EMINESCIANA

PROIECT EDUCAŢIONAL

 Durata: 1 săptămână
 Iniţiator proiect: Prof.

 Obiectivul general: Cunoaşterea vieţii şi a operei lui Mihai Eminescu,

demonstrarea contemporaneităţii acestuia

 Strategii didactice generale:

 se propune împăţirea activităţii în patru teme de studiu,

 fiecare temă este repartizată unei echipe împreună cu obiectivele ce trebuie
atinse şi bibliografia corespunzătoare, la începutul demarării activităţii. În
final se realizează un panou care are rolul de evaluare sumativă. Fieacare
echipă va avea de îndeplinit anumite sarcini obligatorii, cât şi o sarcină
specifică: realizarea unui eseu, realizarea unui portofoliu care să cuprindă
materialele folosite, prezentarea poeziilor semnificative.

Cadrele didactice responsabile cu acţiunea distribuie sarcinile de lucru,

coordonează activitatea echipelor, organizează prezentarea temelor.

 Obiectivele de referinţă ale actvităţii:

 dezvoltarea capacităţii de exprimare.

 însuşirea de cunoştinţe referitoare la un moment din istoria literaturii
române
 dezvoltarea capacităţii de analiză şi sinteză
 dezvoltarea capacităţii de a lucra în echipă
 dezvoltarea spiritului competitiv critic şi autocritic
 dezvoltarea deprinderii de a lucra cu surse literare: reviste, volume de poezii,
critică literară
 dezvoltarea gustului pentru lectură

Se propune împărţirea activităţii în patru teme:

1 .ANII TINEREŢII

2. DRAGOSTEA – UN IDEAL

3. OM AL CETĂŢII

4. EMINESCU – MEREU CONTEMPORAN

1. Anii tinereţii

 Obiectiv general: asimilarea cunoştinţelor despre anii tinereţii poetului

Obiectivele de referinţă:

 identificarea punctelor de reper din anii tinereţii.

 prezentarea rolului pe care l-au avut familia şi şcoala în devenirea sa,
 însuşirea şi utilizarea unui limbaj adecvat
 utilizarea surselor literare şi a bibliografiei,
 dezvoltarea capacităţii de exprimare

Descrierea temei: prima echipă prezintă anii tinereţii poetului, punctele de reper ale
existenţei sale, locul şi rolul pe care l-au jucat şcoala şi familia în viaţa sa. Se
evaluează modul de prezentare, capacitatea de a realiza conexiuni între copilăria şi
tinereţea poetului reflectate în opera sa.

Sarcina specifică: pezentarea impactului pe care l-a avut Aron Pumnul în formarea
personaliţăţii sale
Prima temă se încheie prin alegerea celei mai reprezentative poezii în legătura cu
anii de început.

2.DRAGOSTEA – UN IDEAL

 Obiectiv general – corelarea vieţii sentimentale cu poeziile de dragoste

Obiective de referinţă:

 aprofundarea creaţiilor de dragoste

 însuşirea şi utilizarea unui limbaj adecvat
 utilizarea surselor literare şi a bibliografiei,
 dezvoltarea capacităţii de exprimare

Descrierea temei: a doua echipă prezintă viaţa sentimentală a poetului aşa cum
apare ea în literatura de specialitate, realizând corelarea între iubirile trăite ale
poetului şi poeziile de dragoste. Se evaluează modul în care elevii structurează
informaţia, estetica prezentării.

Sarcină specifică – prezentarea celor mai frumoase poezii de dragoste într-un

spectacol de muzică şi poezie.

Ce-a de-a doua activitate se finalizează prin alegerea,de către grupul ţintă a celei
mai frumoase poezii de dragoste.

3. OM AL CETĂŢII
  Obiectiv general – demonstrarea implicării lui Mihai Eminescu în viaţa
socială şi politică a vremii sale.

Obiective de referinţă:

 prezentarea activităţii poetului în plan politic şi social

 prezentarea activităţii sale la Junimea, cât şi în cadrul partidului
 însuşirea şi utilizarea unui limbaj adecvat
 utilizarea surselor literare şi a bibliografiei,
 dezvoltarea capacităţii de exprimare

Descrierea temei: ce-a de-a treia echipă prezină principalele repere ale activităţii
poetului în cadrul Societăţii Literare Junimea activitatea publicistică, locul politicii
în viaţa sa. Se evaluează capacitatea de sinteză şi analiza a informaţiilor, structura
prezentării, modul în care elevii reuşesc să demonstreze gradul de implicare al
omului Mihai Eminescu, în viaţa politică a vremii sale.

Sarcina specifică: prezentarea unor creaţii ale poetului care să reflecte atitudinea
acestuia faţă de valorile şi moravurile lumii în care trăieşte.
Ce-a de-a treia temă se încheie prin alegerea celei mai reprezentative poezii în
legătură cu tema propusă

4. EMINESCU – MEREU CONTEMPORAN

 Obiectiv general – demonstarrea caracterului actual al creaţiilor

eminesciene, datorită faptului că se raportează la valori general valabile.

Obiective de referinţă:

 dovedirea spiritului critic şi autocritic

 capacitatea de a se raporta la un sistem de valori
 dezvoltarea capacităţii de analiză şi sinteză
 capacitatea de a reda informaţia într-o formă literară
 însuşirea şi utilizarea unui limbaj adecvat
 utilizarea surselor literare şi a bibliografiei,
 dezvoltarea capacităţii de exprimare
Descrierea temei: ultima echipă are rolul de a elabora un eseu care să demonstreze
contemporaneitatea poetului, pornind de la activitatea desfăţurată de celelalte trei
echipe. Se evaluează capacitatea de a reda informaţia într-o formă literară,
abilitatea de a sintetiza informaţiile oferite de celelalte echipe, modul în care
reuşesc să demonstreze cerinţa temei.

Sarcina specifică: realizarea unui eseu prin care să se demonstreze caracterul

contemporan al operei lui Eminescu, având ca reper valorile exprimate.

Activitatea EMINESCIANA se finalizează prin realizarea unui panou care va

curpinde:

1 .ANII TINEREŢII : imagine, text cuprinzând repere biografice, La mormântul

lui Aron Pumnul (fragment)

2. DRAGOSTEA – UN IDEAL: imagine, fragment din corespondenţa lui Mihai

Eminescu şi Veronica Micle, fragment din poezia Floarea albastră

3. OM AL CETĂŢII – imagine, fragment Scrisoarea I,

4. EMINESCU – MEREU CONTEMPORAN - imagine, fragment din eseul

intitulat Eminescu contemporan
MATERIALELE ELEVILOR
 Fiecare popor are cel puţin o personali
îl reprezintă şi îl face cunoscut în lume. Ge
au pe Goethe, britanicii pe Shakespeare, no
pe Eminescu.
Eminescu este contemporan şi mereu
pentru că citindu-l ne raportăm la valor
valabile: dragostea pentru părinţi şi
iubirea ca un ideal, patriotismul… … .
Aceste principii care au guvernat opera
poetului se regăsesc şi în viaţa omu
milenului al III-lea.
 1850 - 1889

S-a născut la 15 ianuarie 1850 la Botoşani, ca al

şaptelea copil din cei unsprezece ai căminarului
Gheorghe Eminovici şi ai Ralucăi, născută
Juraşcu

Copilăria şi-o petrece la Ipoteşti, în apropierea

oraşului Botoşani, unde îşi începe şi studiile, pe
care le continuă la Cernăuţi, unde în 1860 absolvă
şcoala primară şi urmează două clase gimnaziale.

În anul 1866 debutează cu poezia La mormântul

lui Aron Pumnul, publicată într-o broşură editată
de elevii gimnaziului unde îşi făcea studiile.
LA MORMÂNTUL LUI ARON PUMNUL

Îmbracă-te în doliu, frumoasă Bucovină,

Cu cipru verde-ncinge antică fruntea ta;
C-acuma din pleiada-ţi auroasă şi senină
Se stinse un luceafăr, se stinse o lumină,
Se stinse-o dalbă stea!

Coperta revistei de debut

Tu eşti aşa de albă ca floarea de cireşi
Şi soarta mea te puse în calea mea să ieşi,
Să treci ca o uşoară crăiasă din poveşti,
C-o singură privire să-mi spui ce dulce eşti,
Căci dulce eşti! De-atuncea, eu te visez mereu
Tu gingaşă mireasă a sufletului meu.”

                                 

Îngerul meu blond,

Te-aş acoperi toată cu sărutări, cum argintarii
îmbracă cu pietre scumpe icoana Maicii
Domnului, dacă ai fi de faţă; aş face-o în gând,
dacă n-aş fi atât de gelos precum sunt. Tu îmi
faci imputarea că nu-ţi vorbesc de loc de amor -
dar tu nu ştii că amorul meu e un păhar în
adevăr dulce, dar în fundul lui e plin de
amărăciune. Şi acea amărăciune, care-mi
turbură pururea amintirea ta, e acea gelozie
nebună, care mă face distras, care mă amărăşte
şi când eşti de faţă, şi când nu eşti
Iunie 1882.
 Casa Vasile Pogor – sediul Junimii
Titu Maiorescu

Mâna care-au dorit sceptrul universului şi

gânduri
Ce-au cuprins tot universul încap bine-n
patru scânduri...
Or să vie pe-a ta urma în convoi de-
nmormântare,
Splendid ca o ironie cu priviri
nepăsătoare...
Iar deasupra tuturora va vorbi vrun mititel,

Nu slăvindu-te pe tine... lustruindu-se pe el

 Scrisoarea I

LEGENDA COPILĂRIEI LUI EMINESCU

La 15 ianuarie 1850, se naşte la Botoşani cel de-al şaptelea copil al familiei

Gheorghe şi Raluca Eminovici, o familie de căminari ce îşi aveau rădăcinile pe
moşia de la Dumbrăveni - Suceava.
Pe mesele lungi, întinse sub nucul din curtea Eminovicilor, e mare
frământare. Raluca, mama poetului, a poruncit bucătăreselor, să adune la umbră
toată suflarea curţii, pentru pregătirea bucatelor pentru iarnă. dulceţuri, şerbeturi,
compoturi felurite, ba şi borcane cu bureţi la sare, avea multe guri de hrănit, iar
domnişorii cei mai mari erau deja la Cernăuţi, la şcoală şi nu-i putea trimite aşa
oricum.
Mihai dormea singur în turla clopotniţei vechi, iar zarva din curte l-a trezit
din somnul său feeric. aseară a adormit acolo, pe când admira luna plutind feeric
pe cer.
Ajuns în curte, Mihai ajută şi el la treburi, aşa cum poate. chiar dacă abia
ajunge la masa plină de bucate, el îşi umple burta cu cireşe, gustând din toate
carafele apa rece de izvor; dispare apoi, fără ca mama, sau vreun frate mai mare să-
i simtă lipsa, merge în spatele livezii, unde teiul secular era tocmai în floare. se
aşază la umbra lui, şi singuratic, îşi petrece toată ziua acolo.

CU TRĂSURA LA CERNĂUŢI

mihai e singur, cu o carte de legende în mână. în văzduh, el simte o undă de

melancolie, vine toamna. la masa mare, întinsă tot sub nucul din curte, mihai află
că va urma şi el să mergă la Cernăuţi să studieze cu fraţii lui mai mari. ştie deja să
citească foarte bine, ba chiar şcopilul i să scrie în nemţeşte.
a doau zi, dis de dimineaţă, Mihai, îmbrăcat frumuşel, în trăsura arătoasă
porneşte la drum. căminarul eminovici, îşi duce personal băiatul la cernăuţi, pentru
a-l încredinţa profesorului Aron Pumnul. Copilul Mihai începe şcoala sub
privegherea distinsului erudit Aron Pumnul, care-i va oferi casa şi biblioteca sa ca
hrană spirituală.
rădăcinile însă nu-i dau răgaz şi dorul de mamă şi de familie, îl face pe eminescu să
fugă de la Cernăuţi, dar biciul usturător al tatălui va fi primul motiv pentru care se
va întoarce la şcoală.

POEZII ŞI CÂNTECE FERMECĂTOARE LA IPOTEŞTI

La o vizită a căminarului la Cernăuţi, află că Mihai era excelent la română,

la istorie foarte bun, dar la matematică şi alte discipline obligatorii era declarat
repetent. după vizita tatălui, şi mai ales după moartea lui Aron Pumnul, fuge iarăşi
de la şcoală. moartea discipolului său este un moment critic, atât pentru viaţa
personală cât şi cea literară. prima sa poezie, la mormântul lui Aron Pumnul,
reprezintă începutul ascensiunii sale.
străbate apoi Oltenia şi Muntenia, atras fiind de bucureşti. La giurgiu îl găseşte
iorgu caragiale, care îl ia în trupa lui de teatru ambulant, unde este angajat ca
sufleur şi transcriitor de roluri. intră apoi în 1868 în trupa lui mihai pascally, cu
care străbate ţara în lung şi-n lat. părinţii săi nu erau de acord cu cele ce făcea
mihai, fiindcă se lăsase de şcoală.
Întors acaJassy.
să după 3 ani de pribegie cu trupa, mihai , care avea acum 19 ani, este reprimit în
sânul familiei. tatăl, mai sever îi ascunde toate hainele ca să nu poată pleca din
nou. i le înnapoiază de abia după ce se asigură că trupa era deja plecată.
bau......
prima iubire a poetului era o fată pe nume Casandra Alupului, care va fi oglindită
pe larg n poeziile viitoare. deşi s-a crezut mult timp că iubita din floare alastră este
veronica micle, adevărata muză era casandra. aceasta va muri la doar 19 ani, altă
moarte care îl va marca pe „sburător” aşa cum era numit el. moartea primei sale
iubite va fi evocată în poezii memorabile Mortua est, Iubitei, Aveam o muză,
Floare albastră.
după acest tragic episod, eminescu cochetează din ce în ce mai des cu ideea
studiilor în străinătate, astfel că în 1869 este deja student eminent la viena.
Nici poezia u este uitată. puţinele vizite pe care le făcuse în ţară, în timpul
studenţiei le petrecea la iaşi, unde era atras de revista convorbiri literare. fiind sub
imboldul spiritului de neam şi ţară, publică în această revistă pentru prima dată
poeziile Venere şi madonă şi epigonii, în anul 1870. Titu Maiorescu, devenit
ulterior şi mentorul său îl proclamă poet în toată puterea cuvântului.

VERONICA, ÎNGER BLOND

reîntors la viena, el o află pe Veronica micle, aflată acolo pentru un tratament.
lîncepe astfel, cel mai mare roman de dragoste al literaturii române. dragostea lor
este cunoscută de toată lumea, şi chiar dacă nu au reuşit să o împlinească în viaţa
terestră, cu siguranţă, că în înaltele bolţi se privesc şi acum cei doi luceferi Emin şi
Veronica. după moartea soţului ei Ştefan micle, cei doi s-au logodit, dar nu s-au
putut căsătorii din cauza politicilor vremii. Titu maiorescu a fost cel care s-a opus
căsătoriei, deoarece el considera că dacă poetul se însoară „nu va mai plânge atât
de frumos”. în 1880 rodul iubirii lor, copilul lui emin şi al Veronicăi se naşte mort.
după moartea poetului, ea se retrage la manăstirea văratic unde îşi va găsi sfârşitul
la 3 august 1889.

O PRIETENIE LEGENDARĂ

când venea cu trenul la Iaşi, bădia mihai lua trăsura până la râpa Ţicăului şi
ajungea la prietenul său mai vârstnic ion creangă. acolo aveaa povestitorul cel
voinic şi cu limba ca meliţa, o căsuţă cu ferestre cât palma, pe care o numea
bojdeucă.cei doi aveau ciudatul obicei să nu doarmă nopţi întregi, să stea la
povestit, să participe la şezătorile satului, să asculte poveşti de la moşii şi babele
din sat. Eminescu le vorbea despre fericire şi reverie, iar ei îl ascultau minunaţi.
veneau apoi la bojdeucă de nerecunoscut, obosiţi, cu bărbile crescute, dar voioşi.
peturile erau pregătite, de Tinca, iar ei cădeau într-un somn adânc.
mare prietenie s-a legat legat între mai vârstnicul institutor şi povestitor Creangă şi
mai tânărul eminescu. Primul, fiu de ţărani din humuleşti –neamţ,fiu de boieraş di
ipoteşti botoşani. prietenia lor s-a brodat în timp, devenind o prieteie legendară
care îi farmecă şi acum pe toţi copiii.

BOALA ŞI SFÂRŞITUL

munca zilnică de la ziarul conservator Timpul îl epuiza, polemicile cu liberalii îi

tocau nervii. nopţile pierdute cu trudă în care crea articole sau poezii, îi zdruncinau
sănătatea. titu maiorescu observă deja că eminescu nu mai făcea faţă şi era epuizat.
la una din întâlmirile junimii, citeşte totuşi poezia Doina pentru care primeşte
ropote de apaluze. vor fi şi ultimele din viaţa lui. a stat prin mai multe sanatorii, era
vizitat des de caragiale sau slavici, care îl vedeau cum se stinge sub ochii lor. este
internat şi în străinătate, dar boala necruţătoare îl răpune.
în februarie 1889, având din nou tulburări de comportament, este internat în
bucureşti la sanatoriul dr. Şuţu. moartea sa, la 15 iunie 1889, nu provine din
această cauza, ci este provocată de o endocardită mai veche.
în dimineaţa de 15 iunie l-au găsit fără suflare, trecut în univers. creierul său
cântărea 1495 de grame, aproape cât a poetului german Schiller. peste două zile
este înmormântat la belu cu onoruri naţionale.
din marea familie eminovici, doar două fiinţe au supravieţuit soartei blestemate:
aglaia şi matei.
însă când toate s-au limpezit, după o vreme cu nori negri şi grei, s-a produs o
minune dumnezeiască: sus pe cer a răsărit iarăşi ...luceafărul.