1.

PROCESUL PENAL reprezinta o activitate reglementata de lege, desfasurata de

organele judiciare, cu participarea avocatului, a partilor si a altor subiecti procesuali, in
scopul constatarii la timp si in mod complet a faptelor ce constituie infractiuni, astfel ca
orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit vinovatiei sale si
nicio persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala.

2. FAZELE PROCESULUI PENAL (notiune, limite, organe judiciare care actioneaza in fiecare
faza)
FAZELE PROCESULUI PENAL sunt diviziuni ale acestuia, in care isi desfasoara activitatea
anumite categorii de organe judiciare in indeplinirea atributiilor ce se inscriu in functia
lor procesuala si dupa epuizarea carora pot fi date anumite solutii privind cauza penala.
 URMARIREA PENALA – faza a procesului penal care are drept obiect
strangerea probelor necesare cu privire la existenta infractiunilor, la
identificarea persoanelor care au savarsit o infractiune si la stabilirea
raspunderii penale a acestora, pentru a se constatata daca este sau nu cazul
sa se dispuna trimiterea in judecata.
Limita initiala: inceperea urmaririi penale prin ordonanta sau prin declaratia
verbala a procurorului in cazul infractiunilor de audienta
Limita finala: actul de dispozitie prin care procurorul poate dispune
trimiterea in judecata, clasarea sau renuntarea la urmarirea penala.
o Rechizitoriu pentru trimiterea in judecata. Poate contine atat
dispozitia de trimitere in judecata cat si dispozitia de netrimitere in
judecata.
o Acordul de recunoastere a vinovatiei
o Ordonanta, in cazul clasarii sau renuntarii la urmarirea penala.
Organe judiciare: organe de cercetare penala (organe de urmarire penala,
procuror) si judecatorul de drepturi si libertati
 JUDECATA – faza a procesului penal ce se desfasoara in fata instantelor
judecatoresti din momentul sesizarii judecatorului de câmera preliminara si
pana la solutionarea definitiva a cauzei penale.
Limita initiala: sesizarea instantei de judecata prin:
o Rechizitoriu
o Acord de recunoastere a vinovatiei
o Incheierea motivata prin care judecatorul de camera preliminara
admite plangerea impotriva unei solutii de netrimitere in judecata si
incepe dispunerea judecatii
o Sentinta de declinare a competentei
o Incheierea prin care instanta de judecata ierarhic superioara comuna
solutioneaza un conflict de competente
Limita finala: pronuntarea hotararii judecatoresti definitive prin care se poate
dispune condamnarea, renuntarea la aplicarea pedepsei, amanarea aplicarii
pedepsei, achitarea ori incetarea procesului penal.
Organe judiciare: instanta de judecata, judecatorul de camera preliminara si
procurorul
  PUNEREA IN EXECUTARE A HOTARARILOR PENALE RAMASE DEFINITIVE –
faza a procesului penal care are rolul de a traduce in viata hotararea penala,
in vederea realizarii scopului legii penale si al legii procesual penale.
Limita initiala: acte procesuale sau procedurale: mandat de executare,
trimiterea de catre instanta de executare a unei copii a dispozitivului
consiliului local, in ipoteza punerii in executare a pedepsei complementare a
interzicerii unor drepturi
Limita finala: intocmirea procesului verbal de catre comandantul locului de
detinere, depunerea recipisei de plata integrala a amenzii la instanta de
executare.
Organe judiciare: instanta de judecata prin judecatorul delegat cu punerea in
executare a hotararii, - alte organe nejudiciare, anume prevazute de lege
(lucratori de politie, comandantul locului de detinere, organe fiscale).

3. DREPTUL PROCESUAL PENAL. LEGATURILE DREPTULUI PROCESUAL PENAL CU ALTE

RAMURI DE DREPT
Dreptul procesual penal reprezinta ansamblul normelor juridice care vizeaza
reglementarea procesului penal.
DREPTUL CONSTITUTIONAL. In Costitutie se regasesc dispozitii cu incidenta asupra
normelor procesual penale:
- Accesul liber la justitie si dreptul la un proces echitabil ;
- Libertatea individuala (restrangerea dreptului la libertatea individuala
prin intermediul retinerii si arestarii preventive)
- Dreptul la aparare;
- Inviolabilitatea domiciliului, stabilindu-se reguli pentru efectuarea
perchezitiilor domiciliare.
DREPTUL PENAL. Dispozitiile dreptului penal se transpun in practica numai prin
intermediul dreptului procesual penal. Dreptul procesual penal nu poate exista fara
dreptul penal, intrucat acesta consacra faptele considerate infractiuni.
DREPTUL PROCESUAL CIVIL. Cele doua ramuri au in vedere desfasurarea activitatii
procesuale pe cele doua laturi, penala si civila.
DREPTUL CIVIL. Normele dreptului civil reglementeaza unele institutii de drept
procesual penal, cum ar fi actiunea civila, partea civila sau partea responsabila
civilmente. Ambele ramuri de drept sunt guvernate de principii cum ar fi principiul
legalitatii, principiul aflarii adevarului, egalitatea persoanelor in fata legii.

4. FAPTELE SI RAPORTURILE JURIDICE PROCESUAL PENALE

Faptele juridice procesual penale sunt imprejurari de fapt care, potrivit legii,
determina aparitia, nasterea, modificarea, stingerea raporturilor juridice procesuale
ori impiedicarea nasterii acestora.
Fapte juridice CONSTITUTIVE: dau nastere unor raporturi juridice procesual penale: -
sesizarea organelor judiciare despre savarsirea unei infractiuni; - Constituirea
persoanei vatamate ca parte civila.
Fapte juridice MODIFICATOARE: modifica drepturile si obligatiile participantilor la
procesul penal: partea civila poate solicita marirea sau micsorarea pretentiilor.
Fapte juridice EXTINCTIVE: sting raporturile juridice procesual penale: - retragerea
plangerii prealabile, - impacarea, interventia prescriptiei raspunderii penale.
 Fapte juridice IMPEDITIVE: impiedica nasterea raporturilor juridice procesual
penale: - lipsa plangerii prealabile.

5. STIINTA DREPTULUI PROCESUAL PENAL. LEGATURILE STIINTEI DREPTULUI

PROCESUAL PENAL CU ALTE STIINTE AUXILIARE ALE DREPTULUI
Stiinta dreptului procesual penal reprezinta un ansamblu de cunostinte despre
dreptul procesual penal (despre raporturile procesuale si normele procesual penale
ce reglementeaza aceste raporturi procesual penale).
Legaturi:
MEDICINA LEGALA: pune la dispozitie organelor judiciare date referitoare la viata si
integritatea corporala a persoanei, fiind esentiala in cazul infractiunilor contra
persoanei;
CRIMINALISTICA: prin intermediul procedeelor specifice (fotografia judiciara, tactica
criminalistica, dactiloscopia, cercetarea grafica), poate oferi informatii esentiale
despre persoana faptuitorului sau despre modul in care a fost savarsita infractiunea;
PSIHOLOGIA JUDICIARA: ofera informatii rezultate din analiza comportamentelor
diferitilor participanti la procesul penal
PSIHIATRIA JUDICIARA: prin evaluari are starii de sanatate mintala, are rolul de a
stabili existenta discernamantului infractorului prin raportare la momentul savarsirii
infractiunii
STATISTICA JUDICIARA: ofera date si informatii referitoare la frecventa si dinamica
fenomenului infractional.

6. IZVOARELE JURIDICE ALE DREPTULUI PROCESUAL PENAL

Din punct de vedere juridic izvorul dreptului procesual penal este reprezentat de
normele juridice obligatorii care au in continut vointa jurídica a poporului.
Izvoare principale: Constitutia, Codul de procedura penala, Codul penal, Codul civil,
legile de organizare judiciara, tratate si conventii internationale, acte normative care
contin prevederi procesual penale.

7. INTERPRETAREA NORMELOR JURIDICE PROCESUAL PENALE

Operatiunea logica prin care se cauta sensul exact al legii, necesara in vederea unei
aplicari corecte a acesteia.
INTERPRETAREA LEGALA: - este facuta de insusi organul care a edictat legea;
- prezinta caracter obligatoriu;
INTERPRETAREA JUDICIARA: - este facuta de organele judiciare care aplica legea;
- nu are caracter obligatoriu, de principiu, cu exceptia
hotararilor pronuntate de instanta suprema in solutionarea recursului in interesul
legii sau pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
INTERPRETAREA DOCTRINARA: - este facuta de cercetatorii din domeniul dreptului;
- nu este obligatorie, dar poate influenta atat procesul
de legiferare, cat si practica judiciara.
INTERPRETAREA GRAMATICALA: - urmareste intelegerea din punct de vedere
etimologic a termenilor folosit, conexiunile gramaticale si impartirea frazei in
propozitii.
INTERPRETAREA SISTEMICA: - urmareste intelegerea continutului unei norme
juridice prin corelarea cu alte dispozitii
INTERPRETAREA LOGICA: - urmareste lamurirea continutului unei norme juridice cu ajutorul
rationamentului logic. A FORTIORI si PER A CONTRARIO
INTERPRETAREA DECLARATIVA: - are in vedere redarea intru totul a textului de lege
interpretat
INTERPRETAREA RESTRICTIVA: - se foloseste in situatia in care se constata ca in
textul de lege s-a spus mai mult decat s-a intentionat
INTERPRETAREA EXTENSIVA: - diametral opusa interpretarii restrictive, se foloseste
in situatia in care textul de lege spune mai putin decat s-a intentionat initial

8. APLICAREA LEGII PROCESUALE IN SPATIU

PRINCIPIUL TERITORIALITATII sta la baza aplicarii normelor procesual penale in
spatiu. Legea procesual penala se aplica actelor efectuate si masurilor dispuse pe
teritoriul Romaniei.
Exceptii:
 COMISIA ROGATORIE INTERNATIONALA
- ACTIVA: la solicitarea organului judiciar roman, un act procedural
indeplinit in tara straina potrivit legii acelei tari este valabil in fata
organelor judiciare romane;
- PASIVA: un act procedural solicitat de organul judiciar strain se realizeaza
pe teritoriul statului roman, cu aplicarea legii procesual penale romane, si
are consecinte juridice in procesul penal desfasurat in acea tara.
 RECUNOASTEREA HOTARARILOR PENALE SAU A ACTELOR JUDICIARE
STRAINE. (Cooperarea judiciara in materie penala). Hotararile penale ramase
definitive pot fi recunoscute in Romania in cazul in care se solicita
transferarea persoanei condamnate in vederea executarii pedepsei.
 EXTRADAREA. Act de reciproca asistenta judiciara internationala, extradarea
reprezinta predarea de catre un stat a unei persoane aflate pe teritoriul sau si
care este urmarita penal ori este trimisa in judecata pentru o infractiune sau
are de executat o pedeapsa catre autoritatile judiciare ale altui stat.
 MANDATUL EUROPEAN DE ARESTARE. Decizie judiciara emisa de autoritatea
judiciara competente a unui stat membru UE, in vederea arestarii si predarii
catre un alt stat membru a unei persoane solicitate in vederea efectuarii
urmaririi penale, a judecatii sau in scopul executarii unei pedepse sau a unei
masuri privative de libertate.
 IMUNITATEA DE JURISDICTIE APLICABILA PERSONALULUI DIPLOMATIC SI
CONSULAR. Imunitatea de jurisdictie diplomatica este absoluta, agentul
diplomatic neputand fi urmarit si nici judecat de nicio autoritate judiciara.
Persoana agentului diplomatic este inviolabila, aceasta neputand fi supusa
niciunei forme de arestare sau detentiune.
Imunitatea de jurisdictie consulara este partiala, functionarii consulari nu pot
fi chemati in fata autoritatilor judiciare ale statului de resedinta decat pentru
actele savarsite in exercitarea functiilor consulare.
 INFRACTIUNI SAVARSITE PE O NAVA SAU AERONAVA MILITARA STRAINA DE
CATRE MEMBRII ECHIPAJULUI
 INFRACTIUNI SAVARSITE PE O NAVA SAU O AERONAVA CIVILA STRAINA, DE
CATRE MEMBRII ECHIPAJULUI, IN CONDITII DE RECIPROCITATE
  INFRACTIUNI SAVARSITE DE CATRE MILITARI APARTINAND UNOR ARMATE
STRAINE STATIONATE SAU AFLATE IN TRECERE PE TERITORIUL ROMANIEI

9. APLICAREA LEGII PROCESUAL PENALE IN TIMP

Legea procesual penala se aplica in procesul penal actelor efectuate si masurilor
dispuse, de la intrarea ei in vigoare si pana in momentul iesirii din vigoare, cu
exceptia situatiilor prevazute in dispozitiile tranzitorii.
Intrare in vigoare: 3 zile de la publicarea in Monitorul Oficial sau la o data ulterioara
prevazuta in textul legii
Iesire din vigoare: prin abrogare (totala sau partiala), prin ajungerea la termen, prin
modificare.
PRINCIPIUL ACTIVITATII: aplicarea legii de procedura din momentul intrarii in
vigoare si pana in momentul iesirii din vigoare.
!!! nu se ia in calcul data savarsirii infractiunii ci data la care se efectueaza actul
procesual sau procedural, chiar daca procesul a fost declansat anterior intrarii in
vigoare a legii !!!
EXCEPTII:
- RETROACTIVITATEA LEGII PROCESUAL PENALE. Apare cand dispozitii ale
legii noi sunt aplicabile si legii vechi
- ULTRAACTIVITATEA LEGII PROCESUAL PENALE. Opereaza cand unele
dispozitii din legea anterioara se aplica si sub noua lege

10. LEGALITATEA PROCESULUI PENAL

Intreaga activitate procesuala trebuie sa se desfasoare in conformitate cu dispozitiile
legale.
Aplicarea principiului legalitatii presupune:
- Infiintarea prin lege a instantelor judecatoresti, a parchetelor si a
organelor de cercetare penala si desfasurarea activitatii lor in
compunerea si limitele competentelor stabilite prin lege;
- Respectarea de catre organele judiciare, pe tot parcursul procesului
penal, a legii procesual penale;
- Garantarea respectarii absolute a drepturilor procesuale ale participantior
din proces;
- Efectuarea oricarui act procesual sau procedural cu indeplinirea
conditiilor de fond si forma stabilite prin lege;
- Opereaza atat in ceea ce priveste activitatea organelor judiciare, cat si
fata de parti, avocat, subiectii procesuali principali si ceilalti subiecti
procesuali;

11. SEPARAREA FUNCTIILOR JUDICIARE

a. FUNCTIA DE URMARIRE PENALA exercitatã de procuror si organele de
urmãrire penalã care strang probe necesare pentru a se constata dacã existã
sau nu temeiuri de trimitere în judecatã
b. FUNCTIA DE DISPOZITIE ASUPRA DREPTURILOR SI LIBERTATILOR
FUNDAMENTALE ALE PERSOANEI IN FAZA DE URMARIRE PENALA este
exercitatã de judecãtorul de drepturi si libertãti
 Exceptii: procurorul poate autoriza interceptarea comunicarilor si
convorbirilor pentru o durata e max 48 ore
Organul de cercetare penalã sau procurorul poate dispune retinerea
suspectului sau inculpatului pt cel mult 24 ore
c. FUNCTIA DE VERIFICARE A LEGALITATII TRIMITERII SAU NETRIMITERII IN
JUDECATA este exercitata de judecatorul de camera preliminara care verifica
legalitatea actului de trimitere in judecatã si probelor pe care se bazeazã
acesta, precum si legalitatea solutiilor de netrimitere in judecatã.
d. FUNCTIA DE JUDECATA exercitatã de instante de judecatã.
In desfãsurarea aceluiasi proces penal, exercitarea unei functii judiciare este
incompatibila cu exercitarea altei functii judiciare, cu exceptia functiei de
verificare a legalitatii trimiterii in judecata care este intotdeauna compabilita
cu functia de judecata.
De asemenea, organele de urmarire penal care exercita functia de dispozitie
asupra drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanei pot exercita si
functia de urmarire penala.

12. PREZUMTIA DE NEVINOVATIE

ART 4 ALIN 1 CPP Orice persoanã este considerata nevinovatä panã la stabilirea
vinovatiei sale printr-o hotarare penalã definitivã
ART 23 ALIN 11 CONSTITUTIE Pana la ramanerea definitivã a hotãrârii judecatoresti
de condamnare, persoana este considerata nevinovata.
Garantii: - dupa administrarea intregului probatoriu, orice indoiala in formarea
convingerii organelor judiciare se interpreteaza in favoarea suspectului sau
inculpatului.
- Condamnarea se dispune doar atunci cand instanta are convingerea ca
acuzatia a fost dovedita dincolo de orice indoiala rezonabila
- Suspectul sau inculpatul nu este obligat sa-si dovedeasca nevinovatia si
are dreptul de a nu contribui la propia acuzare
- Organul de urmarire penale strange probe atat in favoarea cat si in
defavoarea suspectului sau inculpatului.
Prezumtia de nevinovatie se inlatura cand se stabileste ca probele au fost riguros
administrate si au condus la retinerea vinovatiei persoanei.

13. AFLAREA ADEVARULUI. Organele judiciare au obligatia de a asigura, pe baza de probe,

aflarea adevarului cu privire la faptele si imprejurarile cauzei, precum si cu privire la
persoana suspectului sau inculpatului.
Obligatii ale organelor judiciare: - constatarea existentei faptei ce constituie
obiectul invinuirii;
- stabilirea imprejurarior in care s-a produs fapta;
- stabilirea formei si modalitatii vinovatiei;
- stabilirea mobilului si scopului urmarit de faptuitor;
- stabilirea prejudiciului cauzat;
- constatarea oricaror aspecte care ar putea sa influenteze raspunderea
penala si civila a faptuitorului.
Garantii: - dreptul persoanei vatamate, al suspectului si al partilor de a propune
organelor judiciare administrarea de probe.
 - Obligatia organelor judiciare de a strange si de a administra probe atat in
favoarea cat si in defavoarea suspectului sau inculpatului;
- Posibilitatea extinderii urmaririi penale sau a schimbarii incadrarii juridice
in cursul fazei de urmarire penala

14. NE BIS IN IDEM. Nicio persoana nu poate fi urmarita sau judecata pentru savarsirea
unei infractiuni atunci cand fata de acea persoana s-a pronuntat anterior o hotarare
penala definitiva cu privire la aceeasi fapta, chiar si sub alta incadrare juridica.
Conditii: - existenta unei hotarari judecatoresti definitive de condamnare, renuntare
la aplicarea pedepsei, amanarea aplicarii pedepsei, achitare sau incetarea procesului
penal prin care instanta sa se fi pronuntat asupra fondului cauzei.
- Identitate de persoana si de obiect. Sa fie vorba despre aceeasi persoana
si aceesi fapta, indepenent de incadrarea juridica data acestei fapte.
Principiul autoritatii lucrului judecat se opune urmaririi penale a unei persoane care
a fost sanctionata contraventional pt aceeasi fapta insa nu se opune tragerii la
raspunderea penala a persoanei respective daca ea a fost sanctionata disciplinar sau
a fost obligata la despagubiri civile pentru aceeasi fapta.

15. PRINCIPIUL OBLIGATIVITATII SI PUNERII IN MISCARE A ACTIUNII PENALE

Procurorul este obligat sa puna in miscare si sa exercite actiunea penala din oficiu
atunci cand exista probe din care rezulta savarsirea unei infractiuni.
Actiunea penala nu poate fi pusa in miscare sau, daca a fost pusa in miscare, nu mai
poate fi exercitata atunci cand:
a. Exista cazuri care impiedica punerea in miscare si exercitarea actiunii penale
(art 16 cpp)
b. Se renunta la urmarirea penala
c. Lipseste plangerea prealabila a persoanei vatamate sau autorizarea ori
sesizarea organului competent

16. CARACTERUL ECHITABIL SI TERMENUL REZONABIL AL PROCESULUI

Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen
rezonabil.
Organele judiciare au obligatia de a desfasura urmarirea penala si judecata cu
respectarea garantiilor procesuale si a drepturilor partilor si ale subiectilor
procesuali, astfel incat sa fie constatate la timp si in mod complet faptele care
constituie infractiuni, nicio persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala,
iar orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie pedepsita, potrivit legii, intr-un
termen rezonabil.
Termenul rezonabil are in vedere : - complexitatea cauzei;
- Conduita partilor;
- Conduita organelor judiciare;
- Importanta cauzei pentru persoanele implicate.

17. DREPTUL LA LIBERTATE SI SIGURANTA ART 9 CPP SI ART 23 CONSTITUTIE

Libertatea individuala si siguranta persoanei sunt inviolabile. Perchezitionarea,
retinerea sau arestarea unei persoane sunt permise numai in cazurile si cu procedura
prevazute de lege.
 GARANTII: - orice masura privativa sau restrictiva de libertate se dispune in mod
exceptional si doar in cazurile si in conditiile prevazute e lege;
- orice persoana arestata are dreptul de a fi informata in cel mai scurt timp
si intr-o limba pe care o intelege asupra motivelor arestarii sale si are
dreptul de a formula contestatie impotriva dispunerii masurii;
- atunci cand se constata ca o masura privativa sau restrictiva de libertate a
fost dispusa in mod nelegal, organele judiciare competente au obligatia
de a dispune revocarea masurii si, dupa caz, punerea in libertate a celui
retinut sau arestat.
- Masura arestului la domiciliu si a arestarii preventive pot fi dispuse numai
de catre judecatori

18. DREPTUL LA APÃRARE. Art 24 Constitutie : Dreptul la aparare este garantat. In tot
cursul procesului penal, partile au dreptul sa fie asistate de un avocat, ales sau numit
din oficiu.
Obligatii ale organelor judiciare : - sa asigure exerctarea deplina si efectiva a
dreptului la aparare de catre porti si subiectii procesuali principali in tot cursul
procesului penal ;
- partile, subiectii procesuali principali si avocatul au dreptul sa beneficieze
de timpul si inlesnirile necesare pregatirii apararii ;
- sa informeze suspectul, de indata si inainte de a fi ascultat, despre fapta
pentru care se efectueaza urmarirea penala si incadrarea juridica a
acesteia;
- sa informeze inculpatul, de indata despre fapta pentru care s-a pus in
miscare actiunea penala impotriva lui si incadrarea juridica a acesteia;
- sa aduca la cunostinta suspectului sau inculpatului, inainte de a fi
ascultat, despre dreptul sau de a nu face nicio declaratie;
- posibilitatea partilor si a subiectilor procesuali principali de a se apara ei
insisi;

19. RESPECTAREA DEMNITATII UMANE SI A VIETII PRIVATE

Art 11 cpp: Orice persoana care se afla in curs de urmarire penala sau e judecata
trebuie tratata cu respectarea demnitatii umane.
At 22 alin (2) Constitutie: Nimeni nu poate fi supus torturii si niciunui fel de pedeapsa
sau de tratament inuman sau degradant.
Garantii: - daca in timpul audierii unei persoane, aceasta acuza oboseala excesiva
sau simptomele unei boli care ii afecteaza capacitatea fizica ori psihica de a participa
la ascultare, organul judiciar dispune intreruperea ascultarii si ia masuri pentru ca
persoana sa fie consultata de un medic;
- atitudinea nedemna a magistratilor este considerata abatere disciplinara;
- cercetarea abuziva, supunerea la rele tratamente, tortura sunt infractiuni.
Referitor la respectarea vietii private, legiuitorul a avut in vedere urmatoarele
componente: - viata intima, familiala si privata;
- inviolabilitatea domiciliului;
- inviolabilitatea secretului corespondentei.
Garantii: - perchezitia se efectueaza cu respectarea demnitatii;
 - perchezitia domiciliara ori a bunurilor aflate la domiciliu se dispune doar
de catre judecator;
- retinerea, predarea si perchezitionarea trimiterilor postale, interceptarea
convorbirilor si comunicarilor, accesul la un sistem informatic,
supravegherea video, audio sau prin fotografiere se dispun doar de catre
judecatorul de drepturi si libertati.

20. LIMBA OFICIALA SI DREPTUL LA INTERPRET.

Art 12 CPP
(1) Limba oficiala in procesul penal este limba romana.
(2) Cetatenii romani apartinand minoritatilor nationale au dreptul sa se exprime in
limba materna in fata instantelor de judecata, actele procedurale întocmindu-se in
limba romana.
(3) Partilor si subiectilor procesuali care nu vorbesc sau nu inteleg limba romana sau nu
se pot exprima li se asigura, in mod gratuit, posibilitatea de a lua la cunostinta de
piesele dosarului, de a vorbi, precum si de a pune concluzii in instanta, prin interpret.
In cazurile in care asistenta juridica este obligatorie, suspectului sau inculpatului i se
asigura in mod gratuit posibilitatea de a comunica, prin interpret, cu avocatul in
vederea pregatirii audierii, a introducerii unei cai de atac sau a oricarei alte cereri ce
tine de solutionarea cauzei.
Art 123 Constitutie
(4) Cetatenii straini si apatrizi care nu inteleg sau nu vorbesc limba romana au dreptul
de a lua cunostinta de toate actele si lucrarile dosarului, de a vorbi in instanta si de a
pune concluzii, prin interpret; in procesele penale acest drept este asigurat in mod
gratuit.

21. ORGANELE DE CERCETARE PENALA (ORGANIZARE, FUNCTIONARE, ATRIBUTII)

Organe de cercetare penala ale politiei judiciare
- Lucratori specializati din cadrul MAI care au primit avizul conform al
procurorului general al Parchetului de pe langa ICCJ
- Lucratori specializati din cadrul MAI care au primit avizul conform al
procurorului desemnat in acest sens (DNA, DIICOT)
- Efectueazã urmãrirea penala pentru orice infractiune care nu este data,
prin lege, organelor de urmarire penala speciale sau procurorului, precum
si in alte cazuri prevazute de lege
Organe de cercetare penala speciale
- Ofiteri anume desemnati in conditiile legii, care au primit avizul conform
al procurorului general al Parchetului de pe langa ICCJ
- Efectueaza acte de urmarire penala
o In cazul infractiunilor efectuate de militari
o In cazul savarsirii infractiunilor de coruptie si e serviciu prevazute de CP
savarsite de catre personalul navigant al marinei civile, daca fapta a pus
sau a putut pune in pericol siguranta navei, a navigatiei sau a
personalului.
- In cazul infractiunilor contra securitatii nationale si infractiunilor de
terorism, efectueaza punerea in aplicare a mandatelor de supraveghere
tehnica
 o Interceptarea comunicatiilor ori a oricarui tip de comunicare la distranta
o Accesul la un sistem informatic
o Supravegherea video, audio sau prin fotografiere
o localizarea sau urmarirea prin mijloace tehnice
o obtinerea datelor privind tranzactiile financiare ale unei persoane
o retinerea, predarea sau perchezitionarea trimiterilor postale
o utilizarea investigatorilor sub acoperire si a colaboratorilor
o patriciparea autorizata la anumite activitati
o livrarea supravegheata
o obtinerea datelor de trafic si de localizare prelucrate de catre furnizorii
de retele publice de comunicatii electronice ori furnizorii de servicii de
comunicatii electronice destinate publicului
Organele de cercetare penala au subodonare:
- ADMINISTRATIVA, fata de organele ierarhic superioare din MAI
- FUNCTIONALA, fata de procuror, prin executarea dispozitiilor procurorului
care supravegheaza urmarirea penala.
ATRIBUTII: - efectuarea tuturor actelor de cercetare penala, cu exceptia celor date
prin lege in competente exclusiva a procurorului;
- inceperea urmarii penale IN REM (asupra faptei);
- efectuarea in continuare a urmaririi penale fata de o persoana (care devine
suspect);
- administrarea probelor necesare tuturor aspectelor legata de cauza;
- efectuarea de acte procedurale (perchezitie domiciliara, cercetare la fata locului);
- formularea de propuneri prin referat cu privire la punerea in miscare a actiunii
penale, administrarea unor mijloace de proba sau folosirea unor tehnici speciale de
investigare, luarea masurii controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cautiune,
luarea masurilor asigurãtorii.

22. PROCURORUL (ORGANIZARE, PRINCIPII CARE STAU LA BAZA DESFASURARII

ACTIVITATII, ATRIBUTII)
Ministerul Public este organizat in Parchete ce functioneaza pe langa fiecare instanta
de judecata.
PRINCIPII: - LEGALITATII
IMPARTIALITATII
- CONTROLULUI IERARHIC. Fiecare procuror dintr un parchet este
subordonat conducatorului parchetului respectiv, iar conducatorul unui
parchet se subordoneaza parchetului ierarhic superior.
- Dispozitiile procurorului ierarhic superior, date in scris si in conformitate
cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii din subordine;
- Procurorii isi pastreaza independenta in ceea ce priveste solutiile pe care
urmeaza a le dispune in cauza si cu privire la concluziile pe care le
formuleaza in fata instantelor judecatoresti;
ATRIBUTII GENERALE: - efectuarea urmaririi penale in conditiile prevazute de lege;
- Conduce si supravegheaza actiunea de cercetare penala a politiei
judiciare;
- Conduce si controleaza activitatea altor organe de cercetare penala;
 - Sesizeaza instantele judecatoresti, pentru judecarea cauzelor penale,
potrivit legii;
- Exercita actiunea civila in cazurile prevazute de lege;
- Participa, in conditiile legii, la sedintele de judecata;
- Exercita caile de atac impotriva hotararilor juecatoresti, in conditiile
prevazute de lege;
- Apara drepturile si interesele legitime ale minorilor, ale persoanelor puse
sub interdictie, ale disparutilor si ale altor persoane;
- Actioneaza pentru prevenirea si combaterea criminalitatii;
ATRIBUTII SPECIFICE DERULARII PROCESULUI PENAL: - efectuarea obligatorie a urmaririi
penale;
- Supravegherea urmaririi penale: conduce si controleaza activitatea de
urmarire penala a politiei judiciare si a organelor de cercetare penala
speciale, supravegheaza ca actele de urmarire penala sa fie efectuate cu
respectarea dispozitiilor legale, poate sa efectueze personal orice act de
cercetare penala, in cauzele in care supravegheaza urmarirea penala;
- Sesizarea JDL, JCP si a instantei de judecata;
- Exercitarea actiunii penale;
- Incheierea acordului de recunoastere a vinovatiei;
- Formularea si exercitrea contestatiilor si cailor de atac prevazute de lege
impotriva hotararilor judecatoresti;
- Indeplinirea oricaror ale atributii prevazute de lege.

23. JUDECATORUL DE DREPTURI SI LIBERTATI = judecatorul care, in cadrul instantei,

potrivit competentei acesteia, solutioneaza, in cursul urmaririi penale, cererile,
propunerile, plangerile, contestatiile sau orice alte sesizari privind masurile care
vizeaza drepturi si libertati ale persoanei in procesul penal.
Atributii: - acte de dispozitie cu privire la drepturile si libertatile persoanei in cursul
urmaririi penale: dispunerea supravegherii tehnice, dispunerea retinerii, predarii si
perchezitionarii trimiterilor postale, dispunerea perchezitiei domiciliare si informatice,
luarea masurii internarii nevoluntare in vederea efectuarii expertizei medico-legale
psihiatrice, dispunerea examinarii fizice a unei persoane, luarea masurilor preventive
(control judiciar, control judiciar pe cautiune, arest la domiciliu, arestare preventiva),
luarea masurii obligarii provizorii la tratament medical.
- Acte de autorizare a dispozitiilor organelor de urmarire penala cu privire la drepturile si
libertatile persoanei: autorizarea prealabila pt obtinerea datelor de trafic si localizare
prelucrate de furizorii de retele publice de telecomunicatii electronice
- Acte de confirmare a dispozitiilor procurorului cu privire la drepturile si libertatile
persoanei: confirmarea masurilor de supraveghere tehnica dispuse provizoriu de procuror
(livrarea supravegheata, participarea autorizata la anumite activitati si utilizarea
investigatorilor sub acoperire si a colaboratorilor), confirmarea examinarii fizice efectuate
de OUP, confirmarea ordonantei procurorului de luare a masurii controlului judiciar ori a
controlului judiciar pe cautiune ca urmare a solutionarii plangerii inculpatului impotriva
luarii acestor masuri;
- Procedura audierii anticipate: in curul urmaririi penale, JDL poate audia anticipat
martorul atunci cand exista riscul ca martorul respectiv sa nu mai poata fi audiat in cursul
judecatii.
 24. JUDECATORUL DE CAMERA PRELIMINARA = in cadrul instantei, potrivit competentei
acesteia, verifica, in cursul procedurii de camera preliminara, legalitatea sesizarii
instantei si legalitatea administrarii probelor ori a efectuarii actelor de catre organele
de urmarire penala, respectiv verifica legalitatea si temeinicia solutiilor de netrimitere
in judecata.
Atributii: - verifica legalitatea trimiterii in judecata dispuse de procuror (legalitatea
rechizitoriului, legalitatea administrarii probelor, legalitatea actelor de urmarire
penala)
- Solutioneaza plangerile impotriva solutiilor de neurmarire sau de netrimitere in
judecata (verifica temeinicia);
- Solutioneaza alte situatii expres prevazute de lege (luarea unor masuri preventive in
procedura camerei preliminare: control judiciar, control judiciar pe cautiune, arest la
domiciliu, arest preventiv, luarea masurilor asiguratorii in procedura camerei preliminare,
confirmarea ordonantei de renuntare la urmarirea penala a procurorului)

25. INSTANTELE JUDECATORESTI (ORGANIZARE, COMPUNERE)

Atributii: - in faza de judecata, pronunta hotararea juecatoreasca;
- in faza de punere in executare a hotararilor judecatoresti penale, realizeaza
majoritatea activitatilor
Organizare: Structura instantelor judecatoresti:
- instante civile:
o Judecatorii (in fiecare judet + 6 in Buc)
o Tribunale specializate (Brasov – minori si familie)
o Tribunale (in fiecare judet cu sediul in resedinta de judet + 1 Buc. Au in
circumscriptie toate judecatoriile din judet)
o Curti de apel (au mai multe tribunale in circumscriptie)
- Instante militare:
o Tribunale militare (Bucuresti, Iasi, Cluj, Timisoara)
o Curtea Militara de Apel
- Inalta Curte de Casatie si Justitie (asigura interpretarea si aplicarea
unitara a legilor de catre celelalte instante judecatoresti)
o Sectia I civila
o Sectia II civila
o Sectia penala
o Sectia de contencios administrativ si fiscal
Compunerea completelor de judecata reprezinta numarul de judecatori care participa la
judecarea unei cauze penale, la solutionarea acesteia si care in urma deliberarii, pronunta
hotararea judecatoreasca.
Instanta Cauze de Cauze de Contestatii Judecata Apel Contestatii Recurs in
competenta cometent JDL | JCP prima impotriva casatie
JDL a JCP instanta primei
instante
Judecatorie 1 1 - 1 - - -
Tribunal 1 1 2 1 - 2 -
Curte de Apel 1 1 2 1 3(1*) 2 -
ICCJ 1 1 2 3 3 (CA) 3 (CA) 3 (CA)
5(ICCJ) 5(ICCJ) 5(ICCJ)
*desi judecata in apel in fata instantei de la Curtea de Apel se face in complet de 3
judecatori, in momentul de fata se face de catre un singur judecator

26. SUSPECTUL (NOTIUNE, DREPTURI, OBLIGATII)

Subiect procesual principal, suspectul este persoana cu privire la care, din datele si probele
existente, rezulta banuiala rezonabila ca a savarsit o fapta prevazuta de legea penala.
!!! nu este parte in procesul penal
Faptuitorul devine suspect din momentul in care organul de urmarire penala dispune ca
urmarirea penala sa se efectueze in continuare fara de acesta.
DREPTURI : - dreptul de a nu da nicio declaratie, aducandu-i-se la cunostinta faptul ca daca
va refuza sa dea declaratii nu va suferi nicio consecinta defavorabila, iar daca va da declaratii
acestea vor putea fi folosite ca mijloace de proba impotriva sa ;
- Dreptul de a consulta dosarul, in conditiile legii;
- Dreptul de a avea un avocat ales, iar daca nu isi desemneaza unul, in cazurile de
asistenta obligatorie, dreptul de a i se desemna un avocat din oficiu;
- dreptul de a propune administrarea de probe in conditiile prevazute de lege, de a
rídica exceptii si de a pune concluzii;
- dreptul de a formula orice alte cereri ce tin de solutionarea laturii penale a cauzei;
- dreptul de a beneficia in mod gratuit de un interpret atunci cand nu intelege, nu se
exprima bine sau nu poate comunica in limba romana;
- dreptul de a apela la un mediator, in cazurile permise de lege;
- dreptul de a lua contact cu avocatul, asigurandu-i-se confidentialitatea
convorbirilor;
- dreptul de a beneficia de prezumtia de nevinovatie;
- dreptul de a i se comunica de catre organul judicial calitatea in care este audiat,
fapta prevazuta de legea penala pentru savarsirea careia este suspectat si incadrarea
jurídica a acesteia.
OBLIGATII: - poate fi obligat la privarea libertatii prin luarea masurii preventive a retinerii;
- poate fi obligat la aplicarea masurilor asiguratorii;
- poate fi obligat fie la restrangere libertatii de miscare, fie la o privare a libertatii fizice, prin
dispozitia de obligare provizorie la tratament medical sau internare provizorie medicala;
- obligatia de a se prezenta la chemarile organelor judiciare, in caz contrar putand fi emis
mandat de aducere impotriva sa;
- obligatia da a comunica in scris, in termen de 3 zile, orice schimbare a adresei. In caz
contrar citatiile si orice alte acte comunicate la prima adresa raman valabile si se considera
ca a luat la cunostinta de ele;
- obligatia de a permite fotografierea si luarea amprentelor, cu ocazia luarii masurii
preventive a retinerii;
- obligatia de a respecta solemnitatea sedintei de judecata la care participa.

27. PERSOANA VATAMATA (NOTIUNE, DREPTURI, OBLIGATII)

Subiect procesual principal, persoana vatamata este persoana care a suferit o vatamare
fizica sau morala prin fapta penala.
!!! nu este parte in procesul penal
!!! calitatea de persoana vatamata are caracter personal si netransmisibil
 o In caz de deces al persoanei vatamate, succesorii acesteia nu devin
participanti in cadrul laturii penale a procesului penal, actiunea penala
exercitandu-se in continuare
o In latura civila, succesorii persoanei vatamate devin participanti in procesul la
procesul penal in cazul in care exercita ei insisi actiunea civila sau continua
actiunea civila exercitata de persoana vatamata care se constituise si parte
civila (vor avea calitatea de parte civila nu de persoana vatamata)
DREPTURI: - persoanei vatamate trebuie sa i se aduca la cunostinta ca se poate constitui ca
parte civila in procesul penal in cazul in care a suferit un prejudiciu ca urmare a comiterii
infractiunii;
- dreptul de a fi informata cu privire la drepturile sale;
- dreptul de a fi asistata de catre avocat, iar in cazul in care asistenta jurídica este
obligatorie, dreptul de a i se desemna um avocat din oficiu;
- dreptul de a apela la un mediator in cazurile permise de lege;
- dreptul de a propune administrarea de probe de catre organele judiciare, de a rídica
exceptii si de a pune concluzii;
- dreptul de a formula orice alte cereri ce tin de solutionarea laturii penale a cauzei;
- dreptul de a beneficia in mod gratuit de un interpret atunci cand nu intelege, nu se
exprima bine sau nu poate comunica in limba romana;
- dreptul de a fi informata, intr-un termen rezonabil, cu privire la stadiul urmaririi penale, la
cererea sa expresa, cu conditia de a indica o adresa pe teritoriul Romaniei, o adresa de
posta electronica sau mesagerie electonica, la care aceste informatii sa ii fie comunicate;
- dreptul de a consulta dosarul, in conditiile legii;
- dreptul de a fi ascultata;
- dreptul de a adresa intrebari inculpatului, martorilor si expertilor;
- dreptul de a i se comunica traducerea intr-o limba pe care o intelege a oricarei solutii de
netrimitere in judecata, atunci cand nu intelege limba romana;
- dreptul de a-si retrage plangerea prealabila ;
- dreptul de a se impaca cu autorul infractiunilor pentru are impacarea inlatura raspunderea
penala;
- dreptul de a fi informata cu privire la punerea in libertate a inculpatului;
- dreptul de a beneficia de masuri de protectie (supravegherea si paza locuintei, asigurarea
unei locuinte temporare, protectia datelor de identitate prin folosirea unui pseudonim cu
care martorul va semna declaratia, audierea acestuia cu mijloace audiovideo de transmitere,
cu vocea si imaginea distorsionate).
OBLIGATII: - in cazul infractiunilor pentru care actiunea penala se pune in miscare din oficiu,
persoana vatamata care nu doreste sa participe la procesul penal trebuie sa instiinteze
despre aceasta organul judiciar, care, daca apreciaza necesar, o va putea audia in calitate de
martor;
- sesizarea organelor judiciare trebuie sa fie conforma cu realitatea;
- obligatia de a se prezenta la chemarile organelor judiciare;
- obligatia de a comunica orice schimbare de domiciliu;
- obligatia de a exercita drepturile procesuale cu buna credinta;
- obligatia de a respecta ordinea si solemnitatea sedintei de judecata.

28. INCULPATUL (NOTIUNE, DREPTURI, OBLIGATII)

Inculpatul este persoana fizica sau juridica impotriva careia s-a pus in miscare actiunea
penala.
!! in cazul persoanei fizice are caracter personal si netransmisibil
!! in cazul persoanei juridice are caracter transmisibil in cazul pierderii
personalitatii juridice prin fuziune, absorbtie, divizare, intervenita dupa comiterea
infractiunii.
DREPTURI: - dreptul de a fi informat cu privire la drepturile sale ;
- dreptul de a nu da nicio declaratie, aducandu-i-se la cunostinta faptul ca daca va refuza sa
dea declaratii nu va suferi nicio consecinta defavorabila, iar daca va da declaratii acestea vor
putea fi folosite ca mijloace de proba impotriva sa ;
- dreptul de a fi informat cu privire la fapta pentru care este cercetat si incadrarea juridica a
acesteia ;
- dreptul de a consulta dosarul, in conditiile legii;
- Dreptul de a avea un avocat ales, iar daca nu isi desemneaza unul, in cazurile de asistenta
obligatorie, dreptul de a i se desemna un avocat din oficiu;
- dreptul de a propune administrarea de probe in conditiile prevazute de lege, de a rídica
exceptii si de a pune concluzii;
- dreptul de a formula orice alte cereri ce tin de solutionarea laturii penale a cauzei;
- dreptul de a beneficia in mod gratuit de un interpret atunci cand nu intelege, nu se
exprima bine sau nu poate comunica in limba romana;
- dreptul de a apela la un mediator, in cazurile permise de lege;
- dreptul de a beneficia de timpul si inlesnirile necesare apãrãrii;
- dreptul de a formula o plangere impotriva actelor de urmarire penala;
- dreptul de a primi o copie certificata a rechizitoriului;
- dreptul de a fi informat cu privire la obiectul procedurii de camera preliminara si de a
invoca cereri sau exceptii cu privire la legalitatea trimiterii in judecata si la legalitatea
administrarii probatoriului;
- dreptul de a exercita caile de tac prevazute de lege;
- dreptul de a participa personal la judecata;
- dreptul de a interoga martorii acuzarii.
OBLIGATII: - obligatia de a se prezenta la chemarile organelor judiciare, atragandu-i-se
atentia ca, in cazul neindeplinirii acestei obligatii, se poate emite mandat de aducere
impotriva sa, iar in cazul sustragerii, judecatorul poate dispune arestarea sa preventiva;
- obligatia da a comunica in scris, in termen de 3 zile, orice schimbare a adresei. In caz
contrar citatiile si orice alte acte comunicate la prima adresa raman valabile si se considera
ca a luat la cunostinta de ele;
- obligatia de a se supune masurilor dispuse de catre organele judiciare;
- obligatia de a exercita drepturile procesuale cu buna credinta;
- obligatia de a respecta solemnitatea sedintei de judecata.

29. PARTEA CIVILA (NOTIUNE, CONSTITUIRE, DREPTURI, OBLIGATII)

Partea civila este persoana vatamata (fizica sau juridica) care exercita actiunea civila in
cadrul procesului penal.
!! au calitatea de parte civila si succesorii persoanei prejudiciate, daca exercita actiunea
civila in procesul penal !!!
CONSTITUIRE: - printr-o cerere scrisa sau orala;
 - prin orice alta manifestare de vointa din care sa rezulte, in mod evident, dorinta
persoanei vatamate de a fi despagubita.
MOMENTUL CONSTITUIRII: persoana vatamata se poate constitui ca parte civila in cursul
urmaririi penale si in fata instantei de judecata pana la inceperea cercetarii judecatoresti
(pana in momentul in care se administreaza probele).
Prin exceptie, se poate depasi momentul inceperii cercetarii judecatoresti doar in cazul in
care inculpatul recunoaste in mod expres pretentiile partii civile.
DREPTURI: - dreptul de a fi informata cu privire la drepturile sale;
- Dreptul de a fi asistata de avocat, iar in cazurile de asistenta juridica este obligatorie,
dreptul de a i se desemna un avocat din oficiu;
- dreptul de a apela la un mediator, in cazurile permise de lege;
- dreptul de a propune administrarea de probe de catre organele judiciare, de a rídica
exceptii si de a pune concluzii;
- dreptul de a formula orice alte cereri ce tin de solutionarea laturii civile a cauzei;
- dreptul de a fi informata, intr-un termen rezonabil, cu privire la stadiul urmaririi penale, la
cererea sa expresa, cu conditia de a indica o adresa pe teritoriul Romaniei, o adresa de
posta electronica sau mesagerie electonica, la care aceste informatii sa ii fie comunicate;
- dreptul de a consulta dosarul, in conditiile legii;
- dreptul de a fi ascultata;
- dreptul de a adresa intrebari inculpatului, martorilor si expertilor;
- dreptul de a beneficia in mod gratuit de un interpret atunci cand nu intelege, nu se
exprima bine sau nu poate comunica in limba romana;
- dreptul de a i se comunica traducerea intr-o limba pe care o intelege a oricarei solutii de
netrimitere in judecata, atunci cand nu intelege limba romana;
- dreptul de a beneficia de masuri de protectie (supravegherea si paza locuintei, asigurarea
unei locuinte temporare, protectia datelor de identitate prin folosirea unui pseudonim cu
care martorul va semna declaratia, audierea acestuia cu mijloace audiovideo de transmitere,
cu vocea si imaginea distorsionate);
- dreptul de a solicita in cadrul procedurii de camera preliminara excluderea unor probe
nelegal administrate.
OBLIGATII: - obligatia de a se prezenta la chemarile organelor judiciare;
- obligatia de a comunica orice schimbare de domiciliu;
- obligatia de a-si exercita drepturile procesuale cu buna credinta;
- obligatia de a respecta ordinea si solemnitatea sedintei de judecata.

30. PARTEA RESPONSABILA CIVILMENTE (NOTIUNE, INTRODUCERE\INTERVENTIE,

DREPTURI, OBLIGATII)
Partea responsabila civilmente este persoana care, potrivit legii civile, are obligatia legala
sau conventionala de a repara in intregime sau in parte, singura sau in solidar, prejudiciul
cauzat prin infractiune si care este chemata sa raspunda in proces.
Persoana poate interveni in procesul penal in calitate de parte responsabila civilmente
printr-o cerere scrisa sau orala.
!! o persoana juridica poate avea in procesul penal atat calitatea de inculpat cat si
calitatea de parte responsabila civilmente !!!
!! calitatea de parte responsabila civilmente este transmisibila - in caz de deces al partii
responsabile civilmente, actiunea ramane in competenta instantei penale daca partea civila
indica mostenitorii acesteia in termen de 2 luni de la data la care a aflat despre deces !!!
CONSTITUIREA PARTII RESPONSABILE CIVILMENTE
INTRODUCEREA persoanei in aceasta calitate de catre partea civila sau de catre procuror in
cazul in care acesta exercita actiunea civila, pe parcursul urmaririi penale sau pe parcursul
procedurii de camera preliminara, pana la momentul discutarii cererilor si exceptiilor
formulate.
INTERVENTIA persoanei in cauza, pana la terminarea cercetarii judecatoresti in prima
instanta.
DREPTURI: - dreptul de a fi informata cu privire la drepturile sale;
- Dreptul de a fi asistata de avocat, iar in cazurile de asistenta juridica este obligatorie,
dreptul de a i se desemna un avocat din oficiu;
- dreptul de a apela la un mediator, in cazurile permise de lege;
- dreptul de a propune administrarea de probe de catre organele judiciare, de a rídica
exceptii si de a pune concluzii;
- dreptul de a formula orice alte cereri ce tin de solutionarea laturii civile si penale a cauzei;
- dreptul de a fi informata, intr-un termen rezonabil, cu privire la stadiul urmaririi penale, la
cererea sa expresa, cu conditia de a indica o adresa pe teritoriul Romaniei, o adresa de
posta electronica sau mesagerie electonica, la care aceste informatii sa ii fie comunicate;
- dreptul de a consulta dosarul, in conditiile legii;
- dreptul de a fi ascultata;
- dreptul de a adresa intrebari inculpatului, martorilor si expertilor;
- dreptul de a beneficia in mod gratuit de un interpret atunci cand nu intelege, nu se
exprima bine sau nu poate comunica in limba romana;
- dreptul de a solicita in cadrul procedurii de camera prelimiara excluderea unor probe
nelegal administrate.
OBLIGATII: obligatia de a se prezenta la chemarile organelor judiciare;
- obligatia de a comunica orice schimbare de domiciliu;
- obligatia de a-si exercita drepturile procesuale cu buna credinta;
- obligatia de a respecta ordinea si solemnitatea sedintei de judecata.

31. SUCCESORII, REPREZENTANTII, SUBSTITUTII PROCESUALI

SUCCESORII
MOSTENITORII PARTII CIVILE: actiunea civila ramane in competenta
instantei penale in caz de deces al partii civile, daca mostenitorii acesteia
isi exprima optiunea de a continua exercitarea actiunii civile, in termen
In cazul de cel mult 2 luni de la data decesului
PERSOANELOR MOSTENITORII PARTII RESPONSABILE CIVILMENTE: actiunea civila
FIZICE ramane in competenta instantei penale in caz de deces al partii
responsabile civilmente, daca partea civila indica mostenitorii partii
responsabile civilmente, in termen de cel mult 2 luni de la data la care
au aflat despre deces
In cazul SUCCESORII IN DREPTURI ORI LICHIDATORII PERSOANEI JURIDICE
PERSOANELOR CONSTITUITE PARTE CIVILA: actiunea civila ramane in competenta
JURIDICE instantei penale in caz de reorganizare, desfiintare sau dizolvare a partii
civile, daca succesorii in drepturi ori lichidatorii acesteia isi exprima
 optiunea e a continua exercitarea actiunii civile, in termen de cel mult 2
luni de la data decesului sau a reorganizarii, desfiintarii ori dizolvarii.
SUCCESORII IN DREPTURI ORI LICHIDATORII PERSOANEI JURIDICE
CONSTITUITE PARTE RESPONSABILA CIVILMENTE: actiunea civila
ramane in competenta instantei penale in caz de reorganizare,
desfiintare sau dizolvare a partii responsabile civilmente, daca partea
civila indica mostenitorii partii responsabile civilmente, in termen de cel
mult 2 luni de la data la care a luat la cunostinta de imprejurarea
respectiva.
!!! SUCCESORII nu pot interveni in latura penala deoarece raspunderea penala este
personala
!! nu pot avea calitatea de participanti in procesul penal succesorii suspectului sau ai
inculpatului
SUCCESIUNE ACTIVA = succesorii partii civile
SUCCESIUNE PASIVA = succesorii partii responsabile civilmente

REPREZENTANTII = persoane imputernicite sa participe la indeplinirea activitatilor

procesuale in numele si in interesul unei parti sau unui subiect procesual principal in proces.
!!! nu au calitate de parte in proces, fiind simpli subiecti procesuali, indeplinind in cadrul
activitatii judiciare penale acte procesuale in numele si in interesul altor persoane

REPREZENTARE LEGALÃ - pentru persoanele lipsite de capacitate de

– se asigura de o persoana
desemnata prin lege sa participe la
proces in locul partilor interesate
care nu au dreptul de a sta in cauza
in mod nemijlocit
exercitiu, impacarea se face numai de
reprezentantii lor legali;
- persoana jurídica, parte in proces, isi exercita
drepturile si obligatiile prin reprezentantul sau legal
la momentul procesului;

REPREZENTARE CONVENTIONALA - a suspectului si inculpatului:

– se asigura pe baza unui contract
de mandat intervenit intre
reprezentant si reprezentat
- a persoanei vatamate
o cand nu poate fi adus la perchezitie,
ridicarea de obiecte, inscrisuri si perchezitia
domiciliara se face in prezenta unui
reprezentant. La fel si in cazul perchezitiei
informatice
o pe tot parcursul judecatii, inculpatul, inclusiv
in cazul in care este privat de libertate, poate
cere, in scris, sa fie judecat in lipsa, fiind
reprezentat de avocatul sau ales sau din
oficiu.
o in cazul in care sunt foarte multe persoane
vatamate, acestea isi pot desemna un
reprezentant comun sau li se poate dispune
acest aspect de catre procuror, JDL, JCP sau
instanta
o in cursul fazei de judecata, poate fi
reprezentata de avocat

REPREZENTARE JUDICIARA
– se asigura in baza dispozitiei
organului judiciar
- a partii civile
o in cazul in care un numar mai mare de
persoane s-au constituit ca parte civila, pot
desemna o persoana care sa le reprezinte
o in cursul fazei de judecata, poate fi
reprezentata de avocat
- a partii responsabile civilmente
o in cursul fazei de judecata, poate fi
reprezentata de avocat
- a suspectului si inculpatului:
o cand inculpatul este arestat, instante care
urmeaza a efectua comisia rogatorie dispune
desemnarea unui avocat din oficiu, care il va
reprezenta, in lipsa avocatului ales
o daca pt aceeasi fapta sau pt fapte conexe s-a
pus in miscare actiunea penala si impotriva
reprezentantului legal al persoanei juridice,
aceasta isi numeste um mandatar pt a o
reprezenta
- a persoanei vatamate sau a partilor civile
o daca persoanele vatamate carora li s-a
solicitat acest lucru nu si-au desemnat un
reprezentant in termenul care le-a fost
acordat, procuror, JDL, JCP sau instanta
poate desemna un avocat din oficiu care sa
le reprezinte

SUBSTITUITII PROCESUALI = subiecti procesuali care apar in cadrul procesului penal in

virtutea unui drept procesual propriu, dar pentru valorificarea unui interes al altuia avand
drepturi limitate la anumite aspecte ale procesului penal.

32. APARATORUL IN PROCESUL PENAL (NOTIUNE, DREPTURI, OBLIGATII)

AVOCATUL asista sau reprezinta partile ori subiectii procesuali, in scopul de a le ajuta sa-si
apere interesele ocrotite de lege.
!!! aparator poate fi numit numai un avocat inscris in tabloul baroului din care face parte,
barou component al Uniunii Nationale a Barourilor din Romania.
DREPTURI: - dreptul de a asista si reprezenta orie persoana fizica sau juridica, in temeiul
unui contract incheiat in forma scrisa;
- dreptul de a renunta la contractul de asistenta juridica, in conditiile legii;
- dreptul la onorariu si la acoperirea tuturor cheltuielilor facute in interesul clientului sau;
- dreptul la inviolabilitatea actelor si lucrarilor cu caracter profesional aflate asupra
avocatului sau in cabinetul acestuia;
- dreptul de a asista la efectuarea oricarui act de urmarire penala (EXCEPTII: la efectuarea
perchezitiei corporale sau a vehiculelor in cazul infractiunilor flagrante precum si in cazul in
care se utilizeaza metode speciale de supraveghere ori cercetare);
- dreptul de a solicita sa fie incunostintat de data si ora efectuarii actului de urmarire penala;
- dreptul de a consulta actele dosarului;
- dreptul de a formula plangere impotriva actelor de urmarire penala si de a exercita caile de
atac prevazute de lege;
- dreptul de a asista partea sau subiectul procesual principal si de a exercita drepturile
procesuale ale acestuia;
- dreptul de a formula plangeri, cereri, memorii, exceptii si obiectiuni.
OBLIGATII: - avocatul ales sau desemnat din oficiu este obligat sa asigure asistenta juridica a
partii respective;
- obligatia de a studia temeinic cauzele incredintate;
- obligatia de a se prezenta la fiecare termen stabilit de organele judiciare;
- obligatia de a pleda cu demnitate fata de judecatori si parti, prin respectarea ordinii si
solemnitatii sedintei de judecata;
- obligatia de a restitui actele incredintate de persoana careia i se acorda asistenta juridica.

33. ASISTENTA JURIDICA – reprezinta acea componenta a dreptului de aparare care consta
in faptul ca aparatorul, prin participarea sa in cadrul procesului penal, indeamna,
sprijina si lamureste, sub toate aspectele procesuale, partea pe care o apara, folosind
in acest scop toate mijloacele legale.
ASISTENTA JURIDICA este obligatorie in urmatoarele cazuri:
Pentru SUSPECT sau INCULPAT:
- suspectul sau inculpatul este minor;
o Acesta devine major la implinirea varstei e 18 ani, independent de momentul
dobandirii capacitatii depline de exercitiu.
o Asistenta jurídica este obligatorie pe tot parcursul urmaririi penale, pana la
momentul in care suspectul sal inculpatul devine major.
o In faza de judecata, asistenta jurídica este obligatorie daca la momentul
sesizarii instantei inculpatul era minor. De asemenea, este obligatorie in apel
chiar daca inculpatul a devenit major in cursul judecatii in prima instanta.
- suspectul sau inculpatul este internat intr-un centru de detentie ori centru
educativ;
- cand fata de suspect sau inculpat s-a dispus masura de siguranta a internarii
medicale, chiar si in alta cauza;
- cand organul de urmarire penala sau instanta apreciaza ca suspectul sau
inculpatul nu si-ar putea face singur apararea;
- in cursul procedurii de camera preliminara si in cursul judecatii in cauzele in care
legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa detentiunii pe viata sau
pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani (nu se aplica pentru faza e urmarire penala);
- in procedura negocierii acordului de recunoastere a vinovatiei.

Pentru PERSOANA VATAMATA sau celelalte parti:

- cand persoana vatamata sau partea civila este o persoana lipsita de capacitate de
exercitiu ori cu capacitate de exercitiu restransa;
- cand organul judiciar apreciaza ca din anumite motive persoana vatamata, partea
civila sau partea responsabila civilmente nu si-ar putea face singura apararea;
- cand persoana vatamata este victima unei infractiuni de trafic de persoane sal
trafic de minori
 !!! in cursul judecatii, cand asistenta jurídica este obligatorie, daca avocatul lipseste
nejustificat la termenul de judecata, nu asigura substituirea sau refuza sa efectueaza
apararea, instanta ia masuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu care sa il
inlocuiasca, acordandu-i un termen de minim 3 zile pentru efectuarea apararii.
¡!! Incalcarea dispozitiilor privind asistarea de catre avocat a suspectului sau a
inculpatului, precum si a celorlalte parti, atunci cand asistenta este obligatorie,
determina aplicarea sanctiunii nulitatii absolute.

34. CONSULTAREA DOSARULUI presupune:

- dreptul de a studia actele dosarului;
- dreptul de a nota date sau informatii din dosar;
- dreptul de a obtine fotocopii pe cheltuiala clientului.
!!! dreptul de a permite consultarea dosarului apartine exclusiv procurorului
o Procurorul stabileste data si durata consultarii intr-un termen rezonabil
o Dreptul de a stabili data si durata consultarii poate fi delegat organului de
cercetare penala
o Procurorul poate restrictiona motivat consultarea dosarului, daca prin aceasta
s-ar putea aduce atingere bunei desfasurari a urmaririi penale
 Dupa punerea in miscare a actiunii penale, restrictionarea se poate
dispune pentru cel mult 10 zile
 Avocatului nu ii poate fi restrictionat dreptul de a consulta declaratiile
partii sau ale subiectului procesual principal pe care il asista ori il
reprezinta
Partile si subiectii procesuali principali au dreptul de a consulta personal dosarul.
!!! in situatia urmaririi penale in rem, persoana vatamata poate cere consultarea
dosarului
!!! suspectul poate consulta dosarul daca ii permite procurorul.

35. ACTIUNEA PENALA (NOTIUNE, OBIECT, TEMEI, SUBIECTI, APTITUDINE FUNCTIONALA)

Actiunea penala reprezinta instrumentul juridic cu ajutorul caruia conflictul de drept
penal este adus spre solutionare organelor judiciare, in vederea tragerii la raspundere
penala a persoanelor fizice si juridice care au savarsit infractiuni.
OBIECTUL actiunii penale consta in tragerea la raspundere penala a persoanelor care
au savarsit infractiuni.
SUBIECTII actiunii penale:
- SUBIECTUL ACTIV PRINCIPAL: STATUL, ca subiect pasiv al infractiunii reprezinta
singurul subiect in drept a cere respectarea legii penale.
 !!! persoana vatamata nu poate fi niciodata titular al actiunii penale, chiar si in
circumstantele conferirii prin lege a prerogativelor de introducere si retragere a
plangerii prealabile sau de impacare cu autorul infractiunii;
- SUBIECTUL PASIV: INCULPATUL, ca subiect activ al infractiunii, impotriva acestuia
fiind indreptata actiunea penala.

36. TRASATURILE ACTIUNII PENALE

 Actiunea penala apartine statului
 Actiunea penala este obligatorie. Procuroroul este obligat sa puna in miscare si
sa exercite actiunea penala din oficiu, in conditiile legii. Obligativitatea poate fi
 uneori conditionata de existenta unui interes public in realizarea obiectului
actiunii penale, de manifestarea de vointa a persoanei vatamate sau de
autorizarea ori sesizarea organului competent.
 Actiunea penala este indisponibila (irevocabila), ea nu mai poate fi oprita si
nici limitata de cel care a declansat-o. Aceasta trasatura este inlaturata in cazul
infractiunilor pentru care retragerea plangerii prealabile, impacarerea sau
interventia unui acord de mediere inlatura raspunderea penala.
 Actiunea penala este indivizibila, ea se exercita impotriva tuturor pesoanelor
care au contribuit la comiterea infractiunii. Intr-o cauza penala va exista o
singura actiune penala indiferent de numarul participantilor la infractiune.
 Actiunea penala este individuala, intrucat raspunderea penala este personala.

37. PUNEREA IN MISCARE A ACTIUNII PENALE. EXERCITAREA ACTIUNII PENALE

ACTIUNEA PENALA SE PUNE IN MISCARE cand:
- procurorul constata ca exista probe din care rezulta ca o persoana a savarsit o infractiune
si nu exista vreunul din cazurile de impiedicare prevazute la art 16 alin (1);
- exista probe din care rezulta presupunerea rezonabila ca o persoana a savarsit o
infractiune si un exista cazuri care impiedica punerea in miscare sau exercitarea acesteia;
!!! doar procurorul poate pune in miscare actiunea penala (prin ordonanta pe parcursul
urmaririi penale sau prin declaratia orala a procurorului consemnata in incheierea de
sedinta, pa parcursul fazei de judecata, in cazul unei infractiuni de audienta).
Efecte: - persoana fata de care s-a pus in miscare actiunea penala devine inculpat;
- daca ulterior punerii in miscare a actiunii penala se descopera alte fapte in sarcina
inculpatului, procurorul va dispune extinderea actiunii penale;
- daca intr-o cauza sunt mai multi suspecti, actiunea penala poate fi pusa prin aceeasi
ordonanta cu privire la toti;
- punerea in miscare a actiunii penale este o conditie obligatorie pentru luarea masurii
preventive a controlului judiciar, a controlului judiciar pe cautiune, arestului la domiciliu si
arestarii preventive.

EXERCITAREA ACTIUNII PENALE = sustinerea ei in vederea tragerii la raspundere penala a

inculpatului, prin realizarea activitatilor care tin de efectuarea probatiunii in cauza penala,
luarea anumitor masuri procesuale, formularea de cereri, ridicarea de exceptii.
!!! se poate exercita in tot cursul procesului penal, cu exceptia fazei de punere in
executare a hotararilor ramase definitive
Sarcina executarii actiunii penale revine procurorului, organelor de cercetare penala si
persoanei vatamate.
Procurorul poare renunta la exercitarea actiunii penale in cursul urmaririi penale, prin
solutia renuntarii la urmarirea penala sau in cursul fazei de judecata prin formularea unor
concluzii de achitare ori de incetare a procesului penal.
Persoana vatamata poate renunta la exercitarea actiunii penale prin retragerea plangerii
prealabile ori pri impacarea cu inculpatul.

38. STINGEREA ACTIUNII PENALE. LIPSA DE TEMEI

 FAPTA NU EXISTA (Art 16 alin (1) lit a), nu se produce nicio modificare in realitatea
inconjuratoare.
Solutii: CLASAREA, in cursul urmaririi penale
 ACHITAREA, in cursul judecatii.
 FAPTA NU ESTE PREVAZUTA DE LEGEA PENALA ORI NU A FOST SAVARSITA CU
VINOVATIA PREVAZUTA DE LEGE (Art 16 alin (1) lit b)
o Fapta nu este prevazuta de legea penala. Este inlaturata tipicitatea obiectiva,
fapta nu corespunde intru totul modelului abstract prevazut in norma de
incriminare, sub aspectul elementelor de natura obiectiva (obiect, subiecti,
element material, urmare imediata, legatura de cauzalitate)
o Fapta nu a fost savarsita cu vinovatia ceruta de lege. Lipseste tipicitatea
subiectiva, fapta nu a fost comisa cu forma de intentie, mobilul sau scopul
cerut de norma de incriminare.
Solutii: CLASAREA, in cursul urmaririi penale
ACHITAREA, in cursul judecatii.
 NU EXISTA PROBE CA O PERSOANA A SAVARSIT INFRACTIUNEA (Art 16 alin (1) lit
c). Fapta exista, constituie infractiune, dar nu exista probe in dosar din care sa
rezulte savarsirea faptei de persoana care are calitatea de suspect sau inculpat.
!!! IN DUBIO PRO REO
Solutii: CLASAREA, in cursul urmaririi penale
ACHITAREA, in cursul judecatii.
 EXISTA O CAUZA JUSTIFICATIVA SAU DE NEIMPUTABILITATE (Art 16 alin (1) lit d).
o Exista o cauza justificativa. Fapta, desi este prevazuta de legea penala si este
comisa de suspect sau inculpat, nu constituie infractiune deoarece nu aduce
atingere ordinii juridice.
Cauze justificative: legitima aparare, starea de neesitate, consimtamantul
persoanei vatamate, exercitarea unui drept sau indeplinirea unei obligatii.
o Exista o cauza de neimputabilitate. Fapta este prevazuta de legea penala,
este nejustificata, insa nu ii este imputabila suspectului sau inculpatului.
Cauze de neimputabilitate: constangerea morala, constrangerea fízica,
intoxicatia, iresponsabilitatea, eroarea, cazul fortuit, excesul neimputabil,
minoritatea faptuitorului.
Solutii: CLASAREA, in cursul urmaririi penale
ACHITAREA, in cursul judecatii.

39. STINGEREA ACTIUNII PENALE. LIPSA DE OBIECT

 LIPSESTE PLANGEREA PREALABILA, AUTORIZAREA SAU SESIZAREA ORGANULUI
COMPETENT ORI O ALTA CONDITIE PREVAZUTA DE LEGE (Art 16 alin (1) lit e).
o LIPSA PLANGERII PRELABILE. Plangerea prealabila este actul procesual
indispensabil pentru punerea in miscare si exercitarea actiunii penale prin
care persoana vatamata printr-o anumita infractiune isi manifesta in mod
expres vointa de a fi tras la raspundere penala faptuitorul.
Lipsa plangerii prealabile vizeaza atat situatia in care plangerea lipseste cat si
cele in care plangerea a fost depusa de o persoana fara calitate sau cu
nerespectarea conditiilor de forma sau a termenului in care trebuie introdusa
(termenul curge de la momentul la care persoana vatamata a luat la
cunostinta de acest lucru).
o LIPSA AUTORIZARII SAU SESIZARII ORGANULUI COMPETENT ORI A UNEI
ALTE CONDITII PREVAZUTA DE LEGE. (se aplica la principiul personalitatii si
principiul realitatii). EXEMPLU: Lipsa autorizarii procurorului ICCJ pt
 infractiunile savarsite in afara teritoriului tarii de catre un cetatean roman,
daca pedeapsa este detentiunea pe viata sau pedeapsa cu inchisoarea mai
mare de 10 ani.
Solutii: CLASAREA, in cursul urmaririi penale
INCETAREA PROCESULUI PENAL, in cursul judecatii.
 A INTERVENIT AMNISTIA SAU PRESCRIPTIA, DECESUL SUSPECTULUI ORI AL
INCULPATULUI PF SAU S-A DISPUS RADIEREA SUSPECTULUI ORI INCULPATULUI PJ
(Art 16 alin (1) lit f).
o INTERVENTIA AMNISTIEI. Se aplica doar in cazul amnistiei
antecondamnatorii, nu si in cazul aministiei postcondamnatorii sau gratierii.
Amnistia inlatura raspunderea penala pentru infractiunie comise pana la data
actului de clementa sau pana la data mentionata in cuprinsul acestuia. In
cazul infractiunilor continue, continuate sau de obicei, este necesar ca
aministia sa intervina dupa epuizarea activitatii infractionale.
!!! doar Parlamentul da amnistie
o INTERVENTIA PRESCRIPTIEI. Se aplica in cazul prescriptiei raspunderii
penale, nu si in cazul prescriptiei executarii pedepsei.
Prescriptia nu inlatura raspunderea penala la infractiunile: viol, act sexual cu
un minor, genocid, omor si omor calificat, infractiuni intentionate urmate de
moartea victimei, infractiuni contra umanitatii si de razboi.
o DECESUL SUSPECTULUI ORI AL INCULPATULUI PERSOANA FIZICA. Daca
autorul infractiunii a decedat actiunea penala nu mai poate fi pusa in miscare,
iar daca a fost pusa in miscare, aceasta nu mai poate fi exercitata.
Solutii: CLASAREA, in cursul urmaririi penale
INCETAREA PROCESULUI PENAL, in cursul judecatii.
 A FOST RETRASA PANGEREA PREALABILA, IN CAZUL INFRACTIUNILOR PT CARE
RETRAGEREA ACESTEIA INLATURA RASPUNDEREA PENALA, A INTERVENIT
IMPACAREA ORI A FOST INCHEIAT UN ACORD DE MEDIERE IN CONDITIILE LEGII (Art
16 alin (1) lit g).
o RETRAGEREA PLANGERII PREALABILE. Poate interveni pana la pronuntarea
unei hotarari definitive.
Situatiile in care actiunea penala a fost pusa in miscare din oficiu iar
procurorul isi poate insusi retragerea plangerii prealabile: in cazul
persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu sau cu capacitate restransa de
exercitiu, in cazul in care infractiunea este savarsita de reprezentantului
persoanei juridice vatamate.
o IMPACAREA poate interveni in cazul in care punerea in miscare a actiunii
penale s-a facut din oficiu, daca legea o prevede in mod expres si daca are loc
pana la citirea actului de sesizare a instantei.
Situatiile in care actiunea penala a fost pusa in miscare din oficiu iar
procurorul isi poate insusi impacarea: in cazul in care infractiunea este
savarsita de reprezentantului persoanei juridice vatamate.
o INCHEIEREA UNUI ACORD DE MEDIERE poate avea loc pana la citirea actului
de sesizare a instantei.
Va trebui insusit de procuror in cazul in care retragerea plangerii prealabile si
impacarea trebuie insusite de procuror pt a putea produce efecte juridice.
Solutii: CLASAREA, in cursul urmaririi penale
 INCETAREA PROCESULUI PENAL, in cursul judecatii.
 EXISTA O CAUZA DE NEPEDEPSIRE PREVAZUTA DE LEGE (Art 16 alin (1) lit h).
Cauzele de nepedepsire constituie stari, situatii, imprejurari care au ca efect
apararea de pedeapsa a unei persoane care a comis o infractiune, din considerente
de politica penala.
Cauze de nepedepsire: desistarea si impiedicarea producerii rezultatului
Solutii: CLASAREA, in cursul urmaririi penale
INCETAREA PROCESULUI PENAL, in cursul judecatii.
 EXISTA AUTORITATE DE LUCRU JUDECAT (Art 16 alin (1) lit i).
Conditii: existenta unei hotarari judecatoresti definitive de condamnare, renuntare la
aplicarea pedepsei, amanarea aplicarii pedepsei, achitare sau incetarea procesului
penal, prin care instanta sa se fi pronuntat asupra fondului cauzei.
Solutii: CLASAREA, in cursul urmaririi penale
INCETAREA PROCESULUI PENAL, in cursul judecatii.
 A INTERVENIT UN TRANSFER DE PROCEDURI CU ALT STAT Art 16 alin (1) lit j).
Solutii: CLASAREA, in cursul urmaririi penale
INCETAREA PROCESULUI PENAL, in cursul judecatii.

40. CONTINUAREA PROCESULUI PENAL este un drept al suspectului sau al inculpatului,

care poate fi exercitate pe parcursul fazei de urmarire penala sau in cursul judecarii
cauzei.
Continuarea urmaririi penale: suspectul sau inculpatul poate solicita continuarea
urmaririi penale in cazul in care procurorul a dispus clasarea, ca urmare a:
o Existentei unei cauze de neimputabilitate (daca se constata existenta unui
caz de la art 16 alin (1) lit a-d, se va dispune clasarea in baza acestuia. Daca
nu se va mentine solutia dispusa initial);
o Interventiei aministiei antecondamnatorii;
o Interventiei prescriptiei raspunderii penale;
o Retragerii plangerii prealabile
o Constatarii existentei unei cauze de nepedepsire.
(Daca se constata existenta unui caz de la art 16 alin (1) lit a-d, se va
dispune clasarea in baza acestuia.)
Daca se constata existenta unui caz de la art 16 alin (1) lit e-h, anterioare
cazului in baza caruia s-a dispus clasarea, se va dispune clasarea in baza
acestui temei.
Daca nu se constata existenta vreunuia din cazurile prevazute la art 16 alin
(1) lit e-h anterioare cazului in baza caruia s-a dispus clasarea, se va
mentine solutia dispusa initial.)
!!! cererea de continuare a urmaririi penale se poate face in termen de 20 de zile de
la primirea copiei ordonantei de solutionare a cauzei !!!

Continuarea procesului penal: inculpatul poate solicita continuarea procesului penal in

cazul in care pe parcursul fazei de judecata, se constata:
o Existentei unei cauze de neimputabilitate (Daca se constata existenta unui
caz de la art 16 alin (1) lit a-d teza I, instanta va dispune achitarea in baza
acestui temei.
 Daca nu se constata existenta unui caz de la art 16 alin (1) lit a-d teza I,
instanta va dispune achitarea in baza art 16 ani (1) lit d teza a II-a)
o Interventiei aministiei antecondamnatorii;
o Interventiei prescriptiei raspunderii penale;
o Retragerii plangerii prealabile
o Constatarii existentei unei cauze de nepedepsire
(Daca se constata existenta unui caz de la art 16 alin (1) lit a-d, instanta va
dispune achitarea in baza acestui temei.
Daca se constata existenta unui caz de la art 16 alin (1) lit e-h, anterioare
cazului invocat, instanta va dispune incetarea procesului penal in baza
acestui temei.
Daca nu se constata existenta unui caz de la art 16 alin (1) lit a-d, sau a
vreunuia din cazurile prevazute la art 16 alin (1) lit e-h, anterioare cazului
invocat, instanta va dispune incetarea procesului penal in baza acestuia.

!!! prin continuarea procesului penal ca urmare a solicitarii suspectului sau

inculpatului, nu se poate ajunge la o agravare a situatiei acestuia !!!
41. ACTIUNEA CIVILA (NOTIUNE, OBIECT, SUBIECTI, CONDITII EXERCITARE)
Actiunea civila reprezinta instrumentul juridic prin intermediul caruia o persoana care a
suferit o paguba materiala sau o dauna morala prin infractiune solicita repararea
prejudiciului in cadrul procesului penal, declansat ca urmare a constatarii infractiunii
respective.
OBIECT: - tragerea la raspundere civila delictuala a persoanelor responsabile potrivit legii
civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul actiunii penale;
Orice prejudiciu da dreptul la reparatie. Dreptul la reparatie se naste din ziua cauzarii
prejudiciului, chiar daca acest drept nu poate fi valorificat imediat.
SUBIECTI: - SUBIECTUL ACTIV (persoana care exercita actiunea civila in procesul penal): -
o Partea civila = persoana vatamata care exercita actiunea civila in procesul
penal
o Succesorii persoanei vatamate prejudiciate. Actiunea civila ramane in
competenta instantei penale in caz de deces, reorganizare, desfiintare sau
dizolvare a partii civile, daca mostenitorii acesteia isi exprima optiunea de a
continua exercitarea actiunii civile in termen de cel mult 2 luni de la data
decesului, reorganizarii, desfiintarii sau dizolvarii.
o Procurorul – atunci cand persoana vatamata este lipsita de capacitate de
exercitiu sau are capacitate de exercitiu restransa;
- reprezentantul legal al persoanei vatamate nu exercita actiunea civila in
numele acesteia.
- SUBIECTUL PASIV (persoana responsabila pentru prejudiciul produs prin comiterea
infractiunii, impotriva careia se exercita actiunea civila in procesul penal)
o Inculpatul. Nu se poate exercita actiunea civila fata de succesorii inculpatului.
In caz de deces, reorgnizare, desfiintare ori dizolvare, actiunea civila, in
masura in care a fost declansata, nu va mai putea fi exercitata in fata
organelor judiciare penale.
o Partea responsabila civilmente are obligatia legala sau conventionala de a
repara in intregime sau in parte, singura sau in solidar, prejudiciul cauzat prin
infractiune, fiind chemata sa raspunda in procesul penal.
 Actiunea civila poate fi exercitata fata de succesorii partii responsabile
civilmente, daca partea civila indica mostenitorii partii responsabile
civilmente in termen de cel mult 2 luni de la data la care au luat cunostinta
despre imprejurarea respectiva.
CONDITII DE EXERCITARE:
- infractiunea trebuie sa fi cauzat un prejudiciu material sau moral (Sarcina probarii
existentei si a cuantumului prejudiciului revine partii civile sau procurorului daca acesta
exercita actiunea civila);
- intre infractiunea savarsita si prejudiciul cerut a fi acoperit sa existe legatura de
cauzalitate;
- prejudiciul trebuie sa fie cert (sa fie sigur atat in ceea ce priveste existenta, cat si in
privinta posibilitatii de evaluare). Prejudiciul actual este intotdeauna cert. Prejudiciul viitor
poate fi cert, daca este sigura producerea lui si este susceptibil de evaluare;
- prejudiciul sa nu fi fost reparat. Repararea prejudiciului are ca efect stingerea
actiunii civile;
- sa existe o manifestare de vointa din partea celui vatamat in legatura cu
dezdaunarea lui (in cazul in care persoana vatamata nu are capacitate de exercitiu sau are
capacitate de exercitiu restransa, procurorul este obligat sa exercite actiunea civila).

42. EXERCITAREA ACTIUNII CIVILE (DREPTUL DE OPTIUNE IN EXERCITAREA ACTIUNII

CIVILE, EXERCITAREA ACTIUNII CIVILE LA INSTANTA PENALA, EXERCITAREA ACTIUNII
CIVILE LA INSTANTA CIVILA)
Dreptul de optiune in exercitarea actiunii civile consta in posibilitatea pe care o are
persoana fizica vatamata cu capacitate deplina de exercitiu ori persoana juridica vatamata
de a-si valorifica pretentiile civile pe doua cai: penala sau civila.
Dreptul de optiune nu functioneaza cand persoana vatamata nu are capacitate deplina de
exercitiu, cand actiunea civila este exercitata de reprezentantul legal al persoanei
prejudiciate sau de catre procuror.
!!! odata ce persoana prejudiciata a ales una dintre cele doua cai, nu mai poate parasi
calea respectiva !!!
EXERCITAREA ACTIUNII CIVILE LA INSTANTA PENALA se face prin constituirea persoanei
vatamate ca parte civila contra inculpatului si\sau persoanei responsabile civilmente, pana
la momentul inceperii cercetarii judecatoresti.
!!! pana la terminarea cercetarii judecatoresti, partea civila poate:
o Indrepta erorile materiale din cuprinsul cererii de constituire ca parte civila
o Mari sau micsora intinderea pretentiilor
o Solicita repararea prejudiciului material prin plata unei despagubiri banesti,
daca repararea in natura nu mai este posibila.
!!! partea civila poate renunta, in tot sau in parte, la pretentiile civile formulate, pana la
terminarea dezbaterilor in apel, prin cerere scrisa sau oral in sedinta de judecata. Nu se
poate reveni asupra renuntarii si nu poate introduce actiune la instanta civila pentru
aceleasi pretentii.

EXERCITAREA ACTIUNII CIVILE LA INSTANTA CIVILA se face in urmatoarele cazuri:

- persoana vatamata sau succesorii acesteia nu s-au constituit parte civila;
- instanta penala, prin hotararea ramasa definitiva, a lasat nesolutionata actiunea civila;
- actiunea civila a fost exercitata de catre procuror si se constata din probe noi ca paguba nu
a fost integral reparata;
- repararea prejudiciului care s-a nascut ori s-a descoperit dupa constituirea ca parte civila.

43. REZOLVAREA ACTIUNII CIVILE IN PROCESUL PENAL

Actiunea civila se rezolva in cadrul procesului penal numai in masura in care a fost alaturata
actiunii penale si, impreuna, au ajuns in fata instantei penale.
!!! doar instanta de judecata se poate pronunta asupra temeiniciei sal netemeiniciei
pretentiilor partii civile
 INSTANTA ADMITE ACTIUNEA CIVILA IN TOTUL SAU IN PARTE
o cand pretentiile partii civile sunt intemeiate si se dispune condamnare,
amanarea aplicarii pedepsei, renuntarea la aplicarea pedepsei, achitarea
(cand fapta nu a fost comisa cu forma de vinovatie prevazuta de lege sau
cand exista o cauza justificativa sau de neimputabilitate – cu exceptia
cazurilor de legitima aparare) si incetarea procesului penal (ca urmare a
intervenirii prescriptiei raspunderii penale sau ca urmare a constatarii unei
cauze de nepedepsire)
o cand a fost incheiat un acord de recunoastere a vinovatiei si intre parti a fost
incheiat un acord de mediere sau o tranzactie
 INSTANTA RESPINGE ACTIUNEA CIVILA
o Cand pretentiile partii civile sunt neintemeiate sau exercitarea actiunii civile
este inadmisibila si, in rezolvarea actiunii penale poate dispune condamnarea
inculpatului, amanarea aplicarii pedepsei, renuntarea la aplicarea pedepsei,
achitarea (cand fapta nu a fost comisa cu forma de vinovatie prevazuta de
lege sau cand exista o cauza justificativa sau de neimputabilitate – LEGITIMA
APARARE) si incetarea procesului penal (ca urmare a intervenirii prescriptiei
raspunderii penale sau ca urmare a constatarii unei cauze de nepedepsire)
o Cand dispune achitarea deoarece fapta nu exista sau nu exista probe ca o
persoana a savarsit infractiunea
 INSTANTA NU SOLUTIONEAZA ACTIUNEA CIVILA
o Cand dispune achitarea deoarece fapta nu este prevazuta de legea penala
o Cand dispune incetarea procesului penal deoarece lipseste plangerea
prealabila, autorizarea ori sesizarea organului competent ori o alta conditie
prevazuta de lege, necesara pt punerea in miscare a actiunii penale
o Cand dispune incetarea procesului penal deoarece a intervenit amnistia sau
decesul suspectului ori inculpatului pf sau s-a dispus radierea suspectului sau
inculpatului pj
o Cand dispune incetarea procesului penal deoarece a fost retrasa plangerea
prealabila in cazul inractiunilor pt care retragerea acesteia inlatura
raspunderea penala
o Cand dispune incetarea procesului penal pt ca exista autoritate de lucru
judecat
o Cand dispune incetarea procesului penal pt ca a intervenit un transfer de
proceduri cu alt stat
o Cand se dispune condamnare, amanarea aplicarii pedepsei, renuntarea la
aplicarea pedepsei, s-a incheiat un acord de recunostere a vinovatiei intre
 parti si nu s-a incheiat o tranzactie sau un acord de mediere cu privire la
actiunea civila
o in cazul in care mostenitorii sau succesorii in drepturi ori lichidatorii partii
civile nu isi exprima opriunea de a continua exercitarea actiunea civila in
termen de 2 luni de la deceseul acesteia
o cand partea civila nu indica mostenitorii, succesorii in drepturi sau lichidatorii
partii responsabile civilmente in termen de 2 luni de la aflarea despre decesul
aceteia.
 INSTANTA CONSTATA STINSA ACTIUNEA CIVILA
o Cand intervine impacarea
o Cand a fost incheiat un acord de mediere in conditiile legii

44. RAPORTUL DINTRE ACTIUNEA CIVILA SI ACTIUNEA PENALA

a) Actiunea penala se rezolva separat si inaintea actiunii civile
o Hotararea definitiva a instantei penale are autoritate de lucru judecat in fata
instantei civile care judeca actiunea civila cu privire la existenta faptei si a
persoanei care a savarsit-o
o Nu are autoritate de lucru judecat ordonanta procurorului de clasare sau e
renuntare la urmarirea penala
b) Actiunea civila se rezolva separat si inaintea actiunii penale
o Hotararea definitiva a instantei civile nu are autoritate de lucru judecat in
fata organelor judiciare penale cu privire la existenta faptei penale, a
persoanei care a savarsit-o si a vinovatiei acesteia
c) Cele doua actiuni sunt exercitate concomitent in fata aceleiasi instante
o Instanta se va pronunta prin aceeasi sentinta si asupra actiunii civile
d) Cele doua actiuni sunt exercitate concomitent in fata unor instante diferite
o Persoana vatamata sau succesorii acesteia, daca nu s-au constituit parte civila
in procesul penal, pot introduce la instanta civila actiune pt repararea
prejudiciului cauzat prin infractiune
o judecata in fata instantei civile se suspenda, dupa punerea in miscare a
actiunii penale si pana la rezolvarea in prima instanta a cauzei penale, dar nu
mai mult de un an.