3.1.

Organele de reglementare şi supraveghere;

3.2. Caracteristica generală a activităţii emitenţilor şi investitorilor pe piaţa valorilor
mobiliare;
3.3. Intermediarii financiari (participanţi profesionişti) pe piaţa valorilor mobiliare;
3.4. Reglementarea activităţii participanţilor profesionişti pe piaţa valorilor mobiliare ale
Republicii Moldova.
Organele de reglementare și
supraveghere
 Scopurile reglementării de stat a pieţei
financiare şi organizaţiilor financiare prin
mega-regulatori:

➢ asigurarea stabilităţii financiare

a pieţei bancare, de capital şi
asigurărilor şi organizaţiilor
financiare, precum şi menţinerea
încrederii în sistemul financiar;

➢ asigurarea protecţiei
corespunzătoare a intereselor
consumatorilor serviciilor
financiare;

➢ crearea condiţiilor de aceeaşi

valoare pentru activitatea
organizaţiilor financiare orientate
spre menţinerea concurenţei pe
piaţa financiară.
 Instituţii de reglementare şi
supraveghere a pieţei financiare din
statele Uniunii Europene
Țara Denumirea organului Atribuţiile

Marea Britanie Autoritatea de Servicii Supraveghere bancară, reglementare şi supraveghere a societăţilor de

Financiare construcţii, participanţilor profesionişti pe PVM, societăţilor de
asigurare (anterior aceste funcţii se îndeplineau de 8 organe distincte).

Germania Autoritatea federală de Supravegherea sistemului de creditare, a întreprinderilor de asigurări şi a

supraveghere financiară operaţiunilor cu valori mobiliare. A fost creată prin fuziunea a trei
agenţii federale de supraveghere.
Belgia Comisia bancară, financiară Supraveghează organizaţiile bancare, instituţiile de asigurări,
şide asigurări participanţii profesionişti, fondurile de pensionare, instituţiile de
creditare nebancară
Danemarca Autoritatea de supraveghere Activează ca un organ executiv al altor trei structuri distincte: Consiliul
financiară pieţei de capital, Consiliul pentru asigurări, Consiliul fondurilor de
pensii
Norvegia Comisia bancară, de asigurări Supraveghează organizaţiile bancare, instituţiile de asigurări,
şi a valorilor mobiliare participanţii profesionişti, fondurile de pensionare, instituţiile de
creditare nebancară
Suedia Autoritatea de supraveghere Supraveghează organizaţiile bancare, instituţiile de asigurări,
financiară participanţii profesionişti, fondurile de pensionare, instituţiile de
creditare nebancară
Ungaria Autoritatea de supraveghere Supravegherea băncilor şi a participanţilor la piaţa valorilor mobiliare
financiară
Instituţii de reglementare şi supraveghere a
pieţei financiare din statele nemembre ale
Uniunii Europene

Țara Denumirea organului Atribuţiile

Stabilirea normelor de reglementare şi
supraveghere a instituţiilor financiare
Oficiul de supraveghere a înregistrate la nivel federal (bănci,
Canada
instituţiilor financiare organizaţii nebancare de creditare,
organizaţii de asigurare, trusturi, fonduri
de pensii)
Supravegherea băncilor, companiilor de
asigurare şi a participanţilor
Agenţia de supraveghere
Japonia profesionişti, inclusiv efectuarea
financiară
controalelor, anchetelor financiare,
aplicarea sancţiunilor
Supravegherea băncilor, companiilor de
asigurare şi a participanţilor
Comisia de supraveghere
Coreea profesionişti, inclusiv efectuarea
financiară
controalelor, anchetelor financiare,
aplicarea sancţiunilor
 Până în anul 2007 în Republica Moldova, activau 5
regulatori şi supraveghetori ai diferitelor segmente
ale pieţei financiare şi anume:

1. Banca Naţională a Moldovei (BNM), în calitate de organ de

reglementare şi supraveghere a băncilor şi a caselor de
schimb valutar;
2. Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM) – pentru
participanţii profesionişti la piaţa valorilor mobiliare
(brokeri, fonduri de investiţii, registratori, burse, consultanţi
financiari, etc.);
3. Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Asigurărilor şi
a Fondurilor Nestatale de Pensii (ISSA);
4. Serviciul de Stat pentru Supravegherea Asociaţiilor de
Economii şi Împrumut (SSA) – pentru asociaţiile de economii
şi împrumut şi organizaţiile de microfinanţare;
5. Vistieria de Stat (VS) – supravegherea caselor de amanet.

Începând cu anul 2007, în Republica Moldva, s-a purces la crearea

unui Mega-regulator

În corelare cu modelul aprobat, piaţa financiară nebancară, în anul

2007, a înregistrat importante modificări în plan instituţional şi
regulator ca urmare a constituirii Comisiei Naţionale a Pieţei
Financiare.
 Instituirea organului unificat de reglementare şi
supraveghere a pieţei financiare nebancare
este dictată de realizarea următoarelor
obiective:
 consolidarea segmentelor pieţei financiare
nebancare şi transformarea acesteia într-un
sector atractiv pentru investiţiile străine;
 divizarea clară şi transparentă a pieţei
financiare în sectorul bancar şi cel nebancar, cu
implementarea unor politici de stat coordonate şi
consecvente pe întreaga piaţă financiară;
 comasarea autorităţilor de supraveghere şi
consolidarea capacităţilor instituţionale şi
operaţionale ale organului unic de reglementare
şi supraveghere a pieţei financiare nebancare;
 promovarea unei politici unificate pe toate
segmentele pieţei financiare

Comisia Naţională a Pieţei Financiare îşi desfăşoară

activitatea în conformitate cu prevederile Constituţiei
Republicii Moldova, Legii nr.192-XIV din 12.11.1998
“Privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare”, cu
modificările şi completările ulterioare, cu alte acte
legislative, precum şi cu Regulamentul privind organizarea
şi funcţionarea Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare.
 CARACTERISTICA GENERALĂ A
ACTIVITĂŢII EMITENŢILOR ŞI
INVESTITORILOR PE PIAŢA VALORILOR
MOBILIARE
În practica internaţională, cererea cuprinde
următoarele:
▪ Informaţii generale privind emitentul; Emitenţii sunt persoane juridice sau
▪ Stabilitatea şi perspectivele economice organe ale administraţiei publice
ale companii; centrale sau locale, care fac emisiuni
▪ Informaţii privind activitatea de titluri financiare.
profesională a conducătorilor
companiei emitente;
▪ Raportul financiar însoţit de bilanţul
din ultima perioadă de activitate a
companiei;
▪ Planificarea distribuţiei banilor obţinuţi
din emisiunea certificatelor;
▪ Situaţia juridică a emitentului; relaţiile
companiei –salariat/ sindicate; dacă
emitentul se află în litigiu, natura şi
cauzele litigiului trebuie prezentate în
detaliu;
▪ Lista participanţilor acţionari şi cea a
membrilor de conducere, deţinători de
acţiuni ale companiei emitente.
Sistemul de vânzare a certificatelor nou -
emise se negociază între emitent şi
sindicatul bancar şi este stipulat în
contract.
Sistemul promisiunii ferme

Sistemul efortului maxim

Sistemul prioritar

Sistemul totul sau nimic

➢ Investitorii individuali
❑ Investitori pasivi;
❑ Investitori activi.
➢ Investitorii instituţionali
Fondurile de investiţii se pot
clasifica după mai multe
criterii:
Fonduri mutuale deschise

Fonduri mutuale închise, cunoscute și

sub denumirea de societăți de investiții
financiare

Fonduri private de pensii

Există două mari tipuri de
asigurări:
✓ Asigurarea pentru
proprietate şi accidente;
✓ Asigurările de viaţă.
 Cluburile de investitori reprezintă o asociaţie de persoane
particulare care îşi pun împreună capitalurile disponibile şi
cunoştinţele în domeniu, cu scopul efectuării de investiţii
financiare, în special pe piaţa bursieră.
Cluburile de investitori oferă câteva avantaje certe:
✓ investitorii pot participa cu sume mici;
✓ clubul de investitori dispune de sume
semnificative pentru a putea construi un
portofoliu mai echilibrat şi mai diversificat
decât ar putea să o facă un investitor
individual;
✓ se învaţă şi se înţeleg mai bine mecanismele
bursiere, participând în comun cu alţi
investitori la gestiunea portofoliului, beneficiind
reciproc de experienţa, cunoştinţele şi
informaţiile acestora;
✓ se diminuează considerabil riscul investiţiei
prin această diversificare sporită a
portofoliului;
✓ se diminuează considerabil cheltuielile de
tranzacţionare şi de informare;
✓ este un mediu excelent pentru investitorii
începători sau mai puţin avizaţi care doresc să
intre pe piaţa de capital.
 Băncile comerciale
Alte obiective atinse de bancă, prin
efectuarea de investiţii în valori mobiliare,
sunt:
✓ Creşterea portofoliului din contul
majorării preţului de piaţă al valorilor
mobiliare.
✓ Crearea rezervei de lichiditate. Plasând
mijloacele în valorile mobiliare lichide,
banca poate rezolva oricând problema
lichidităţii, realizând rapid şi eficient
aceste instrumente pe piaţă.
✓ Folosirea valorilor mobiliare, în calitate
de gaj, în cazul obţinerii unui credit pe
piaţa interbancară.
✓ Atragerea clientelei noi din contul
participării în capitalul agenţilor
economici.
✓ Asigurarea participării la conducerea
întreprinderilor care prezintă un interes
pentru bancă.
 Investiţiile băncilor în valorile mobiliare
corporative pot fi divizate în următoarele
categorii:
➢ Procurarea acţiunilor în scopul
controlului asupra proprietăţii.
Motivele procurării valorilor
mobiliare corporative fiind:
✓ Achiziţionarea acţiunilor în schimbul
rambursării creditului acordat de bancă.
✓ Achiziţionarea unui pachet de control de
acţiuni al unei societăţi de valoare în
scopul revinderii lor către un investitor
strategic.
➢ Plasarea mijloacelor în scopul
diversificării fondurilor şi obţinerii
unor venituri curente în formă de
dividend sau dobândă, precum şi
venitului speculativ în urma vânzării
ulterioare a valorilor mobiliare.
Acest plasament presupune formarea şi
dirijarea unui portofoliu de valori mobiliare.
Portofoliul investiţional al băncii reprezintă o
totalitate de valori mobiliare, procurate pentru
obţinerea veniturilor şi asigurarea lichidităţii
plasamentului.
 INTERMEDIARII FINANCIARI
(PARTICIPANŢI PROFESIONIŞTI) PE
PIAŢA VALORILOR MOBILIARE

Banca de investiții
Garantarea Distribuirea
emisiunilor de emisiunii de
valori mobiliare valori mobiliare

Consultare
Pe lângă operaţiunile de intermediere, cu ocazia
emiterii şi plasării valorilor mobiliare, banca de
investiţii poate îndeplini şi alte operaţii
specializate:
➢ privatizarea,

➢ introducerea societăţii
comerciale la cota unei
burse de valori,

➢ intenţia societăţii
comerciale de a
achiziţiona o altă
societate sau de a fuziona
cu aceasta şi alte activităţi
asemănătoare.
 Societățile de valori mobiliare
În funcţie de tipul de clienţi, pe care o societate de valori mobiliare îl are
în vedere, serviciile pe care le prestează pot fi:
✓ pentru clienţii persoane fizice şi/ sau juridice, care doresc să îşi
plaseze sumele disponibile în valori mobiliare, acestea se referă la:
➢ intermedierea cumpărărilor de valori mobiliare nou - emise, de pe
piaţa primară;
➢ intermedierea vânzărilor şi/sau cumpărărilor de valori mobiliare
de pe o piaţă secundară;
➢ păstrarea valorilor mobiliare aparţinând clienţilor în conturi
separate, dar pe numele societăţii de valori mobiliare.
✓ pentru clienţi persoane juridice, care urmăresc plasarea pe piaţă a
valorilor mobiliare nou - emise, în scopul majorării capitalului
social sau al obţinerii de finanţare pe termen mediu şi/ sau lung:
➢ asistarea societăţilor comerciale care doresc să plaseze pe piaţă
acţiuni sau obligaţiuni, prin consultanţă;
➢ intermedierea efectivă a emisiunii prin implicarea efectivă în
distribuirea valorilor mobiliare ce se pun în circulaţie;
➢ asistenţă în operaţiile de privatizare.

❑ Executa tranzacţii cu valori mobiliare în numele, pe contul şi

riscul clientului şi, în acest caz, avem de-a face cu o firmă broker.
❑ Efectuaza operaţiuni de comerţ cu titluri acţionând ca şi
contraparte în tranzacţii - vânzator când clientul cumpără şi
cumpărător când el vinde – şi, în acest caz, avem de-a face cu o
firmă dealer.
 Societățile de administrare a
investițiilor
Există două mari categorii
de astfel de societăţi:
❑ societăţi de
administrare a
fondurilor de
investiţii;
❑ societăţi de
administrare a
investiţiilor efectuate
de o serie de
investitori
individuali;
 SOCIETĂŢI DE
COMPENSARE,
DECONTARE,
DEPOZITARE
Activitatea specializată a acestor societăţi apare în
legătură cu:
❑ organizarea şi funcţionarea fondurilor
mutuale deschise.
❑ funcţionarea pieţelor secundare de
capital.
Activităţile efective ale societăţii de compensare,
decontare şi depozitare constau în:
➢ compararea termenilor tranzacţiilor încheiate
de societăţile de valori mobiliare, pe tipuri de
valori mobiliare tranzacţionate;
➢ stabileşte cui revine responsabilitatea
decontării tranzacţiilor (livrarea valorilor
mobiliare şi plata numerarului) şi decontează
efectiv tranzacţiile;
➢ înregistrarea în conturi a tranzacţiilor
folosind serviciile unei societăţi de registru;
➢ furnizează servicii de depozitare, custodie
(păstrare în siguranţă a valorilor mobiliare);
➢ asigură accesul la înregistrările registrului.
 Societățile de registru
Existenţa acestor societăţi este strict legată de obligaţia oricărei
societaţi pe acţiuni să ţină o evidenţă a acţiunilor, obligaţiunilor pe
care ea le pune în circulaţie.
➢ evidenţa valorilor mobiliare tranzacţionate pe o piaţă secundară
organizată şi supravegheată, atât pe fiecare emitent în parte, cât
şi pe fiecare deţinător;
➢ transmiterea de extrase de cont către deţinătorii de valori
mobiliare, de obicei, la cererea acestora;
➢ transmiterea evidenţei privind deţinătorii de valori mobiliare
către societatea emitentă când i se solicită astfel de informaţii;
➢ înregistrarea transferului de proprietate care a apărut în urma
tranzacţiilor de pe o piaţă secundară;
➢ acordarea posibilităţii pentru societăţile de valori mobiliare de a
verifica existenţa titlurilor de valoare în contul clienţilor care dau
ordine de vânzare;
➢ oferă posibilitatea, cu acordul deţinătorului, ca valorile mobiliare
înregistrate pe numele acestuia să fie împrumutate altor
participanţi la tranzacţiile de pe pieţele secundare, care şi-au
manifestat dorinţa de a le folosi;
➢ întocmirea de rapoarte periodice către autoritatea care
supraveghează piaţa de capital, care permit efectuarea diverselor
verificări necesare pentru asigurarea corectitudinii tranzacţiilor
de pe piaţă.
 3.4.Reglementarea activităţii
participanţilor profesionişti pe piaţa
valorilor mobiliare a Republicii Moldova
Reglementarea activităţii participanţilor profesionişti se
efectuează prin intermediul:
✓ Legea Republicii Moldova cu privire piaţa de capital
Nr. 171 din 11.07. 2012
✓ Legii „Privind societăţile pe acţiuni” nr. 1134-XIII din
02.04.97
precum şi de un şir de regulamente şi hotărâri:
✓ Regulamentul privind modul de ţinere a registrului
deţinătorilor de valori mobiliare nominative de către
registratori şi deţinătorul nominal Hotărârea CNVM
nr.15/1 din 16.03.07, MO 13.04.07 nr.51-53
✓ Hotărârea CNVM „Privind modul de acordare şi
retragere a licenţelor pentru activitatea pe piaţa
valorilor mobiliare”, nr.12/1 din 28.10.99
✓ Regulamentul „Cu privire la atestarea specialiştilor
profesionişti la piaţa valorilor mobiliare şi eliberarea
certificatelor de calificare cu dreptul de a activa pe
piaţa valorilor mobiliare“, aprobat prin Hotărârea
CNVM nr.10/12 din 28.09.1999.
✓ Hotărârea cu privire la aprobarea actelor normative
privind activitatea de brokeraj şi dealer Nr.48/7 din
17.12.2002 Monitorul Oficial al Republicii Moldova
nr.20-22/31 din 14.02.2003 etc.
 LICENŢA DE SOCIETATE
DE INVESTIŢII
Pot fi eliberate 3 categorii de licenţe de societate de
investiţii:
➢ licenţa de categoria A permite societăţii de
investiţii să desfăşoare următoarele servicii şi
activităţi de investiţii:
▪ primirea şi transmiterea ordinelor privind unul
sau mai multe instrumente financiare;
▪ executarea ordinelor privind instrumentele
financiare în numele clienţilor;
▪ managementul portofoliului;
▪ consultanţa de investiţii;
Suplimentar serviciilor şi activităţilor de investiţii
enumerate la alin.(1), societăţile de investiţii pot
presta următoarele servicii auxiliare:
▪ consultanţă acordată societăţilor pe acţiuni
privind structura capitalului, strategia
industrială şi aspectele conexe, servicii Licenţa de categoria A interzice
referitoare la fuziuni şi achiziţii de societăţi; tranzacţionarea instrumentelor
▪ cercetări în investiţii şi analiza financiară sau financiare din cont propriu şi
orice altă formă de recomandare generală intermedierea subscrierii în cadrul
privind tranzacţiile cu instrumente financiare. emisiunilor de instrumente financiare.
➢ licenţa de categoria B permite societăţii de
investiţii să desfăşoare urmatoarele servicii şi
activităţi:
primirea şi transmiterea ordinelor privind unul
sau mai multe instrumente financiare;
executarea ordinelor privind instrumentele
financiare în numele clienţilor;
managementul portofoliului;
consultanţa de investiţii;
Suplimentar serviciilor şi activităţilor de investiţii:
consultanţă acordată societăţilor pe acţiuni
privind structura capitalului, strategia
industrială şi aspectele conexe, servicii
referitoare la fuziuni şi achiziţii de societăţi;
cercetări în investiţii şi analiza financiară sau
orice altă formă de recomandare generală
privind tranzacţiile cu instrumente
financiare.

Licenţa de categoria B interzice

tranzacţionarea instrumentelor financiare
din cont propriu şi intermedierea subscrierii
în cadrul emisiunilor de instrumente
financiare în baza unui angajament ferm.
licenţa de categoria C permite societăţilor de investiţii
să desfăşoare toate serviciile şi activităţile stabilite

primirea şi transmiterea ordinelor privind unul

sau mai multe instrumente financiare;

executarea ordinelor privind instrumentele

financiare în numele clienţilor;

tranzacţionarea în cont propriu;

managementul portofoliului;

consultanţa de investiţii;

intermedierea subscrierii instrumentelor

financiare şi/sau plasamentul instrumentelor
financiare în baza unui angajament ferm;

plasamentul instrumentelor financiare fără

angajament ferm;

exploatarea unui MTF(sistem multilateral de

tranzacţionare).
 Suplimentar serviciilor şi activităţilor de
investiţii societăţile de investiţii pot presta
următoarele servicii auxiliare:
▪ administrarea fiduciară a investiţiilor;

▪ acordarea de credit sau împrumut unui client pentru a-i

permite efectuarea unei tranzacţii cu unul sau cu mai multe
instrumente financiare, în care este implicată societatea de
investiţii ce acordă creditul sau împrumutul;

▪ consultanţă acordată societăţilor pe acţiuni privind structura

capitalului, strategia industrială şi aspectele conexe, servicii
referitoare la fuziuni şi achiziţii de societăţi;

▪ operaţiuni de schimb valutar, în cazul în care aceste

operaţiuni sînt legate direct de prestarea serviciilor de
investiţii;

▪ cercetări în investiţii şi analiza financiară sau orice altă formă

de recomandare generală privind tranzacţiile cu instrumente
financiare;

▪ servicii conexe la intermedierea subscrierii instrumentelor

financiare;

▪ servicii şi activităţi de investiţii, precum şi serviciile auxiliare

menţionate privind instrumentele derivate, în cazul în care
acestea sînt legate de prestarea serviciilor de investiţii sau a
serviciilor auxiliare.
 Adecvarea capitalului Capitalul iniţial al unei
societăţi de investiţii, reprezentat de capitalul
propriu al acesteia:

Mărimea capitalului
propriu conform
duratei de la
intrare în

€
vigoare
a legei 1 an 3 ani 5 ani 7 ani 10 ani
Categorii
de licențe

8000 18000 25000 38000 50000

A
19000 44000 63000 94000 125000
B
100000 150000 200000 250000 300000
C Valorile sunt calculate
Notă: la cursul oficial al Băncii Naţionale a Moldovei
 Conform licenţelor deţinute pentru dreptul de a desfăşura
activitate profesionistă pe piaţa valorilor mobiliare, la finele
anului 2009, activau 21 de companii de brokeri/dealeri (inclusiv
11 bănci comerciale), din care: 6 companii cu activitatea de bază
de brokeraj şi 15 companii cu activitatea de bază de dealer;
servicii de ţinere a registrului deţinătorilor de valori mobiliare au
prestat 10 registratori independenţi; 9 administratori fiduciari şi
4 companii de estimare a valorilor mobiliare şi a activelor ce se
referă la ele.