Într-o zi, profesorul ne-a cerut să

aducem la şcoală nişte cartofi cruzi

şi o pungă de plastic.

Ne-a spus să punem în punga de

plastic câte un cartof pentru
fiecare persoană faţă de care
avem resentimente şi să-i scriem
numele.

Ne-a cerut ca timp de o săptămână

să cărăm sacoşa cu cartofi în
rucsac peste tot unde mergem.
Unii dintre cartofi erau cu adevărat
grei!
Fireşte, cartofii au început să se strice cu
timpul...

Efortul de a căra sacoşa asta tot timpul mi-a

demonstrat clar cât de mare era greutatea
pe care o purtam zi de zi în viaţa mea şi în
inimă din cauza ranchiunei şi
resentimentelor.

Deoarece eram mereu atent să nu uit

sacoşa, mi-am dat seama că neglijam   lucruri
care erau mai importante pentru mine.
Exerciţiul acesta m-a făcut să mă gândesc
la preţul pe care îl plătem pentru că nu
puteam să iert ceva care deja se întâmplase
şi pe care nu-l mai puteam schimba.

De multe ori credem că iertarea este un

cadou pentru celălalt, fără să ne dăm
seama că noi suntem primii care
beneficiem de pe urma iertării.
Toţi purtăm cartofi care
putrezesc în “rucsacul”
nostru sentimental.

Neputinţa de a ierta este ca

un venin pe care îl luăm
zilnic, picătură cu picătură,
şi care sfârşeşte prin a ne
otrăvi.
De multe ori, este nevoie să te ierţi mai întâi pe tine însuţi pentru toate
lucrurile care nu s-au întâmplat aşa cum ţi-ai fi dorit să se întâmple.
Iertarea ne eliberează de greutăţi care ne amărăsc sufletul şi ne
îmbolnăvesc trupul.

Să ierţi nu înseamnă să fii de acord cu ce s-a

întâmplat sau să aprobi acel lucru.

A ierta nu înseamnă să încetezi să acorzi

importanţă celor întâmplate, nici să dai
dreptate celui care te-a rănit.

Înseamnă pur şi simplu să laşi deoparte acele

gânduri negative care îţi produc durere şi
supărare.
Iertarea se bazează pe acceptarea a ceea ce
s-a întâmplat.
Iertarea rupe lanţurile şi te eliberează cu adevărat
Hotărăşte-te chiar azi să ierţi!

“Iertarea este calitatea celor curajoşi. Doar cel care

este suficient de puternic pentru a ierta o ofensă
ştie să iubească”
Gandhi