Sunteți pe pagina 1din 3

TEMA 4

1. Calificati “donația” din perspectiva criteriilor de clasificare a actelor juridice


civile:

Conform Codului Civil, prin contract de donaţie, se înţelege acel contract prin care o
parte (donator) se obligă să mărească din contul patrimoniului său, cu titlu gratuit, patrimoniul
celeilalte părţi (donatar).

Contractul de donaţie prin care donatorul se obligă să transmită în viitor întreg


patrimoniul actual sau o fracţiune din el fără a specifica bunurile care urmează să fie predate
este nul.

Contractul de donaţie care stipulează obligaţia donatarului de a achita datorii sau


sarcini care nu există la momentul încheierii contractului este nul dacă natura şi întinderea
datoriilor sau sarcinilor nu sînt stipulate în contract.

Contractul care prevede predarea bunului după decesul donatorului este nul. Conform
literaturii de specialitate, donaţia este contractul prin care una din părţi, numită donator, îşi
micşorează în mod irevocabil patrimoniul său cu un drept, mărind patrimoniul celeilalte părţi,
numită donatar, cu acelaşi drept, fără a urmări să primească ceva în schimb.

2. Caracterele juridice

a) Unilateral, creînd obligaţii doar în sarcina donatorului. Donatorul nu îşi asumă nici
o obligaţie faţă de donator, avînd în schimb o îndatorire de recunoştinţă, care însă este de
natură legală şi nu contractuală, fiind sancţionată cu revocarea donaţiei, în cazul în care
donatorul se face vinovat de ingratitudine faţă de donator.

b) Caracterul gratuit al donaţiei constă în aceea că donatorul acceptă să dobîndească


unul sau mai multe bunuri fără să se oblige la plata vreunui echivalent al bunurilor respective.

c) Irevocabil. Are forţă obligatorie între părţi. Dar, irevocabilitatea donaţiilor are un
caracter special, mai accentuat decît forţa obligatorie a oricărui contract, în sensul că în
1
materie de donaţii irevocabilitatea priveşte nu numai efectele, ci însăşi esenţa contractului,
fiind o condiţie de valabilitate pentru formarea lui.

d) Translativ de proprietate.

e) Ca şi orice contract, donaţia presupune un acord de voinţă, pe de o parte voinţa


donatorului, adică animus donandi de a transmite un bun, iar de cealaltă parte, voinţa
donatarului de a-l accepta. Fără oricare dintre aceste 2 elemente, donaţia nu este posibilă.
Ceea ce interesează la donaţie, este intenţia.

f) Real.

3. Încheierea contractului de donaţie:

Contractul de donaţie se consideră încheiat în momentul transmiterii bunului. În cazul


în care un bun mobil este transmis fără acordul celeilalte părţi, transmiţătorul poate stabili
acesteia un termen rezonabil în interiorul căruia trebuie să declare că acceptă sau că refuză să
accepte donaţia.

La expirarea termenului, contractul se consideră încheiat dacă cealaltă parte nu a


refuzat să accepte donaţia. În caz de refuz, transmiţătorul are dreptul să ceară restituirea
bunului în conformitate cu regulile privind îmbogăţirea fără justă cauză.

4. Forma contractului de donaţie:

Dacă un obiect al donaţiei este un bun pentru a cărui vînzare (înstrăinare) este
prevăzută o anumită formă a contractului, aceeaşi formă este cerută şi pentru donaţie.

5. Promisiunea de donaţie:

Pentru a produce efecte, contractul care conţine promisiunea de a transmite în viitor un


bun trebuie încheiat în formă autentică.

2
Nerespectarea formei nu afectează valabilitatea donaţiei dacă promisiunea este
îndeplinită, cu excepţia contractelor care au ca obiect bunuri pentru a căror înstrăinare se cere
formă autentică.

Donatorul este îndreptăţit să refuze îndeplinirea promisiunii de a transmite un bun


dacă îi este imposibil, ţinînd cont de celelalte obligaţii ale sale, să îndeplinească promisiunea
fără ca, prin aceasta, să-şi pericliteze propria întreţinere corespunzătoare sau executarea
obligaţiilor sale legale de întreţinere a unor alte persoane. Totodată, donatarul nu poate cere
despăgubiri.