Echipa Economică Germană în Moldova

Seria de documente de politici [PP/01/2015]

Mecanismul de transmisie în Republica

Moldova. Cauzele deficienței și recomandările
pentru consolidarea lui

Philipp Engler, Ricardo Giucci

Berlin/Chişinău, mai 2015

Despre Echipa Economică Germană în Moldova
Echipa Economică Germană în Moldova (GET Moldova) accordă consultații Guvernului Republicii
Moldova și altor autorități de stat, cum ar fi Banca Națională a Moldovei, privind o serie vastă de
probleme de politici economice. Munca noastră analitică este prezentată și discutată în cadrul
întâlnirilor în mod regulat cu decidenți de politici de rang înalt. GET Moldova este finanțată de
Ministerul Federal German al Economiei și Energiei în cadrul programului TRANSFORM și
succesorului acestuia. Publicațiile noastre pot fi accesate pe site-ul web (www.get-moldova.de).

German Economic Team Moldova (GET Moldova)

c/o BE Berlin Economics GmbH
Schillerstr. 59
D-10627 Berlin
Tel: +49 30 / 20 61 34 64 0
Fax: +49 30 / 20 61 34 64 9
info@get-moldau.de
www.get-moldau.de

© 2015 German Economic Team Moldova

Toate drepturile sunt rezervate.

Mecanismul de transmisie în Republica Moldova. Cauzele deficienței și recomandările pentru
consolidarea lui

Sumar executiv
Banca Națională a Moldovei (BNM) a stabilit strategia de țintire directă a inflației în anii 2009/2010
care a înlocuit țintire problematică a cursului valutar folosit mai înainte. Mecanismul de transmisie
(MT) reprezintă un factor important în contextul unei strategii noi: cu cât mai puternic este MT, cu
atât mai ușor este pentru BNM să prognozeze cu succes rata inflației.
Studiul nostru demonstrează că MT s-a îmbunătățit în mod incontestabil din anul 2009: Efectul pe
termen scurt al schimbărilor în politica de rată a dobânzii (“rata de bază”) condusă de BNM privind
modificările ratelor dobânzii de împrumut a băncilor a crescut de la doar 9% în perioada 2000-2008
până la 42% în anii 2009-2015. Cu toate acestea, în pofida succesului, există încă multe probleme de
rezolvat în domeniul consolidării MT.
Una din cauzele principale ale deficienței actuale este piața financiară slab dezvoltată (cu alte
cuvinte, piața interbancară). Chiar dacă BNM poate influența în mod eficient rata dobânzii pe piața
financiară pe termen scurt (efectul ridicat de 63 % în perioada 2009-2015), nu există nici un efect de
schimbare a ratei dobânzii pe piața financiară asupra ratei bancare a dobânzii de împrumut. Pentru a
dezvolta piața financiară este necesar ca băncile să mărească nivelul încrederii reciproce. O
supraveghere bancară mai eficientă ar fi esențială pentru acest lucru și decisivă pentru consolidarea
MT.
O altă cauză este legată de nivelul înalt de lichiditate a băncilor comerciale, ceea ce reduce
dependența băncilor de BNM. Pentru a reduce lichiditatea este necesar de a mări competitivitatea în
sectorul bancar. În plus, o coordonare mai bună dintre BNM și Ministerul Finanțelor privind
lichiditatea ar putea ajuta la reducerea nivelului înalt de lichiditate a băncilor.
În cele din urmă, creditarea economiei – și astfel rezultatul politicii monetare – este restricționată de
dominarea puternică a politicii de creditare cu folosirea imobilului ca garanție. Cu scopul creșterii
creditării colateralizate noi recomandăm introducerea registrelor de bunuri mobile, precum a fost
implementat cu succes în alte economii în tranziție. În plus, creditarea necolateralizată ar trebui
promovată prin informații despre debitori în cadrul birourilor de credit.
În concluzie, o consolidare a MT nu necesită neapărat o revizuire a instrumentelor de politică
monetară din partea BNM. Problemele cheie sunt supravegherea bancară și infrastructura financiară
a țării.

Autorii
Philipp Engler philipp.engler@fu-berlin.de
Ricardo Giucci giucci@berlin-economics.com +49 30 / 20 61 34 64 0

Mulțumiri
Dorim să aducem mulțumiri lui Woldemar Walter și Sergiy Golovin pentru acordarea datelor și
comentariile prețioase.
Cuprins

1 Introducere........................................................................................................................................2

2 Mecanismul de transmisie în Republica Moldova.............................................................................2

3 Cauzele deficienței mecanismului de transmisie și propunerile de reformare a lui..........................6

3.1 Dimensiunea mică a pieței interbancare.................................................................................7
3.2 Lichiditatea înaltă pe bilanțurile băncilor................................................................................7
3.3 Obstacolele legate de creditarea colateralizată și necolateralizată a întreprinderilor și
gospodăriilor..............................................................................................................................9

Anexa...................................................................................................................................................12

Referințe..............................................................................................................................................13
1 Introducere

Mecanismul de transmisie (MT) descrie în ce mod acțiunile întreprinse de banca centrală

influențează economia. Scopul Băncii Naționale a Moldovei (BNM) constă în stabilizarea ratei anuale
de inflație la nivel de 5% (+/- 1,5 puncte procentuale) și ea folosește diferite instrumente pentru
atingerea acestui scop. De exemplu, prin mărirea ratelor de dobândă, ea intenționează să reducă
cererea de bunuri in economie, astfel micșorând presiunile inflaționiste. Aceasta se realizează prin
canale numite mecanismul de transmisie.
Deseori se afirmă, că MT în Republica Moldova nu funcționează corect, astfel stabilind o sarcină grea
pentru BNM de a atinge obiectivul său în baza mandatului de țintire directă a inflației. În capitolul 2
noi prezentăm descrierea celor mai relevante canale de transmisie pentru Moldova și analizăm, dacă
aceste canale funcționează corect. Apoi noi identificăm cauzele posibile ale deficienței MT și
prezentăm în capitolul 3 recomandările privind consolidarea MT.
2 Mecanismul de transmisie în Republica Moldova

Un număr de canale de transmisie s-au dovedit să joace un rol anumit pentru diferite economii. În
Moldova cel mai relevant este canalul creditării bancare. 1 Canalul creditării bancare funcționează
prin rezultatele acțiunilor de politică monetară asupra deciziilor băncilor comerciale în economia
reală. Schemă grafică a diferitor actori, instrumente și pieți este prezentată mai jos.
BNM are la dispoziție o serie de instrumente de implementare a politicii monetare: acțiunile pe piața
liberă, facilități permanente, stabilirea ratei rezervelor minime obligatorii și stabilirea ratei rezervelor
de remunerare, și, în cele din urmă, intervențiile pe piața valutară. Dacă politica devine mai
expansionistă (așa cum este indicat de o reducere a ratei de bază), atunci aceasta va duce la o mărire
a lichidității deținute de bănci și a lichidității disponibile pe piața interbancară. Aceasta rezultă în
reducerea cheltuielelor de refinanțare a băncilor, ceea ce, la rândul său, afectează deciziile băncilor
privind creditarea și alte investiții. Ele pot mări oferta de credite pentru întreprinderi și gospodării la
rate mai mici de împrumut sau pot oferi lichiditate pe piața interbancară la o rată mai mica
interbancară altor bănci cu oportunități de investiții mai bune sau o penurie de lichiditate. Dacă
cerere de credite este elastică și creditarea crește, aceasta va stimula cerere generală pentru bunuri
și investiții și va influența presiunea inflaționistă. În acest mod banca centrală poate să-și atingă
scopul prin țintirea directă a inflației.

1
Alte canale de transmisie, care s-au dovedit a fi relevante pentru alte țări, lucrează prin intermediul efectelor
acțiunilor de politică monetară privind ratele de dobândă pe termen lung și cursul valutar. Luând în
considerație faptul că, piața de active financiare de lungă durată este slab dezvoltată în Moldova, acest canal nu
poate avea nici un rol în cazul dat. Canalul cursului de schimb nu poate influența capacitatea de producție din
următoarele cauze: Schimbările în veniturile trimestriale din export și cheltuielile de import trimestriale sunt
corelate. Coeficientul actual de corelație dintre aceste două perioade de timp a fost de 0,86 în cazul până la
1995 și 0,92 începând cu 2010, când a fost introdus regimul de țintire directă a inflației. Aceasta implică faptul
că exporturile nete nu pot să crească considerabil după o depreciere indusă de o politică monetară
expansionistă.

2
Figura 1
Mecanismul de transmisie

Banca Centrală
 acțiunile pe piața liberă
 facilități permanente
 rezervele minime obligatorii
 intervenții pe piața valutară

Piața Interbancară
Ratainterbancară de dobândă

Băncile Comerciale
 Rata dobânzii de împrumut

Întreprinderi Gospodării

Piețe de Bunuri și Muncă

Inflație
Sursa: Ilustrare proprie

Noi presupunem că rata dobânzii de împrumut aplicată creditelor pentru întreprinderi și gospodării și
rata interbancară ar trebui să se modifice în rezultatul acțiunii politicii monetare. Pentru a vedea în
ce măsură acesta este cazul Moldovei, noi, în primul rând, explicăm efectele schimbărilor ale ratei de
bază asupra ratei bancare de împrumut în Tabelul 1. Astfel vom încerca să evaluăm implicit modul în
care o acțiune de politică monetară afectează furnizarea de credite. Noi am folosit datele lunare din
baza de date de Statistică Financiară Internațională a FMI-ului începând cu ianuarie 2000. Noi divizăm
toate modelele în două subperioade: 2000-2008 și 2009-2015, iar ecuațiile de regresie folosite sunt
prezentate în Anexă.
Tabelul 1
Efectele schimbărilor ratei de bază asupra schimbărilor ratei de împrumut a băncilor comerciale
Efect pe termen scurt
2000-20150,16
2000-2008 0,09
2009-20150,42
Sursa: Calculele proprii

Tabelul 1 arată că BNM a mărit semnificativ influența sa pe termen scurt asupra ratei bancare de
împrumut. În aceeași lună rata de împrumut a crescut cu 42 de puncte de bază, după ce s-a mărit
rata de bază cu o 100 de puncte de bază începând cu 2009, în timp ce acest efect a fost doar 9 puncte
de bază înainte de 2009.2 Acest efect nu este imens, dar totuși considerabil și este important din
punct de vedere a statisticii. 3 O cauză a eficacității sporite ar putea fi numai faptul că din momentul
introducerii regimului de țintire directă a inflației în 2009/10 rata de bază a fost folosită în calitate de
instrument principal al politicii. În plus, rata de bază a fost aproape perfect corelată cu remunerearea
rezervelor minime obligatorii în ultimii ani (vezi Figura 2). Acest lucru înseamnă, că ambele
instrumente au fost folosite în comun și, prin urmare, au influențat în comun rata de împrumut (vezi
de asemenea: Lupusor, Babin and Popa (2012) privind rolul BNM în politicile de rezervă).

2
Cu toate acestea, efectul de lungă durată captează impactul cumulativ total al schimbării ratei de bază asupra
ratei bancare de împrumut pe parcursul timpului, și a scăzut în ultima perioadă (ceea ce nu este prezentat în
Tabelul). Dar aici nu poate fi așteptată o creștere semnificativă, deoarece piața de credite pe termen lung este
determinată anume de rata reală de împrumut, decât de cea nominală. Rata nominală stabilită de banca
centrală puțin probabil va influența rata reală de împrumut pe termen lung, în condițiile când prețurile se
presupun de a fi pe deplin flexibile.
3
Această valoare poate atât ascendentă, cât și descendentă. În primul rând, cu o mare probabilitate rata de
bază poate fi pozitiv corelată cu PIB care, la rândul său, poate fi pozitiv corelat cu cererea de credite. Aceasta
din urmă poate fi pozitiv legat cu nivelul ratei de împrumut, astfel cauzând o scădere în condițiile când PIB-ul
nu este inclus în regresie, cum este cazul estimării noatre. Din păcate datele PIB-ului pe baza lunară sau
trimestrială nu sunt disponibile, de aceea nu putem reglementa aceasta. În al doilea rând, dacă creditarea este
în mare măsură colateralizată și estimările colateralului trebue să crească împreună cu PIB, aceasta poate
deprima efectul pozitiv al PIB-ului asupra ratei de împrumut, ceea ce va cauza o scădere. Noi de asemenea nu
putem reglementa asta. Aceste două efecte cu evidență prezintă două direcții opuse. Cu toate acestea, faptul
că coeficientul este semnificativ din punct de vedere a statisticii la nivelul de 1% este un indiciu bun care arată
că rata de bază are un efect important și independent pe termen scurt asupra ratei de împrumut.
Figura 2
Dinamica ratei de politică monetară și a remunerării rezervelor minime obligatorii

16 %
14
12
10
8
6
4
2
0
2011 2012 2013 2014 2015
Remunerarea rezervelor minime obligatorii Rata de bază

Sursa: Banca Națională a Moldovei

Concluzia 1: Acțiunea politicii monetare are un efect măsurabil, dar totodată limitat asupra ratei de
împrumut. În așa mod noi putem aștepta ca creditarea la fel să fie afectată.

La etapa a doua noi încercăm să înțelegem în ce măsură acest canal funcționează prin intermediul
pieței interbancare, cu alte cuvinte, dacă schimbarea ratei de bază afectează condițiile de refinanțare
a băncilor pe piața interbancară și în ce măsură, la rândul său, afectează acordarea împrumuturilor
întreprinderilor și gospodăriilor. Noi facem aceasta printr-o estimare a efectului al schimbărilor ratei
de bază asupra schimbărilor ratei interbancare, iar rezultatele sunt prezentate în Tabelul 2. În Tabelul
3 noi prezentăm rezultatele estimărilor privind efectul schimbărilor ratei interbancare asupra
schimbărilor ratei de împrumut.
Tabelul 2 explică efectele schimbărilor ratei de bază asupra ratei dobânzii a pieței financiare (cu alte
cuvinte, rata dobânzii a pieței interbancare). Rezultatele ne demonstrează o influență mai puternică
a acțiunilor de politică monetară asupra pieței financiare după 2008. Efectul pe termen scurt a
crescut esențial de la 0.36 la 0.63, ceea ce înseamnă că creșterea cu o 100 de puncte de bază a ratei
dobânzii de politică monetară atrage creșterea ratei dobânzii a pieței financiare cu 63 de puncte de
bază în ultima perioada de cercetare. Efectul pe termen lung, care ia în considerație faptul că
schimbarea ratei de bază atrage schimbările în rata dobânzii a pieței financiare pentru câteva
perioade, a fost mare încă până la criza globală financiară, dar pe urmă a crescut până la 0.91. E
interesant faptul că efectul pe termen scurt este comparabil cu cel observat în economiile dezvoltate
și e cu mult mai mare decât în economiile în tranziție bazate pe o regresie ca acea prezentată în
exemplele de 24 și 26 economii respectiv. Spre deosebire, efectul de scurtă durată estimat pentru
Moldova este mai jos decât în economiile în tranziție (vezi: Mishra, Montiel and Spilimbergo, 2010).
Tabelul 2
Efectul schimbărilor ale ratei dobânzii de politică monetară asupra schimbărilor ratei dobânzii a
pieței financiare
Efect pe termen scurt Efect pe termen lung
2000-2015 0,39 0,86
2000-2008 0,36 0,88
2009-2015 0,63 0,91
Sursa: Calculele proprii

Concluzia 2: Acțiunea politicii monetare are un efect măsurabil, dar nu atât de puternic pentru
efectul de scurtă durată asupra pieței financiare și un efect foarte puternic de lungă durată.

Următoarea etapă, prezentată în Tabelul 3, are drept scop de a verifica în ce măsură piața financiară
influențează condițiile de creditare bancară în economie.
Tabelul 3
Efectele schimbărilor ale ratei dobânzii a pieței financiare asupra schimbărilor ratei dobânzii de
împrumut
Efect pe termen scurt Efect pe termen lung
2000-2015 0,00 0,12
2009-2015 0,05 0,23
2000-2008 -0,08 0,05
Sursa: Calculele proprii

E remarcabil, că schimbările ratei dobânzii a pieței financiare aproape nu afectează ratele dobânzii de
împrumut pe termen scurt și puțin afectează pe termen lung. Efectul pe termen scurt începând cu
2009 a atins 5%, cu toate acestea el a crescut când perioada de probă a fost delimitată până la ultimii
doi ani, dar din punct de vedere a statisticii el s-a schimbat nesemnificativ.
Concluzia 3: Pare imposibil ca BNM să influențeze creditarea bancară pe piața financiară. Luând în
considerare faptul că și alți factori ce afectează rata dobânzii a pieței financiare nu au influențat
semnificativ rata dobânzii de împrumut, pare că piața financiară este detașată de deciziile privind
refinanțarea băncilor.
Concluzia 4: MT pare să funcționeze printr-un efect mic al ratei de bază asupra ratei dobânzii de
împrumut bancar. Piața interbancară nu joacă nici un rol aici.

3 Cauzele deficienței mecanismului de transmisie și propunerile de reformare a lui

Faptul că băncile nu manifestă o reacție mai puternică privind creditarea la schimbările condițiilor de
refinanțare determinate de BNM poate fi explicat prin

1. dimensiunea mică a pieței interbancare,

2. lichiditatea înaltă pe bilanțurile băncilor, și
3. obstacolele legate de creditarea colateralizată și necolateralizată a întreprinderilor și
gospodăriilor.
3.1 Dimensiunea mică a pieței interbancare

În 2012, cifra de afaceri pe piața interbancară a constituit 3 miliarde de lei, dar chiar creșterea anuală
a cifrei de afaceri până la 37 miliarde de lei în 2013 implică un volum lunar de tranzacții de doar 4%
din totalul activelor bancare. Aceasta constituie o piață care este prea mică pentru a fi importantă în
considerările refinanțării băncilor, prin urmare, nu e de mirare faptul că acțiunea de politică
monetară nu afectează creditarea bancară prin intermediul pieței interbancare. Cu toate acestea,
acest fapt este surprinzător, având în vedere o lichiditate înaltă deținută de bănci și o diferență mare
privind lichiditatea printre bănci. Ar fi de așteptat ca aceasta piață să egaleze lichiditatea printre
bănci, deoarece menținerea acesteia pe bilanț nu va aduce nici un profit.

Cea mai plauzibilă explicație a dezvoltării slabe a pieței interbancare constă în lipsa încrederii
printre bănci. Scopul pieței interbancare constă în facilitarea nevoilor de lichiditate în schimbare.
Dacă o bancă temporar pe termen scurt are o lichiditate și o altă bancă în același timp are o
lichiditate excesivă, atunci există o posibilitate de creditare reciproc avantajoasă între aceste bănci.
Cu toate acestea, dacă banca care acordă un împrumut nu este considerată ca fiind de încredere,
atunci tranzacția nu va avea loc. Dacă o asemene situație prevalează în întregul sector bancar și piața
interbancară din acest considerent este mică, băncile vor organiza rezervele mai mari de lichidități în
mediu, cu scopul de a facilita nevoile lor de lichiditate în schimbare. Aceasta va constituie o pierdere
de eficiență în sistemul financiar și în întreagă economie, deoarece mica parte a activelor băncilor
poate fi folosită pentru finanțarea investițiilor eficiente. Acest fapt împiedică mecanismul de
transmisie.

Pentru a depăși lipsa de încredere este necesar de a îmbunătăți și consolida supravegherea și

reglementarea bancară. Cu o mai bună raportare financiară și dezvăluire a structurilor de
proprietate, autoritățile de supraveghere și de reglementare vor fi mai bine informați despre
activitățile de afaceri frauduloase, ceea ce va permite o intervenție la etapă timpurie. În plus, va fi
mai ușor pentru autoritățile de supraveghere de a evalua solvabilitatea instituțiilor individuale. Cu un
astfel de sistem de supraveghere și reglementare îmbunătățit, asimetriile informaționale dintre bănci
vor fi atenuate și încrederea reciprocă va fi restabilită, deoarece supraveghetorii acționează ca
garanți ai încrederii în instituțiile individuale și în sistemul financial în genere.

Cu o încredere restabilită piața interbancară poate crește considerabil și ineficiența sistemului

financiar va fi depășită. O piața mai mare interbancară va implica faptul că ea va juca un rol mai
mare pentru refinanțarea băncilor, și se așteaptă că rata dobânzii de împrumut și oferta de împrumut
vor reacționa mai puternic la acțiunile politicii monetare.
Concluzia 5: Piața interbancară mică este legată de lipsa încrederii reciproce dintre bănci. În aceste
condiții este necesară îmbunătățirea supravegherii și reglementării bancare.

3.2 Lichiditatea înaltă pe bilanțurile băncilor

O altă cauză a lipsei răspunsului puternic privind creditarea bancară la schimbările acțiunilor de
politică monetară este cota mare de lichiditate pe bilanțurile băncilor. Coeficientul de lichiditate a
constituit 29% pentru întregul sistem în octombrie 2014.4 Dacă băncile dețin un nivel înalt de

4
FMI (2014) remarcă că unele din lichidități raportate pot fi grevate în așa mod ca nivelul real de lichiditate ar
putea fi sub cifra raportată. Aceasta implică faptul că este greu de interpretat aceste valori raportate. O
lichiditate, atunci ele se izolează de la schimbările pe piața lichidității reglementate de BNM și astfel
ele vor avea puține stimulente pentru a reacționa prin schimbarea ofertei sale de împrumut. FMI
(2014) remarcă faptul că acest lucru poate fi legat de lipsa garanțiilor financiare (ce va fi discutat mai
jos) și de piața bancară superficială (ce a fost analizat mai sus), în așa mod nevoile de lichiditate în
schimbare trebuie să fie corelate cu fluxurile bănești din propriile lor bilanțuri.

O altă cauză existentă a lichidității înalte pot fi trasferuri bănești pentru care băncile pur și simplu
nu pot găsi oportunități destule de creditare în economia internă. Dar acest lucru este puțin
probabil, din două cauze: În primul rând în Moldova, cu deficitul ei considerabil de cont current,
majoritatea veniturilor de schimb valutar este folosită pentru importuri, în așa mod puținele din
transferurile bănești la momentul actual rămân în țară. Coeficientul corelației de schimbări dintre
veniturile trimestriale de export și transferurile bănești, pe de o parte, și cheltuielile de export, pe de
altă parte, constitutie 0.9. În al doilea rând, într-o economie cu un cont de capital deschis excesul de
lichiditate poate fi investit cu profit peste hotarele țării.

Explanare cea mai plauzibilă a lichidității înalte constă în lipsa concurenței dintre bănci. O evaluare
directă a structurii de piață a sistemului bancar din Moldova este greu de efectuat, deoarece ea ar
necesita informații privind structura de proprietate a băncilor. Din păcate, problemele de guvernare
sunt omniprezente și o structură reală de proprietate a fost ascunsă de mai multe bănci (vezi IMF
2014). O îmbunătățire a guvernării băncilor și a reglementării bancare este esențială pentru o
evaluare rezonabilă a problemei. Un mod indirect de a evalua gradul de concurență în sectorul
bancar constă în analiza marjelor nete de dobândă ale băncilor. Acestea sunt foarte înalte în Moldova
(vezi Figura 3) în baza datelor ce conține baza de date Structura și Dezvoltarea Financiară (vezi Beck,
Demirgüç-Kunt and Levine, 2000), făcând aluzie la profituri enorme datorită unei pieți puternice.5

îmbunătățire a calității bilanțurilor raportate este astfel esențială pentru o analiză profundă. În plus, dacă
excludem acele trei bănci ce au fost implicate în activități frauduloase de creditare, ceea ce a devenit cunoscut
publicului în anul trecut, coeficientul de lichiditate scade rapid, dar totodată rămâne la nivelul mai jos de 20%,
astfel încât lichiditatea excesivă ar putea fi o problemă de preocupare majoră numai în aceste trei bănci.
5
S-ar putea argumenta că marjele ridicate în comparație cu băncile din economiile mai mature sunt legate de
un risc mai mare al portfoliului de credite. Cu toate acestea, gradul ridicat de garantare de împrumut în
Moldova nu face acest argument plauzibil.
Figura 3
Marjele nete de dobândă ale băncilor
12 %

10

0
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Germania Moldova

Sursa: Banca Mondială

O poziție stabilă pe piață implică faptul că băncile nu concurează activ pentru clienți și oferă mai
degrabă ratele dobânzii de împrumut mai înalte decât în condițiile concurenței active în care băncile
sunt îndemnate să producă profituri prin creștere (cu alte cuvinte, acordând credite mai multor și
mai multor clienti). Ratele dobânzii de împrumut mai înalte duc la micșorarea nivelului creditării a
întreprinderilor și gospodăriilor, precum și la mărirea nivelului de lichiditate pe bilanțurile băncilor, în
cazul în care nu sunt disponibile investiții de alternativă. În plus, cu un nivel înalt de lichiditate și
marjele ridicate, băncile nu ajustează oferta lor de credite atât în condițiile când au loc schimbările
de lichiditate de piață determinate de banca centrală, cât și în condițiile concurenței active. Prin
urmare, mecanismul de transmisie este impiedicat.

Gradul de concurență în sectorul bancar asftel trebuie să fie mărit. Instituirea unor reguli egale de
joc pentru băncile străine și noi este foarte importantă în acest context.

O ultimă cauză a lichidității înalte poate fi legată de coordonarea insuficientă dintre Ministerul
Finanțelor și BNM în domeniul acțiunilor privind lichiditatea. Cu piețele financiare superficiale
aceasta cauzează o înaltă volatilitate a lichidității de piață și băncile vor reacționa prin crearea unei
lichiditați mai înalte pentru a se izola de la această volatilitate.

Concluzia 6: Stocurile mari de lichiditate raportată înseamnă lipsa de concurență în sectorul bancar
și o coordonare insuficientă dintre Ministerul Finanțelor și BNM și consituie un obstacol principal
pentru eficiența mecanismului de transmisie. Gradul de concurență asftel trebuie să fie mărit, iar
coordonarea dintre Ministerul Finanțelor și BNM trebuie să fie îmbunătățit.

3.3 Obstacolele legate de creditarea colateralizată și necolateralizată a întreprinderilor și

gospodăriilor

O altă cauză a faptului că creditarea bancară nu reacționează mai mult la condițiile mai bune de
refinanțare, determinate de banca centrală, poate fi prevalența asimetriilor informaționale dintre
bănci și potențialii debitori. Dacă băncile nu cunosc clienții lor, atunci ele nu acordă împrumutul
acestora, indiferent de condițiile de refinanțare. Pentru a depăși aceste obstacole sunt necesare
instituții și instrumente specifice. Existența și folosirea unor astfel de instituții și instrumente în
întreagă lume se conține în clasamentul “Getting Credit” (Obținerea de credit) al Raportului Doing
Business al Bancii Mondiale din 2015. Tabelul 4 conține rezultatele clasamentului pentru Moldova și
un număr selectat de țări din regiune.

Tabelul 4
Clasamentul Getting Credit din Raportul Doing Business din 2015
Indicele Indicele Acoperirea Acoperirea Locul general în
stabilității consistenței biroului de registrului de clasamentul
drepturilor informației de credit (% credit (% Getting Credit
legale (0-12) credit (0-8) persoanelor persoanelor
mature) mature)
Georgia 9 8 57 0 7
România 4 7 65 0 7
Ucraina 8 7 48 0 17
Moldova 8 6 9 0 23
Rusia 4 7 65 0 61
Belarus 2 6 0 65 104
Sursa: Raportul Doing Business din 2015

Tabelul 4 ne arată că Moldova se plasează pe locul 23 din 189 de țări, ceea ce la primă vedere ar fi un
loc bun. Cu toate acestea, este necesar de îmbunătățit două sfere:
Mărirea acoperii biroului de credit: Tabelul 4 sugerează că Moldova poate îmbunătăți accesul la
credite prin mărirea acoperirii biroului de credit care actual constituie numai 9% din populația
matură în comparație cu 57% în Georgia și 48% în Ucraina. Birourile de credit ajută la depășirea
asimetriilor și majorează accesul întreprinderilor și gospodăriilor la împrumuturi. Ele sunt disponibile
în Moldova, dar nu sunt anagajate suficient.
O acoperire majorată a birourilor de credit ar contribui de asemenea la extinderea creditării
necolateralizate. Băncile în mai multe țări au dobândit o experiență în domeniul împrumuturilor
necolateralizate, în special pentru întreprinderile micro, mici și medii. Pentru ca un portfoliu de
credite necolateralizate să fie profitabil pentru bancă, în special când aceste credite sunt mici, este
necesară o analiză de credit și tehnicile de management a riscului (vezi World Bank 2006). Acest lucru
necesită o instruire a personalului băncii în domeniul evaluării capacității de a rambursa un împrumut
din planurile de afaceri și fluxurile de bani, standarde bune de raportare financiară din partea
întreprinderilor și măsuri de menținere a cotei creditelor neplătite la un nivel scăzut. E cunoscut că
cunoașterea istoriei de credit a debitorului pe care o duc birourile de credit este extrem de valoroasă
pentru practica creditării.
Introducerea sistemului de registre colaterale pentru bunurile mobile: Caracteristicile “Indicelor
stabilității drepturilor legale“ și ale “Indicelor consistenței informației de credit” din Raportul Doing
Business care nu sunt îndeplinite în Moldova pot fi citite pe site-ul web al Raportului dat al Băncii
Mondiale (http://www.doingbusiness.org/data/exploreeconomies/moldova/getting-credit/). Cel mai
notabil element instituțional, care lipsește, este sistemul de registre colaterale pentru bunurile
mobile. Dacă un astfel sistem ar fi fost creat cu toate caracteristicile prezentate în Raportul Doing
Business, Moldova ar atinge maximum de 12 puncte în categoria „Indicele stabilității ale drepturilor
legale”. Sistemele de registre pentru bunurile mobile fac o diferență imensă din punct de vedere
economic, cum arată cercetarea realizată de Love, Martínez Pería și Singh (2013) pentru Banca
Mondială. Autorii au constatat că un astfel de sistem are un impact puternic asupra accesului
întreprinderilor la finanțare și că el reduce ratele dobânzii de împrumut percepute cu 3 puncte
procentuale (!) și că aceasta mărește termenul mediu al împrumutului până la 6 luni. În plus, ne
putem aștepta că accesul la creditare se va îmbunătăți la fel.
Concluzia 7: Moldova trebue să îmbunătățească accesul întreprinderilor la creditare prin intermediul
reducerii asimetriilor informaționale care inhibează creditarea bancară. Acest lucru ar putea fi
realizat prin mărirea acoperirii biroului de credit și introducerea sistemului de registre colaterale
pentru bunurile mobile. Acestea vor ameliora perspectivele creșterii a țării și reacția creditară a
băncilor la măsurile politicii monetare.
Anexa

Rezultatele prezentate în Tabelul 1 au fost obținute din următoarea ecuație:

i L  i L  i L  iCB  iCB  iCB 

t t 1 t2 t 1 t 2 t

unde i L este schimbarea ratei dobânzii de împrumut în perioada t, iCB este rată de bază și 
t t t

este termenul remanent al ecuației. Din rezultatele estimării am dedus efectul pe termen scurt al
modificării politicii privind rata dobânzii de împrumut prin parametrul estimat ˆ . Pentru Tabelul 2 și
Tabelul 3 am folosit ecuațiile

iM  iM  iM  iCB  iCB  iCB 

t t1 t2 t 1 t2 t

și
i L  i L  i L  iM  iM  iM 
t t1 t2 t1 t2 t

respectiv unde
iM este schimbarea lunară a ratei dobânzii a pieței financiare în perioada t. Efectul pe
t
termen scurt este capturat din nou prin parametrul estimat 𝛾̂în timp ce efectul pe termen lung este
ˆ  ˆ  ˆ
1 ˆ  ˆ .
Referințe

Beck T., Demirgüç-Kunt A., Levine R. (2000). A New Database on Financial Development and
Structure, World Bank Economic Review 14, 597-605

IMF (2014). IMF Country Report No. 14/346, International Monetary Fund.

Love I., Soledad Martínez Pería M., Singh S. (2013). Collateral Registries for Movable Assets, Policy
Research Working Paper 6477, The World Bank.

Lupusor A., Babin A., Popa A. (2012). Why Does the NBM Relax its Monetary Policy, And What Could
be The Results? Inflation Forecasts for 2012?, Economic Analysis and Forecast Paper Nr. 2/2012,
ExpertGrup.

Mishra P., Montiel P., Spilimbergo A. (2010). Monetary Transmission in Low Income Countries, IMF
Working Paper 10/223.

The World Bank (2006). Expanding Access to Finance: Good Practices and Policies for Micro, Small,
and Medium Enterprises, The World Bank Institute.
Lista studiilor politice recente
 Este oare decalaj al producției un indicator util pentru politica monetară în Moldova? de Igor
Pelipas, Robert Kirchner și Enzo Weber, Studiu politic 01, aprilie 2015

Lista documentelor de politici recente

 Depășirea barierelor în calea investițiilor, de Ulrike Bechmann și Jörg Radeke, Document de
politici 05, decembrie 2014
 Măsuri de reducere a angajării informale în Moldova, de Ulrike Bechmann și Jörg Radeke,
Document de politici 04, iunie 2014
 Remitențele din Rusia: Implicațiile economice ale unor potențiale șocuri negative, de David Saha și
Ricardo Giucci, Document de politici 03, mai 2014
 Schiță pentru un parc de tehnologii a informației în Moldova, de Jörg Radeke, Document de
politici 02, aprilie 2014
 Propunere pentru reformarea sistemului de pensii, de Ulrike Bechmann and Adrian Lupusor,
Document de politici 01, februarie 2014
 Realizarea potențialului sectorului tehnologiei informației din Republica Moldova, de Jörg Radeke,
Document de politici 04, noiembrie 2013
 Politica comercială a Republicii Moldova: strategia, ZlSAC și uniunea vamală, de Jörg Radeke,
Ricardo Giucci și Adrian Lupusor, Document de politici 03, iunie 2013

Lista notelor de politici recente

 Devalorizarea leului moldovenesc, dar nu o supraapreciere, de Ricardo Giucci și Philipp Engler,
Nota de politici 02, mai 2015
 Este oare decalaj al producției un indicator util pentru politica monetară în Moldova? de Philipp
Engler, Igor Pelipas, Robert Kirchner și Enzo Weber, Nota de politici 01, aprilie 2015
 Facilități acordate de patron: cele mai bune practici internationale și lecții pentru Moldova, de
Jörg Radeke, Veronica Vragaleva și Daniela Heitele, Nota de politici 12, octombrie 2014
 Costul sancțiunilor comerciale impuse de Rusia, de Jörg Radeke, Nota de politici 11, septembrie
2014
 Exporturile Moldovei în Rusia: abordare sectorială, de Jörg Radeke și Woldemar Walter, Nota de
politici 10, iulie 2014
 Măsuri de reducere a angajării informale în Moldova: un sumar al rezultatelor, de Ulrike
Bechmann și Jörg Radeke, Nota de politici 09, iunie 2014
 Exportul fructelor din Moldova: Măsuri pentru reducerea impactului unei potențiale interziceri a
importului în Rusia, de Jörg Radeke și Ricardo Giucci, Nota de politici 08, mai 2014

Toate documentele și informații pot fi accesate gratuit pe site-ul web http://www.get-

moldau.de/wordpress/de/publikationen/beraterpapiere/. Pentru mai multe informații vă rugăm să contactați
Echipa Economică Germană în Moldova pe adresa: info@get-moldau.de.