Haiti

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Sari la navigareSari la căutare
Haiti
Haiti
République d'Haïti
Repiblik d Ayiti

Drapel[*] Stemă[*]
Deviză: L'Union Fait La Force
Imn: La Dessalinienne

Geografie
Suprafață  
 - totală 27.750 km² (locul 143)
Cel mai înalt punct Pic la
Selle[*] (2.674 m) 
Cel mai jos punct Marea
Caraibilor (0 m) 
Cel mai mare oraș Port-au-Prince
Vecini Republica Dominicană
Statele Unite ale
Americii 
Fus orar UTC-5
Populație
Densitate 286 loc/km²
 - Estimare  7.900.000
 - Estimare 2017 10.981.229
Limbi oficiale franceză și creola
haitiană
Etnonim haitieni (pl.)
haitian (masc.)
haitiană (fem.) 
Guvernare
Sistem politic Republică prezidențială
Președinte Michel Martelly
Prim-Ministru Jean-Max Bellerive
Legislativ Parliament of Haiti(d) 
Capitala Port-au-Prince
Istorie
Independență
Economie
PIB (PPC)  
PIB (nominal)  
IDU 0,498
Monedă Gourde ( HTG )

Coduri și identificatori
Cod CIO HAI 
Cod mobil 372 
 Prefix telefonic +509
ISO 3166-2 HT 
Domeniu Internet .ht
Prezență online
site web oficial
Modifică date / text 

Harta Republicii Haiti

Haiti (în franceză Haïti, în creolă haitiană Ayiti), oficial Republica
Haiti[3] (în franceză République d'Haïti, în creolă haitiană Repiblik d Ayiti) este o țară
insulară din America Centrală, în Marea Caraibilor, situat pe treimea de vest a
insulei Hispaniola (din grupul de insule Antilele Mari). Are graniță cu Republica
Dominicană la est. Capitala se află în orașul Port-au-Prince.

Cuprins

 1Toponimie
 2Istorie
 3Geografie
 4Organizare administrativă
 5Economia haitiană
 6Cutremurul de la 12 ianuarie 2010
 7Limbi oficiale
 8Patrimoniu mondial UNESCO
 9Vezi și
 10Referințe
 11Legături externe

Toponimie[modificare | modificare sursă]
În limba vorbită de etnia taino, Ayiti ar semnifica, potrivit diferitelor versiuni, „ținutul
munților înalți”[4] sau „muntele în mare”[5], sau „ținut violent”[6].

Istorie[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Istoria statului Haiti.
1492: Cristofor Columb descoperă insula Hispaniola, care era locuită de triburi
amerindiene. El întemeiază prima așezare spaniolă din America.
1503: Deoarece cei mai mulți băștinași fuseseră decimați de molime, proprietarii de
plantații încep să aducă negri din Africa pentru a-i transforma în sclavi.
1697: Spania cedează treimea vestică a insulei (teritoriul haitian de azi) francezilor.
1749: Întemeierea capitalei Port-au-Prince.
1791: După Revoluția Franceză în Haiti a avut loc o revoltă încununată de succes a
populației negre și mulatre împotriva elitei puțin numeroase reprezentată de albi
(francezi și englezi). Haitienii au fost nevoiți să lupte pentru abolirea sclaviei împotriva
trupelor britanice și spaniole, trimise să îi înfrângă.
În 1804 a fost întemeiat regatul independent Haiti sub conducerea lui Jean-Jacques
Dessalines, primul stat al negrilor de pe insulă.
În 1806 a survenit diviziunea între statul negrilor din nordul insulei și republica mulatrilor
din sud. De pe urma conflictului dintre negri și mulatri a profitat generalul Henri
Christophe, care s-a încoronat în 1811 drept rege al statului sub numele de Henri I.
După revolta din 1844, în tot estul insulei a fost proclamată Republica Dominicană. În
această perioadă Haiti are parte de conducători foarte autoritari.
1915-1934: Haiti este sub ocupația SUA.
1957-1971: Guvernul lui François Duvalier („Papa Doc”) se caracterizează prin
brutalitate și decizii după bunul plac.
1971-1986: Continuarea dictaturii sub Jean-Claude Duvalier („Baby Doc” / „Bébé Doc”),
fiul lui François Duvalier.
16 decembrie 1990: primele alegeri prezidențiale libere din Haiti. Președinte al statului
devine preotul Jean-Bertrand Aristide, sub controlul ONU.
Septembrie 1991: puci militar. Aristide e nevoit să fugă în Venezuela, iar mai târziu
în SUA.
1994: Aristide revine în funcția de președinte de stat. În 1995, o coaliție în frunte cu
partidul lui Aristide „Lavalas” câștigă alegerile parlamentare.
1996: René Préval, care până atunci fusese prim-ministru, devine președinte.
2000: Aristide este reales președinte. Situație de război civil în tot Haiti.
2004: Aristide este din nou alungat. Pentru stabilizarea situației, ONU trimite în Haiti
7.000 soldați. Uraganul „Jeanne” provoacă 3.000 de morți.
2006: Préval devine din nou președinte ales. Alegerile sunt supravegheate de o misiune
a Organizației Națiunilor Unite.
2008: Țara este lovită de 4 uragane, care distrug 2/3 din recolta acestei țări, și așa
foarte sărace.
12 ianuarie 2010: un foarte puternic cutremur de pământ a lovit Haiti, ucigând peste
220.000 de oameni.
Octombrie 2010: Din cauza aprovizionării precare cu apă potabilă izbucnește
o epidemie de holeră. Încă din primele zile sunt numărați sute de morți.
Articol principal: Listă de conducători ai Haitiului.
.

Geografie[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Geografia statului Haiti.

Organizare administrativă[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Organizarea administrativă a statului Haiti.
Republica Haiti este împărțită din punct de vedere administrativ în trei
nivele: departamente, arondismente și comune. Țara e formată din 10 departamente,
42 de arondismente și 140 de comune.

Economia haitiană[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Economia statului Haiti.
La ora actuală (2010) Haiti este unul din cele mai sărace state ale lumii, cu un nivel de
trai din cele mai scăzute.

Cutremurul de la 12 ianuarie 2010[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Cutremurul din Haiti (2010).
La 12 ianuarie 2010 Haiti a fost lovit de un cutremur grav, de 7,0 grade pe scara
Richter. Epicentrul s-a aflat în imediata apropiere a capitalei statului Haiti, Port-au-
Prince.

Limbi oficiale[modificare | modificare sursă]

Limba franceză și limba creolă haitiană sunt cele două limbi oficiale folosite în Haiti, cea
din urmă (limba creolă haitiană) având un statut social inferior limbii franceze.
Patrimoniu mondial UNESCO[modificare | modificare sursă]
Parcul istoric cu citadelă, castelul Sans Souci și ruinele de la Ramiers au fost înscrise în
anul 1982 pe lista patrimoniului mondial UNESCO.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

 Locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO
 Hispaniola
 Republica Dominicană
 Jean-Jacques Dessalines
 Henri Christophe
 La Dessalinienne
 Vaudou
 Limba creolă haitiană

Referințe[modificare | modificare sursă]
1. ^ World Bank Open Data, accesat în 8 aprilie 2019
2. ^ Raportul Dezvoltării Umane
3. ^ Horia C. Matei (2005). Enciclopedia Statelor Lumii. București: MERONIA.
p. 167. ISBN 978-973-7839-38-1. Citare cu parametru depășit |
coauthors= (ajutor)
4. ^ Articles Saint-Domingue, Hispaniola et Haïti du Dictionnaire universel d'histoire
et de géographie par Marie-Nicolas Bouillet, édition de 1878, disponible sur le
site de gallica
5. ^ Le Petit Robert des noms propres – Édition 2007.
6. ^ Dictionnaire des noms de lieux – Louis Deroy et Marianne Mulon (Le Robert,
1994) ISBN: 285036195X.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

 Fotografii din Haiti
Reportaje

 Polițist român în ghetourile din Haiti, 23 noiembrie 2008, Dana

Balan, Evenimentul zilei
 Polițiști români în iadul haitian, 10 martie 2010, Cristian Botez, Evenimentul zilei
 Haiti, reportaj din epicentrul apocalipsei , 24 februarie 2010, Cristian
Botez, Evenimentul zilei
 Subiecte Haiti — Haitieni — Limbile franceză, creolă
haitiană și spaniolă
v • d • m

Apărare  • Așezări  • Capitala  • Climă  • Conducători  • Cultură  • Demografie
Economie  • Educație  • Faună  • Floră  • Geografie  • Hidrografie  • Istorie  • O
rașe  • Politică
Sănătate  • Sport  • Steag  • Stemă  • Subdiviziuni  • Turism  • • Cioturi  • • For
mate  • • Imagini  • • Portal