Sunteți pe pagina 1din 6

TEMA 6

1) În cazul în care forma actului juridic este impusă de părți, fără a fi cerută de lege, actul juridic civil
este valabil chiar dacă forma nu a fost respectată?

Dacă părțile s-au învoit ca un contract să fie încheiat într-o anumită formă, pe care legea nu o cere, contractul
se socotește valabil chiar dacă forma nu a fost respectată.

2) Testamentul este un act juridic consensual, solemn sau real?

Testamentul este un act juridic solemn.

3) Drepturile reale se dobândesc fără înscriere în cartea funciară când provin din:

-moștenire, accesiune naturală, vânzare silită, expropriere pentru cauză de utilitate publică, precum și în alte
cazuri expres prevăzute de lege.

4) Actul juridic al cărui obiect are o valoare mai mare de 250 de lei poate fi dovedit prin martori? Dar
prin mărturisire? Poate fi dovedit doar prin înscrisuri?

Dovada unui act juridic sau a unui fapt se poate face prin înscrisuri, martori, prezumții, mărturisirea uneia
dintre părți, făcută din proprie inițiativă sau obținută la interogatoriu, prin expertiză, prin mijloacele materiale de
probă, prin cercetarea la fața locului sau prin orice alte mijloace prevăzute de lege.

5) Dolul se presupune?

Conform art. 1214 , alin. (4), dolul nu se presupune.

6) Lipsa discernământului la încheierea actului juridic atrage nulitatea absolută ori nulitatea relativă?

Jurisprudența și doctrina au reținut, în mod constant, că lipsa discernământului în momentul încheierii actului
juridic civil atrage nutalitatea relativă a acestuia.
1
7) Care sunt elementele componente ale voinței juridice?

Voinţa este un fenomen complex atât din punct de vedere psihologic, cât şi din punct de vedere juridic. Sub
aspect juridic, aceasta este complexă, deoarece reuneşte în structura sa două elemente: consimţământul
(manifestarea hotărârii de a încheia actul juridic) şi cauza (scopul concret urmărit prin încheierea actului
respectiv). Intre voinţa juridică şi consimţământ există o corelaţie de tipul întreg-parte.

8) Împrumutul de consumație poate avea ca obiect bunuri nefungibile și neconsumptibile?

Nu, acesta poate avea ca obiect doar bunuri fungibile și consumptibile prin natura lor.

9) În cazul persoanelor juridice se poate pune problema lipsei discernământului?

Discernământul este o condiție de valabilitate a consimțământului care, atunci când lipsește, atrage
nulitatea relativă a contractului. Lipsa discernământului este acea stare de fapt care găsește partea, chiar și numai
vremelnic, într-o stare care o pune într-o neputință de a realiza urmările faptei sale.

10) Contractul de întreținere este un act juridic cu executare succesivă ori cu executare uno ictu?

Contractul de întreținere este un act juridic cu executare succesivă .

11) În cazul neexecutării culpabile a obligației stabilite în contractul de vânzare cu plata prețului în rate,
sancțiunea este rezoluțiunea sau rezilierea?

Sancțiunea este rezoluțiunea.

12) Precizați importanța clasificării bunurilor în bunuri mobile și bunuri imobile, precum și a clasificării
în bunuri divizibile și bunuri indivizibile.

Clasificarea bunurilor în imobile şi mobile prezintă importanţă datorită regimului juridic diferit al celor două
categorii. Astfel:

- în ceea ce priveşte efectele posesiei, pentru bunurile imobile posesia poate conduce la uzucapiune, în
condiţiile art. 930 şi urm. C.civ., iar pentru bunurile mobile posesia valorează, în condiţiile care rezultă din art. 935

2
C.civ., o prezumţie absolută şi irefragabilă de proprietate sau poate conduce la dobândirea proprietăţii prin
uzucapiune în condiţiile art. 939 C.civ.;

- publicitatea înstrăinărilor se aplică, în principal, în materia bunurilor imobile;

- înstrăinarea anumitor bunuri imobile este supusă, uneori, unor cerinţe mai riguroase;

- în cazul bunurilor comune ale soţilor, înstrăinarea sau grevarea unui imobil nu poate fi făcută de către
unul dintre soţi decât cu consimţământul expres al celuilalt soţ, în schimb, pentru înstrăinarea bunurilor mobile, se
prezumă existenţa consimţământului celuilalt soţ (prezumţia de mandat tacit reciproc);

- executarea silită este supusă unor reguli diferite, după cum se urmăreşte un bun mobil sau un bun imobil;

- competenţa teritorială în pricinile privitoare la imobile aparţine, de regulă, instanţei în a cărei


circumscripţie teritorială se află situat imobilul, însă, în pricinile referitoare la bunuri mobile, este competentă, în
principiu, instanţa de la domiciliul pârâtului;

- în dreptul internaţional privat, imobilele sunt cârmuite de legea locului imobilului (lex reisitae), iar
mobilele sunt cârmuite de legea personală (lex personalis), care poate fi legea naţională (lex patriae) sau legea
domiciliului (lex domicilii).

Clasificarea în discuţie prezintă importanţă în materia partajului şi a obligaţiilor cu pluralitate de subiecte.


Astfel, în cazul partajului, întrucât bunul indivizibil nu poate fi fracţionat, el va fi atribuit unuia dintre copărtaşi
sau va fi scos în vânzare prin licitaţie, iar preţul obţinut va fi împărţit între copărtaşi.

De asemenea, bunul indivizibil care formează obiectul unei obligaţii cu mai multe subiecte determină o
indivizibilitate naturală, aşa încât, după caz, fiecare creditor poate cere întreaga prestaţie sau fiecare debitor este
ţinut să execute întreaga prestaţie.

13) Enumerați persoanele fizice cu capacitate de exercițiu deplină.

Capacitatea de exercițiu deplină se dobândeste după ce o persoana devine majoră. Minorul dobândește, prin
căsătorie, capacitatea deplină de exercițiu. Pentru motive temeinice, instanța de tutelă poate recunoaște minorului
care a împlinit vârsta de 16 ani capacitatea deplină de exercițiu. În acest scop, vor fi ascultați și părinții sau tutorele
minorului, luându-se, când este cazul, și avizul consiliului de familie.

14) Precizați condițiile impuse de lege pentru ca o entitate să fie persoană juridică.

3
Pentru a fi dobândită personalitate juridică, trebuie îndeplinite o serie de condiții:

a) o organizare de sine stătătoare;

b) patrimoniu propriu;

c) un scop licit și moral.

15) Care sunt persoanele juridice fără scop lucrativ?

- Asociația;

- Fundația;

- Federația;

- Registrul special și registrul national.

16) Care sunt drepturile subiective civile patrimoniale și prin ce se caracterizează acestea?

Drepturile subiective civile patrimoniale sunt acele drepturi care au un conținut economic și, ca atare, poate fi
evaluat pecuniar. Din această categorie fac parte drepturile reale și drepturile de creanță. 

Drepturile reale (jus in re) sunt acele drepturi subiective patrimoniale în temeiul cărora subiectul activ
(titularul) poate exercita prerogativele asupra unui bun în mod direct și nemijlocit, fără concursul altei persoane. 

Drepturile reale prezintă următoarele caracteristici:

- sunt drepturi subiective absolute;

- au subiectul activ (titularul dreptului) cunoscut, în timp ce subiectul pasiv este nedeterminat, format din
toate celelalte persoane;

- sunt limitate ca număr și sunt expres prevăzute de lege (art. 551 C.civ.); - le corespunde obligația generală
și negativă a tuturor subiectelor pasive, nedeterminate, de a nu le aduce atingere;

- sunt însoțite de prerogativa urmăririi și de prerogativa preferinței.

  Drepturile de creanță (jus in personam) sunt acele drepturi subiective patrimoniale în temeiul cărora
subiectul activ (creditorul) poate pretinde subiectului pasiv (debitorul) să dea, să facă ori să nu facă ceva, sub
sancțiunea constrângerii de către stat.

Drepturile de creanță au următoarele caracteristici: 

-sunt drepturi relative; 


4
- au cunoscute (determinate) atât subiectul activ (creditorul), cât și subiectul pasiv (debitorul);

- sunt nelimitate ca număr și nu sunt prevăzute expres de lege;

- le corespunde fie o obligație pozitivă (de a da sau de a face), fie o obligație negativă (de a nu face) care
constă în obligația debitorului de a se abține de la ceva ce ar fi putut face dacă nu s-ar fi obligat la abstențiune;

- nu sunt însoțite de prerogativa urmăririi și a preferinței;

- izvorăsc din acte juridice (contracte sau acte juridice unilaterale), din fapte juridice licite (gestiunea de
afaceri, plata nedatorată, îmbogățirea fără justă cauză) și din fapte juridice ilicite cauzatoare de prejudicii.

17) Din categoria drepturilor subiective civile nepatrimoniale fac parte:

- drepturi care privesc existenţa şi integritatea fizică sau morală ale persoanei (dreptul la viaţă, dreptul la
sănătate, dreptul la onoare sau la reputaţie, dreptul la demnitate etc.); 

- drepturi care privesc identificarea persoanei (dreptul la nume, dreptul la pseudonim, dreptul la domiciliu,
dreptul la reşedinţă, dreptul la stare civilă - pentru persoana fizică; dreptul la denumire, dreptul la sediu, dreptul la
naţionalitate, dreptul la cont bancar etc. - pentru persoana juridică);

- drepturi decurgând din creaţia intelectuală (în măsura în care nu sunt patrimoniale).

În concepţia potrivit căreia dreptul familiei nu este o ramură de drept distinctă de dreptul civil, ci doar o
parte a acestuia, urmează a se reţine şi o a patra categorie de drepturi subiective civile nepatrimoniale, anume:
drepturile (neevaluabile pecuniar) ce formează conţinutul raporturilor de familie.

18) Ce înțelegeți prin obligații reale (propter rem)?

Obligațiile propter rem reprezintă îndatoriri care revin deținătorului unui bun determinat pentru rațiuni precum:
protecția unor lucruri de importanță națională, exploatarea judicioasă ori conservarea unor calități ale unor lucruri
importante, existența unor raporturi de bună vecinătate..

19) Dați exemple de bunuri consumptibile și de bunuri neconsumptibile. Precizați importanța clasificării
bunurilor în cele două categorii.

Bunul consumptibil este acel bun care nu poate fi folosit fără ca prima lui întrebuinţare să nu implice
consumarea substanţei sau înstrăinarea lui [art. 544 alin. (2) C.civ.]. Spre exemplu, banii, alimentele, combustibilii
etc. sunt bunuri consumptibile. Bunul neconsumptibil este acel bun care poate fi folosit în mod repetat, fără să fie

5
necesară, pentru aceasta, consumarea substanţei sau înstrăinarea lui. Ca exemple de bunuri neconsumptibile pot fi
menţionate: clădirile, terenurile, maşinile etc.

Importanţa clasificării în discuţie se manifestă în cazul uzufructului şi al împrumutului.Astfel, dacă dreptul de


uzufruct poartă asupra unui bun neconsumptibil, uzufructuarul va trebui să restituie nudului proprietar chiar acel
bun, el având obligaţia conservării substanţei lui (salva substantia rei), pe când, în cazul în care este vorba de un
bun consumptibil (într-o asemenea situaţie, în fapt, suntem în prezenţa unui cvasiuzufruct, deoarece uzufruc-
tuarului nu i se transmit doar folosinţa şi dreptul de a culege fructele, ci însuşi dreptul de proprietate),
uzufructuarului nu îi mai incumbă obligaţia de a conserva substanţa bunului spre a-l restitui chiar pe acelaşi, ci,
potrivit art. 712 C.civ., el are obligaţia de a restitui bunuri de aceeaşi cantitate, calitate şi valoare cu cele primite
sau, la alegerea proprietarului, contravaloarea lor la data stingerii uzufructului.

De asemenea, felul bunurilor determină şi natura contractului de împrumut ce se încheie cu privire la ele, în
sensul că bunurile consumptibile pot forma obiectul numai al împrumutului de consumaţie (numit şi mutuum), în
vreme ce bunurile neconsumptibile pot forma obiectul împrumutului de folosinţă (numit şi comodat).

Deşi în majoritatea cazurilor bunurile consumptibile sunt şi fungibile, iar cele neconsumptibile sunt
nefungibiie, cele două clasificări nu se suprapun, deci consumptibilitatea nu trebuie confundată cu fungibili-tatea.
Exemplul clasic de bun consumptibil şi nefungibil este acela al ultimei sticle cu vin dintr-o recoltă de vin celebră.
De asemenea, pot exista şi bunuri neconsumptibile, dar fungibile, spre exemplu, două cărţi din aceeaşi ediţie.

20) Ce înțelegeți prin ”acte juridice cu titlu oneros” și care sunt categoriile de acte juridice în care se
împart (clasifică)?

Actul juridic cu titlu oneros este acela prin care fiecare parte urmăreşte să îşi procure un avantaj în schimbul
obligaţiilor asumate [art. 1172 alin. (1) C.civ.]. Spre exemplu, în contractul de vânzare, vânzătorul urmăreşte să
obţină preţul în schimbul bunului, iar cumpărătorul urmăreşte să obţină bunul în schimbul preţului. La rândul lor,
actele juridice cu titlu oneros se subclasifică în acte comutative şi acte aleatorii.

21) Locațiunea (închirierea) este un act juridic de administrare, de conservare ori de dispoziție?

Locațiunea este un act juridic de administrare, prin locațiune urmarindu-se realizarea normală si punerea în
valoare a bunului sau patrimoniului închiriat.