DUMITRU SANDU

De ce sunt românii ne(multumiti)?

Întrebarile i
Semnalele care vin din partea unor sondaje foarte diferite indica o puternica diferentiere a
românilor sub aspectul starii de spirit, rezumata prin raspunsuri la întrebari de satisfactie.
Nemultumirea fata de nivelul de trai este dominanta, e adevarat. Dar daca ai sansa unor date mai
detaliate nu numai cu da si nu , atunci constati ca segmentarea starii de spirit este puternica.
Regasesti argumente pentru a sustine ca românii sunt , asa cum am notat din titlu, (ne)multumiti,
adica si multumiti si nemultumiti.
În mai 2007,conform Barometrului de Opinie Publica (BOP) patronat de Fundatia pentru o
Societate Deschisa (FSD), jumatate dintre cei intervievati asupra „felului lor de viata” erau
moderat nemultumiti. Afirmau ca „nu prea sunt multumiti” de felul în care traiesc. Aceasta este
nemultumirea majoritara. Restul, vom vedea în detaliu ceva mai târziu, este format din
„minoritari” cu diverse culori de satisfactie-insatisfactie. Cred ca mai ales acesti „minoritari” de
spatiu social, nu cultural sau politic, este util sa fie bine întelesi pentru a detecta probleme sau
directii de actiune sociala. Cine sunt cei care se abat de la modelul dominant al românului de azi,
cine sunt cei foarte nemultumiti, cei moderat multumiti sau foarte multumiti. Altfel spus, cine sunt
nefericitii, multumitii si fericitii din România acestor vremuri?
În Eurobarometrul gestionat de Comisia Europeana înregistram, pentru România, o pondere de
nemultumiti aproximativ egala cu cea de multumiti. Opinia în acest caz nu se mai cere asupra
„felului de trai” ci asupra „vietii personale în general” (Caseta 1). Fapt este ca România
înregistreaza, alaturi de Ungaria, Bulgaria , Grecia si Lituania, valorile maxime ale unui indice de
diferentiere a opiniilor de satisfactie în legatura cu propria viataii.
Al doilea fapt fundamental relevat de Eurobarometre este ca gradul de satisfactie pe care îl au
românii în raport cu propria viata este printre cele mai reduse din UE. Iarasi alaturi de bulgari si
unguri si în vecinatatea lituanienilor , letonilor si a grecilor.
Rezulta ca, în context european românii fac parte din categoria popoarelor cu nivel redus de
satisfactie fata de viata si cu mare diversitate a opiniilor legate de calitatea propriei vieti. Nivelul
mediu redus al satisfactiei deriva, în buna masura, din conditia economica de tara cu dezvoltare
economica redusa, cu un PIB-locuitor la nivelul a 35% din media UE iii . De unde vine însa
diversitatea foarte mare a opiniilor legate de satisfactia în legatura cu viata? Datele necomparative
transcultural dar comparative în timp, produse prin BOP, pot fi utile în tentativele de explicare a
diversitatii starilor de spirit ale românilor, în legatura cu tema în discutie.
A fi multumit sau nemultumit de felul în care traiesti este o stare de spirit. Altfel spus, o stare
psihica în care sunt cumulate sentimente, asteptari si evaluari care rezulta din conditii de viata
cotidiana si influenteaza o multitudine de comportamente sociale. Vazuta pe grupuri sau segmente
sociale este o stare de spirit sociala. Clasificari si interogari asupra starilor de spirit asociate cu
„felul de trai” pot fi utile din multe puncte de vedere:
• pentru diagnoza problemelor sociale, pentru identificarea surselor de disfunctionalitate în
societate asa cum apar ele la nivelul celor care efectiv dau viata interactiunilor umane din
viata cotidiana,
• pentru reconstructia stratificarii sociale traite, a grupurilor sociale diferentiate ierarhic, asa
cum se manifesta ele în, perceptii si evaluari sociale. Stratificarea sociala functie de
nivelul de viata, modul sau stilul de viata are drept componenta si stratificarea subiectiva,
rezultata din autoperceptia propriei persoane pe scala multumirii sau nemultumirii în
legatura cu „felul de trai”.

67
 • pentru întelegerea unor comportamente sociale care au la baza stari de spirit legate de
modul de trai. În ecuatiile explicative ale migratiei economice, antreprenoriatului sau
deciziilor asupra numarului de copii în familie starile de spirit ale nivelului de trai au, de
obicei, un rol important.
• pentru identificarea sensului unui decalaj major pe care România sociala îl are fata de UE.

Caseta 1.Satisfactia fata de viata în România si în UE

Un procent de 36% dintre români declarau, ca raspuns la chestionarul BOP-FSD, în

primavara anului 2007, ca sunt destul de multumiti sau foarte multumiti de „felul în care
traiesc”. Interogati pe o tematica similara, referitor la multumire fata de viata lor în
general, în cadrul Eurobarometrului (EB) finantat de Comisia Europeana , ei declarau, în
toamna anului 2006, ca sunt multumiti în proportie de 48% iv. La prima vedere,
Barometrul de Opinie Publica si Eurobarometrul indica cifre complet diferite,
inconsistente. Primele culese de catre Gallup Organization iar celelalte de catre CSOP.
Diferentele sunt efect de mod de culegere a datelor, de decalaj de timp sau de formulare
a întrebarii? Foarte probabil este vorba mai ales de frazare diferita a întrebarilor pentru
ca ambele serii de date, cele ale BOP si cele ale EB sunt consistente atunci când
comparatiile se fac în interior, în cadrul aceluiasi tip de sondaj.

La întrebarea din Eurobarometru „Pe ansamblu, cât de multumit(a) sunteti de viata dvs.
în general?” ponderea celor care s-au declarat multumiti a fost mult mai mica în
România, comparativ cu UE:
Noile state membre ale Vechile state membre ,
România UE, val 2004 UE15
48% 72% 85%
Referentii de baza în cele doua întrebari sunt diferiti, în pofida similitudinii întrebarilor.
În varianta BOP evaluarea este ceruta în legatura cu „felul de trai” iar în sondajul EB
trimiterea se face la „viata personala în general”. „Traiul” are conotatii economice sau de
nevoi de baza în mult mai mare masura decât „viata”. Un om traieste bine daca are
satisfacute nevoile materiale de baza. Acestea pot fi definite fie prin lista de cerinte fie
prin cantitatea mijloacelor de satisfacere a lor. Banii si bunurile sunt principalele
mijloace de satisfacere a nevoilor materiale de baza, legate de alimentatie si locuire. Tot
fundamentale sunt si nevoile de sanatatea dar si de viata sociala. Aceasta din urma are
multiple fatete, cea asociata cu viata de familie este însa esentiala. O persoana poate fi
nemultumita de felul de trai în primul rând în legatura cu banii, familia si sanatatea.
Desigur, joaca si alti factori dar nu în prim plan. Satisfactia cu viata are o determinare
mult mai larga , raportarea putând sa fie facuta aici si la alte nevoi decât la cele de baza,
precum cele de prestigiu, împlinire profesionala, dragoste etc. Un tânar la prima dragoste
sau la primul mare succes profesional va raspunde cu greu ca este nemultumit de viata
chiar daca material nu o duce prea bine. Optimismul intra în compozitia satisfactiei cu
viata în mult mai mare masura decât în cea a satisfactiei fata de modul de trai. Este
motivul esential pentru care la întrebarea din EB ponderea celor multumiti este mult mai
mare decât la raspunsurile din BOP.
În sprijinul afirmatiilor anterioare vin cifrele apropiate ca valoare legate de optimismul
românilor masurat prin BOP- mai 2007 (36%) si cele rezultate din EB66 (40%). În acest
caz ambele întrebari au fost formulate în termeni de asteptari fata de „viata personala în
general”.

O tara a nemultumirii moderate

Raspunsurile Barometrului FSD din mai 2007 indica existenta a patru categorii de satisfactie fata
de modul sau felul de trai (Figura 1):
• cei foarte nemultumiti – i-am putea numi „nefericitii”,
• cei „nu prea multumiti” – pe care conventional îi voi numi „nemultumitii”
• cei „destul de multumiti” – sa îi desemnam prin „multumitii”

68
 • cei „foarte multumiti” – categoria cea mai apropiata de „fericitii”.
Jumatate din populatia adulta a României este formata din nemultumiti. Sub ei se afla un strat mai
îngust, de aproximativ 15% nefericiti în sensul ca sunt foarte nemultumiti de felul în care traiesc.
Stratul superior nemultumitilor este cel al multumitilor de modul de trai, cu o pondere de
aproximativ 33% din total. Fericitii, cei foarte multumiti, abia aduna un 3%. Cele doua straturi
apropiate de centrul scalei ar mai putea fi denumite „mediu-inferior” pentru nemultumiti si „mediu
superior” pentru multumiti.
Foarte multumit
3% Foarte nemultumit
14%

Destul de multumit
33%

Nu prea multumit
50%

Figura 1. „Cât de multumit sunteti , în general, de felul în care traiti?”, mai 2007

Starea de satisfactie fata de „felul de viata” are o dinamica specifica în România postdecembrista.
În primul rând exista constante de trend:
• indiferent de an, dominanta este ponderea celor cu nemultumire moderata . Cu o variatie
relativ redusa - între 39% , minimul din septembrie 1997 si maximul de 52% din mai 2001
– România apare ca fiind o tara a nemultumirii moderate în raport cu „felul de trai” (Figura
2).
• Desi variabila, ponderea „nefericitilor” nu scade nici o data sub 11% iar maximul pe care îl
atinge este de 33-38%.
• Satisfactia moderata a fost în permanenta de minimum 14%, cu variatie invers
proportionala fata de starea de nefericire.
• „Fericitii”, cei foarte multumiti de nivelul de trai, au fost , firesc pentru o societate saraca,
în limita procentelor rare , de 1-4%.

100%
14 11 15 15 12 15 13 14
16 17 17 18 16 18 19
90% 23 24 23
28 28 25 26
33
80% 38

70%
43 39 43 45 41 45
46 43 42 49
60% 46 47 41 47 49
48 47
50% 52 49 49
48 47
47
40% 45
30%
43 42 38 38
20% 37 39 40 37 39
34 33 32 32 33
28 30
23 22 23 24 23 26
10% 18
14
0% 3 3 2 4 2 2 4 1 1 3 2 2 1 2 2 1 2 4 2 2 2 2 2 3
Nov-98

Nov-99

Nov-00

Nov-01
Mar-97

Sep-97

Dec-97
iun 1997

iun 1998

mai 1999

mai 2000

mai 2001

iun 2002

mai 2003

mai 2004

mai 2005

mai 2006

mai 2007
Oct-96

Oct-02

Oct-03

Oct-04

Oct-05

Oct-06

Foarte multumit Destul de multumit Nu prea multumit Deloc multumit

Figura 2. „Cât de multumit sunteti , în general, de felul în care traiti?”, 1996- 2007

69
Ciclurile electorale, asociate în buna masura si cu cicluri economice, par sa fi avut un rol în
structurarea starilor de multumire-nemultumire legate de modul de viata:
• perioada CDR,1997-2000, este una în care ponderea nefericirii sociale se tripleaza, de la
11% la începutul perioadei pentru a ajunge la 33% la sfârsitul acesteia. Tendinta respectiva
are, în oglinda, adica relativ simetric, o tendinta de reducere a ponderii celor care manifesta
o multumire moderata cu nivelul de viata, de la 43% la 14-18%.
• Perioada PSD 2001-2004 are un profil opus celei anterioare. Ponderea nefericirii sociale se
reduce de la 23-25% la 15%-16%, cu cresterea corespunzatoare a ponderii celor moderat
multumiti de la 23-24% la 37-38%.
• Dupa 2004, gruparile majore de satisfactie-insatisfactie în legatura cu nivelul de trai ramân
relativ stabile sau cu variatii oscilante. Poate o usoara cresterea a ponderii celor moderat
nemultumiti fata de ultima etapa din perioada PSD 2001-2004, de la 41-42% la 49%.

Satisfactia între saracie si bogatie

Cele patru categorii de satisfactie fata de trai pot fi considerate si ca grupari sociale cu semnificatie
mai larga pentru stratificarea sociala subiectiva, asa cum apare ea la nivelul autoevaluarilor de
status (subiectiv)? Un raspuns afirmativ la întrebare apare din considerarea raportului dintre
categoriile de satisfactie cu modul de trai si categoriile pe scala „bogat-sarac”. Pe total esantion,
12% dintre cei intervievati se autoidentifica drept „foarte saraci”. Ponderea lor creste însa la 32%
daca luam în analiza numai categoria celor care apreciaza ca sunt foarte nemultumiti de traiul lor.
Similar, cei foarte multumiti cu traiul propriu se autoidentifica în buna masura ca fiind bogati sau
cu stare materiala buna. Cei „nu prea multumiti” se autoprezinta mai ales ca fiind saraci. Pe
ansamblu corespondenta între categoriile de stratificare functie de avere (bogat-sarac) si cele de
satisfactie fata de modul de trai este concordanta cu asteptarile teoretice. „Nefericitii” sunt mai
ales saraci iar „fericitii” sunt mai ales bogati (Tabelul 10).

Tabelul 10. Relatia între satisfactia fata de „felul de trai” si stratul social subiectiv al bunastarii

Autoevaluare pe scala „sarac- Foarte Nu prea Destul de Foarte

bogat”* nemultumit multumit multumit multumit Total
foarte sarac 32+ 12 5 5 12
sarac 37+ 30+ 17 12 26
nici bogat nici sarac 19 34 35 40 32
cu stare materiala buna 10 22 36+ 30 25
bogat 2 2 8+ 13+ 5
Total 100 100 100 100 100
*Recodificare a raspunsurilor date la întrebarea „În orice societate unii oameni se considera bogati, altii se considera
saraci. Dumneavoastra unde va situati pe urmatoarea scala?” sarac 1 2 3 4 5 6 7 8 910 bogat. Recodificarile au fost
facute, la analiza datelor, pe cinci categorii: foarte sarac (1,2) , sarac (3,4) , nici bogat nici sarac (5) , cu stare materiala
buna (6,7), bogat (8,9,10). Cu + au fost marcate celulele în care exista asocieri statistice pozitive, testate prin reziduuri
standardizate ajustate (p=0.05).
Exemplu de mod de citire: 30% din totalul celor „nu prea multumiti” se considera a fi saraci,singura dintre cele cinci
straturi sociale de avere asociate semnificativ cu respectiva categorie de satisfactie.

Constatarea anterioara este una banala în registrul cunoasterii comune. Se astepta cineva ca cei
foarte nemultumisi de propriul trai sa fie bogatii? Nu , desigur. În linia argumentarii prezente
banalitatea respectiva îsi are rostul ei , însa. Pornind de la o astfel de constatare putem nota un
argument suplimentar în favoarea ideii ca satisfactia fata de traiul propriu este un indicator
semnificativ al stratificarii sociale subiective. Avem o prima dovada pentru faptul ca gruparile de
satisfactie pot fi „citite” sau interpretate si ca grupari de stratificare sociala.

70
Ce înteleg oamenii prin „a trai bine” v ?
Gradul de satisfactie fata de propriul mod de trai este dat , în primul rând, de satisfactiile
particulare legate de venituri, sanatate si familie. Alte sfere ale vietii precum cele constituite în
legatura cu prietenii sau cu localitatea de domiciliu sunt mai putin importante.

Iradierile pe care satisfactiile particulare le au asupra satisfactiei generale sunt diferentiate functie
de categoria de multumiti-nemultumiti. Pentru persoanele cu nivel minim de satisfactie, de
maxima relevanta este venitul. Familia si sanatatea conteaza mai putin în ecuatia starii lor de
nefericire (Tabelul A 3). În ierarhia celor cu multumire moderata de maxim impact este satisfactia
fata de venituri, urmata de cea referitoare la sanatate si, în al treilea rând satisfactia legata de
familie. În cazul „fericitilor”, pe locul al doilea, dupa multumirea în legatura cu veniturile , este
cea referitoare la familie. Sanatatea apare pe locul al treilea în cazul lor.

Starea de spirit asupra modului de trai nu se reduce însa la multumirea sau nemultumirea data de
venituri, familie si stare de sanatate. În ecuatia sociala a definirii acestei starii de spirit intra si
perceptiile asupra schimbarilor realizate sau posibile în propriul spatiu de viata. Daca viata de
acum este considerata ca fiind mai buna decât cea din anul anterior atunci exista un temei
suplimentar de multumire. Similar, perceptia unor posibilitati de mai bine la nivelul cursului
propriu de viata duce la sporirea sanselor de a fi multumit de „felul propriu de trai”. Starile de
spirit referitoare la domenii înrudite iradiaza, se contamineaza. Multumirea în legatura cu
prezentul decurge în buna masura si din perceptiile asupra trecutului si asupra viitorului.

Diferentieri de asociere apar însa si în legatura cu perceptia schimbarii, de la un grup de satisfactie

la altul. Trecutul apropiat conteaza cel mai mult pentru cei foarte nemultumiti. Pentru persoanele
multumite sau fericite raportarea la trecutul apropiat este mai slaba, cu mai putin ecouri asupra
nivelului actual de satisfactie fata de trai.

Traiul este bun sau prost nu numai daca ai bani, esti sanatos si familia îti merge bine. Conteaza si
mediul social si institutional în care îti duci viata. Guvernul, parlamentul, si justitia par sa fie
institutiile de maxima relevanta în structurarea starii de satisfactie fata e traiul cotidian. Ecourile
încrederii în respectivele institutii sunt diferentiate însa de la un grup de satisfactie la altul.
Încrederea sporita în parlament este specifica celor foarte multumiti. Pentru cei cu nivel moderat
de multumire, de maxima relevanta este satisfactia fata de activitatea guvernului în domeniul
nivelului de trai. Raportarea la justitie se face mai ales în categoria celor mai nemultumiti vi.

Ce status social au (ne)multumitii?

A fi fericit sau nefericit, multumit sau nemultumit , este o chestiune de cultura, de situatie
obiectiva sau are dubla determinare în cultura si în resurse? Deocamdata am înregistrat faptul ca
starile de satisfactie-insatisfactie fata de trai sunt semnificativ asociate cu alte stari de spirit legate
de domenii particulare ale vietii dar si de functionarea unor institutii care pot face viata mai grea
sau mai usoara, mai placuta sau mai neplacuta. Continuam explorarea cu relevare rolului pe care îl
au caracteristicile obiective ale statusului (Tabelul 11):
• Nivelul veniturilor conteaza în principal pentru manifestarea starii de nemultumire extrema.
Nefericitii au venituri reduse. Cei multumiti au foarte multumiti nu au însa o stare de spirit
asociata cu nivelul mediu sau ridicat al veniturilor. Alte tipuri de resurse le determina
starea lor de spirit.
• Diferentiatorul de maxima relevanta este nivelul averii, aproximat prin bunurile moderne
disponibile în gospodarievii. De la foarte nemultumiti la foarte multumiti valoare medie a
indicelui respectiv este în crestere monotona, pe ansamblu esantion si pe fiecare dintre
marile categorii de vârsta:
foarte nu prea destul de foarte total

71
 nemultumit multumit multumit multumit
18-29 ani 1.6 2.3 3.0 3.5 2.7
30-59 ani 1.6 2.3 3.3 3.4 2.5
60 ani si peste 0.9 1.1 1.7 1.8 1.2
total 1.3 2.0 2.9 3.1 2.2
• Cei mai saraci în bunuri moderne sunt nemultumitii de peste 59 de ani iar cei mai înstariti
tinerii de 18-29 ani foarte multumiti.
• Capitalul relationalviii de nivel mediu sau ridicat este specific celor care sunt multumiti sau
foarte multumiti.
• Consumul sporit de media pare sa accentueze starea de frustrare mai ales la cei foarte
nemultumiti cu conditiile de trai.
O diferentiere a starii de satisfactie fata de trai apare si prin conditionare de profilul localitatii de
domiciliu:
• Fericitii sub aspectul nivelului de trai au o probabilitate mai mare de a fi identificati în
localitatile de dimensiuni relativ reduse dar cu stoc sporit de educatie.
• Starea de multumire moderata este specifica localitatilor cu cultura de tip traditional ,
favorizata în buna masura prin izolare. Cultura de tip traditional a localitatilor cu pondere
mare de persoane cu nivel moderat de multumire este recunoscuta si prin indicele ridicat al
fertilitatii, specific unor astfel de medii sociale.
Tabloul anterior al factorilor obiectivi care influenteaza starea de satisfactie insatisfactie
trebuie înteles în sensul ca factorii respectivi au majoritar influente indirecte . Efectul lor este
mediat de satisfactiile particulare legate de bani, familie, sanatate, schimbari si institutii. Foarte
putini sunt factorii obiectivi care continua sa mai aiba un impact semnificativ asupra starii de
satisfactie daca se iau in calcul, simultan, si masurile referitoare la satisfactiile de tip particular
(Tabelul A 3):
• Starea de insatisfactie maxima ramâne specifica locuitorilor din rural,
• Starea de maxima satisfactie cu traiul cotidian caracterizeaza mai ales femeile cu
multe relatii din localitatile cu stoc ridicat de educatie.

Cum poate fi un guvern „de încredere” ?

Fenomenul de interactiune, de iradiere între satisfactia fata de propriul trai si cea referitoare la
activitatea guvernului legata de nivelul de trai este evident (Tabelul 11): ponderea celor moderat
multumiti cu propriul trai creste sistematic odata cu sporirea satisfactiei fata de activitatea
guvernului în domeniu; în schimb proportia celor „nu prea multumiti” de felul în care traiesc se
reduce pe masura ce sporeste satisfactia legata de activitatea guvernului în domeniul nivelului de
trai.

Tabelul 11. Satisfactiile fata de propriul mod de trai si fata de activitatea guvernului în domeniu
nivelului de trai (%)

Satisfactie fata de propriul mod de trai

Satisfactie fata de activitatea guvernului Foarte Nu prea Destul de Foarte
în domeniul nivelului de trai nemultumit multumit multumit multumit Total
foarte nemultumit 27 53 18 2 100
nemultumit 9 54 35 2 100
multumit 5 32 59 5 100
Total 14 49 34 3 100
Exemplu de lectura:59% dintre cei multumiti de activitatea guvernului în domeniul nivelului de trai sunt „destul de
multumiti” si de propriul nivel de trai. Relatia între cele doua tipuri de satisfactii este, foarte probabil, una de
interconditionare, de influentare reciproca.

72
Actiunile guvernului legate de nivelul de trai reprezinta însa numai una dintre multiplele directii
prin care aceasta institutie centrala a statului îsi poate împlinii rosturile pe care le are. În context ar
putea fi util sa identificam ce înseamna un guvern de încredere la nivelul mentalului colectiv.
Desigur, concluziile sunt dependente de metoda si de datele disponibile. Functie de aceste restrictii
am încercat identificarea sensului social al „guvernului de încredere” în România de azi, prin
simpla punere în relatie a raspunsurilor referitoare la încrederea în guvern cu cele de satisfactie
fata de activitatea guvernului pe diferite domenii de activitate. Premisa de la care am plecat sustine
ca profilul social al guvernului bun/slab poate fi identificat în spatiul relatiilor semnificative
statistic între încrederea în guvern si gradul de satisfactie pe domenii specifice ale activitatii
acestuia.

Din interogarea datelor de sondaj cu aceasta metoda aflam ca un guvern de încredere este cel care
implementeaza masuri eficiente social mai ales în domeniileix:
• justitiei
• locuintelor
• locurilor de munca si
• protectiei mediului.
Actiunile guvernamentale în alte domenii – ordine publica, educatie, privatizare, sanatate ,
agricultura, industrie sau combaterea coruptiei – nu par sa fie legate puternic în mentalul colectiv
cu încrederea în guvern. Desigur, actiunea anticoruptie nu mai apare în prim plan pentru ca este,
foarte probabil, înglobata de catre populatie în domeniul justitiei. Similar, satisfactia cu politicile
nivelului de trai nu se impune în lista determinantilor încrederii în guvern pentru ca locuintele si
locurile de munca sunt vazute ca principale componente ale politicilor legate de nivelul de trai.

Agende personale si publice, pe grupuri de satisfactie

Agenda personala este puternic asociata cu starea de satisfactie-insatisfactie fata de viata (Tabelul
12):
• interesul pentru sanatate este specific celor neferiti, cu minima satisfactie fata de conditiile
de viata,
• familiile cu satisfactie moderata sunt centrate pe propria familie,
• fericitii, cei cu maxima satisfactie se orienteaza mai ales asupra carierei si a profesiei.
• pentru cei moderat nemultumiti nu pare sa existe o agenda personala cu grad mare de
specificitate.

Tabelul 12. Cel mai important lucru în viata personala si satisfactia fata de trai (%)

Cel mai important lucru din Satisfactie fata de traiul propriu Total
viata personala foarte nu prea destul de foarte pe pe
nemultumit multumit multumit multumit rând coloana
familia proprie sau de
origine 10- 49 38+ 3 100 31
sanatatea proprie sau a
familiei 19+ 49 29- 3 100 28
copiii 17 50 30 3 100 8
locul de munca sau cariera 11 47 33 8+ 100 4
nivelul de trai 15 52 26 7 100 1
alte 15 46 35 5 100 11
nonraspuns 13 54 32 1 100 17
14 49 33 3- 100 100
Exemplu de lectura: 10% dintre cei care apreciaza ca familia proprie sau de origine este cel mai important lucru în
viata se considera foarte nemultumiti de traiul propriu. Cu + sau – sunt notate celulele în care apar relatii
semnificative de asociere (+) sau dezasociere (-) pentru p=0.05 între valorile de rând si cele de coloana.

73
Agendele publice decurg din agende personale. În consecinta se poate sustine ca ambele tipuri de
agende, personale si publice, sunt puternic diferentiate în raport cu statusul subiectiv, cu nivelul de
satisfactie fata de trai.
Datele din BOP-mai 2007 nu permit verificarea acestei ipoteze. În consecinta voi apela la date
anterioare, din mai 2006, relevante si pentru agenda publica (Tabelul 13) . Profilurile de agenda
publica au un grad mare de structurare pe cele patru tipuri de grupuri de satisfactie în legatura cu
traiul:
• nefericitii sunt interesati în special de pensii. Chestiunile cu infrastructura, mentalitati sau
infractionalitate nu îi preocupa;
• pentru românul cu nemultumire moderata, agricultura este principala problema a tarii. Este
foarte probabil ca acesta este si agricultor sau satean.
• Românii cu satisfactie moderata sunt cei mai bogati în formularea unor teme de agenda
publica. Pentru ei conteaza în principal temele legate de infrastructura, educatie,
infractionalitate si institutii. La acestea se adauga si interesul sporit pentru integrarea în UE.
O duc mai bine , sunt mai tineri , si pensiile nu îi intereseaza foarte mult.
• Pentru fericitii cu stare materiala foarte buna, educatia si coruptia sunt principalele teme ale
agendei publice.

Tabelul 13. Agenda publica si satisfactia fata de trai

Principalele teme de agenda Cât de multumit(a) sunteti în general de felul în

publica x care traiti? Total
deloc nu prea destul de foarte pe pe
multumit multumit multumit multumit rând coloana
locurile de munca 26 50 23 2 100 24
preturi 24 49 25 2 100 12
pensii 36+ 47 17- 1 100 11
sanatate 25 51 24 100 10
coruptie 19 46 30 4+ 100 8
agricultura 18 59+ 22 1 100 5
infrastructura (drumuri, apa
curenta, poduri etc.) 11- 36 49+ 4 100 4
integrarea in UE 16 41 42+ 1 100 4
locuinte 25 47 25 3 100 3
educatie 13 39 42+ 6+ 100 3
mentalitate 12- 47 38 3 100 3
urmarile inundatiilor 21 47 28 4 100 3
justitie 13 45 35 6 100 2
functionarea institutiilor
centrale 7 30 63+ 100 1
infractionalitate 4- 40 56+ 100 1
Non-raspuns 25 40 34 1 100 5
Total 23 47 28 2 100 100
Sursa datelor BOP mai 2006. Cu + sau – sunt notate celulele în care apar relatii semnificative de asociere (+) sau
dezasociere ( -) pentru p=0.05 între valorile de rând si cele de coloana.

Concluzii
În context european, România face parte din categoria tarilor cu populatie caracterizata prin nivel
redus de satisfactie fata de viata. Dar si prin diferentiere foarte mare a populatiei sub aspectul
starilor de spirit ale satisfactiei. Situatie similara au Grecia, Bulgaria, Ungaria si Lituania. Nivelul
redus al satisfactiei fata de viata sau fata de trai decurge, în buna masura, din conditiile economice
de tara, din valorile relativ reduse de PIB/locuitor în context european. Diferentierea starii

74
interne de satisfactie-insatisfactie fata de trai decurge în esenta din diferentierile de status social,
culturale si de situatie de viata la nivel comunitar.
În genere, din perspectiva determinarilor subiective,satisfactia fata de propriul mod de trai tinde sa
fie mai mare pentru persoanele (Tabelul A 4):
• multumite de venituri, sanatate si familie,
• care au trait recent experiente de îmbunatatire a conditiilor de viata,
• cu perceptie pozitiva a viitorului personal,
• multumite de starea democratiei din tara,
• cu încredere în politie si în parlament,
• cu încredere în oameni,
• multumite de guvern mai ales sub aspectul contributiilor pe care le are în domeniul
nivelului de trai.
Simetric, nemultumirea maxima este specifica celor care:
• percep ca au probleme de venituri, de sanatate si de familie
• au trait recent experiente de degradare a conditiilor de viata si nu vad oportunitati pentru
viitor,
• nu au încredere în institutii precum parlamentul sau politia ,
• au o parere proasta despre functionarea sistemului democratic din tara,
• si percep guvernul ca fiind foarte slab în promovarea unor politici de sporire a nivelului de
trai.
Formularile de mai sus descriu factorii care conditioneaza nemijlocit starea de spirit a populatiei în
legatura cu nivelul de trai. O serie întreaga de alti factori care apar frecvent în dezbaterea publica
nu par sa aiba un ecou relevant la nivelul starii de spirit a populatiei pe tema nivelului de trai.
Raportarile de încredere ale populatiei în primarie, mass-media, presedintele tarii, biserica ,
armata , ONGuri sau UE nu duc nemijlocit la consolidarea unui sentiment social de trai mai bun ,
acum si aici, în România acestor vremuri. Ieri , mâine sau în alta parte, relatiile au fost sau pot fi
diferite.

Stratificarea sociala pe stari de spirit ale nivelului de trai este semnificativ asociata cu profilul
agendei personale sau publice:
• la nivel de agenda personala se constata ca
o problemele de sanatate sunt prioritare în agenda celor mai nemultumiti
o temele de familie sunt de maxim interes în grupul celor cu satisfactie moderata iar
o tematica profesionala si a carierei este specifica celor foarte multumiti de modul lor
de trai.
• La nivel de agenda publica se înregistreaza
o Centrarea celor foarte nemultumiti asupra pensiilor
o Orientarea predominanta asupra agriculturii pentru cei moderat nemultumiti,
o Un profil bogat de agenda publica pentru cei moderat satisfacuti de conditiile de
viata , cu centrare pe educatie, infrastructura, functionarea institutiilor,
infractionalitate si integrare europeana,
o Orientarea predominanta a celor foarte multumiti de traiul propriu asupra educatiei
si coruptiei ca teme de agenda publica.
Puternica asociere dintre starile de spirit ale modului de trai si agenda publica apare si în modul în
care în mentalul colectiv se structureaza imaginea asupra „guvernului de încredere”. Un astfel de
guvern pare sa fie caracterizat prin performante ridicate mai ales în domeniile justitiei, locuintelor,
locurilor de munca si protectiei mediului.

Starile de spirit ale modului de trai au o puternica înradacinare în resursele de capital si în mediul
de viata comunitar. Capitalul material – dat de bunuri disponibile si de venit – si capitalul
relational conditioneaza în buna masura nivelul satisfactiei. Persoanele de maxima nemultumire
75
sunt, preponderent, vârstnici saraci. Cei multumiti sau foarte multumiti au un profil de status mai
bogat , definit prin resurse medii sau superioare de capital relational . Ca vârsta sunt preponderent
tineri. Sub aspectul profilului comunitar, deosebit de relevante sunt marimea localitatii , stocul de
educatiexi si izolarea. Satisfactia maxima pare sa fie specifica persoanelor din localitatile relativ
mici, cu stoc de educatie sporit. Starea de multumire moderata este caracteristica localitatilor de
cultura traditionalista, relativ izolate, din mediul rural.

Majoritar, politicile publice sau sociale se definesc în functie de probleme sociale. În identificarea
acestora însa starile subiective de multumire-nemultumire sociala joaca un rol foarte important.
Politicile publice în societatile democratice trebuie sa includa, inevitabil, în fundamentul lor , si
informatia referitoare la starea de spirit a populatiei, cu diferentierile de rigoare pe spatii sociale,
culturale sau geografice. Este motivul pentru care cred ca explorari si teoretizari în domeniul
satisfactiei fata de modul de trai pot fi utile la nivel de actiune publica.

Anexa
Tabelul A 1.Predictori ai satisfactiei fata de modul de trai. Modelul 1 cu variabile subiective

Foarte nemultumit Destul de multumit Foarte multumit

Coef. P>z Coef. P>z Coef. P>z
Satisfactie fata de familie -0.17 0.11 0.25 0.01 0.85 0.00
Satisfactie fata de banii disponibili -0.91 0.00 0.92 0.00 0.84 0.01
Satisfactie fata de sanatatea proprie -0.24 0.03 0.29 0.00 0.59 0.01
Considera ca în present traieste mai
bine decat cu un an înainte -0.50 0.00 0.15 0.11 0.64 0.04
Crede ca peste un an va trai mai bine -0.50 0.04 0.75 0.00 0.36 0.51
Multumit de democratia din România -0.38 0.00 0.32 0.00 0.21 0.35
“se poate avea încredere în cei mai
multi dintre oameni” -0.16 0.15 0.08 0.19 0.12 0.44
Încredere în politie -0.21 0.12 0.15 0.16 0.20 0.47
Încredere în justitie 0.32 0.09 0.00 0.98 -0.51 0.19
Încredere în parlament -0.47 0.13 0.14 0.39 0.81 0.01
Multumit de activitatea guvernului
legata de nivelul de trai -0.07 0.67 0.32 0.00
0.10 0.65
-
constanta 2.99 0.00 -5.88 0.00 12.07 0.00
R2=0.23, N=1747. Regresie multinomiala. Variabila dependenta – satisfactia fata „felul în care traieste”. Categoria de
referinta – „nu prea multumit”.Rulare in STATA8 cu specificarea cluster pentru observatiile din aceeasi localitate.

Tabelul A 2.Predictori ai satisfactiei fata de modul de trai. Modelul 2 cu variabile de status

Foarte nemultumit Destul de multumit Foarte multumit

Coef. P>z Coef. P>z Coef. P>z
vârsta 0.02 0.00 -0.01 0.00 -0.01 0.33
urban -0.54 0.14 0.26 0.23 -0.33 0.62
barbat 0.22 0.12 0.23 0.09 -0.08 0.75
Indice bunuri în gospodarie -0.11 0.04 0.21 0.00 0.26 0.00
Venit personal în ultima luna (ln) -0.07 0.02 0.02 0.24 -0.06 0.40
Educ*:gimnaziu -0.16 0.42 -0.35 0.14 0.46 0.51
Educ:ucenici, treapta I lic.,maistrii -0.16 0.50 -0.45 0.03 0.12 0.86
Educ:liceu, postliceal -0.39 0.14 -0.31 0.18 -0.60 0.45
Educ: superior -0.42 0.27 0.01 0.97 -0.03 0.97
Indice consum media -0.23 0.00 0.04 0.53 -0.22 0.21
Indice capital relational în tara -0.03 0.64 0.08 0.00 0.22 0.00
Populatia localitatii 2005(ln) 0.09 0.52 -0.04 0.39 -0.44 0.02
Rata generala a fertilitatii în localitate
2002 0.00 0.81 0.00 0.01 0.00 0.67

76
 Stoc educatie în localitate 2002 0.13 0.47 0.13 0.23 1.04 0.00
Indice izolare localitate -0.01 0.23 0.01 0.01 0.01 0.40
_constanta -3.24 0.12 -2.95 0.02 -8.50 0.03
R2=0.08, N=1874. R2=0.23, N=1747. Regresie multinomiala. Variabila dependenta – satisfactia fata „felul în care
traieste”. Categoria de referinta – „nu prea multumit”.Rulare in STATA8 cu specificarea cluster pentru observatiile
din aceeasi localitate. * Categorie de referinta – nivel primar de educatie.

Tabelul A 3. Predictori ai satisfactiei fata de modul de trai. Modelul 3 , extins

Foarte
Foarte nemultumit Destul de multumit multumit
Coef. P>z Coef. P>z Coef. P>z
Satisfactie fata de familie -0.15 0.19 0.23 0.02 0.87 0.01
Satisfactie fata de banii disponibili -0.91 0.00 0.90 0.00 0.91 0.00
Satisfactie fata de sanatatea proprie -0.15 0.23 0.33 0.00 0.73 0.01
Considera ca în present traieste mai bine decat
cu un an înainte -0.54 0.00 0.17 0.09 0.47 0.14
Crede ca peste un an va trai mai bine -0.60 0.02 0.77 0.00 0.41 0.44
Multumit de democratia din România -0.38 0.00 0.28 0.00 0.28 0.18
“se poate avea încredere în cei mai multi
dintre oameni” -0.16 0.16 0.05 0.49 0.23 0.20
Încredere în politie -0.25 0.08 0.19 0.09 -0.04 0.88
Încredere în justitie 0.39 0.05 0.01 0.94 -0.37 0.36
Încredere în parlament -0.48 0.11 0.13 0.45 0.92 0.01
Multumit de activitatea guvernului legata de
nivelul de trai -0.12 0.49 0.28 0.00 0.08 0.75
vârsta 0.01 0.40 0.01 0.06 0.01 0.34
urban -0.93 0.02 0.33 0.21 -0.24 0.75
barbat 0.28 0.11 0.02 0.92 -0.55 0.04
Indice bunuri în gospodarie -0.01 0.83 0.13 0.00 0.10 0.31
Venit personal în ultima luna (ln) -0.03 0.42 -0.03 0.25 -0.10 0.19
Educ*:gimnaziu 0.02 0.93 -0.24 0.45 0.45 0.61
Educ:ucenici, treapta I lic.,maistrii 0.10 0.73 -0.34 0.20 0.05 0.95
Educ:liceu, postliceal -0.24 0.47 -0.25 0.38 -0.94 0.33
Educ: superior -0.28 0.53 -0.13 0.69 -0.40 0.69
Indice consum media -0.13 0.18 0.01 0.87 -0.25 0.14
Indice capital relational în tara 0.08 0.21 0.04 0.27 0.15 0.01
Populatia localitatii 2005(ln) 0.16 0.17 0.04 0.55 -0.31 0.13
Rata generala a fertilitatii în localitate 2002 0.00 0.16 0.00 0.28 0.00 0.79
Stoc educatie în localitate 2002 0.24 0.31 -0.08 0.55 0.88 0.04
Indice izolare localitate -0.02 0.06 0.01 0.15 0.01 0.59
-
_constanta -1.97 0.45 -6.95 0.00 16.23 0.01
R2=0.25, N=1650. Regresie multinomiala. Variabila dependenta – satisfactia fata „felul în care traieste”. Categoria
de referinta – „nu prea multumit”.Rulare in STATA8 cu specificarea cluster pentru observatiile din aceeasi localitate.
* Categorie de referinta – nivel primar de educatie.

Tabelul A 4. Predictia satisfactiei fata de propriul nivel de trai, model regresie ordinala

Coef. P>z
Satisfactie fata de familie 0.25 0.00
Satisfactie fata de banii disponibili 0.99 0.00

77
 Satisfactie fata de sanatatea proprie 0.35 0.00
Considera ca în prezent traieste mai bine decât cu un an înainte 0.36 0.00
Crede ca peste un an va trai mai bine 0.69 0.00
Multumit de democratia din România 0.35 0.00
“se poate avea încredere în cei mai multi dintre oameni” 0.11 0.03
Încredere în politie 0.21 0.01
Încredere în justitie -0.16 0.12
Încredere în parlament 0.33 0.02
Multumit de activitatea guvernului legata de nivelul de trai 0.24 0.00
vârsta 0.00 0.15
urban 0.41 0.07
barbat -0.12 0.26
Indice bunuri în gospodarie 0.10 0.01
Venit personal în ultima luna (ln) -0.03 0.18
Educ*:gimnaziu -0.04 0.85
Educ:ucenici, treapta I lic.,maistrii -0.16 0.39
Educ:liceu, postliceal -0.14 0.47
Educ: superior 0.01 0.96
Indice consum media 0.02 0.82
Indice capital relational în tara 0.03 0.35
Populatia localitatii 2005(ln) -0.05 0.30
Rata generala a fertilitatii în localitate 2002 0.00 0.84
Stoc educatie în localitate 2002 -0.04 0.74
Indice izolare localitate 0.01 0.09
Corectia erorilor standard prin controlarea apartenentei la aceeasi localitate. * Categorie de referinta – nivel primar de
educatie. Pseudo R2=0.23, N=1650. Rulare în STATA8.

Note
i
Daca nu se face alta mentiune, toate datele folosite înn acest material provin din sondajul Barometrul de Opinie
Publica FSD-mai 2007.
ii
Cu datele EB66 am calculat valorile indicelui de variatie calitativa (IQV) pentru cele patru categorii de opinii de
satisfactie în legatura cu viata –foarte multumit, destul de multumit, nu prea multumit si deloc multumit. Indicele este
dat de raportul între diferentele observate si cele posibile, înmultit cu 100. Indicele are valorile procentuale de 88
pentru Ungaria, 86 pentru Bulgaria, 84 pentru Romania, 82 la nivelul Lituaniei si tot 82 în cazul Greciei. Valorile
minime, sub 65%, apar pentru Cehia, Damemarca si Estonia. Danemarc a înregistra 64% „foarte multumiti” iar Cehia
69% „destul de multumiti”.
iii
Corelatia între nivelul mediu de satisfatie la nivelul tarii si PIB-locuitor a fost evidentiata cu date care includ si
România în Dumitru Sandu, Eurobarometrul 65, Opinia publica în Uniunea Europeana. Primavara 2006. Raport
România, European Comission, http://www.infoeuropa.ro/jsp/ page.jsp?lid=1&cid=211&id=25641 , , p.19, consultat
iulie 2007.
iv
Pentru detalii vezi Dumitru Sandu, Eurobarometrul 66, Opinia publica în Uniunea Europeana. Toamna 2006.
Raport România, European Comission, ec.europa.eu/public_opinion/archives/ eb/eb66/eb66_ro_nat.pdf , consultat
iulie 2007.
v
Formularile de natura empirica din acest subcapitol sunt întemeiate pe rezultatele analizelor de regresie multipla
prezentate în anexa.
vi
Este foarte adevarat însa ca încrederea în justitie nu le reduce starea de nemultumire ci pare sa contribuie la
accentuarea ei. Rolul încrederii în justitie în structurarea grupurilor de satisfactie fata de nivelul de trai nu este
suficient clarificat cu datele BOP. În modelul 1 în care predictorii sunt numai masuri de natura subiectiva, relatia
dintre categoria de satisfactie si încrederea în justitie apare ca fiind nesemnificativa (Tabelul A 1). În momentul în care
în analiza se introduc drept variabile de control caracteristici de status, masuri ale tipurilor de capital detinute de
subiect (Tabelul A 1Tabelul A 3), configuratia relatiilor se modifica. Încrederea în justitie apare ca un predictor care
mareste semnificativ sansele de apartenenta la gruparea celor de maxima nemultumire, comparativ cu cei de
nemultumire moderata. Relatia este semnificativa numai la nivelul de 5% nu si la 1%. Cum numarul de predictori din
model este mare, este de acceptat posibilitatea ca relatia respectiva sa fie una instabila, aparuta din cauza numarului
mic de cazuri în celulele date de intersectarea predictorilor. Nu se poate exclude însa nici posibilitatea ca unei relatii
neconcordante cu simtul comun, cu stadiul de cunoastere a domeniului. Deocamdata este prudent ca relatia dintre
încrederea în justitie si satisfactia fata de trai sa fie considerata ca incerta.
78
vii
Indice construit prin numararea bunurilor moderne disponibile în gospodarie –telefon mobil, masina de spalat
automata,telefon fix, computer, cuptor cu microunde, geamuri e termopan, aer conditionat. Indicele ia valori între 0 si
7.
viii
Capitalul relational a fost estimat printr-un simplu indice de numarare a situatiilor sau institutiilor unde persoana
are « cunostinte pe care se poate baza » - pentru boala, la tribunal, la primarie, la politie, în obtinerea unui credit, în
obtinerea unui loc de munca, în lumea afacerilor, în strainatate, în institutiile judetene.
ix
Formularile din acest paragraf sunt fundamentate prin rezultatele unui model de regresie multipla de tip ordinal în
care variabila dependenta este încrederea în guvern iar predictorii sunt indicatori de satisfactie referitoare la 12
domenii de activitate ale guvernului (întrebarile d14-d24 din chestionar). Ca variabile de control am considerat numai
vârsta, educatia si mediul rezidential. Numai justitia, protectia mediului , locuintele si locurile de munca au aparut ca
predictori semnificativi ai încrederii în guvern.
x
Întrebarea folosita în BOP mai 06 pentru identificarea agendei publice a fost “ În ce masura credeti ca problemele
actuale ale României sunt legate de …”.
xi
Ca numar mediu de ani de scoala absolvita de catre populatia de peste 10 ani din localitate (estimare cu date ale
recensamântului populatiei si locuintelor din 2002).

79