create, grupul Gueries, opțiunea Query Design;

2. În modul de afișare Design View, plasați tabelul Produse disponibile în panoul superior al grilei de
proiectare a interogării;
3. Plasați în panoul inferior al grilei de proiectare câmpurile: Cod_produs, Denumirea_magazinului ,
Denumirea_produs și Preț_produs.

Fig. 1.24 Caseta Make Table

Fig. 1.25 Caseta de dialog

15
 Fig. 1.26 Îngrupul Tables, tabelul Produse

XII. Formulare și subformulare

Formularele reprezintă obiecte ce permit vizualizarea, introducerea, modificarea și ştergerea datelor dintr-o
bază de date. Elementele care formează un formular se numesc controale. Controalele sunt grupate în
secţiuni, care sunt diviziunile principale ale lui. Formularele, ca şi celelalte obiecte Access, conţin două
feluri de informaţii: de structură şi datele propriu-zise afişate. Formularele pot fi simple şi complexe. Un
formular simplu se creează în baza unui tabel sau a unei interogări și are atâtea pagini câte înregistrări are
sursa sa.
Un formular complex se creează în baza a două tabele corelate printr-unul din tipurile de corelaţii 1:1 sau
1:n.
Există mai multe moduri de creare a formularelor.

Crearea formularelor utilizând modul Form Wizard

Această metodă de creare a unui formular este cea mai simplă şi permite crearea rapidă a câtorva tipuri
standard de formulare.

Exemplu: Creați un formular în baza tabelului Filiale, ce va conține câmpurile: Cod magazine, Denumirea
magazinului, nr_muncitori, Șelul filialei și strada filialei, utilizând asistenții.

1. Am activat fila Create, grupul Forms;

2. Am ales Form Wizard, s-a afișat caseta de dialog Form Wizard
3. Am selectat sursa de date, tabelul Filiale.
4. Am selectat toate câmpurile ce aparțin tabelului Filiale
5. Accesăm butonul Next

16
Fig. 1.27 Formular Filiale1e

b.Crearea controlului List Box (casetă-listă)

Soluție
1. Creaţi un formular de tip Columnar pentru tabelul Produse
2. Activaţi butonul List Box;
3. Trageţi indicatorul mouse-ului în secţiunea Detail şi desenaţi o casetă acolo unde vreţi să fie amplasat
controlul; Se activează caseta List Box Wizard.
4. Alegeţi I want the List Box to look up the values in a tableor query (condiție: valorile trebuie să fie
luate de caseta-listă dintr-un tabel sau o cerere);
5. Executaţi click pe butonul Next;
6. Selectaţi tabelul Produse;
7. Executaţi click pe butonul Next;
8. Răspundeți la întrebarea: Which field contain the value you want included in your list box? (valorile
căror câmpuri le afişaţi în listă?), selectând Codul produsului.

9. Executaţi click pe butonul “<”;

10. Selectați în mod analog câmpul Denumirea magazinului, apoi Produsul. Apare caseta List Box Wizard
de sortare, Next;
11. Apare caseta List Box Wizard cu valorile a două câmpuri.
12. Executaţi click pe butonul Next;

13. Selectați opțiunea “Store that value in this field;

14. Introduceţi denumirea etichetei: Produse disponibile.
15. Executaţi click pe butonul Finish. Vizualizaţi rezultatul.

17
Fig. 1.28 Controlul List Box

XIII. Rapoarte

Rapoartele sunt obiecte ale bazei de date MS Access destinate pentru tipărirea informațiilor, în care pot fi
effectuate calcule, este posibilă gruparea şi sortarea datelor, se pot elabora totaluri şi subtotaluri.
Înainte de crearea unui raport, este de dorit să vă fixaţi răspuns la următoarele întrebări:
 Care este scopul creării raportului?
 Ce informaţii şi din care tabele ale bazei de date va fi luată?
 Care va fi forma de reprezentare a datelor în raport?
 Va conține raportul o grupare de date?

Răspunsurile clare date la aceste întrebări vor permite să creaţi un raport corect.
Crearea rapoartelor
Microsoft Access permite crearea rapoartelor care:
 grupează şi totalizează datele;
 îndeplinesc obţinerea totalurilor pe grupe, subgrupe şi totaluri generale;
 conţin subrapoarte;
 prezintă datele captivant, folosind reprezentări grafice, linii şi stiluri.
Un raport este alcătuit din două tipuri de informaţii: de structură şi datele propriu-zise.
Un raport este compus din trei părţi: antetul, zona de detaliu şi subsolul. În antet, se include numele
raportului, sigla firmei. În zona de detaliu, sunt prezentate datele. În subsol, sunt prezentate, de regulă,
informaţii statice, care nu se schimbă cu fiecare înregistrare editată.
Între rapoarte şi formulare există multe elemente comune:
 Secţiunile rapoartelor;
 Controalele, cu excepția butoanelor de comandă.

18
Exemplu

1.Creați raportul care să calculeze nr. total de filiale, denumirea_f, nr._muncintori și șeful filialei, strada
filialei.
Sortați informațiile după câmpul Filiale, utilizând instrumentul Report Wizard.
1. Selectăm Opțiunea Report Wizard
2. Deschidem Lista descendentă Tables/Queryes și selectăm tabelul Filiale, apoi selectăm Selected Fieldes
unde deplasăm toate cîmpurile necesare.
3. Selectăm câmpul Cod_magazin în mod Ascending.
4. Apoi redenumim Raportul în Filiale Ascending.

Fig. 1. 29 Rezultatul Raportului

Concluzie

Din rândul disciplinelor lingvistice, terminologia este cea care utilizează cel mai frecvent metode şi mijloace
tehnice de lucru moderne. Gestionarea termenilor şi prelucrarea lor în vederea realizării unor baze de date
sau a tipăririi de corpusuri lingvistice şi dicţionare terminologice, necesită utilizarea Sistemelor de
Gestionare a Bazelor de Date. Introducerea, modificarea, prelucrarea şi extragerea termenilor şi a
informaţiilor corespunzătoare lor din bazele de date implică cunoştinţe aprofundate de utilizare a
calculatorului, precum şi programe specifice, adaptabile la necesităţile terminologilor. Din rândul SGBD-
urilor de nivel mediu, cu largă utilizare, Aceess de la Microsoft este cel mai fiabil şi uşor de implementat
pentru domeniul terminologiei.

19