Studii de Caz - Datorii - Solutii 15.09

STANDARDE
INTERNAȚIONALE DE
RAPORTARE
FINANCIARĂ (IFRS)-
DATORII
Studii de caz
Semestrul II/An I/An III
Cuprins
IAS 37 PROVIZIOANE, DATORII CONTINGENTE SI ACTIVE CONTINGENTE ..................................... 2
IFRS15 VENITURI DIN CONTRACTE CU CLIENTII.................................................................................. 9
IAS 12 IMPOZIT PE PROFIT ....................................................................................................................... 12
INSTRUMENTE FINANCIARE................................................................................................................... 16
IFRS 1 APLICAREA PENTRU PRIMA DATĂ A IFRS ............................................................................... 29
1
IAS 37 PROVIZIOANE, DATORII CONTINGENTE SI ACTIVE CONTINGENTE
OBIECTIVE:
1. Analiza criteriilor privind recunoașterea provizioanelor și a datoriilor contingente

2. Evaluarea provizioanelor
3. Categorii de provizioane – impactul recunoașterii acestora în situațiile financiare
Aplicând IAS 37, stabiliţi, în fiecare caz, dacă entitatea poate să constituie un provizion sau o datorie
contingentă. Argumentaţi alegerea făcută.
EXEMPLUL 1
a) Un producător oferă garanţie pentru produsele vândute. Prin contractul de vânzare el se angajează
să remedieze, prin reparare sau înlocuire, produsele la care apar defecte de fabricaţie timp de 3 ani de
la data vânzării. Pe baza experienţei anterioare se consideră că întreprinderea a luat toate măsurile
pentru ca timp de 3 ani să nu apară defecte. Experienţa anterioară a arătat că niciun cumpărător nu a
solicitat în decursul celor 3 ani repararea sau înlocuirea produselor.
REZOLVARE:
Entitatea are o obligaţie legală care rezultă din contractul de vânzare prin care producătorul se angajează să
remedieze, prin reparare sau înlocuire, produsele la care apar defecte de fabricaţie timp de 3 ani de la data
vânzării.
În acest caz este improbabilă apariţia unei ieşiri de resurse, iar ieşirea de resurse poate fi total înlăturată.
CONCLUZIE: NU SE RECUNOAŞTE NICI PROVIZION, NICI DATORIE CONTINGENTĂ.
b) O întreprindere care activează în domeniul petrolier într-o ţară care nu dispune de legislaţie pentru
protejarea mediului înconjurător generează contaminarea unui teren. Prin politica în domeniul
mediului făcută publică, întreprinderea s-a angajat să elimine orice contaminare pe care ar genera-o
activitatea sa. Până în prezent, întreprinderea şi-a respectat politica declarată.
REZOLVARE:
Există o obligaţie implicită: entitatea le-a indus celor afectaţi o aşteptare referitoare la faptul că va proceda la
eliminarea contaminării.
Ieşirile de resurse concretizate în beneficii economice necesare onorării obligaţiei sunt probabile.
CONCLUZIE: SE RECUNOAŞTE UN PROVIZION PENTRU CEA MAI BUNĂ ESTIMARE A
COSTURILOR NECESARE ELIMINĂRII CONTAMINĂRII.
c) O întreprindere este acţionată în justiţie de un angajat pentru despăgubiri legate de un accident de

muncă. Consilierii juridici consideră că întreprinderea a luat toate măsurile de protecţie a muncii şi
sentinţa îi va fi favorabilă ei.
2
REZOLVARE:
Obligaţia actuală generată de un eveniment trecut care obligă NU EXISTĂ, dar există o obligaţie posibilă de a
plăti despăgubirile în cazul în care se consideră că este vinovată.
Ieşirile de resurse nu pot fi total înlăturate.
CONCLUZIE: DATORIA POTENŢIALĂ DE PLATĂ A DESPĂGUBIRILOR NU VA FI RECUNOSCUTĂ
ÎN BILANŢ – SE PREZINTĂ INFORMAŢII REFERITOARE LA DATORIA CONTINGENTĂ.
d) Un producător oferă garanţie la produsele vândute. Prin contractul de vânzare el se angajează să

remedieze, prin reparare sau înlocuire, produsele la care apar defecte de fabricaţie timp de 3 ani de la
data vânzării. Pe baza experienţei anterioare se consideră că este probabil să existe în perioada de
garanţie unele solicitări din partea cumpărătorilor de reparare sau de înlocuire a produselor.
REZOLVARE:
vânzării.
În acest caz este probabilă apariţia unei ieşiri de resurse pentru a onora obligaţia pentru garanţia în ansamblu.
CONCLUZIE: SE RECUNOAŞTE UN PROVIZION LA CEA MAI BUNĂ ESTIMARE A
CHELTUIELILOR NECESARE REMEDIERII ÎN CONDIŢIILE GARANŢIEI PRODUSELOR
VÂNDUTE ÎNAINTE DE DATA BILANŢULUI.
e) O întreprindere care activează în domeniul petrolier într-o ţară care nu dispune de legislaţie pentru
protejarea mediului înconjurător generează contaminarea unui teren. Prin politica în domeniul
mediului făcută publică, întreprinderea s-a angajat să elimine orice contaminare pe care ar genera-o
activitatea sa. Până în prezent, întreprinderea şi-a respectat în 1% din cazuri politica declarată.
REZOLVARE:
Există o obligaţie implicită: entitatea le-a indus celor afectaţi o aşteptare referitoare la faptul că va proceda la
eliminarea contaminării.
În acest caz este improbabilă apariţia unei ieşiri de resurse, dar ieşirea de resurse nu poate fi înlăturată total.
CONCLUZIE: DATORIA POSIBILĂ DE ELIMINARE A CONTAMINĂRILOR NU VA FI
RECUNOSCUTĂ ÎN BILANŢ – SE PREZINTĂ INFORMAŢII REFERITOARE LA DATORIA
CONTINGENTĂ.
EXEMPLUL 2
Pentru anul care urmează, estimările furnizează următoarele date: 60% din produsele vândute nu vor
înregistra defecte, 30% vor înregistra defecte minore, iar 10%, defecte majore. Dacă pentru toate
produsele vândute se identifică defecte minore, se vor înregistra costuri de reparaţie de 2.000 lei, iar
dacă se identifică defecte majore pentru toate produsele vândute, costurile de reparaţie vor fi de 8.000
lei.
Aplicând metoda statistică „valoare preconizată” din IAS 37, estimaţi valoarea recunoscută ca provizion.
3
REZOLVARE:
Valoarea aşteptată a costului cu reparaţiile, implicit provizionul constituit, se determină pe baza relaţiei:
Cost cu reparaţiile = (0 lei x 60%) + (2.000 lei x 30%) + (8.000 lei x 10%) = 1.400 lei
IAS 37, paragraful 39.

„Elementele incerte referitoare la suma care va fi recunoscută ca provizion sunt tratate în diferite moduri, în
conformitate cu circumstanţele date. În cazul în care provizionul de evaluat implică o gamă largă de elemente
obligaţia este estimată prin ponderarea tuturor rezultatelor posibile cu probabilităţile de realizare ale
fiecăruia.Această metodă statistică de evaluare poartă denumirea de „valoare previzională”. Prin urmare,
provizionul va diferi în funcţie de probabilitatea, de exemplu, 60% sau 90% cu care se poate înregistra o anu-
mită pierdere.”
EXEMPLUL 3
La începutul anului N, o societate achiziţionează o instalaţie pentru extracţia petrolului. Instalaţia este
amplasată în mare, într-o zonă unde există petrol. Potrivit contractului încheiat cu autorităţile locale,
exploatarea se desfăşoară pe parcursul a 4 ani. Costurile cu dezasamblarea instalaţiei la sfârşitul
perioadei de extracţie sunt estimate la valoarea de 6.000 lei. Se presupune o rată de actualizare de
10%.
Conform IAS 37:
a) Calculaţi valoarea estimată a provizionului;
b) Calculaţi costul îndatorării.
Atentie !!!:
Datorita faptului ca efectul valorii in timp a banilor este semnificativ, entitatea constituie provizionul la
nivelul valorii actualizate a cheltuielilor estimate a fi necesare pentru stingerea obligatiei.Daca se foloseste
actualizarea, valoarea contabila a provizionului creste in fiecare perioada ca urmare a trecerii timpului.
Aceasta cheltuiala este recunoscuta ca si o cheltuiala cu dobanda.
REZOLVARE:
a) Valoarea estimată a provizionului:
N N+1 N+2 N+3

Valoare provizion 6.000 / (1 + 10%)3 6.000 / (1 + 10%)2 6.000 / (1 + 10%)1 6.000
= 4.507 = 4.958 = 5.454
b) Costul îndatorării în anul N+1: 4.958 lei – 4.507 lei = 451 lei
Costul îndatorării în anul N+2: 5.454 lei – 4.958 lei = 496 lei
Costul îndatorării în anul N+3: 6.000 lei – 5.454 lei = 546 lei
4
c)Înregistrările contabile:
În anul N provizionul se include în costul imobilizării:
4.507 lei 213 = 1513 4.507 lei
Costurile îndatorării se vor recunoaște astfel in anul N:

451 lei 6861 = 1513 451 lei
EXEMPLUL 4
ALFA are ca obiect de activitate livrarea de mărfuri. Clientul constată că o parte din mărfuri prezintă
defecte şi îi intentează firmei un proces.
La sfârşitul anului N, consilierii juridici ai entităţii ALFA estimează pierderea procesului şi necesitatea
plăţii unei amenzi în sumă de 20.000 lei. ALFA are mari dificultăţi financiare şi nu dispune de
lichidităţi. În vederea asigurării sumei necesare pentru plata amenzii, se hotărăşte să vândă una dintre
clădirile pe care le deţine, găsind deja şi un cumpărător. Valoarea contabilă brută a clădirii este de
25.000 lei, amortizarea cumulată 15.000 lei, preţul de vânzare negociat fiind de 32.000 lei.
SE CERE:
Conform IAS 37 precizați dacă entitatea poate recunoaște un provizion și dacă da care este valoarea
acestuia.
REZOLVARE.
Obligația legală rezultă din contractul de vânzare cumpărare încheiat cu clientul.
Este probabilă o ieșire de resurse deoarece consilierii juridici estimează pierderea procesului.
La sfârşitul anului N se recunoaşte provizionul pentru valoarea de 20.000 lei.
20.000 lei 6812 = 1511 20.000 lei
Câştigul preconizat din vânzarea clădirii, în sumă de 32.000 lei – (25.000 lei – 15.000 lei) = 22.000 lei nu este
inclus în valoarea provizionului, chiar dacă vânzarea este legată de lipsa banilor necesari pentru plata amenzii.
EXEMPLUL 5
Fabrica Alfa, specializată în fabricarea de electrocasnice, produce maşini de spălat, pe care i le vinde
magazinului Beta. Alfa oferă garanţie la produsele vândute. Astfel, prin contractul de vânzare, aceasta
se angajează să remedieze, prin reparare sau înlocuire, produsele la care apar defecte de fabricaţie timp
de 3 ani de la data vânzării.
Pentru sfârşitul anului N cunoaştem următoarele date: Experienţa anterioară a magazinului Beta a
arătat că niciun cumpărător nu a solicitat în decursul a 3 ani de la achiziționare repararea sau
înlocuirea produselor.
În anul N+1, magazinul Beta anunţă necesitatea unei reparaţii în sumă de 5.000 lei pentru o maşină de
spălat. Alfa efectuează reparația.
SE CERE:
Aplicând IAS 37 precizați impactul tranzacțiilor în contul de profit și pierdere.
REZOLVARE:
Anul N:
5
vânzării.
În acest caz este improbabilă apariţia unei ieşiri de resurse, iar ieşirea de resurse poate fi total înlăturată.
CONCLUZIE: NU SE RECUNOAŞTE NICI PROVIZION, NICI DATORIE CONTINGENTĂ.
Anul N+1:
Cheltuiala cu reparația de 5.000 lei se recunoaște în contul de profit și pierdere:
5.000 lei 611 = 401 5.000 lei
EXEMPLUL 6
Fabrica Alfa, specializată în fabricarea de electrocasnice, produce maşini de spălat, pe care i le vinde
magazinului Gama. Alfa oferă garanţie la produsele vândute. Astfel, prin contractul de vânzare, aceasta
se angajează să remedieze, prin reparare sau înlocuire, produsele la care apar defecte de fabricaţie timp
de 3 ani de la data vânzării.
Pentru sfârşitul anului N cunoaştem următoarele date: Pe baza experienţei anterioare a magazinului
Gama se consideră că este probabil ca în perioada de garanţie să existe din partea cumpărătorilor
unele solicitări de reparare sau de înlocuire a produselor. Astfel, estimările furnizează următoarele
date: 60% din produsele vândute nu vor înregistra defecte, 30% vor înregistra defecte minore, iar
10%, defecte majore. Dacă pentru toate produsele vândute se identifică defecte minore, se vor
înregistra costuri de reparaţie de 2.000 lei, iar dacă se identifică defecte majore, costurile de reparaţie
vor fi de 8.000 lei.
În anul N+1, magazinul Gama anunţă necesitatea unei reparaţii în sumă de 900 lei pentru un cuptor.
Alfa efectuează reparația.
SE CERE:
Aplicând IAS 37 precizați impactul tranzacțiilor în contul de profit și pierdere.
REZOLVARE:
Anul N:
vânzării.
În acest caz este probabilă apariţia unei ieşiri de resurse pentru a onora obligaţia pentru garanţia în ansamblu.
CONCLUZIE: SE RECUNOAŞTE UN PROVIZION LA CEA MAI BUNĂ ESTIMARE A
CHELTUIELILOR NECESARE REMEDIERII ÎN CONDIŢIILE GARANŢIEI PRODUSELOR
VÂNDUTE ÎNAINTE DE DATA BILANŢULUI.
Evaluarea provizionului necesar pentru vânzările către Gama:
Cost cu reparaţiile = (0 lei x 60%) + (2.000 lei x 30%) + (8.000 lei x 10%) = 1.400 lei
În contul de profit și pierdere al anului N cheltuielile cu provizionul vor fi de 1.400 lei:
1.400 lei 6812 = 1512 1.400 lei
Anul N+1:
Se recunoaște cheltuiala cu reparațiile în sumă de 900 lei și concomitent provizionul se va diminua prin
recunoașterea unui venit tot cu 900 lei:
6
900 lei 611 = 401 900 lei
Și:
900 lei 1512 = 7812 900 lei
EXEMPLUL 7
Societatea Alfa are ca obiect de activitate achiziţia mărfurilor în scopul revânzării. Alfa a încheiat un
contract ferm de vânzare cu firma Beta care prevede achiziţia a 100 de costume bărbăteşti, la un cost
de achiziţie de 25.000 lei/costum. Contractul prevede că, în caz de reziliere, Alfa trebuie să plătească o
penalitate de 500.000 lei. Preţul pieţei pentru un costum similar este de 21.000 lei.
SE CERE:
a) Analizaţi, conform IAS 37, în ce măsură contractul este oneros;

b) Care este mărimea provizionului recunoscut?
REZOLVARE:
a) Analiza contractului:
Beneficii economice estimate a se obţine din contract = 100 costume x 21.000 lei/costum = 2.100.000 lei
Costuri implicate de îndeplinirea obligaţiilor contractuale = 100 costume x 25.000 lei/ costum = 2.500.000 lei
Costurile, de 2.500.000 lei, fiind mai mari decât beneficiile estimate, de 2.100.000 lei, contractul este oneros.
b) Recunoaşterea provizionului:
Costul îndeplinirii contractului = 2.500.000 lei – 2.100.000 lei = 400.000 lei
Min (penalitate; costul îndeplinirii contractului) = min (500.000 lei; 400.000 lei) = 400.000 lei
400.000 lei 6812 = 1518/Contracte cu 400.000 lei
titlu oneros
EXEMPLUL 8
În procesul de restructurare a activităţii, Consiliul de administraţie al întreprinderii Alfa decide să
închidă una dintre fabricile sale care produce iaurt, aflată în Braşov.
La data de 03.12.N, Consiliul de administraţie a aprobat un plan detaliat legat de acest eveniment, au
fost trimise scrisori clienţilor pentru a identifica alte surse de aprovizionare, iar personalul unităţii
respective a fost informat asupra restructurării. Pentru contractele ferme încheiate deja cu aceşti
clienţi, entitatea va plăti o penalitate pentru reziliere de 3.000 lei.
Costurile estimate cu dezafectarea fabricii se ridică la 5.000 lei.
În câteva zile entitatea mai produce câteva zeci de borcane de iaurt, cheltuielile directe şi cele indirecte
legate de producţie fiind de 45.000 lei.
Restructurarea va conduce la disponibilizarea a 10 salariaţi, plata salariilor compensatorii ridicându-
se la 4.000 lei. Restul de 5 salariaţi vor fi mutaţi la o fabrică de brânză pe care Alfa o deţine în Slatina.
În acest scop ei au fost trimişi la cursuri de recalificare, costurile fiind de 15.000 lei.
Totodată, frigiderele şi vitrinele frigorifice vor fi transportate la Slatina, costurile de relocalizare fiind
de 16.000 lei.
Conducerea societăţii a luat decizia vânzării clădirilor aparţinând fabricii de iaurt din Braşov, la data
bilanţului găsind deja un cumpărător. Valoarea contabilă netă a clădirilor secţiei este de 25.000 lei,
preţul de vânzare negociat fiind de 35.000 lei.
Alfa intenţionează ca în cadrul fabricii din Slatina să introducă producţia iaurtului cu fructe si încheie
un contract cu televiziunea locală pentru un spot publicitar, costurile fiind de 11.500 lei.
7
Special pentru fabricarea iaurtului cu fructe s-a achiziţionat o linie tehnologică, costul fiind de 13.000
lei.
SE CERE:
În condiţiile aplicării IAS 37:
a) Analizaţi dacă sunt îndeplinite condiţiile pentru recunoaşterea unui provizion pentru restructurare;
b) Evaluaţi mărimea provizionului în anul N.
REZOLVARE:
a) Analiza condiţiilor de recunoaştere:

Există o obligaţie implicită de restructurare deoarece entitatea:
– are aprobat un plan oficial detaliat pentru restructurare;
– a generat o aşteptare justificată celor afectaţi, prin comunicarea principalelor caracteristici ale acestuia
celor care vor fi afectaţi de procesul de restructurare: clienţi, personal.
Este probabilă apariţia unei ieşiri de resurse pentru a onora obligaţiile legate de restructurare.
Concluzie: Se poate recunoaşte un provizion pentru cea mai bună estimare a cheltuielilor cu restructurarea.
b) Se includ în provizion:
– costurile estimate cu dezafectarea fabricii: 5.000 lei;
– costurile ocazionate de disponibilizarea salariaţilor, respectiv plata salariilor compensatorii: 4.000 lei;
– costurile generate de rezilierea contractelor cu clienţii cu care existau deja încheiate contracte ferme de
vânzare: 3.000 lei.
Nu se includ în provizion:
– costurile legate de activităţile în desfăşurare – costurile directe şi cele indirecte cu producţia de iaurt:
45.000 lei;
– cursurile de recalificare a personalului: 15.000 lei;
– costurile de relocalizare a frigiderelor: 16.000 lei;
– câştigurile estimate din cedarea clădirii: 35.000 lei – 25.000 lei = 10.000 lei;
– costurile de marketing – spotul publicitar: 11.500 lei;
– investiţiile noi – linia tehnologică pentru fabricarea iaurtului cu fructe: 13.000 lei.
IAS 37 - extras
Un provizion aferent restructurarii va include numai costurile directe generate de restructurare, si anume, cele care sunt
simultan:
(a) generate în mod necesar de procesul de restructurare; si
(b) nu sunt legate de desfasurarea continua a activitatii întreprinderii.
Un provizion pentru restructurare nu trebuie sa includa costuri precum cele implicate de:
(a) recalificarea sau mutarea personalului care nu este afectat de restructurare;
(b) marketing; sau
(c) investitiile în noi sisteme si retele de distributie.
Câstigurile din înstrainarea preconizata a activelor nu sunt luate în considerare la evaluarea provizionului, chiar daca
vânzarea activelor este o componenta a restructurarii.
Pierderile din exploatare pâna la data restructurarii nu sunt incluse în provizioane, cu exceptia cazului în care sunt legate
de un contract oneros.
8
IFRS15 VENITURI DIN CONTRACTE CU CLIENȚII
OBIECTIVE:
1. Recunoașterea veniturilor din contractele cu clienții

2. Procentul de avansare al lucrarilor pe baza metodei INPUT
EXEMPLUL 1
Pe 1 iulie N, compania A semnează un contract cu un client căruia îi livrează la aceeaşi dată un sistem
IT şi pentru care asigură servicii suport pentru următorii 3 ani. Preţul contractului este de 740.000 lei
Costul serviciilor suport este de 60.000lei / an, iar compania A are o marjă de profit de 25% pentru
acest tip de servicii. Compania A îşi întocmeşte situaţiile financiare la 31 decembrie.
SE CERE:
Care este venitul ce trebuie recunoscut în situaţiile financiare pentru anul încheiat la 31 decembrie N?
REZOLVARE:
Suma de 740.000 lei include venitul din vanzarea activului si mentenanta (venitul din prestări servicii) pentru
3 ani.
Cost mentenanță pentru 3 ani = 3 ani x 60.000 lei/an = 180.000 lei

Marja 25% = (Pv total -180.000 lei cost total)/Pv total
De unde Pv total = 180.000 lei/75% = 240.000 lei mentenanța (venituri din prestări servicii pentru 3 ani)
Venituri din vz de bunuri = 740.000 lei – 240.000 lei = 500.000 lei
Venit din mentenanță anual = 240.000 lei/3 ani = 80.000 lei/an
Venit din mentenanță pentru anul N = 80.000 lei x 6 luni/12 luni = 40.000 lei
Venituri în avans = 240.000 lei – 40.000 lei = 200.000 lei
740.000 lei 4111 = 7583 500.000 lei
704 40.000 lei
472 200.000 lei
În situaţia rezultatului global:
- venituri din servicii = 40.000 lei
- venituri din vz bunuri 500.000 lei
În situaţia poziţiei financiare:
- venituri amânate 200.000 lei
EXEMPLUL 2
Societatea Sigma S.A. construieşte un stadion. Preţul convenit contractual este de 36.500 lei. Durata de
execuţie a contractului este de 3 ani. La sfârşitul primului an, costurile înregistrate sunt de 12.240 lei.
Costurile suplimentare anticipate a fi înregistrate până la finalizarea contractului sunt de 13.260 lei
(astfel încât costul total anticipat este de 12.240 lei + 13.260 lei = 25.500 lei). In primul an s-a incasat de
la client 7.750 lei
La sfârşitul celui de-al doilea an, costurile efectiv înregistrate de entitate totalizează 5.050 lei. Costurile
anticipate a fi înregistrate până la finalizarea contractului sunt de 7.410 lei (costul total estimat este
acum de 12.240 lei + 5.050 lei + 7.410 lei = 24.700 lei). In acest an s-a incasat de la client 13.900 lei
În cel de-al treilea an construcţia este finalizată. Costurile totale înregistrate se ridică la 25.000 lei. Se
incaseaza diferenta.
SE CERE:
9
Prezentati recunoasterea veniturilor in situatiile financiare.
REZOLVARE
AN 1
pas 1. Existenta unui contract din care reiese beneficiarul si prestatorul.
pas 2. Estimarea profitului contractului: DA
Pret 36.500 lei
Cost estimat = 25.500 lei
Profit = 36.500 lei -25.500 = 11.000 lei
pas 3. Pe baza datelor disponibile in enunt, se poate aplica procentul de avansare al lucrarilor pe baza metodei
INPUT (sau cheltuieli efectuate)
Procent de avansare = ch efectuate an 1 / cost total estimat = 12.240 lei/25.500 lei= 48%
Venituri ce trebuie recunoscute in anul 1 = 36.500 lei x 48% =17.520 lei
17.520 lei 4111 = 704 17.520 lei
Cheltuieli ce trebuie recunoscute in anul 1 = 25.500 lei x 48% = 12.240 lei
12.240 lei 6xx = 4xx 12.240 lei
Rezultat an 1 = 17.520 lei - 12.240 lei = 5.280 lei
Incasarea:
7.750 lei 5121 = 4111 7.750 lei
pas 4. Prezentare in situatiile financiare
Situatia pozitiei financiare
Creante (contract asset) 9.770 lei = 17.520 lei - 7.750 lei
Profit 5.280 lei
Incasari 7.750 lei
Creante clienti / Dat contracte 9.770 lei
Situatia rez global
Ven 17.520 lei
Cost 12.240 lei
Rezultat 5.280 lei
AN 2
Pret 36.500 lei
Profit = 36.500 lei -24.700 lei = 11.800 lei
Procent de avansare = ch efectuate an 1 si 2 / cost total estimat =(12.240 lei + 5.050 lei) /24.700 lei= 70%
Ven ce trebuie recunoscute an 2= 36.500 lei x 70%) – 17.520 lei (recunoscute in AN1) = 8.030 lei
8.030 lei 4111 = 704 8.030 lei
Ch ce trebuie recunoscute in an 2= 24.700 lei x 70% - 12.240 lei (recunoscute in AN1) = 5.050 lei
5.050 lei 6xx = 4xx 5.050 lei
Rezultat an 2 = 8.030 lei -5.050 lei = 2.980 lei
Incasarea:
10
13.900 lei 5121 = 4111 13.900 lei
Situatia pozitiei fin

Creante (contract asset) 9.770 lei sold precedent + 8.030 lei - 13.900 lei = 3.900 lei
Profit 2.980 lei

Incasari 21.650 (13.900 + 7.750)
Creante / Dat contracte 3.900
Situatia rez global

Ven 8.030 lei
Cost 5.050 lei
Rezultat 2.980 lei
AN 3

Pret 36.500 lei
Profit = 36.500 lei - 25.000 lei = 11.500 lei
Procent de avansare = ch efectuate / cost total estimat = 100% (s-a incheiat lucrarea)
Ven ce trebuie recunoscute = 36.500 lei – 17.520 (recunoscute in AN1) – 8.030 (recunoscute in AN2)= 10.950
lei
Ch ce trebuie recunoscute = 25.000 lei – 12.240 lei (recunoscute in AN1) - 5050 lei (recunoscute in AN2) =
7.710 lei
Rezultat an 3 = 10.950 lei -7.710 lei = 3.240 lei
Situatia pozitiei fin

activ (stadion) 25.000 (costurile efectuate)
Creante contract 0 (se încasează tot)
Profit 3.240 lei
Situatia rez global

Ven 10.950 lei
Cost 7.710 lei

Rezultat 3.240 lei
11
IAS 12 IMPOZIT PE PROFIT
OBIECTIVE:
1. Diferențe temporare –deductibile și impozabile și diferențe permanente

2. Recunoașterea impozitelor amânate – datorii
3. Recunoașterea impozitelor amânate – creanțe
4. Recunoașterea impozitelor amânate în capitalurile proprii
Analizati cazurile de mai jos si identificati daca sunt diferente temporare sau permanente:
EXEMPLUL 1
Dobânda de încasat are o valoare contabilă de 100 u.m. Venitul din dobândă va fi impozitat după
contabilitatea de casă.
SE CERE:
Există diferenţe temporare?
REZOLVARE:
Valoare contabilă a creanţei = 100

Bază de impozitare = 0
Diferenţe temporare impozabile = 100
EXEMPLUL 2
Datoriile curente includ amenzi şi penalităţi cu o valoare contabilă de 100 u.m. Amenzile şi penalităţile
nu sunt deductibile fiscal.
SE CERE:
REZOLVARE:
Valoare contabilă a datoriei = 100

Bază de impozitare = 100
Diferenţe temporare = 0
Diferente permanente care vor afecta rezultatul fiscal.
EXEMPLUL 3
La 31.12.2013, Alfa are creanţe clienţi 150.000 lei valoare contabilă, constituindu-se o ajustare pentru
depreciere pentru risc de neîncasare de 10.000 lei. Ajustarea pentru depreciere nu este deductibilă
fiscal.
SE CERE:
12
REZOLVARE:
Valoarea netă contabilă = 140.000 lei

Baza fiscală a activului = 150.000 lei
Diferenţe temporare deductibile = 10.000 lei
EXEMPLUL 4
La data de 01.01.N, o entitate a achiziționat un utilaj la costul de 54.000 lei, durata de utilizare 4 ani,
valoarea reziduală 5.000 lei. Din punct de vedere contabil, utilajul se amortizează degresiv, indice 1,2,
iar din punct de vedere fiscal, utilajul se amortizează liniar, valoare reziduală nulă. La sfârșitul anului
N, utilajul este testat pentru depreciere cunoscând: valoarea justă 37.000 lei; costurile cedării 1.000 lei;
valoarea de utilizare 36.800 lei.
Din punct de vedere fiscal, ajustările pentru deprecierea imobilizărilor nu sunt deductibile.
Cota de impozit este de 16%.
SE CERE:
Aplicând IAS 12 prezentați situația impozitelor amânate.
REZOLVARE:
(a)Situație contabilă activ:

Cost la 01.01.N = 54.000 lei
Valoare amortizabilă = 54.000 lei (cost) – 5.000 lei (valoare reziduală anul N) = 49.000 lei
Cota liniară = 100 / 4 ani = 25%
Cota degresivă = 25% x 1,2
Amortizare contabilă N = 49.000 lei x 25% x 1,2 = 14.700 lei
14.700 lei 6811 = 2813 14.700 lei
Testul de depreciere la sfârșitul anului N:

Valoare rămasă la sfârșitul anului N = 54.000 lei (cost) – 14.700 lei (amortizare contabilă anul N) = 39.300 lei
Valoare recuperabilă = max (valoare justă – costurile cedării; valoare de utilizare) = max (37.000 lei – 1.000
lei; 36.800 lei) = 36.800 lei
Valoarea recuperabilă = 36.800 lei < valoarea rămasă = 39.300 lei, deci utilajul este depreciat și se recunoaște
o pierdere din depreciere egală cu 39.300 lei – 36.800 lei = 2.500 lei în contul de profit și pierdere.
2.500 lei 6811 = 2913 2.500 lei
(b) Calculul impozitelor amânate:

Valoare contabilă = 54.000 lei (cost) – 14.700 lei (amortizare contabilă anul N) – 2.500 lei (pierdere din
depreciere) = 36.800 lei (de fapt, valoarea recuperabilă anul N)
Amortizare fiscală anuală calculată liniar = 54.000 lei (cost) / 4 ani = 13.500 lei
Bază fiscală = 54.000 lei (cost) – 13.500 lei (amortizare fiscală anul N) = 40.500 lei
Valoarea contabilă a activului = 36.800 lei < Baza fiscală a activului = 40.500 lei. Rezultă deci o diferență
temporară deductibilă = 40.500 lei – 36.800 lei = 3.700 lei, care va determina o creanță de impozit amânat
de 3.700 lei x 16% = 592 lei
592 lei 4412/Creanta = 792 592 lei

13
EXEMPLUL 5
La data de 01.11.N, o entitate achiziționează o construcție la costul de 2.000.000 lei. Din punct de vedere
contabil, clădirea se amortizează liniar în 20 de ani, valoarea reziduală 500.000 lei. Din punct de vedere
fiscal, durata de viață utilă este de 25 de ani și nu se modifică, valoarea reziduală este nulă, iar reevaluările nu
sunt recunoscute.
La data de 01.01.N+1, durata de viață utilă rămasă este reestimată la 22 de ani, iar valoarea reziduală, la
600.000 lei. La sfârșitul anului N+1, clădirea este reevaluată la valoarea justă de 2.500.000 lei.
SE CERE:
Aplicând IAS 12 prezentați în cei 2 ani situația impozitelor amânate.
REZOLVARE:
Anul N:
Valoare amortizabilă = 2.000.000 lei (cost) – 500.000 lei (valoare reziduală) = 1.500.000 lei
Amortizare contabilă anuală = 1.500.000 lei / 20 ani (durată de viață utilă contabilă) = 75.000 lei
Amortizarea contabilă a perioadei 01.11.N-31.12.N = 75.000 lei x 2 luni / 12 luni = 12.500 lei
12.500 lei 6811 = 2812 12.500 lei
Calculul impozitelor amânate:

Valoare contabilă = 2.000.000 lei (cost) – 12.500 lei (amortizare contabilă anul N) = 1.987.500 lei
Amortizare fiscală anuală = 2.000.000 lei (cost) / 25 ani (durată de viață utilă fiscală) = 80.000 lei
Amortizarea fiscală a perioadei 01.11.N-31.12.N = 80.000 lei x 2 luni / 12 luni = 13.333 lei
Bază fiscală = 2.000.000 lei (cost) – 13.333 lei (amortizare fiscală anul N) = 1.986.667 lei
Valoarea contabilă a activului = 1.987.500 lei > Baza fiscală a activului = 1.986.667 lei, deci rezultă o
diferență temporară impozabilă = 1.987.500 lei – 1.986.667 lei = 833 lei, care va determina o datorie de
impozit amânat = 833 lei x 16% = 133 lei:
133 lei 692 = 4412/datorie 133 lei
Anul N+1:
(a) Înregistrarea amortizării contabile:
Valoare rămasă la sfârșitul anului N = 2.000.000 lei (cost) – 12.500 lei (amortizare contabilă anul N) =
1.987.500 lei
Valoare amortizabilă N+1 = 1.987.500 lei (valoare rămasă) – 600.000 lei (noua valoare reziduală anul N+1) =
1.387.500 lei
Durată de viață utilă reestimată la 01.01.N+1 = 22 ani
Amortizare contabilă anuală N+1 = 1.387.500 lei / 22 ani = 63.068 lei
63.068 lei 6811 = 2812 63.068 lei
(b)Reevaluarea:
Valoare rămasă la sfârșitul anului N+1 = 2.000.000 lei (cost) – 12.500 lei (amortizare contabilă anul N) –
63.068 lei (amortizare contabilă anul N+1) = 1.924.432 lei
Valoare justă = 2.500.000 lei
14
Diferență pozitivă din reevaluare = 2.500.000 lei – 1.924.432 lei = 575.568 lei
75.568 lei 2812 = 212 75.568 lei

Și
575.568 lei 212 = 1052 575.568 lei
Calculul impozitelor amânate:

Valoare contabilă = Valoare reevaluată = 2.500.000 lei
Amortizare fiscală N+1 = 2.000.000 lei (cost) / 25 ani (durată de viață utilă fiscală) = 80.000 lei (aceeași ca în
anul N)
Bază fiscală = 2.000.000 lei (cost) – 13.333 lei (amortizare fiscală anul N) – 80.000 lei (amortizare fiscală anul
N+1) = 1.906.667 lei
Valoarea contabilă a activului = 2.500.000 lei > Baza fiscală a activului = 1.906.667 lei, deci rezultă o
diferență temporară impozabilă = 2.500.000 lei – 1.906.667 lei = 593.333 lei, care va determina o datorie de
impozit amânat necesară = 593.333 lei x 16% = 94.933 lei.
Datorie de impozit amânat existentă la sfârșitul anului N = 133 lei
Datoria de impozit amânat de contabilizat în anul curent = 94.933 lei – 133 lei = 94.800 lei, recunoscută astfel:
– pe seama capitalurilor proprii = 575.568 lei diferența pozitivă din reevaluare x 16% = 92.091 lei;
– pe seama cheltuielilor, restul de 94.800 lei – 92.091 lei = 2.709 lei.
92.091 lei 1034 = 4412/datorie 94.800 lei

2.709 lei 692
15
INSTRUMENTE FINANCIARE
IAS 32 Instrumente financiare: prezentare si descriere
IFRS 7 Instrumente financiare: prezentare
IFRS 9 Instrumente financiare
OBIECTIVE:
1. Active financiare evaluate la cost amortizat.

2. Active financiare evaluate la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global.
3. Active financiare evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere.
4. Metode de evaluare - data încheierii tranzacției și data decontării
5. Evaluarea datoriilor financiare la cost amortizat
IFRS 9 introduce o nouă abordare privind clasificarea activelor financiare, determinată de modelul de afaceri al entității,
adică modul în care o entitate își gestionează activele financiare pentru a genera fluxuri de trezorerie, și de fluxurile de
trezorerie contractuale reprezentând exclusiv plăți ale principalului și ale dobânzii aferente valorii principalului datorat,
eliminând categoriile de clasificare a activelor financiare prevăzute în IAS 39.
Noua clasificare cuprinde trei categorii principale de active financiare:
 evaluate la costul amortizat, dacă (a) activul financiar este deținut în cadrul unui model de afaceri al cărui
obiectiv este de a deține active financiare în vederea colectării de fluxuri de trezorerie contractuale și (b)
termenele contractuale ale activului financiar dau naștere la fluxuri de trezorerie care sunt exclusiv plăți ale
principalului și ale dobânzii aferente valorii principalului datorat;
 evaluate la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global, dacă (a) activul financiar este deținut în
cadrul unui model de afaceri al cărui obiectiv se realizează atât prin colectarea fluxurilor de trezorerie
contractuale, cât și prin vânzarea activelor financiare și (b) termenele contractuale ale activului financiar dau
naștere la fluxuri de trezorerie care sunt exclusiv plăți ale principalului și ale dobânzii aferente valorii
principalului datorat;
 evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, dacă nu sunt evaluate la costul amortizat sau la valoarea justă
prin alte elemente ale rezultatului global. O entitate poate face o alegere irevocabilă la recunoașterea inițială în
cazul anumitor investiții în instrumente de capitaluri proprii care altminteri ar fi evaluate la valoarea justă prin
profit sau pierdere de a prezenta modificările ulterioare ale valorii juste în alte elemente ale rezultatului
global. Instrumentele de capital sunt întotdeauna evaluate la valoarea justă, iar societatea poate face o alegere
irevocabilă de a prezenta modificările valorii juste în alte elemente ale rezultatului global, cu condiția ca
instrumentul să nu fie deținut pentru tranzacționare.
16
EXEMPLUL 1
Societatea Alfa se angajează să cumpere la data de 01.12.N un activ financiar pentru suma de 1.000 lei,
care reprezintă valoarea justă la data încheierii contractului. La data de 31.12.N, valoarea justă se
modifică la 1.200 lei, iar la data de 01.01.N+1 (data decontării), valoarea justă devine 1.300 lei.
Metoda de evaluare utilizată este data încheierii tranzacției.

Cazul I. Activul financiar este evaluat la cost amortizat.
Cazul II. Activul financiar este evaluat la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global.
Cazul III. Activul financiar este evaluat la valoarea justă prin profit sau pierdere.
SE CERE:
Știind că societatea Alfa aplică IFRS prezentați impactul acestor tranzacții în situațiile financiare ale
anilor N și N+1.
REZOLVARE:
Cazul I. Activul financiar este evaluat la cost amortizat:

(a)La 01.12.N se recunoaște activul financiar la costul său de 1.000 lei:
1.000 lei 265 = 462 1.000 lei
Alte titluri imobilizate Creditori diverși
(b)La 31.12.N nu se înregistrează modificarea de valoare justă, activul financiar fiind în continuare evaluat la
costul său amortizat.
Deci la sfârșitul anului N va figura în activul bilanțier un activ financiar în valoare de 1.000 lei,
neexistând impact în contul de profit și pierdere.
(c)La 01.01.N+1 (data decontării) se plătește doar datoria. Similar,nu se înregistrează modificarea de valoare
justă, activul financiar fiind în continuare evaluat la costul său amortizat.
1.000 lei 462 = 5121 1.000 lei
Creditori diverși Conturi la bănci
în lei
Deci la sfârșitul anului N+1 va figura în activul bilanțier un activ financiar în valoare de 1.000 lei,
neexistând impact în contul de profit și pierdere.
Cazul II. Activul financiar este evaluat la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global:
(a) La 01.12.N se recunoaște activul financiar la costul său de 1.000 lei:

1.000 lei 265 = 462 1.000 lei
(b) La 31.12.N se efectuează evaluarea la noua valoare justă, diferența în plus care majorează valoarea
activului financiar fiind recunoscută în capitalurile proprii.
Diferență de valoare justă de recunoscut în capitalurile proprii = 1.200 lei – 1.000 lei = 200 lei
17
200 lei 265 = 1035 200 lei
Alte titluri Diferenţe din modificarea valorii
imobilizate juste a activelor financiare evaluate
la valoarea justă prin alte elemente
ale rezultatului global
Deci la sfârșitul anului N va figura în activul bilanțier un activ financiar în valoare de 1.200 lei, și în
capitalurile proprii diferența de valoare justă de 200 lei. Nu există impact în contul de profit și pierdere.
(c) La 01.01.N+1 (data decontării) se efectuează evaluarea la noua valoare justă, diferența în plus care
majorează valoarea activului financiar fiind recunoscută tot în capitalurile proprii.
Diferență de valoare justă de recunoscut în capitalurile proprii = 1.300 lei – 1.200 lei = 100 lei:
100 lei 265 = 1035 100 lei

Deci la sfârșitul anului N+1 va figura în activul bilanțier un activ financiar în valoare de 1.300 lei, și în
capitalurile proprii diferența de valoare justă totală în cei 2 ani de 300 lei. Nu există impact în contul de
profit și pierdere.
Decontarea datoriei nu are impact în contul de profit și pierdere:
1.000 lei 462 = 5121 1.000 lei
în lei
Cazul III. Activul financiar este evaluat la valoarea justă prin profit sau pierdere:
(a)La 01.12.N se recunoaște activul financiar la costul său de 1.000 lei:
1.000 lei 265 = 462 1.000 lei
(b) La 31.12.N se efectuează evaluarea la noua valoare justă, diferența în plus care majorează valoarea
activului financiar fiind recunoscută în contul de profit și pierdere ca venit financiar:
Diferență de valoare justă de recunoscut în contul de profit și pierdere = 1.200 lei – 1.000 lei = 200 lei:
200 lei 265 = 7622 200 lei
Alte titluri imobilizate Câștiguri aferente
activelor și datoriilor financiare
desemnate ca fiind
evaluate la valoarea justă
prin profit sau pierdere
18
Deci la sfârșitul anului N va figura în activul bilanțier un activ financiar în valoare de 1.200 lei, și în
contul de profit și pierdere un venit egal cu diferența de valoare justă de 200 lei.
(c) La 01.01.N+1 (data decontării) se efectuează evaluarea la noua valoare justă, diferența în plus care
majorează valoarea activului financiar fiind recunoscută tot în contul de profit și pierdere ca venit financiar.
Diferență de valoare justă de recunoscut în contul de profit și pierdere = 1.300 lei – 1.200 lei = 100 lei
100 lei 265 = 7622 100 lei
desemnate ca fiind
contul de profit și pierdere un venit financiar egal cu 100 lei
Decontarea datoriei nu are impact în contul de profit și pierdere:
1.000 lei 462 = 5121 1.000 lei
în lei
EXEMPLUL 2
Societatea Alfa se angajează să cumpere la data de 01.12.N un activ financiar pentru suma de 1.000 lei,
care reprezintă valoarea justă la data încheierii contractului. La data de 31.12.N, valoarea justă se
modifică la 1.200 lei, iar la data de 01.01.N+1 (data decontării), valoarea justă devine 1.300 lei.
Metoda de evaluare utilizată este metoda de recunoaștere la data decontării.
Cazul I. Activul financiar este evaluat la cost amortizat.

Cazul II. Activul financiar este evaluat la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global.
Cazul III. Activul financiar este evaluat la valoarea justă prin profit sau pierdere.
SE CERE:
Știind că societatea Alfa aplică IFRS prezentați impactul acestor tranzacții în situațiile financiare ale
anilor N și N+1.
REZOLVARE:
Cazul I. Activul financiar este evaluat la cost amortizat:
(a) La 01.12.N, data tranzacționării, nu se recunoaște activ financiar, acesta fiind recunoscut la data
decontării.
(b) La 31.12.N activul financiar nefiind recunoscut nu se înregistrează modificarea de valoare justă.
La sfârșitul anului N nu există impact nici în bilanț nici în contul de profit și pierdere.
19
(c) La 01.01.N+1 (data decontării) se recunoaște în bilanț activul financiar la costul de 1.000 lei. Deci acesta
va figura în bilanțul anului N+1:
1.000 lei 265 = 5121 1.000 lei
Alte titluri imobilizate Conturi la bănci în lei
Cazul II. Activul financiar este evaluat la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global:
(a)La 01.12.N, data tranzacționării, nu se recunoaște activ financiar, acesta fiind recunoscut la data decontării.
(b) La 31.12.N se efectuează reevaluarea la noua valoare justă, fără a se înregistra instrumentul financiar
propriu-zis, ci doar creanța aferentă modificării de valoare. Diferența de valoare justă se recunoaște în
capitalurile proprii.
Diferență de valoare justă de recunoscut în capitalurile proprii = 1.200 lei – 1.000 lei = 200 lei:
200 lei 2678 = 1035 200 lei

Alte creanțe Diferenţe din modificarea valorii
(c) La 01.01.N+1 (data decontării) se înregistrează recunoașterea activului financiar la costul de 1.000 lei
plus modificările de valoare justă astfel: 200 lei anularea creanței de mai sus și diferența de 100 este
recunoscută în capitalurile proprii:
(c1) Recunoașterea activului și decontarea datoriei:
1.000 lei 265 = 5121 1.000 lei
Alte titluri imobilizate Conturi la bănci
în lei
(c2) Reevaluarea activului la valoarea justă de 1.200 lei:

200 lei 265 = 2678 200 lei
Alte titluri imobilizate Alte creanțe imobilizate
(c3) Reevaluarea activului la valoarea justă de 1.300 lei, diferența de 100 lei fiind recunoscută în capitalurile
proprii:
100 lei 265 = 1035 100 lei
capitalurile proprii diferența de valoare justă de 100 lei. Nu există impact în contul de profit și pierdere.
Decontarea datoriei nu are impact în contul de profit și pierdere.
20
Cazul III. Activul financiar este evaluat la valoarea justă prin profit sau pierdere:
(a) La 01.12.N, data tranzacționării, nu se recunoaște activ financiar, acesta fiind recunoscut la data
decontării.
(b) La 31.12.N se efectuează reevaluarea la noua valoare justă, fără a se înregistra instrumentul financiar
propriu-zis, ci doar creanța aferentă modificării de valoare. Diferența de valoare justă se recunoaște contul de
profit și pierdere ca venit financiar.
Diferență de valoare justă de recunoscut în contul de profit și pierdere = 1.200 lei – 1.000 lei = 200 lei:
200 lei 2678 = 7622 200 lei
Alte creanțe imobilizate Câștiguri aferente
desemnate ca fiind
(c) La 01.01.N+1 (data decontării) se înregistrează recunoașterea activului financiar la costul de 1.000 lei
plus modificările de valoare justă astfel: 200 lei anularea creanței de mai sus și diferența de 100 este
recunoscută în contul de profit și pierdere ca venit financiar.
(c1) Recunoașterea activului și decontarea datoriei:
1.000 lei 265 = 5121 1.000 lei
Alte titluri imobilizate Conturi la bănci
în lei
(c2) Reevaluarea activului la valoarea justă de 1.200 lei:

200 lei 265 = 2678 200 lei
Alte titluri imobilizate Alte creanțe imobilizate
(c3) Reevaluarea activului la valoarea justă de 1.300 lei, diferența de 100 lei fiind recunoscută în contul de
profit și pierdere:
100 lei 265 = 7622 100 lei
desemnate ca fiind
în contul de profit și pierdere un venit financiar pentru diferența de valoare justă de 100 lei.
Decontarea datoriei nu are impact în contul de profit și pierdere.
21
EXEMPLUL 3
La data de 07.12.N, societatea Alfa achiziționează 1.000 de acțiuni la un preț de 9 lei/acțiune. Costurile
de tranzacționare reprezintă 1% din valoarea acțiunilor achiziționate. Evoluția valorii acțiunilor este
următoarea: la 31.12.N, valoarea justă pe acțiune este de 8 lei/acțiune; la 31.01.N+1, valoarea justă pe
acțiune este de 12 lei/acțiune. Entitatea intenționează să tranzacționeze acțiunile în viitorul apropiat
urmărind obținerea de profit pe termen scurt. Ca atare, ea clasifică acțiunile achiziționate în categoria
active financiare la valoarea justă prin profit sau pierdere (alte investitii pe termen scurt). Acțiunea
achiziționată este cotată pe o piață reglementată, iar entitatea a concluzionat conform politicilor
proprii că piața este activă și că reprezintă și piața principală de tranzacționare, conform prevederilor
IFRS 13. La data de 28.02.N+1, Alfa încheie un contract de vânzare a acțiunilor la un preț de 15
lei/acțiune.
SE CERE:
Știind că societatea Alfa aplică IFRS, prezentați impactul evaluărilor și al tranzacțiilor de mai sus în
situațiile financiare ale anilor N și N+1.
REZOLVARE:
(a) La data de 07.12.N acțiunile sunt recunoscute la costul de = 1.000 acțiuni x 9 lei/acțiune = 9.000 lei.
Costurile de tranzacționare = 9.000 lei x 1% = 90 lei se recunosc drept cheltuială în contul de profit și
pierdere.
9.000 lei 5081.1 = 509.1 9.000 lei
Alte titluri de plasament / Vărsăminte de efectuat
Acțiuni cotate pentru investițiile
deținute în vederea pe termen scurt /
tranzacționării Acțiuni cotate
deținute în vederea
tranzacționării
și
90 lei 622.1 = 509.1 90 lei
Cheltuieli privind Vărsăminte de efectuat
comisioanele și onorariile / pentru investițiile
Tranzacții cu valori mobiliare pe termen scurt /
pe o piață reglementată Acțiuni cotate
deținute în vederea
tranzacționării
(b) La data de 31.12.N se înregistrează minusul de valoare justă (1.000 acțiuni x (8 lei/ acțiune – 9
lei/acțiune) = (1.000 lei) ca o cheltuială financiară în contul de profit și pierdere.
Acțiunile vor figura în bilanțul anului cu valoarea de 8.000 lei
1.000 lei 6611 = 5081.1 1.000 lei
Pierderi aferente Alte titluri de plasament /
activelor și datoriilor financiare Acțiuni cotate
deținute în vederea deținute în vederea
22
tranzacționării tranzacționării
(d) La data de 31.01.N+1 se înregistrează plusul de valoare justă (1.000 acțiuni x (12 lei/acțiune – 8
lei/acțiune) = 4.000 lei ca un venit financiar în contul de profit și pierdere.
4.000 lei 5081.1 = 7621 4.000 lei
Alte titluri de plasament / Câștiguri aferente
Acțiuni cotate activelor și datoriilor financiare
(e) La data de 28.02.N+1 se înregistrează plusul de valoare justă (1.000 acțiuni x (15 lei/acțiune – 12
lei/acțiune) = 3.000 lei tot ca un venit financiar în contul de profit și pierdere.
3.000 lei 5081.1 = 7621 3.000 lei
Alte titluri de plasament / Câștiguri aferente
Acțiuni cotate activelor și datoriilor financiare
EXEMPLUL 4
La data de 31.12.N, societatea Alfa achiziționează de pe piața de capital 1.000 de acțiuni la prețul de
3.000 lei/acțiune. Comisionul de tranzacționare este de 1% din valoarea tranzacției. Conform politicilor
contabile adoptate, Alfa clasifică acțiunile achiziționate în categoria activelor financiare disponibile în
vederea vânzării și le evaluează la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global. Acțiunile sunt
cotate pe o piață reglementată, iar entitatea a concluzionat conform politicilor proprii că piața este activă
și că reprezintă piața principală de tranzacționare, conform prevederilor IFRS 13.
La data de 31.01.N+1, cotația de piață pe acțiune este de 3.100 lei/acțiune.
La data de 28.02.N+1, cotația de piață pe acțiune este de 2.900 lei/acțiune. Pe baza politicilor contabile
adoptate, Alfa consideră că nu există indicii că acțiunile sunt depreciate.
La data de 31.03.N+1, cotația de piață pe acțiune este de 3.200 lei/acțiune.
La data de 08.04.N+1, acțiunile sunt vândute la prețul de 3.250 lei/acțiune.
SE CERE:
Știind că societatea Alfa aplică IFRS, prezentați impactul evaluărilor și al tranzacțiilor de mai sus în
situațiile financiare ale anilor N și N+1.
REZOLVARE:
(a) La data de 31.12.N se recunosc acțiunile disponibile în vederea vânzării la costul de = 1.000 acțiuni x
3.000 lei/acțiune = 3.000.000 lei.
3.000.000 lei 2613 = 2691 3.000.000 lei

Titluri disponibile in Vărsăminte de
vederea vanzarii efectuat privind
acţiunile deţinute la
filiale
(b) Costurilor de tranzacționare = 3.000.000 lei x 1% = 30.000 lei se include în costul acțiunilor.
23
30.000 lei 2613 = 2691 30.000 lei
Titluri evaluate la Vărsăminte de
valoarea justă prin efectuat privind
alte elemente ale acţiunile deţinute la
rezultatului global filiale
Deci în bilanțul de la sfârșitul anului N acțiunile vor figura cu valoarea de 3.000.000 lei + 30.000 lei =
3.030.000 lei
Cost unitar = 3.030.000 lei/1.000 acțiuni = 3.030 lei/acțiune
(c) La data de 31.01.N+1 se înregistrează plusul de valoare justă (1.000 acțiuni x 3.100 lei/acțiune –
(3.000.000 lei + 30.000 lei) = 70.000 lei în capitalurile proprii.
70.000 lei 2613 = 1035 70.000 lei

Titluri evaluate la Diferenţe din modificarea valorii
valoarea justă prin alte juste a activelor financiare
elemente ale evaluate la valoarea justă prin
rezultatului global alte elemente ale rezultatului
global
La această dată valoarea acțiunilor este = 3.030.000 lei + 70.000 lei = 3.100.000 lei
Componenta de capitaluri proprii = 70.000 lei
(d)La data de 28.02.N+1 se înregistrează minusul de valoare justă (1.000 acțiuni x (2.900 lei/acțiune –
3.100 lei/acțiune) = (200.000 lei) prin diminuarea capitalurilor proprii.
200.000 lei 1035 = 2613 200.000 lei
Diferenţe din Titluri evaluate la valoarea justă
modificarea valorii prin alte elemente ale rezultatului
juste a activelor global
financiare evaluate la
valoarea justă prin alte
elemente ale
rezultatului global
La această dată valoarea acțiunilor este = 3.100.000 lei - 200.000 lei = 2.900.000 lei
Componenta de capitaluri proprii = 70.000 lei – 200.000 lei = (130.000 lei)
(e)La data de 31.03.N+1 se înregistrează plusul de valoare justă (1.000 acțiuni x 3.200 lei/acțiune – 2.900
lei/acțiune) = 300.000 lei creșterea capitalurilor proprii
300.000 lei 2613 = 1035 300.000 lei
global
24
Componenta de capitaluri proprii = (130.000 lei) + 300.000 = 170.000
(f) La data de 08.04.N+1 se înregistrează plusul de valoare justă (1.000 acțiuni x (3.250 lei/acțiune – 3.200
lei/acțiune = 50.000 lei prin creșterea capitalurilor proprii
50.000 lei 2613 = 1035 50.000 lei

global
Componenta de capitaluri proprii = 170.000 lei + 50.000 = 220.000
(f)Vânzarea:
3.250.000 le 461.1 = 7641 3.250.000 lei
Debitori diverși / Venituri din imobilizări
Debitori din tranzacții financiare cedate
pentru operațiuni în
nume propriu pe piața
reglementată
și
3.250.000 le 6641 = 2613 3.250.000 lei
Cheltuieli privind Titluri evaluate la valoarea justă
imobilizările financiare prin alte elemente ale
cedate rezultatului global
Odată cu vânzarea se transferă componenta de capital propriu de 220.000 în contul de profit sau pierdere și se
recunoaște un venit financiar.
Sold 1035 = (70.000 lei – 200.000 lei + 300.000 lei + 50.000 = 220.000 lei):
220.000 lei 1035 = 7623 220.000 lei

Diferenţe din Venituri aferente activelor
modificarea valorii financiare evaluate la valoarea
juste a activelor justă prin alte elemente ale
financiare evaluate la rezultatului global
valoarea justă prin alte
elemente ale
rezultatului global
25
EXEMPLUL 5
La data de 01.01.N, o entitate emite 1.000 de obligațiuni convertibile la valoarea nominală de 300
lei/obligațiune, cu scadența la data de 31.12.N+4 și cupon plătibil anual de 10%. Obligațiunile sunt
convertibile în acțiuni ordinare, raportul de conversie fiind de 4 acțiuni/obligațiune. Rata dobânzii
pentru un împrumut echivalent pe 5 ani, fără opțiunea de conversie, este de 12%.
La data de 31.12.N+1, deținătorii a 400 de obligațiuni își exercită opțiunea de conversie. Valoarea
nominală a unei acțiuni este de 10 lei/acțiune.
SE CERE:
Știind că societatea aplica IFRS:
a) Precizați cum se alocă valoarea contabilă a împrumutului obligatar
b) Evaluați datoria financiară la cost amortizat
c) Determinați datoria față de acționari ca urmare a conversiei.
d) Evaluați componenta de datorie rămasă
REZOLVARE:
(a) Alocarea valorii contabile a împrumutului obligatar:
Dobânda anuală a împrumutului obligatar = 1.000 obligațiuni x 300 lei/obligațiune x 10% = 30.000 lei
Valoarea actualizată a dobânzilor la rata de 12% pentru cei 5 ani = 30.000 lei / (1 + 12%) 1 + 30.000 lei / (1 +
12%)2 + 30.000 lei / (1 + 12%)3 + 30.000 lei / (1 + 12%)4 + 30.000 lei / (1 + 12%)5 = 108.143,28 lei
Valoare principal = 1.000 obligațiuni x 300 lei/obligațiune = 300.000 lei
Valoarea actualizată a principalului datorat peste 5 ani actualizat la 12% = 300.000 lei / (1 + 12%)5 =
170.228,05 lei
Total componentă datorie = 108.143,28 lei + 170.228,05 lei = 278.371,33 lei
Valoarea componentei de capitaluri proprii = 300.000 lei (valoarea împrumutului obligatar) – 278.371,33 lei
(total componentă datorie) = 21.628,67 lei
(b) Evaluarea datoriei financiare la cost amortizat:
Pentru anii N, N+1, N+2 și N+3, fluxul de numerar este reprezentat de cheltuiala cu dobânda = 1.000
obligațiuni x 300 lei/obligațiune x 10% = 30.000 lei.
În anul N+4, fluxul de numerar este de 30.000 lei (cheltuială cu dobânda) + 300.000 lei (valoarea totală a
împrumutului) = 330.000 lei.
- lei -
An Cost amortizat la Cheltuială cu dobânda Flux de Cost amortizat la sfârșitul anului
începutul anului numerar
N 278.371,33 278.371,33 x 12% = 30.000 278.371,33 + 33.404,55 –
33.404,55 30.000,00 = 281.775,88
N+1 281.775,88 281.775,88 x 12% = 30.000 281.775,88 + 33.813,10 –

33.813,10 30.000,00 = 285.588,99
N+2 285.588,99 285.588,99 x 12% = 30.000 285.588,99 + 34.270,67 –

34.270,67 30.000,00 = 289.859,67
26
N+3 289.859,67 289.859,67 x 12% = 30.000 289.859,67 + 34.783,16 –
34.783,16 30.000,00 = 294.642,83
N+4 294.642,83 294.642,83 x 12% = 330.000 294.642,83 + 35.357,14 –

35.357,14 330.000,00 = 0
(1) Emiterea împrumutului:

300.000 lei 461 = % 300.000,00 lei
Debitori diverși 161 278.371,33 lei
Împrumuturi din emisiuni
de obligațiuni
1032 21.628,67 lei
Componenta de capitaluri proprii a
instrumentelor financiare compuse
(2) Recunoașterea dobânzii aferente anului N:

33.404,55 lei 666 = % 33.404,55 lei
Cheltuieli privind 161 3.404,55 lei
dobânzile Împrumuturi din emisiuni
de obligațiuni
1681 30.000,00 lei
Dobânzi aferente împrumuturilor
din emisiuni de obligațiuni
Și plata dobânzii pentru anul N:

30.000 lei 1681 = 5121 30.000 lei
Dobânzi aferente Conturi la bănci
împrumuturilor în lei
din emisiuni de obligațiuni
(c) Determinați datoria față de acționari ca urmare a conversiei

La data de 31.12.N+1, deținătorii a 400 de obligațiuni își exercită opțiunea de conversie:
4 acțiuni...................................... 1 obligațiune
X acțiuni .................................... 400 obligațiuni
Deci numărul de acțiuni emise se calculează astfel:
X = 4 acțiuni x 400 obligațiuni / 1 obligațiune = 1.600 acțiuni
27
Valoarea nominală a unei acțiuni = 10 lei/acțiune
Creștere de capital social = 1.600 acțiuni x 10 lei/acțiune = 16.000 lei
La data de 31.12.N+1, costul amortizat pentru cele 1.000 de obligațiuni este 285.588,99 lei:
1.000 obligațiuni ........................ cost amortizat 285.588,99 lei
400 obligațiuni convertite .......... cost amortizat X lei
X = 285.588,99 lei x 400 obligațiuni / 1.000 obligațiuni = 114.235,59 lei
Datorie față de acționari = 114.235,59 lei
Prime de conversie a obligațiunilor în acțiuni = 114.235,59 lei – 16.000 lei = 98.235,59 lei
114.235,59 lei 456 = % 114.235,59 lei
Decontări cu acționarii 1012 16.000,00 lei
privind capitalul Capital subscris vărsat
1044 98.235,59 lei
Prime de conversie
a obligațiunilor în acțiuni
Și decontarea datoriei:
114.235,59 lei 161 = 456 114.235,59 lei
Împrumuturi Decontări cu acționarii
din emisiuni de obligațiuni privind capitalul
(d) Evaluarea componentei de datorie rămase:

Pentru anii N+2 și N+3, fluxul de numerar este reprezentat de cheltuiala cu dobânda.
Număr de obligațiuni rămase = 1.000 obligațiuni – 400 obligațiuni convertite în acțiuni = 600 obligațiuni
Cheltuială cu dobânda = 600 obligațiuni x 300 lei/obligațiune x 10% = 18.000 lei
În anul N+4, fluxul de numerar este de 18.000 lei (cheltuială cu dobânda) + 180.000 lei (valoarea rămasă a
împrumutului obligatar = 600 obligațiuni x 300 lei/obligațiune) = 198.000 lei.
Pentru anul N+2, costul amortizat la începutul perioadei = 285.588,99 lei (cost amortizat la sfârșitul anului
N+1) – 114.235,59 lei (costul amortizat al obligațiunilor convertite în acțiuni) = 171.353,4 lei.
- lei -
N+2 171.353,40 171.353,40 x 12% = 18.000 171.353,40 + 20.562,40 – 18.000
20.562,40 = 173.915,80
N+3 173.915,80 173.915,80 x 12% = 18.000 173.915,80 + 20.869,89 – 18.000
20.869,89 = 176.785,70
N+4 176.785,70 176.785,70 x 12% = 198.000 176.785,70 + 21.214,28 –
21.214,28 198.000,00 = 0
28
IFRS 1 APLICAREA PENTRU PRIMA DATĂ A IFRS
OBIECTIVE:
1. Retratarea datelor la momentul aplicării pentru prima dată a IFRS – efectul trecerii
la IFRS
2. Calculul impozitului amânat aferent retratării
EXEMPLUL 1
Societatea Pumpkin S.A. aplică reglementările contabile naţionale (GAAP-urile), iar începând cu 1
ianurie 20N3 societatea va trece la aplicarea IFRS-urilor. Cota de impozit pe profit 30%. Se cunosc
următoarele date:
a. cheltuielile asociate activităţii de dezvoltare de noi produse sunt în valoare de 256.000 lei, şi sunt
incluse în contul de profit şi pierdere în perioada în care aceste costuri sunt înregistrate, respectându-se
principiul prudenţei. Conform IAS 38 Active necorporale aceste cheltuieli se califică pentru
recunoaştere în bilanţ.
b. cheltuielile de finanţare aferente unor împrumuturi specifice în sumă de 887.000 lei au fost
recunoscute drept cheltuieli. Conducerea trebuie sa aplice tratamentul prevăzut de IAS 23 şi să
capitalizeze costurile împrumuturilor care sunt direct atribuibile achiziţiei, construcţiei şi producţiei de
active pe termen lung.
c. societatea a utilizat rate de amortizare fiscală care sunt semnificativ diferite faţă de perioadele de
viaţă utile ale activelor. Amortizarea fiscală a fost mai mare decât amortizarea calculată în funcţie de
durata utilă de viaţă. Diferenţa de amortizare ar fi de 1.134.000 lei
d. utilajul A are o valoare contabilă de 6.150.000 lei Există o ajustare pentru depreciere în sumă de
213.000 lei nerecunoscuta in contabilitate pentru ca s-a aplicat tratamentul fiscal specific GAAP.
e. cheltuielile cu reparaţiile aferente utilajului B în sumă de 135.000 lei au fost capitalizate în costul
activului cu toate că nu au majorat capacitatea acestuia de a genera beneficii economice viitoare.
f. cheltuielile indirecte fixe de producţie au fost înregistrate în cheltuielile perioadei integral, fără a se
introduce o cotă-parte calculată raţional în costul stocurilor. Costurile fixe totale 7.815.000 lei, nivelul
normal al activităţii 11.700 bucăţi, producţia efectiv obţinută 10.237 de bucăţi.
SE CERE:
Stabiliţi modalitatea de retratare a datelor la momentul aplicării pentru prima dată a IFRS.
29
GAAP Efectul trecerii IFRS
Specificaţie Nota
(mii lei) la IFRS (mii lei)
Active non-curente
Terenuri şi echipamente 47.404
Fond comercial 2.285
Active necorporale 5.141
Investiţii în societăţile afiliate 2.045
Creanţe imobilizate 2.431
Investiţii în societăţi neconsolidate 872
Alte investiţii financiare 16.243
Impozit amânat de activ 0
Total 76.421
Stocuri 18.609
Creanţe comerciale şi alte creanţe 8.959
Creanţe financiare 6.261
Investiţii financiare pe termen scurt 6.949
Numerar şi echivalente de numerar 2.530
Total 43.308
TOTAL ACTIV 119.729
Capital social 5.771
Rezerve de conversie 345
Rezerve din consolidare 1.208
Rezultat reportat 8.269
Interese care nu controleaza 1.615
Total capital propriu 17.208
Credite bancare 15.886
Datorii din impozite amânate 4.600
Datorii privind pensiile 16.061
Provizioane 17.510
Total datorii non-curente 54.057
Furnizori şi alte datorii curente 35.735
Datorii curente din impozit pe profit 230
Credite bancare – rate scadente 12.224
Dividende 275
Total datorii curente 48.464
TOTAL CAPITAL ȘI DATORII 119.729
30
REZOLVARE:
a. Costurile de dezvoltare:
A existat:
6XX Cheltuieli ....= XXX 256.000
Cheltuieli de dezvoltare = Rezultat reportat 256 mii lei
Ar fi trebuit să existe:
203 Cheltuieli de dezvoltare = XXX 256.000
b. Costurile de finanțare
A existat:
666 = 1682 887.000 Imobilizări corporale = Rezultat reportat 887 mii lei
666 = 1682 887.000
231 = 721 887.000
c. Amortizare diferită:
A existat:
681 = 281 X+ 1.134.000 Amortizare = Rezultat reportat 1.134 mii lei
681 = 281 X
d. Ajustare pentru depreciere:

A existat:
- Rezultat reportat = Ajustări ptr depreciere 213 mii lei
(Potrivit IAS 36, există depreciere dacă Valoarea

contabilă > Valoarea recuperabilă = max (Valoarea justă
– costuri vânzare; Valoarea de utilitate)). Dacă ulterior
6812 = 291 213.000
activul își redobândește valoarea, deprecierea trebuie
diminuată (anulată).
e. Cheltuieli cu reparațiile
A existat:
Imobilizări corporale = 4XX 135.000
Ar fi trebuit să existe: Rezultat reportat = Imobilizări corporale 135 mii lei
611 Ch cu întreținerea și reparațiile = 4XX
135.000
f. Imputarea rațională:
Cheltuielile fixe imputate rațional = 7.815.000*10.237/11.700 =6.837.791
Diferența inclusă în plus în costul de producție este = 7.815.000 – 6.837.791 = 977.209
A existat:
6XX=XXX x+7.815.000 Stocuri= Rezultat reportat 6.837.791
31
6XX=XXX x+7.815.000
3XX=711 x+6.837.791
Rezultatul reportat = 256+887+1.134-213-135+6.837 = 952 (A) (mii lei)

Determinarea impozitului amânat
Aplicăm, regulile următoare:
Elemente Baza contabilă (BC) Bază fiscală (BF)
Diferențe
Solduri IFRS Solduri reglementări naționale
Active VC >BF DTI
VC <BF DTD
VC <BF DTI
Datorii
VC >BF DTD
Modificări de valoare
Active și datorii DTI DTD
(mii lei)
Imobilizări necorporale 256 256
Imobilizări corporale 887+1.134-213-135=1673 1673
Stocuri 6837 6838

Total 8.767
În cazul unei cote de 30% a impozitului pe profit, avem:

Valoarea datoriei din impozite amânate este de 30%*8.767 mii lei = 2630,1 mii lei (B)
Înregistrarea impozitului pe profit amânat se realizează astfel:

- 117 (Rezultat reportat) = Datoria din impozite amânate 2630,1
După modificările la nivelul contului 117 Rezultat reportat, valoarea acestuia este: 8.269 (Sold initial) +952
(A) – 2630,1 (B) = 6136,9 mii lei
SAU
32
Situatia contului 117:
Rez reportat 117

Nota debit credit Nota
d 213 mii lei 256 mii lei a
e 135 mii lei 887 mii lei b
1.134 mii lei c
6.837 mii lei f
348 mii lei 9.114 mii lei
SFC 8.767 mii lei
2.630 mii lei
(impozit amanat)
SFC 6.137 mii lei
Impozit amanat aferent retratarii

30% x 8.767 mii lei = 2.630 mii lei
2.630 mii lei 117 = 4412 2.630 mii lei
Rez reportat net = 8.766 mii lei - 2.630 mii lei = 6.137 mii lei
33
GAAP Efectul trecerii IFRS
Specificaţie Nota
(mii lei) la IFRS (mii lei)
Active non-curente
Terenuri şi echipamente b., c., 887.000 +1.134.000
d., e. -213.000 -135.000 =
47.404 49.077
+ 1.673.000 =
1.673 mii lei
Fond comercial 2.285 2.285
Active necorporale a. + 256.000 =
5.141 5.397
256 mii lei
Investiţii în societăţile afiliate 2.045 2.045
Creanţe imobilizate 2.431 2.431
Investiţii în societăţi neconsolidate 872 872
Alte investiţii financiare 16.243 16.243
Impozit amânat de activ 0 0
Total active non-curente 76.421 1929 78.350
Stocuri f. +6.837.791 =
18.609 25.446
6.838 mii lei
Creanţe comerciale şi alte creanţe 8.959 8.959
Creanţe financiare 6.261 6.261
Investiţii financiare pe termen scurt 6.949 6.949
Numerar şi echivalente de numerar 2.530 2.530
Total active curente 43.308 6.838 50.145
TOTAL ACTIV 119.729 8.767 128.495
Capital social 5.771 5.771
Rezerve de conversie 345 345
Rezerve din consolidare 1.208 1.208
Rezultat reportat + 6.136.754 =
8.269 14.406
6.137 mii lei
Interese care nu controleaza 1.615 1.615
Total capital propriu 17.208 6.137 23.345
Credite bancare 15.886 15.886
Datorii din impozite amânate + 2.630.037 =
4.600 7.230
2.630 mii lei
Datorii privind pensiile 16.061 16.061
Provizioane 17.510 17.510
Total datorii non-curente 54.057 2.630 56.687
Furnizori şi alte datorii curente 35.735 35.735
Datorii curente din impozit pe profit 230 230
Credite bancare – rate scadente 12.224 12.224
Dividende 275 275
Total datorii curente 48.464 0 48.464
TOTAL CAPITAL ȘI DATORII 119.729 8.767 128.496
34

Studii de Caz - Datorii - Solutii 15.09

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studii de Caz - Datorii - Solutii 15.09

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

STANDARDE

1. Analiza criteriilor privind recunoașterea provizioanelor și a datoriilor contingente

c) O întreprindere este acţionată în justiţie de un angajat pentru despăgubiri legate de un accident de

d) Un producător oferă garanţie la produsele vândute. Prin contractul de vânzare el se angajează să

IAS 37, paragraful 39.

a) Valoarea estimată a provizionului:

N N+1 N+2 N+3

Costurile îndatorării se vor recunoaște astfel in anul N:

20.000 lei 6812 = 1511 20.000 lei

1.400 lei 6812 = 1512 1.400 lei

a) Analizaţi, conform IAS 37, în ce măsură contractul este oneros;

a) Analiza condiţiilor de recunoaştere:

1. Recunoașterea veniturilor din contractele cu clienții

Cost mentenanță pentru 3 ani = 3 ani x 60.000 lei/an = 180.000 lei

Situatia pozitiei fin

Profit 2.980 lei

Situatia rez global

pas 1. Existenta unui contract din care reiese beneficiarul si prestatorul.

pas 4. Prezentare in situatiile financiare

Situatia pozitiei fin

Profit 3.240 lei

Situatia rez global

Cost 7.710 lei

1. Diferențe temporare –deductibile și impozabile și diferențe permanente

Valoare contabilă a creanţei = 100

Valoare contabilă a datoriei = 100

Valoarea netă contabilă = 140.000 lei

(a)Situație contabilă activ:

Testul de depreciere la sfârșitul anului N:

2.500 lei 6811 = 2913 2.500 lei

(b) Calculul impozitelor amânate:

592 lei 4412/Creanta = 792 592 lei

12.500 lei 6811 = 2812 12.500 lei

Calculul impozitelor amânate:

133 lei 692 = 4412/datorie 133 lei

63.068 lei 6811 = 2812 63.068 lei

75.568 lei 2812 = 212 75.568 lei

Calculul impozitelor amânate:

92.091 lei 1034 = 4412/datorie 94.800 lei

1. Active financiare evaluate la cost amortizat.

Metoda de evaluare utilizată este data încheierii tranzacției.

Cazul I. Activul financiar este evaluat la cost amortizat:

(a) La 01.12.N se recunoaște activul financiar la costul său de 1.000 lei:

100 lei 265 = 1035 100 lei

Cazul I. Activul financiar este evaluat la cost amortizat.

Cazul I. Activul financiar este evaluat la cost amortizat:

200 lei 2678 = 1035 200 lei

(c2) Reevaluarea activului la valoarea justă de 1.200 lei:

(c2) Reevaluarea activului la valoarea justă de 1.200 lei:

Decontarea datoriei nu are impact în contul de profit și pierdere.

3.000.000 lei 2613 = 2691 3.000.000 lei

70.000 lei 2613 = 1035 70.000 lei

50.000 lei 2613 = 1035 50.000 lei

220.000 lei 1035 = 7623 220.000 lei

N+1 281.775,88 281.775,88 x 12% = 30.000 281.775,88 + 33.813,10 –

N+2 285.588,99 285.588,99 x 12% = 30.000 285.588,99 + 34.270,67 –

N+4 294.642,83 294.642,83 x 12% = 330.000 294.642,83 + 35.357,14 –

(1) Emiterea împrumutului:

(2) Recunoașterea dobânzii aferente anului N:

Și plata dobânzii pentru anul N:

(c) Determinați datoria față de acționari ca urmare a conversiei

(d) Evaluarea componentei de datorie rămase:

d. Ajustare pentru depreciere:

(Potrivit IAS 36, există depreciere dacă Valoarea