ililtilltxliltlililil

Aceastecartea fost ed;tatdcu sprijinul

MINISTERULTII FRA}ICEZ AL AITACERILOREX]ERNE ALEGORIA PATRIMONIULUI
s t A L A MB A S A D E T
F R A NTET
in novAlr n

Menoriei lai Andrd Chastel

copenar Gidini Gsrgesd

Plere Lemnirc - V@ d anciens Mn@nts rl" Roru.lanw, ptn

O Editionsdu Seuil. 1992et 1996.

corrndir a. rprapd L,rr'D limld D nsna

Elitn nSlME TR A
Str Acadeniei 18-20.?0109 Bucurclti oradea
Unirre$itaba
FacAfi. : Text.Pieldtie
[{lt

A$ vrea sd salut aici pe aceld
a cdtur operd inplinitd
i,t slujba patn o iului m-a tnpi s
la scrierea acestei cdrli.
,nai cu seani pe Jacques Ho let,
RaJnond laruire
ti Michel ParenL
,7in sd ,nai , ullunvsc hi Aletundre Meli:snns,
Michel Rebrt Satula
ti Jean Marie Vincenl
care au at\tt buriitatca de a citi lnatuscisul.
Monument qi monument istonc
oradea
Unrversiiatea Biblioteca
TertPielSrie
Fac.Artt.Constr. t . -. ,
mr.Nr, lsg'-tmoJ
Patrimoniu* Acest frumos $i stivechi cuvint era legat, la origi-
ne, de structurile familiale, ecommice $i juridice ale unci societ4i
stabile. inrddlcinate in spaiu qi timp. Asdzi, el urmeazi un alt des-
tin de mare rasunet, cind. modihcat de diverse adi€ctive (genetic,
nalural,istoric..), a devenitun concept"nomad"-
Patnmoniu istoric Expresia desemneazi un fond menit si delec_
teze o comunitate brgiti la dimensiuni planetare, constituit prin acu_
mularca continud a unei diversititi de obiecte care impertA$esc
opancnenta lor comunl la trecul opere si capodopereale artelor fru-
moase $i aplicale, lucrfi fi produse apa4inind tuturor ltiintelor $i
m2liestriilor omenesai ln societateanoastr[ rdtdcitoare. pe care mobi.
litatea ii ubicuihtca prezentului ru irceteazd sA o transfbrmc, "patfi-
moniu istoric" a dcvenit unul din cuvintele cheie ale tdbului med;a-
ric El face referire la un tip de iIlltilulic si la un tip de mentalitate
TraNferul semantic suferit de cuvint sernnaleazd opacitatea
lucrului desemna! Patrimodul istoric 5i conduitele care ii sint aso'
ciale se g2lsesc prinsein straturide semnifica-tii ale ciror ambiguititi
qi
iri coDtradicliiarticuleazi dczaniculeazi doui lumi li doui vizi-
uni asupralumii
Cultul consacratastlzi patrimoniuluiistoric cere,deci, mai mult
dccit o incuviiotaresafisfecuteEl trebuiecerc€tat,cici estercvela-
brul. neluatin seami $i totu$i vddit, al unei sterj a sociedlii $i al
i trebArilor care o ftdmind- Aceasta este perspectiva din care il
abordezaici
t q"i a*-a suivant lcsloG.desples et desmd.es au enlints",
ei* afreritug"
Ditlionaaire dc la langueJranta?ic de E Littrc
 AI-EGORLA
PAIRINIONIUI
-UI
Dln fondul inens si heterogenal patrimoniului isioric am ales
dreptcategoricexemplari patrimoniulconslruit-cel carepriveirc ccl
mai direct cadrul dc viati al tuturor si al ficcdruiain parte.Ieri inci
am fi vorbit de monumenteistorice.dar cele doui expresiiau incetat
sii inai fie sinonime.Monumenreleisroricenu mai constituiedecir
pirrteI unei mo\r(niri\crc nu incetea/j\a crca\(apfin ane\a.ea
unor noi feluri de bunurrti prin lirgirea cadruluicronologicsi a ari-
ilor geograficein interiorul cirom se inscriu acestebunuri
Pe cind se constituiain Fnnla prima Comisie a monumentelor
istoricc-in 1837,cele trei mari ca@goriide monumenterstonceerau
rtunisifclcAntichitilii- edificiilc rcligioaseale Evului mediu si citeva
castele.hnedial dupn al doilea r;zboi mondial. numdrul bunuritor
inventaiateera de zeceori mai mare.dar nalura1ornu se schimbasc
cu nimic.Ele lincauprin esenfa1orde arhcologieg de isroriasavanti
a arhitectlrii. Dc alunci-toale fonnele artci de a construi.savanreSi
populare.urbaneti rurale,toatecategoriiledc editicii. publice r; pt
vale-somptuareti utilitarc au lost anexatesub noi nume: arhitedum
rrrrrrd, denumireveniti din llalia pentru a desenDaconstrucliipri
vale ne-monumentale,adcseori ridicate fhri ajutorul .trhireclilor;
Iitectwa rernaculard. prcluati din Anglia pentru a dcosebi edifici-
ilc cu caracterregional: arhilecturainllu riald a uzinelor, girilor,
tirnalelor, rccunoscutimai intii dc c;1rcenglezi'.In sfiriit. domeniul
patrimonialnu se inai limiteazdla cdrficii individuale,el cuprindede
acum ansamblurileconstruite li lcsutul urban: insule ti caiiere
urbane.satc,o qe intregi !i chiar ansambluride ora;e'. cum o arad
"1ista"Patrinoniului mondial stabiliri dc UNESCO.
T'ini in rnii )nrlccr.cuJrrl (mnologicin. ( s( in.ifiar monu
menteleistorice era, ca fi astiizi-practic nelimitat in amonte.unde
(orn!iLle(.r cel al .crccta luf rfieologice.ln (l nu depa.er
",rl
linilele celei de a doua iumlititi a secolului XIX Azi. belgienii
rcgrelii Casapoporului ( 1896), capodoperda lui Hofla. distrusdin
1968.iar liancezii, Halele lui Baltard demolatein 1970,in polida
puternicclorprotestevenite din Franla si din lumeainueagi Oric?t
de prestigioise,acestevoci erau cclc ale unei mic; minorititi con-
fruntatc cu indiferentagenerali. Pcnfu administraliefi tnajonlatea
publicului,pavilioanelediafanecomandatede Napoleonal lll ler si
Haussmannnu ateau decit o funcliune lriviali ce nu le deschidca
accesul citre calegoria monumentelor ln alari de asta. clc
SI MONUNIENIISTORIC
MONUIVIENT
,rt).'rlinc.ruunci epoci reputatedatoritit prostului ei gllsi Astizi. o
r',rrrea Parisului haussmannianeste clasat: Si. in principiu. e de
ir.arinsoe viitor La fel se petreclucrurile li cu arhitectura"modem
nylc i'lustraidin FranF, la inceputul secolului' prin Gujmard,
l;\'iforte si $coalade la Nancy, ii pe care sourtimeaexistenfeisalc
r l:icul-o si fie de indati asimilad unci mode qi dispfetuid
Chiar ti secolulXX a fbrlat po(ile domeniuluipatrimonial Firi
ixk)iali ci la om actuali ar fi declaratemonumentistoric $i prote
trlc hotelul lmperial din'tokyo, capodoperi a lui F. L Wnght
( l9l5) carea rczistatseismelofnaturale,demolatin 1968;atelioele
lrsdcrs de Pcrret (1919) demolate in 1960; marcle nagazin
Schocken( 1924) al luj Mendolsohnla Stuttgaft'dcmolat in 1955;
J,'oensarul lui I ouis Kahn lx Philidelphia( 1954, demnlxlrn lq73
't
irr ranta.o cornisrcrecenlconniluilr a palrimoniulur 'ccolulul
XX" a ircercat si elaborezecrileriile $i tipologia necesarepenftu a
flu lisa si se piardi nici o m:rturie istorici semnificativ5-Nici
rrhiteclii intiri nu sint mai putin interesali in desemnareadrepl
|ronumcnteistorice a lucrfilor lor. Le Corbusiera initiat. in vial6
liind. orotectia lucririlor sale diII care astdzi unsprezecesint
declaraiemonumente,iar patrusprezece sinl inscrisepc inventarul
suplimentarVila Savoyea prilejuil mai multc campaniide reslau
m;e. mai costisitoaredecit aceleaale unuia sau altuia dintre nonlr-
mentelemedievale.
in sffr$il, noliunea de monument istoric $i practicile de con-
servarecare ii sint asocjates-audspindit si in afaraErfopei unde
apiruseri si care rimdsese mult timp teritoriul 1or exclusiv Anii
t870 au putut vedea.in cadrul desshideriiMeiii. discretapitrun
dere a monumentt ui istoric in Japonia=:penlru aceasli lari carc
iii tr:iise traditiile in prezent,care nu cunoscusealti istorie decit
cea dinasdca, nu concepeaaria veche sau modernii decit vie_ nu
iti conscna monumenteledecit mercu noi gfalie reconstruclieilor
ritualc. asimilarea timpului occidcntal trecca prrn lccunoallcrea
urei istorii ufliversale-prjn :rdoptareainslitutiei muzeului $i prin
DrstrrreamonLrmentelol ca mallurriJle Il(culului
i" ,**.' cpoca.Strrele t 'xle (ri,u primele(are \;-si rpere
Datrimoniul natural- dar nu erau de loc interesatedc conservarea
;nui patrimoniu collslruit a cirui protecficesterecenti $i la incepul
se m:rginea la locuiniele partjcrlafe ale marilor personalit:ili
 ALECn)RIA
PAIRIMONIULU]
nationale.in ce pdveste Chinar. cireia acestevalori ii rimiseserl
striine. ea a deschisfi exploatatsistematicfilonul monumcntclor
istorice.incepindcu anii 1970.
Prima Conferintn internationalA pentru conscrvarca monu-
mentelori storice,linuti la Atenain 193 | 6,nu a reunitdccit curopcni
A doua,linu6 la Veneliain 1964.a beneficiatde p.ezenlaa lrci ltrri
ne europene.Tunisia, Mexic si Peru.CincispreT-ece ani mai tirziu,
optzeci de Fi apa4inind celor cinci continentesemnauConventia
Datrimoniului mondial
Tdpla cxtcnsie a bunurilor de patrimoniu - tipologici. cronologictr
si geografici estc insotili de cre$lereaexponenliali a publicului lof.
Concertul patrimonial $i concertarca pmcticilor de conservare nu
se desfi,:oari, insi. fiiri disonanfe, Ascmcnca rccorduri incep si
inspire ingrijor-are Oare nu vor gencm clc distrugcrea obiectului
lor'? Efectele negative ale turismului nu s au flcur simlirc doar la
Florenl.rsauVenetia Oraful verhi din Kyolo sc dcgmdcazapc zi cc
trc(c. ln Egipl. au Febuil inchi\e morminteledin Valea Regilor In
Europa, ca $i in alte pn4i. inflatia patrimonialaeste combirutd Si
denuntata !i din alte motive: cost de intretinere, neadapiare la
folosinlele actuale- actiune paralizantd asupra marilor proiecte de
amenajareSint de asemeneainvo€ateoevoiade innoire si dialecti-
ca distrugeriicareau fecut,de a lungul secolelor.ca monumentenoi
si succeadAcelor vcchi. Dc lapt, ftrA a ne ituarce la Antichitate sau
Er l mediu. cj rafifnind in Fmnla, ajunge si reamintim sutele de
biserici gotice distruse in secolele XVII qi XVllI pentru "inliu-
musetare" $i inlocuife cu edificii barocc sau clasice. Piene Patte,
arhitectullui Ludovic al Xv-lea. preconiza.in primul seuplan pen-
tru ameliorareri infrumuselarea Parjsului,sa "lase de izbelistc"'
toate constructiilegotice. Nici monumenteleAntichitdtii. cit ar fi
lbsl de prestigioasein perioadaclasicr. nu scepaude nimicire (pre-
cum vestitul Palaisde Tutele'de la Bordeaux),odati ce stdteauin
caleaprcicctclor de modemizarea ora$€lorfi teritoriului.
ln Franta,tmditia distrugediconstructivesi a modernizarii,ilus-
lrati de acesfeexemplc!scrvesleasdzi drept cautiunefi ju$tificare
penmr un numAr dc alcsi in impotrivirea tor fili de avizele
arhitectilorriefi $j alc Comisiei monunenteloristorice.Dac! teatrul
din Nimes, cheie a unui ansambluneo clasic unic in aceasd(ari. a
fost inlocu;t cu un centru cultual polivalcnt, accaslas-a i implat in
MONUMT]NTSI MONUMENTISTORIC
_S. .fli in dijl@ul onsulul Se
if,rrI trinfi ur cabarct carura
&est cdificiu ii sluje$rc ca
g.idind . aEti Claudc P@Dll
carc. in can o sa vo1!3e n
a,.d&d. ! detdn si relelat pla
flurile loi trlais d. Tutele ,
8rlndios nonumentrcmu. rs 0
1677 la ordinul l!i I-udo!ic al
XIV-lea pcntru crtindcrea lui
numeleprcgresuluitehnic \i s(xial. al ameliodni cadrului de Yiald.
in Maghrebsi Orientul Aprupral.aceleariargumcnleconlinuasa fie
folosite pentrudistrugereasau mulilareamedrelor: in Tunisia". ca
ii in Siria sau kan. ideologia miicdrii CIAM" si vedetele sale au
servit voinla poliiici a modemizirii-
De pc pozitia lor, afiilectii invoca drcptul artirlilor la crealie Ei
vor. ca Si Dredecesorii lor, sd manchezcspatiul urbatr $i sA nu fie
scosi in afara zidurilor sau condamnali. io ora:ele istoricc, la pasti$i
Ei reamintesc cI de a lungul timpului stilurile au coexistat aliturat€
si articllate in acelati ora.s sau edificiu: istoria arhitecturii, de la
cpoca nomanici la goticul flamboyant sau la barcc, poate fi cititi
intr-un numlr dc mari edilicii religioase €uropcne: catedralele din
Chartres, Nevcrs, Aix-en-Provcnce. Valencia sau Toledo. Puterea de
seductie a unui ora$ precum Parisul vine din varietatea stilislicd a
arhirecturii si a spafiilor sale. Ele nu trebuie incremenite Prhtr o
conservarcinlransigenti, ci continuate:de unde Si piramida de la
 ALEGORTA
PATRIMO\TIULUI
Proprietarii,la rindul lor, revendic;dreptul de a dispuneliber de
bunuilc lor pentru a obine din ele pHcerile sau profiturilc pc carc
lc poftcsc.Acesteargumentese lovescin Frantade o legislaticcare
privilegiaztr interesulpublic. Ele, totuti- continud sA prcvalezein
StateleUnite, unde limikrea fblosinlei patimoniului istoric privat
trece drept o atingerea liberti{ii cetiteanulur
Vocile discordanteale acesloropozantisint la lel de puterniceca
$i hodrirea k)r. Fiecare zi aducc dovezj in acest sens. Totufi.
ameninliirile pennanentc carc apasi asupra patdmoniului nu
impiedicd un lary conscnsin favoarcaconservari;fi protectieisale.
Ele sint apiratc olicial in numele valorilor giintifice. estetice,
meDorialc,sociale.urbane.iar patrimoniulesiein socielilile indus-
lrialc avansatepurt6torul acestora Un dntropolog american arc tcmci
strsuslini ctr, prin mediereaturismului de arti, patrimoniulconstru-
il va fi clcmentul de legiturd al societitii modiale .
Consens/contestare: ratiunile si valorile inv(rate in tavoarea
celor doutr pozilii respective soliciti un cxamen si o evaluare critice.
Inflatie: a putut fi atribuiti unei strategii politice: ea compo(i in mod
evident o dimensiune economici si marcheazi ftrd indoiala o reactie
impotriva mediNrilltii urbanizlrii contcmporane.Aceste interpretari
ale conduitebr in relalie cu palrimoniul nu sint totuti sufic;ente p€n-
tru a explica cxtnordinara lor proljferare. Ele nu ii €puizedzdsensul
Subieclulmeu cslc locmai enigma acestuisens:zona semantici
a patrimoniuluiconstruitpe cale de a se constitui.greu de pilruns.
rcce $i totodatdficrbinte-Pentrua md orienta.voi urcainapoi in limp
in ciularca originilor. dar nu a unei istorii. mn voi folosi de
rcpreTentari li reperecon(rcre.insr l r .-njr u0urrnvcnrarin pre-
alabil. trebuieprecizate,cel putin provizoriu. continutul$i diferenta
dintre cei doi termeni esentialipentru ansamblulpracticilor patri-
moniale:monument$i monumentisloric
Mai indi, ce inlelegemprin monument?In francezd,sensulorigi-
nal al lermenului cstc accla al larinesd)lni,monunentun. el insusi
derival din tnonere(a inltijnfa, a reaminti), ceva ce se adreseazi
memoriei.Nalura afcctive a mesajuluiesteesenliali: nu este vorba
de a lircc o consBtarc.dc a oferi o jnformal;e neutrl, ci de a pune
in nifclrc. prin cmolie, o amintirevie. In acestprim sens.vom numi
monumcntorice anefact construitde cetre o comunitatede indivizi
Ponlru a-$i rcmemora, altor genem(ii percoanc.
MONUMENTSI }IONUMENTISTORIC
cvcnimcnte,sacrificii-rituri saucrcdinte.Specificitateamonumcnu-
lui line deci tocmai de modul sdu de a actionaasupftrmemorici.Nu
numai ci o prelucreazlsi o mobilizeazi prin medicrcaafcctivit?ifii.
incit si reaminteasclun trecutfecut si vibrezgin manicraprezentu-
lui. Dar acesttrecLrtinvocat si convocat.oarecumincantat.nu este
nul oarecare:el eslc localizatti selectdin scopurivitale.ln m?tsura
in care el poatc contribui in mod direct la mcnfinereaii p2lstrarea
identitllii unci comun;tdfi.etnici sau rcligioastr,nalionall. tribald
sauthmiliala.Pentruaceiacareil conslruicsc.ca si Dentrucei care-i
primesc scmnalel€.monumentuleste o pavAzdimpotriva lrauma-
tismului {)xistenlei.un dispoziiiv dc siguranld"Monumentulasigur6,
imblrbite^za. liniqteqteprin imbunarea fiinlei timpului. El este
garantuloriginilor !i calncazi nelini$teape care o gencrcazdincer-
titudineainceputurilor Sfidarc a entropiei,a acliuDii dizol\ante a
timpului asupratuturor lucrurilor naturales-ianilicialc. cl incearcA
sd potoleasciangoasamo(ji ti a n'micirii
EsenF monumentuluise constituiedin raportul s?iucu timpul
triit !i cu mcmoda. aldel spus, din tn.fnrnea M Qntropologicd.
Restul e contingcnt.deci divers ai variabiLAm vtrzutasta in cazul
destinatarilor saj. ti lucrurile nu stau altfcl nici cu genurile $i
formele salc: mormint. templu. coloani, arc dc triumt, stell. obelisc.
stilD-totem.
Monumentulare toate ldsdturilc unui fenomencultural univcr-
sal. Sub multiple forme, el parc prczent pe toate conlinenlclc$i in
aproape toate societitile. frc ci ele posedi sau nu scnerea
Monumentul, dupi caz. refuzd inscripfiile, sau le primc$tc cind
parcimonios. citrd libcral. meori pinl la a se acopcri cu ele de tot.
Senerind alunecarca cAfre alte functiuni.
Totuii. rolul monumentuhi. inteles in sensul lui originrr, $i-a
pierdutprogresivimportanlain societntile occidcntaleii tinde sil se
c\rompczc.Ln ump ce cu!inlul insusi (iJLrgl xlte semnrfi,rrlri.
Diclronarcle ateslaace.t luiru. ln 168q.luretiereplre deju 5ridcn
tcrmcnuluio valoarearheologici,in detrimentulinterpeldriidircctc:
"Mirturie care ne rimine desprc o marc putere sau gr{ndo&rc a
sccolclortrecute.PifamideleEgipfului, Colosseumsint ,?!onrm?nlz
lrumoaseale mdririi regilor Egiptului. a Republicii romme." Ciliva
rni mai tirziu. Dicnonnabe de I AcadAnie plaseaztrdc-a binelea
monumentul!i funcliuneasa memorialdin prezenl,dar cxemplele
 AIEC'OR{,{PAIRMONILILUI
salc [AdcazAo alunecarc.de aceastadaracAtrevalori estetice$i de
prestigiu:"Monument ilustru. superb,maenific. durabil, glorios"."
Aceasti evolutiea sensuluiesteconsacratiun secolmai tirziu dc
cdtre QuatremBrede Quincy- Acesta consideri ci "releritor la
lucr;rile de arhitecturd".acestcuvint 'desemneazn un ediliciu. fic
constru;tpentm a sluji la eternizareaamintirii lucrurilor mcmora-
bile. fie conceput,ridicat sau dispusasdcl incir sAdcvina un mijloc
de infrumusetareri de magnilicenF in olasc". Si continui aritind
cii 'in acesl al doilea sens. idcca dc ,tbntotrctt. lr'ai deDendentdde
efectulediliciului decil de obicctul saudcstina(iasa. se poatepotravi
sau poate h aplicau tuluror fclurilor de cl6diri"".
Desigur. revolutionariide la 1789 nu incetau si viseze monu-
mente $i si construiascipe hirtie edificii prin care voiau sa afirme
noua identltate a Frantei''- Daci sint cu adeviral deslinale si
\frvealca memoria peneraliilor viiroare. acesre proiecle \e
desfXloari totusi ti pe un alt registru-Evolutia care se puteaobser-
va in dictionarele secolului XV em iftycrsibiltr Monumcna'
denoteazdde acuminainteputerea,mArirea.lrumusc(ca: cm mcnirca
lui explicitn de a afifma marile proiectepublice.dc a promovasti-
luri. de a se adresasensibilitilii estetice.
Astizi. sensul -'monumentului"conrinui sI cvoluczc. Pltrccrii
olcntcde lrumusclca cdrficrulur i a urmarmrnunarea \au uimrreape
carele provoaci turul dc foni tehnicSiversiuneamodemi a colosa-
lutri. in carc Hegel vazuseincepuful anei la popoareleAntichitalii
orientalelimpurii De acum.monurn.nrul\e irnpuneatenlieiscos
din context, se adreseazi prezentului.schimbind stravechiul sdu
statui de semn pentru cel de semnal Exemple:imobilul Lloyd's la
Londra, turnul Bretagnela Nantes,Arche de la D6ltnsc la Paris.
Estompareaprogresivi a functiei memorialea monumcnluluiarc
ftrn indoialn multe cauze Nu voi evoca decil doui. si una si aha
inscriseintr-o lungn durati de limp Prima linc dc impo(anF din ce
in ce mai mare pe carc socictililc occidentaleau acordat-oconcep-
tului de arti' de la Rcnastcrcincoace Inainteweme, monumentele
destinalesi amintcascdoamenilorde Dumnezeusau de conditia lor
de roadc alc crcatici cercau de la cei ce le edificau o lucrtrturtr
desivirsiti $i cit mai bine impljnit;, eventualo risipd de lumintr $i
podoababogifiei. Fmmusefeanu intra in disculie.Dind fiumuselii
identitate$i statut.fdcinddin ea scoprl supren al artei. Quattrocento
N'IONL]J\IENI
SI MONUMENTISTORIC
o asocia tuturor celcbrArilorrcligioasc $i ururor comemorfuilor.
Chiar daci Alberti. care a fost primul teoreticianal frumuselji arhi
tecturale.a pistrat el insuti cu pietatenotiuneaoiginal: de monu
ment. totuii el a fost acela care a;nit;at subst;tuireaprogresivi a
idealului de memoriecu cel de frumusete.
A doua cauzi rezidirin dezvoltarea.pedeclionareaii rdspindirea
memoriilor a(illciale. Platon u identificat scriereaca fiind Daradis-
ma in\cnindti a a('estuirH(lemunir memorirk r m"numenrului
nu a lbst tolusi amcninlali inahle ca imprimeria si i aduci scrierii
o putcre in malcric liri prcccdenL
PerspicaccleCharlcsPcrraull cslc incinla! si vadi in fulmullircn
ci4ilor disparitiaIimitelor ce apisau memoria:"astizi 1..1.aproapc
nimic nu se mai inva$ pe dinafari, pentru ci de obicei ci4ile pe
care le citim sint Ia indemini. astfelincit se poaterecurgeIa ele la
nevoie.ii din care se pot cita mai sigur pa-sajele copiindule, decit
din memorie.cum se ficea altidatd'"'. Pierdutcu totul in jubilalia sa
dc lilcral. el nu ili incbipuie cn imensultezaurde ftiintd pus la dis-
pozilia celor docli aducecu sine o practicda uitirii ri cn noile pro-
tczc alc memoriei cognitive ar fi nefaste pentru memoria afectivi
Inci dc la inceputul secoluluiXVIII. "istorie" desernne^zn o disci-
plini alc carci cunosliinle.mereumai bine acumulatefi conservate.
imprumutd aparentclc mcmorici vii chiar pe misud ce ii ia locul $i
ii sleie$te puterea Cu toate accstca. "istoria nu sc constituie decil
dacd este privitd. !i pentru a o privi. trebuic sd hi in afara ei'"': lbr
mula exprimd in profunzime diferenta $i rolul invcls al monumen
tului. menit prin prezenlasa ca obiect metaforic si rcaminteasci
vielii un trecut privilegiat ti s recufunde pe privitor in acesttrecut
Un secol ti jum:itatedupn elogiul lui Penault. Victor Hugo ros
lca oralia llnebri a monumentului condamnat Ia moarte prin
irvenlarea imprimeriei'. Intuitia sa de vizionar a fost confirmati
prin crearea ;i perleclionarea noilor modalitili de conservare a tre-
cutului: memoriatehnicilordc iffcgislmre a imaginilor !i sunetelor.
crre relin fi restituic trccutul sub o formi mai concreti pentru ci se
ndreseaztrdirect simturilor si scnsibilitdlii, "memorii" ale sistemelor
clcctronicemai abstracte$i mai dcscdmatc.
IatAde pildi fotografia Roland Barthesa inlclcs cd acest"obiect
din punctde veder anrropologicnu \eneanici \a coocurc/c.
'r'Lr
ici sircontestesausArecuT€pictura "Nu Arta, nici Comunicarca,ci
 ALMORIA PAIRIMONIULT'I
Referinta esle ordinea lbndatoarc a fotografiei. Ea apare asd-elca o
ptutezd incdidi: aduce _o altd specie de dovezi". "accasti ccrtirudine
pe carc aici o scriere nu o poate da". Aceasti pulerc dc a autentifi-
ca tinc. ffui indoialr, de reactiilechimice care lac dir fotografie 'o
emanalica referenolui ' ii, in acelasitimp. ii conJcd !i putereade
a rcinvia-CAci ptn mediereaunei halogenui dc argint. ''fotografia
fiinlei disp;rute vine si mir alingd prccum nzele unei stele".
Barthesa stiut si perceapi$i s[ analizezeduplicitateafotografiei.
cele doui fefe ale aces{uiDouphantukan carc are putereastrdniede
a actionape cele doui planuri alc mcrnoriei:sA garantezeo istorie
ti sn reinvie uD trecul rnorL Dc aici riscur;leconfuziei ri uzurynrii
Ba(hes ]e denunli idcntificlnd cele doud modahtati prin care
fbtogralia aclioneazi asupra noastrS.,trndirrn deserntreivl o atmclae
cumpitaG, un interesexterior.dar afectiv toluli A?.r.L/, care face
si revini in constiinfi "litem ins6.Jia timpului"", esteo milcarc tul-
burxtoarc,halucinanti in legdturacu care revine-dc mai multe ori.
cuvintul nebun;e.Or. aceasunebunica folosmfi€i careface si coin-
cid:ifiin!ati alectularechiaraceeasi naturirca incantalia prin monu-
ment Vom temperaafad^r atirmalia din Ia Clu,ibre claire dupe care
societaieamodemi a renunlat la monumcnt. spunind ce fobgrafia este
o formi de monument adaplattrindividualismuluiepocii rc.lstre:
monumentul unei societtrli privalc. care p€rmite fiedruia se oblnn in
secret reintoarcerea mo4ilor. privai sau publici. care ii lunda-
menteaziidentitalea lncanlalia memoriale se implinette de acum
mai liber, cu prelul unci munci modestepentru acesteimagini carc
pistreazi un dram dc onlologie.
Folografiacondbuie pe de aka parteln semanlizarea monumen-
tului scmnal.De fapt, acestesemnalese aalrcscazldin ce in ce mai
mult pdn imaginealor mediatiisociedlilor contemporane.prin cir-
culalia !i difuzarealor in presi, la televiziuncsau la cinema Ele nu
dcvin semn decit metamorfbzate in imagini, in copii firi geutate in
care valoarea lor simbolici sc concentreaai. dis()ciata astfel de va-
loarealor utilitar2iOrice construclie.oricare i-ar fi destinatia.poatc
fi promovatamonumcntprin noilc tehnici de comunicalie. lotr-o
atareformi, funclia sa cs(cdc a lcgitima ii autentificaodstenla unui
duplicat vizual, pdmordial. fragil ii t ecitor- c;ruia ii esle dc acum
incredintati valoarcasa Are pulintr importantAlaptul cd rcalitatea
construiti nu coincidc cu reDrezentirile sale mediaticc sau cu
l0
MONUMENT
$t NIONIJMENI
tsl ORIC
proiccfiilesale Piramidade la Louvre existainainte ca sl-i inceapi
construclia Ea continu, si sclipeasctr.astizi- cu lumhi !i transpa
rcnle cu care o impodobeite reproducereafbtogrulicd a desenelor Si
machetelorsale. chiar daci. in realilate.ea aduce mai cufnd cu
intrarea unui oarecare c.entrucomercial iar oDacilateasa inchidc Dcr
specli!a din Cunea p;ll.alA ci]lrc Tullcncs ii Paris. l-otograirle
Arcului de la D6fenseii mai pdstrcaziaccsluiao atracliesimbolica,
oricarear li rugozitElileediliciului rcal Si iocomfortul birourilor pe
carele adiposte$tc.Nu s ar putcadcscricmai bine pervertireaa ceea
cc se cheami astAzimonumcnt $i nodul siu de existenfi, decit o
j-accarhilcctul viitoarei "mari biblioteci". Intrebat asuDra;nsertiei
rce\tuiedifrcruin \itul dc ld Bercy.el rllspunde: -l|ebuii,:a in are.r
loc, in zecesau douizeci de ani stl se poat:iface cele mai fiumoase
cirti pottale ilustratedin Paris"."
In acestecondifii, monumentele,in sensulprim al termenului,
nrai joaci oare vreun rol in societitile zise avansate?Lisind la o
parte numeroaseleedilicii de cuh carc i$i pistrcazi folosinfa, lisind
la o parte monume €le dedicalc morlilor ii cimitirclc militare ale
ultimelor rizboaie. repr€zinl, elc ccva mai mult dccit o supm
lieiuire? Se mai consfuiescallclc noi?
Monume ele- desprc carc iattr. a dcvcnit necesarsd se precizeTe
ci siDl "comemorative", urneaztr, punate de ob;lnuinF, un destin
lbrmal si derizoriu Singurelc monumenteauienticepe care epoca
noastri a $tiut si le edifice nu i$i spun numele fi se ascundsub
lbrme insolite minimale $i non-metaforice. Ele amintescde un tre-
cut a cirui greutate$i. cel mai adesen,oroare nu pot fi incredintate
doar memorieiistorice.Intre cele doul rlzboaie mordiale.cimDulde
luptiide lr Verdunrunstirui\eun pre(edenr: rn rmensulrrtrgminrLlr
naturi, sfirtecatSi tortural prin btitilii. a lost de ajuns fasarca unui
p:rrcurs.asemeneaunui drum al crucii. penlru a lace din el mcmo
rialul uneiadin marile catastroleumaneale istoriei modcme Dupi
nl doilca rdzboi mondid. ccntrul Varsovieireconstruitidentic amin
lcslc. simultan. de identitatcascculartra naliunji poloneze $i de
voinla dc nimicire care ii anima pc dusmanii ei. La fel, societ4ile
clualc au iTut sApistreze vie. pentru generatiileviitoare,amintirea
iudeocidulujceluj de al doileartrzboimondial-Decit nirte simboluri
:rbstractesau ;magini realiste.decit ni$tefotogmfii, taberelede con-
centmre insele. cu baricile ti camereleIor de gazare au devenit
ll
 ALE(;ORIAPATRIMONruLUI
monullrcnte.pentru ci sint parte integmntda dramei co-memoratc.
Au fost de ajunso amenajaresumari si citevactichctc: din vechiul
lor strla$pilisit peDtruvecie.morlii !i cAiiii lor ii vor avertizapen-
trn vecic pc cai care vor veni la Dachausau Auschwitz". Nici un
Artist interircdiar nu a fosf neccsar,doar o simpli opcralie meto-
Dimictr Fo(a rcalulLri,o realifateinrrm legati de aceeaa cvcnimen-
tekx comenoralc, cste mai mare aici decit forta oricdrui simboL
Lagirul, devenitmoflument.(ine de domeniulrelicvei"-
Dar acestememoriale uria$e.relicve si rclicvarii in acelati timp.
rdmin exceptionale ca $i laptelepe care lc rcaducin memoriaoamc-
nilor Unne pe carc rcbuie doar si le alegi !i si stii si le desemnczi.
ele miflurisesc p€ lingd toate acesteaprogresiva disociere care se
op€icazi inlre memoria vic $i Stiinta de a construi Noul centru al
Varsovicinu esteun monumenl.el insusi-decitin misuru in careeste
o replicd: cl inlocuieste.cu o fidelitate care, inlre allele. atesti
fotografia,ora$uldistnrs,Monumenlulsimbolic ridicat. ei niltilo. ct)
scopulde a rcmcmora.nu mai are valoarein societi!'le noastrcdez-
voltate. Pe misurtr ce dispuneau de rrnemot€hnii ma; performante.
acesteaau inccht pudn cite pudn si mai ddice monumenre.rranslerind
monumentelor istorice l€rvoarea cu carc le inconiuraserncind\a .
Cele doua noliuni. care a.zi se confunali ad€sea,sint rotusi in
mullc privrnleopo/abrlcJaca nu chiar antrnorru(e. inlii de toalc.
dcpane de a prezrntaquasiuniversalitateamonumentuluiin rimp li
spaliu, monumentul isro c este o inventie bine datati a
Occidcnlului S-a vdzut cu ce succesacestconccp(a lbsr exportatSi
raspindil progresivin afara Europei incepind cu a doua iumetarea
secoluluiXIX
Dar npoflurile organizaliilor tutemationale an{A ci aceasti
recunoa$tcrcplilnelarii rimine de supratati Sensulmonumcnlului
istoric lSi facc drum cu greutate.Noliunea nu se poatedesprindede
un anumit contcxl meDtalfi de o viziune a lumii- A adoprapracti
cile de conservarca monuinenteloristoicc IfuI a dispune dc un
cadru istoric de refcrinln,lirn a akibui o valoareanumetimpului Si
duralei, fiir?ia fi aiczal arla in istorie este la fel de liprit de sem-
nilicalje, ca a pmctica ceremonia ceaiului ignorind sentimentul
japonczal nAturii,shinloismulsi structuraniponna relatiilor sociale.
De undc cntuziasmecareinmultesccontrasensurile sau.si mai muli,
ascundalibiuri.
t2
MONLDIENT ISTORIC
SI MONU]\IENT
Alla ililcrenla.luodxmenlal. pusain e!rJcnlade A Rictl' la
incepulul.ccolului:monumentul e\le o creJllcdeliberrtiI !?wo//r.)
J cilreidc\linaliea lo\l asumata./fIlori 'i din primul moment.in
timp ce monumentulistoric nu cste initidl voit ( u gewollt() li ctent
ca atarc; el se constituie a posteriori pirr pcrspectivelc convergentc
ale isloricului qi amatoruluicare il aleg din masa dc cdifioii exis-
tentc,din care monumentelenu reprezind dectt o mictr pa.te Oricc
obicct al trecutuluipoatefi convertitin mirturie istoric)l,ttirtr str fi
avut. la origine. o destinalje memoriali Pe de alttr parte. sd ne
amintim ci orice artefactuman poaiefi investitin mod delibcratcu
o functiunemcmoriall Iar in ceeacc privelte Pldcereadatddc arti,
ca nu estenicidecumapanajulexclusiv al monumentulul
Monumentulare drept scop si faci un trccut ingh(it dc timp sd
retr;iascd in prezen! Monumentul istoric intreline un ah f€l de
raDoncu memoriavic 5i cu dumta-El este lie consthuil pur ii sim-
Dl; in obiect de cunoastere$i inte$at intr o conceptie lineartr a tim-
pului: in acestcaz. raloareasa cognitivi il inchide Er, apel in re-
cut. sau mai cuind. in istoriein general.sau in istoriaartei in par-
ticular: fie el mai poate, in plus. in chip de opera de artd. si se
adresczesensibilitttii noasre artistice. "vointei noastrede artd""
( Kr,rjnroll"r): in acestcaz. el devineparte conslitulivl a Prezcno-
lui trAit. dar fira mediercamemoriei sau a iltorici.
Relatiile diferite pe carc le intlelin monumcnEle.respcctrvmo_
numenreler.loricecu lrmpul. memoria\i cunoa)tereu. impun 'r
Jrferenl, majora in ccca ce pnv.sle conserlarea lor' ln aparenli.
aceastdnotiune l€ este consubslanljaliaminduror:LTolu$i.,ro,rr-
entele sir't expuse. in p€rmanenti. vitregiilo. limpului triliL
Uitarea,dezafectarca, desuetudinea le lac si fie p;trdsitcii litsarcin
prrrrrna Le rmeninla :i dlsrugereavuluntard \i urg3niTJti.dcr)c-
rirteirc de vointadc a nimi(r lre.dimpum\i. de dorinlade I Ie sirlvr
de acliuneatimpului sau de vointa de pcrfeclionarc.Prima 1brmi.
ncsativi, e cea mai des amintitA:politici, religioas{, ideologictr.ea
do-vedestea co tmrio rol||tl esendal jucal de monumcnt in
mentinereaidentititii popoarelorsi grupurilor sociale Dislrugeret
poritivi, $i ea generalizati,atrageatcnlia mai pulin. Ea se infhli$ea-
zr.uh tormc dilerire.Unr. riluah. c'1. propricunor popo3recum
sint japonezii care. ne venednd,ca noi. urmcle timpului pe monu-
nrcnie.construiescPriodic replici exacteale lemplel(x originaletrle
l3
 ALECORIAPATRTMONIULUI MONUMENT$I MONUMIJNTISTORI('

c:ror copii precedcntesint astfel distruse Cealalti, creativi. este ilus-

trati in Europa prin foanc multe exemple, Pentru a miri $i a da mai
multi splendoare sanctuarului unde "preafericitul Denis a lfostl
sfln$luit.timp de cinci sutc de ani", Suger a pus sA [e distrusl in
part€,in iimpul anilor 1130,bazilicacarolingiani p€ care tmditia o
atribuia lui Dagobert". Cel mai prcqios ti vencrabil monumcnt al
creftinll5lii, Sllntul Petrudin Romq nu a fbsr oare dcmolatduDtro
! ia(i de apruapeddua\prezece secolc.in uffna unri hotenria lui iuliu
al lllea? Trcbuia inlocuit cu un edificiu grandios a cerui merelic ti
scenografie sI poali reaminti puterea cucerit, de Biserici incepind
cu epocalui ConstantinSi cu noile inflexiuni ale doctrineisale.
ln schimb,pentru cA so plasetzdintl un loc imuabil fi definidv
in ansambful obiectivat $i hxat dc cunoaQtere-monuntentul istotic
necesitd,in logica acesteicunoa cri $i ccl putin in teori€,o conser
vare nc-condilionatd
Proicctuldc conservarea monumenteloristoricesi Dunerealui in
aplicarcau evoiuatcu timpul Si nu por fi disociatede isroriainsisi
a notiunii InveDlie a occidentului,spuneam,!i bine datata Ma;
rimine si 1lefixarc criteriile datirii.
Intrarea unui oeologismin lexicoanemarcheazi rccunoastcrea Sffnut Pcrru din RoD: buiticn lui cbnstanti' in cn6 dc demolate $i
noul sinctuar in construclie. lcdeE de M.rlen mn Hc'mskerk intrc
oficiala a obieclllui malerial sau mental pe cate il desemncazA- 153.rsi 1516
AccastdcoDsacrarcprezintiiatadar un decalajcronologic.mai muh
sau mai putrn importantdupi caz, in raporrcu primele folosi; ale A(c\ti litera!i erau ei inriii muslenilonrunei tradi!ii intelecluale
termenului$i cu aparitia,dintr o dati sauindclungpregatid, a rcle- r/r,rrilcdin Quamrocenlo Ii din marea(_\olulieumanislha Stiintelor
rentului sxu Expresi^ monunent isto,i.i nu a intrat in diclionarcle \r mentalittrtilor La fel ii originea monumentului istorio trebuie
francezedecit in a douajumitatc a secoluluiXIX Dar folosircasa .rir(:rti cu mult inaintea aparitiei tcrmcnului c^re il desemnead!
sc rispindise incA de Ia inccputul sccolului Si fusesecoDsacratidc I'r||tru a lrmiri genezancestuiconcept,trebuierevenitla momcntul
Guizot pc cind, de-abia numit ministru de inteme in 1830. creea ,n ."re ,e na5rei,-,icctul.pint aruncide nePindit. de a \tudi3)i con-
poslul dc inspeclor al Monumentelotjsrorice Trebuie loru$i sI ne {r\.r un edilici; ocntrLr singLrra raliune e'le un marlor3l i'loriei
(il
inlorrcem\i mai mull in timp. Exprc.iaap.rrein(a din t7q0. fer?l \' ,' ,,peri dc arli Albc.li. la granila dintre Lioui luml cclebrea-/tr
indoiale pentm intiia dali, sub pana lui L A Millinr. in momentul irhitcitura carepoarc.in acetatitimp, sa reinvie trccutul.sl asigure
in care.in contextulRevolul;eifranccze,sint elabomteconcepol de .'f,,ri" artist ti si autentificemanuriilc istoricilol'
monument istoric Si mijloacele de pistrarc (muzee, invenlare, ' ",t'ir""tufu;
prccum doresc.si plasezipatrimoniulistonc" construitin
A voi.
clasare,refolosire)care ii sint asociatc'. ||riclr'l un;i rcflectii asupradestinuluisocietltilor actuale;a incerca,
Vandalismul Rcvolutiei de la 1789 nu trebuie toruti minimalizar rrir Lrrmarc.si evaluezimotivatiile-revcndicale.mirturisite, tacite
Mina de oamcni carc il combrnrscri in sinul Comiterelor $i Comisiilor .Irr renoratc.care definescastizi conduilclepatrimoniale,un atare
revolutionare cristalizau. sub urgen(ap€ricolului, ideilc impfut?ilite d€ ,u,u..t nu *. poalelipsi dc u rcvcoirela orieini Nu le poli aplcca
amatorii de arl.a,de afiiteclii $i savantii epocii Luminitor. 1,"'pr,,'glinziipatrimoniului. ruci inlerptrlaimaginilepe c'rc or lc

14 l5
 ATECORIA PATRIMONIT'LTII

intoarceea acum,fdrd a c6uta,in prcalabil, sd intelegi cum marea

supraJaFnetedx$i lucioasda acesteioglinzi s-aconstituit,putin cite
pulin, prin addugarea fi fuziuneafragrbentelornumitemai intii anti-
chittrli,mai apoimooumeDle istoric€.
lattr pentru ce aE incercatmai indi sX delinescun momentde
aparilie $i sd reconstitui etapele esenlialeale acesteiprogresive
instaurlri a patrimoniuluiistoric coNtruit, de l^ lazp antichizanlda
Quattrocento-ului,unde monumentelealese apa4iDeauiD mod
exclusiv Antichitdlii, pinl la faza con$acrdii, care tustitufionali-
zeazdconservareamonumentuluiistoric stabilind o jurisdictie de
proteclie !i fdcind din rcslaurareo disciplinl de sine stltitoare.
Aceasti arheologie era necesari, IbIe a solicita totusi c€rcettrri
exhaustive,saum6carextinse.
Nu am erplorar deci sistemalici\loria amanunlite"sau
particularittrlilefiecdrei datiuni europenein ElaIia ei cu conceptele
de monumentfi patrimoniuistoric, N m-am aplecatasupra
continutului jurisdictiilor de conservarc,nici asupra universului
complex a! restauririi, ne4xploatinddecit materia necesareargu-
mentatiei Exemplelcmele sint adesealuate din FraDtaEle nu sint
prin aceeamai pulin exemplare:ca inventieeuropeand,_parrimonill
istoric relevtraceealimentalitateln toatelirile Europei In in6suraiD
carea devenito institulie planetarA,el confrunttrin timp toatelirile
lumii cu acelea'i intrebfui si cu acelea$iexigenle.
lnf-un cuvint, nu am vlut sA fac din nofiutreade patrimoniu
istoric si ditr folosircasa obiectul unei ancheteistorice,ci subiectul
uneialeeodi

l6

CAPITOLLL I
Umanismele
gi monumentulantic
Sc poate spuneci monumentulistoric s a nilcur la Roma ciuc
anul 1420.Dupd exilul dc ta Avignon (1305 1377), ri tudat; drDa
Marea Schizmi ( 1379-1417),Marrin al Vlea rine si reasezesediul
pnr"l dt in OrusrlJe.nuidtde ,,iduricdr.ria\ rca,.r-i redcrpurerea
$i prestrgiul Un climat intelcctualnou se dezvolti in jurul nrinelor
arricec.!e Lleacum lorhe{ de.prei.lorie.i coniLrmirrccutulfa
bulo.i al unei Romc a cirei splendoarec {teptinsd.iar disrrugereaei
condamnatide Poggio Bracciolini fi p.ierenii sii umanjsr;_
Tiietudle cronologiceau o valoarecsentialmenteeuristicAEIe
ccr .5 lie modut e in lun(liede c\replii. antiripari!i supra\iepuL
5e vc \edeaci intere\ulinlelecruxl .i anisticarrrarmonumenlclor
antichititii dc citre o mic:i eljri a Quanrocenro-ului cra rezuhatul
unei iDdelungalemaru.izfui si cunoscuseprcdecesoriincd din ulti
mul slert al sccoluluiXlV.
Dar nu ar lroxr( oporruncr acea5lq Sene/ij.a lie impinsa\i mai
tjeprncm timp'Trebuiechiar.i ne inuebimdaLa.r\a cum u :u
gerat anumi(i isrorici, oamenii Anrichiri{ii fi ai E\,rlui mediu nu au
avut. lln anumite cazuri, acceasi perspcctivi istorici !i pistriroare
asupramonumentelor$i obiectelorde arli ale tecutului Colcctiade
opclede ani \eche.anrifipindmuzeete. parc.d fi ap ur Ia sfusitul
sccoluluiIll Inainteacreinoasrrc. Inrremoan(alui AlcranJrusicles-
lindria lmpcnuluiroman.leritonulgrec rcveleuaelilercultivatca
cucelitorilor sdi un tezaur de edificii publice ( temple. stod. teatre...) ce
apar. in ochii lor, ca monumenteisrorice- la fel cum apa. rtrai tirziu in
Europa med;evali monumcntele romane in ochii literadlor hiniri cu
rrudiium i.re.Sml oareace.leanalogiiilu/oriisr :uperttcrale?
r8
L ANIIC
St MONUIVIENTU
UNL{NISMELE
in cadrul unei lucdn consacralein principal Occidentului
(rcttio. nu pot evocaAntichitateamai muLtdecit punctual,Si nici nu
t)ol aduna mai multe elemente carc si suslini dczbaterea Allii au
li-rcuto' si citevarcperevor fi de aluns.
Arcr gr€aci clasici Si manitifi antice
RegatulPergamului':Attalizii au clutat cu fervoare,sensibililate
!i pcrseverentl sculpturile Si obiectele de arti decomtivd pe carc
(;rccia clasicl le produsesefiri insA a le fi coleclionatvreodatd.
( unoscutedatoriti mirturiilor lui Pausanias,Polybios ii Pliltius,
(olccfiile Attalizilor nu apa(in nici categoriei tezaurelor, religioase
fi lunerare,ala cum fuseseri ele acumulatein momintele egiptcne
sitr In opisthodotnos-LtItemPlelor grece$ti, nici categoriei cunozF
riltilor, adunatein hazardulrizboaielor, priidfilor, cititoriilor sau
Ix)ttenirilor de citre curioqii din ioate timpurile. Aceste obiecte au
li'st ciutate, alese Si achizilionatepertru calitatealor intrinseci
AttalosI are efinsariin inlreagaGrecie$i. la 210 inainteaerci noas-
rlc, punc sd fie ?ntreprinse la Aegim primele sipitturi cunosclrte i'r
rrk)rie Acelasi demersil face, la fel ca pe succesoriisii, s! admire
\i sr'ipunA si fie copiatc in capitala lor marile monumente elenice
Roma:in 146inaintede Isus Cbristos.laimpi{irea prAziiirtre
rflDatelealiate in urma prxdifii Corintulu;, generalulrcman L A
M mmius este sumrins de mirimea pre-tului oferit de Attalos al
ll lcr pentru obiecte a cdror valoare nu era perceputi de cdtre
r(nnrni: el cere sd cumpereo picturda lui A-ristide(pe atunciveche
(lr pesteun secol) pe careo expedjazide indaLi.impreuni cu citeva
\trtui, ca ofrandi zeilor Romci. Acest episod a putut fi luat drept
(l lir de na$ere simbolica a obiectului de arti qi a inceputului
colcclionlrii sale la romani
Obiectelegrecegtijefuite de armateleromaneincep pin a_li face
l| iltrarc discretd in sinul citorva locuintc patriciene. Dar statutul lor
\c schimbi in momentul in care Agrippa cere ca oPerelc tezaurizate
|lr lilina templelorsd fie expusevedcrii tuturor,in lumina vie a dru
||N'ilor si marilor spalii pub]ice.
19
 AI-EC,CIRIA
PATRIMONII]'LUI

De atunci,ca atlt de adeseain alte domenii.Romaofeia un spec-

tacol ambiguu', asuFa c?iruia privirca secolului XX cste tcnrari se
proiect€z-e valorile $i demersurile societ4ii occidentale, post-
medicvale ri chiar actuale.Romacunoaste colcclionari de artteru-
di(i ca Asinius Pollio. rafinati ca Arlicus- gurmaozi ca Seneca,
previzilori ca Ciccm. pasionali pintr la a $i pierde viala ca Vcrresius
Romacunoa$teo pia(i dc art6 cu expc4i, falsificarori,agenri.Roma
a despuiatGreia la o scardcare cstecomparabiltrcu aceeaa pridirilor
napoleoniene: martore sint cele cinci sute dc staoi de bronz smulse
sanctuaruluide la Delphi $i ale clror dmasite sc gisesc astazi la
palatullui Dioclefiande la Split $i ln cel al lui Haddan dL ta Tivoli.
Roma a vdzut consruindu-se, in insisi iDcinra acestei Villa
Hardriana.primul muzru de arhitecturtr in mirime naturali.
Totu$i, compaftlia cu modemitateaoccidcntali trebuic tempe-
rata II fapl, nici un principiu nu inlerziccdistrugereaedificiilor sau
obiectelor de arta vechi Pistrarea lor tine de cauze aleatorii. h afari
de aceasta.nici bunuriledobilc coleclionate( sculpturi,picturi. vase,
crmee), nici \rechileedificji admiratc(religioasesaucivile) nu sinr
investitecu valoarcistorici.
Doud trtrsituri, elnici Si cronologicd, oferA cheia dcosebirii lor
fali dc monumentele qi patrimoniul istoric occ;dcntal. Toate
obiectelccarei au ?ncinratpe Attalizi, apoi pc rcmani. sinr de origi-
ne greacA'.Cu exceplia citorva lucriri de la incepulul secolului VI,
ele apa4in in exclusivitatepcrioadelorclasictrd elenistict Valoarea
lor nu tinc nici de relalia Ior cu o islorie pe carc si o autentificesau
a cdrei datare sd o permiti, nici de vechimea lor: ele oferi ochiului
implinirile unei civilizatii supcrioare. Sint modelc, menire si reinvic
o artd de a tIii si un rafinamenlpe carenumai grccii Ie cunoscuser?l
Attalizii voiau sA fucd din capilala lor un centru de culturAgeacl
Romadi ceuuu si se pitrunde.prin viz, de lumeaplastic! aGrecjei,
a$a cum ceuhu sd se impregnez€ cu gi.direa Greciei prin practi-
carealimbii sale.Nu era vorba de un dcmersreflexiv si cosnitiv. ci
de un proce. de insu\ire: buciili de arhitecturacau de siulprurd.
obiecte alc anizanilor greci. carc caprti o noud valoarc de intre-
buinfareodatdasimilatedecoruluitermclot strizii, gr;dinilor publi-
ce $^iprilate, locuintei, sauconveni@in agrementeale vietii domesrice
In sfir$it, aceea$iprudeng este necesad in privinta valorii esred- trnrnl lui M!.cellus la Roma citrc l88O:oblu6l !i euPrt, irepind Evul
ce atibuitc crealiibr Greciei clasice. Desigur, o noui expcrienli a 'u
rnll'tr. dc fnnilii de patricenilaolald cu n€llesug.ri

20
 SI N'loN!]NJENTL'L
t]N'IANISNIILII ANTIC

lrumusctii.tnediatizatiprin conttiinti. se dezvolti incepindcu seco

lrl III inainleil crci noastre.Dar ea raimineiD gereral subofdonald
xltor categofii dc practici.Se mai obscrvd.pe linga aceasta.la cea
nrai mare prnc a colectionaribr. molivalii striine de pliccrca pro
pr;e artei: prcsligiu' la cuceritofi. snobism Ia paFr'enili.profit sau
! sr al jocullri ln all;i. Dar. se vr spunc.aceleatidevieri nu carac
ledzeaziioarc o parte imponantda colectionarilordc arltr actuali?
Apoi. acccntul ti comportamcnlul afirtorului par manifeste la
Pergamca ti la Roma. undc Sylla a fost i tiatorul lui Verfesius.
'lotusi. alcgcrilegusrrlui nu sinr ciliuzite de ciilrc o viziune supra
lrcculului. Pe0lruir se pulca cvocain mod legi(im notiDneade mo
numentistoric. lipscllc in acestetimpuri accadistanlareiil.j dc is
(('rie care si lie subinlinsdde un proicct dcliberatde conservarc.

Rimdsite antice ii }rmdrritar medieval€

Legirura nrcntinuti cu monumcntcleAntichitilii clasiccparemai

t)utincomplcxi intre epocamanlor nivailiri ii sfirlitul Evului medirl
Accste secoleau produsdi\trugeri firmidabilc intr o Eufopi pe
.nrc coloniTarexromani o acoperisecu monuncnte$i editlcii publi
.c I-a aceast ltu conlribuit mai nles doui lipuri de fac()ri. De o
l,rrte. proTelirismulcrcstin:nivilirile barbarcdjn lecolelc Vl \ii Vll
irr produspoale mui puline distrugeridecil proTelitismulmisionari
l,,r din aceeaticpocd. sau decit rccla al cilugirilor teologi care. in
\(colul X . au transformalin cnricrtramfitealrul din T cr. au ras
.rfcneledin Lc Nlans( I271) !i lenpl l din Tours.De ccalahi parte.
|r(liferenB lirtil dc acestemorumcntc care iti pierduscri scnsul ii
l,,losinia. in\ccrriiatea si lipsurilc: rnarile edificii ilc Antichitii(ii
\int lransfornrAtein carierc'. sau sint recriperalcFi denlturate; lt
l{(nna.in secolul XI. arcurilc Colose{lui sinl asrupale.ocupatede
l,)!uinle. depozitesi alelicrc.in linp ce in a.cnd apar o biserici si
, rrrdclafamiliei Frangipani;Circus Maximus sc umple de krcuintc
Turnuriledc apnraEndicar. (1. lo.uir.rti Romei cn incep.r. drr
\ccotul xr nu It care le irchiriazi congrcgatiaSfintului Vit: arcDrileteatrului lui
o..le\c nouMlcle anti.r prdunr arcutlui ScFnniu S.i.r
Srn\rt de Du plrac
I',,r pei sint ocupalcde regu\tori de vinuri !i de rztol-i.. cclc ale
tr.rtrului lui M.rrccllusde negustoride hainc r€chi. telali $i tavcme.

23
 ALFCORIAPATRIMONIULU]
in Provencc. arenelc din Arles sint transformate ?n fortiread.
arcadclelor inchise.pc\tc gmdeDelelor \c construicrteun carrierdc
locuinte iar id centru cste ridicat! o bisericil Nici Arcurile dc
triuml nu slnt ocolite.odati ce sc impodobesccu tumuri dc apdrarc
ca aceladdicat in secolulXII pc arcut lui Sepi:miu Severdj cXtrc
a(eiasi Frangipani
Totuli, in acclca$i epoci. un flumdr de opere si editicii ale
piginisrnului au ficul nhiecluluneicon.enand;liheratela inc(urea
directzlsau iDdirecli a clerului care rimdsesc sineurul deDozitaral
unci tradiliilitersrc ni a hnmniht, ului anri.. Monumente saupu-
trimoniu istoric dvdnt ld /errrc?nu putem rjspunde la aceasrdintre-
bare decft dupd ce vom fi incercar analizarea motivatiilor acestci
atitudini de conservarc.
Mai intli. raliuni praclice de economiein vremuri de criztr in
Larc populali3eru d(.( nrr5. (on\rructrileruinare.lradilirlearli-
/analcpe calc !i se piarJi Tn\ccolul Vl. dritudinea papciCrigorc
I este semnificativl La Roma, el isi ia sarcinade a inrretine-oar_
cu1imobilirr.\i prrclicAo politic:lde relolosirepe cureo ra con-
lmua succesonrl slu, Honorius: marile locuinte Datriciene sint
transformalein minlstiri. strtilelor de receptiein biierici. in afara
Romei.cl it musrri pe mrsionari"Nu d;\uugetircmplelepi8ine.
ci numai idolii pe care ii adapostescCit privesreedificiile iniele.
mullumiti-vi str le stropili cu apd sfintitr si sd asczati in ele
altarele ii rclicvele voasrrerr-"Conduila mcului diogen este erijali
in doctrintr
Inleresulutilitar nu cra in\a \in€urul factor rb con\ervirreavcs-
lrgiiloranrrce. Ahc motivrliipuncauin miscarecuoostinlelc lit€rarc
$i sensibilitatea.Pentru iDvdlafi. monumenrete!i obiecteleplgine
liceau ccou unor rcxte famjliare.lnteresulSi respectularitad a;es-
lor operciint solidurecu po,,itirlradoltaleJe Bisericein privinta
literclorsj $riintclorclari(c. in mod altemariveloqrile in numele
"humrnitilii s:lu condamnale penuu papitusn Artlcl. prelurea
humanilay\tlui afielor anticc culmincazi in timpul acestor .scurtesi
fJrlrxle renosleripc curePanotik) lc a numiticza,rcrrrrrL:jn se-
colclevlll si lX in cadrulpotiri(iicarotinpienc..rpoi in,ecotetc)O
ti KI ruh impulsulmaritor abali umrnisri.Cind GurUaumede
Volpiano, Cauzelin dc Saint Benoit sur Loire, Husues de Clunv.
rpoi Hildebertde Lavardin.Joho de Sa[.bur]. Sugeide Sarnr-Denis
24
UN1,{N'IST[LESI I\IONL'MENTUI- ANTIC
\xfl Cuibcrt de Nogent vin la Roma, ei ii admjrd monumentele$i
|lr(ft|rci si le identificecu efuziuneaculturii lor clasica
Alraclie intelectuali. desigur, dar $i seductie a sensibilittrfii:
ol)creteanticefascineazA prin dimensiunilelor, prin raliniuncn$l li
In:iicstria execu(iei lor. prin bogilia materialelot Tezaurincununat
iu o aurd de mimculos, ele se integreaze1n unu din cele doui
''cstctici"'alc Ewlui mediu-accsape care Sugero aperdimpotriva
lli uemaraldc Clairvaul Cind abatelede Saint-Dcnispune si tie
trt)nmt mobilierul bisericii salc, el adnriri "lucrlllura minunatif',
''\ornpruozitateafastuoasi" a unui panou Al alurului datorat'hni-
/xribr barbari L..l mai fastuo$idecit ai no$tri" $i "sculpturatoarte
(lclicad. astSzide neinlocuit [a] dblilelor dc fildei [ale catedrei]"
(urc depd,Seste orice evaluareomeneasclin "descierea Pe carc o
rl.r:i sceneloradice'"'.
'
Valoarea aproape magicd atribuitA vestigiilor Antichitrlii,
.uriozitatea pe care a@stea o trezesc. pldcerea p€ care o oferd
Drivirii sint ilusaatein manuscriselca doi cAfluraridin sccolul XIL
ffrncdictus- canonic fa Sfintul Petru. cn ale sale Mirubilia urbis
lldr.r.. proputrc.cdtre I155, primul ghid consacralexclusiv monu-
rrcntelor pigiDc ale Romei; identificirile ace:itora,ccl mai adesea
lirrtcziste,nu limin mai pu-tinlegatede amintiri litcrarc.Cit privqte
ljc jurislul cnglezcunoscutsub numeled€ Magislct Cregorius,el nu
ftic daci minunil€ pe carc lc a vizut cu prilcjul ctrltrtorieisale la
l{i'l))a trcbuieatribuitemagici. sau lucrului oamcnilor'' Atunci cind
lovcstc$tecA a parcursin llej rtnduri mai multc mile pentrua mergc
pc Quirinal sA admireo Vcnus executaticu "ascmeneaminulali fi
irfxDlicabili dibicie. incit pdreacir i$i poani goliciunearo$ind". el
(lc\crie comportamcntulrnui amatordc arttr Trebuie sd a$czim in
n(ccasi categorie9i pe ilustrul siu compatriot.Henri, cpiscop de
wi chester.pe carc John de Salisbury,deti el lnsu$icolccfionarde
\t tui antice,il dcsde ca pe un aalevi{atobsedatde arti anticdr'
Int€resulsi bucuria De carc le stirnescmonumcnteleantice la
p'oro'umanittii Antichitnii drzii sj ai Evului mcdiu nu anticipeazi
i'lrc cxpcrientaumanigtilorsccoluluiXVt Judccinddup2ientuzias-
ul ti liismul autorilor medievali,am putea uncori crede ci a$a
$tc. O difereoti ireductibil: opune insi cele doutr forme de uma
ni\rr si raporturile lor cu Antichitatea:dislanla (istoricl) Pe care
obrcrvatorul din Quattrocento a stabilit_o Pcntru intiia oari, intre
25
 ALEGORIAP,{TRIMONII,'LUI
lumeacontemporan,circia ?i apa4ineSi indepirtata Antichirareale
circi vestigii le studiazi.Pentru invtrlatij din secolelcVllt sau XII,
lumea antici csle de ncpiitruns $i in acclali rimp apropiatl Dc
nepdtuns: ler.loriile rornane sau romanizale au dcvenit cresline-
viziuncapigini desprelume nu mai are valoare.ea nu mai esle de
conceputExpresiileliterarcsauplastice,devcniteindcscifrabileprin
pierderea refercnlului, sint rcduse la ni{re fome goalc. AproprarA:
acesteforme goalc.la vedercsi tangibile,sint im€diat lranspozabile
$i transpusein conlextul crc)tin ln care sint rcjnterDrctateduDi
coduri familidreLl
Poate ci Henri de Winchester sau Grcgorius sinr nittc
fulgoritoa.e cxceptii. Oricum ar fi. formulareasi lbrmulelc admi,
ratiei nu trebuic scoasedin contcxlul lor Atunci cind. la inceDutul
\ecohrluiXIl. in marelc siu pocm de\Fe Roma. Hildebcn de
Lavadin se exlaz'azddc o lucrarccare nu va puteafi "nici eealati'.
''nici lclafura . >i (ind el ,rvuca pariunea adrlanilor"tsruJiitnl-
ci@x) carecreascacesteimagini de care naturanu ar fi lbsl in stare.
nu trebuic uitat ctr lot el incepe prin a elogia mutilarca (purjfica
toarc) a Orasuliricu ambifii de nesusliDut.oras ale clrui rimSjilc'*
lc putea dc acun indrigi cu inima impicad R Krauthcimer a subli
niai aceasli ambivalenE. mcrgind pintr la a o gindi in lcrmeni dc
dragoste uri- Bl amttr. intre ahcle, cum proro-umanismul isi apropri
asc literalmcnlevestigiilelumii antice,crettinindu le
Lipsa dislantei,dcscriseti dc Panofskyin analizeletransmirerii
formelor fi lcmelor anticein timpul Evului mediu'".estenumitorul
comun al tuluror conduilelor legatede molrenireaAntichildlii gre
co-romane.Bemard de Chartres Fi Gilbert de La Porrde ascazi
grila teologiei crc$tineasupraidealismuluiplatonician ti categori-
ilor lui Aristotel. Cutare sculpror romanic iDtegreaz,monstri an
lici in rcprezenlarea unci scene biblice Si curarc miniaturisl
imbraci ill vetminG medie\,aleeroi ai Ditologiei Sreccsti-Acelali
lucru se intimpltr in cazul obicclelor sau monum€ntelor
Antichitdiii: oricarc ar fi cunoaitereacelor carc dispun de ele si
valoareacarc li se atribuie.clc \int asimilatein mod direct 5i
introdusein circuitul practicilor cre$rinc,firi sA se fi creat in iuml
lor Jisranrasimbnlica *i intcrdicliile pe carc le-ur fr rmpus
uiezareaior in istorie. Alreriratca unei culturi difcrite nu putea fi
asumali. Edificiile sint reinvestitc cu nevinovitie Si familiaritate.
26
i
TJMANISMELE ANTIC
$I MONUMENTTJL
l,rrx crirlri sau scrupule,ala cum se intimpli $i cu formeleplastice
rr irrlclc filozofice
Mobile sau imobile, crealiile Antichititii nu joaci deci rol de
firt,rumenteistorice Pistrdrea lor este.de fapt. o refolosire.Ea se
tnc/in(:i sub doui forme distincte:reutilizareglobali, insolitii saunu
,l. xnrcnajiri; fragmentarein piese!i buclti, utilizabilein scopuri$i
sLrgcrfolosca ca vas dc mcstrtrun prclios vas anlic din porllr,
In(rstrllr dc un aurar medicvalintrc ghearclc,aripilc qi gitul unui
vulrordin argint aurit La fcl. palatulimperial din Tricr cstc convcr-
rrr in secolul lX intr o catedraldal cirei episcop Hincmar admiri
trlimentul alcatuit din marmuri de diferite culori" $i po4ile
''a(lrperitecu un aur roScatcare seamdndcu iacintul foarte palid'"'i
In Vienne.in Lyonnais. templul lui Augustusli al Liviei. lipsit de
It{.rrtii ce-i oonstituiaucella. devine. in aceea$iepoci, biserica
N,nrc-Dame-dela-Vie.
I)ar monumenbleanticc nu sint doar "reciclatc", ele si[t- cu lot
dritndezinvold simplilale.tiiate in piesesi bucdli, reinserateapoi in
Lr'lsrructii noi pentu a le inliumuseH si decoru D€ altminteri. nu
ir cslc intotdeauna usor sI dislingem intre ceca ce esle relblosire
ulrlilari. chiar sDoliatoarc,$i ccca cc J- Adhimar coDsidedo vcri-
ti|hili oper, de salvgardare". Coloane. capitcluri, statui, frizc
{ulDlate sint asdel prelevatc din edillcii carc fAcused gloria
(nr$lor antice.incepind cu secolul VI. Roma este cea mai impor_
Inorii mintr de materialeprestiSioase pentru noile sanctuareridicate
t\' propriul ei teritoriu (San Lorenzo fuori-le-Mum, San PancraT;o.
sxrr'Agnese...)sauin altl pane. fie in Italia sau in alte glri
('arol cel Mare pune si lie adusede la Roma fi de la Ravenn.r,
.r pcrmisiuneapapeiAdrian I, nurmurele Si cobanelepe carele va
l,)losi la Aachen$i Saint Riquier Desideriustrimite sii f-ieciutate la
It,nna coloanele,bazelesi capitelurilepenlru abuli{ sa de la Monle
t rssino ( 1066).Suger.cxlinzind Saint Denis, cstc dispcral "Undc
\ii gi\esc coloanc de marmtrrtr sau asemencacu mannrrla? M-am
tirxlh. am reflectat.am cdutalin regiunile cele mai fcludtc $i cclc
irrri tnd€panatesi nu am gtrsit nimic. Spiritului mcu nelinigtitnu i
\r iDlilisa decit o singnri solulie: sAmergem la Roma: intr adevir,
rn palatul lui Dioclefian ii in celelaketerme admirasernadeseori
.oloane de marmurl; se punem si fie adusecu o flod s;guri pe
2'1
 ALEGORIAPAI'RIMONILILLTI
Marea Med;teranA,apoi de-a curmczi$ulm;rii Angliei. fi de acolo
pc cursul sinuosal Senei,si le obfincm astfel cu pretul unor mari
cheltuiclide la prietrnii.)i chr r de la duimanijoo\ri. \ar",/inii.pe
lingi care va trebui si fccem: aceastaera solutia pe care. de mai
mul{i ani $i in urma unor vane cluttrri, o examinam cu inerijo.aren. '
Dar, deodati, se produce un miracoli el descopcre, in apropiere dc
Pontoisc,"o admirabildcaricE' $i renunlala proicc!
Cu toate acestea.Roma nu cstc. de departe. singura rezervi de
tiagmente antice l-a Lyon, marmurele din lbran |urr6 sinr cele
care ajuti la construirea biscricii Saint MartiD d'Ainay, iar
coloanele sale la ridicarea absidei catcdralei. Dar cAhbriile sint ade-
soorimai indepirtatc.in 1049,Odilon do Cluny face sdfie adusedin
Provcnce materialelc pentru chiostrul sdu; Nimes $i Arles
vor aproviziona Si clc cu sculpturi $i coloane catedrala din
SainCcermain d'Auxcfie, bisericile abaliale din Saint cer-
main'des-Pr6sla Paris si din Moissac
Este inulil si inmullim exemplele Micile renalteri care au
p.egilit Rcnaslerea nu permiscseri sistematizarcaper\pecliveiarti.
ficiale. char ducri o schilascri deja Ele nu au permis nici
deschidereaunei persp€ctive asupra monumentelor Atrtichititii-
Cu roatc acesteatrebuie sublinialeprivilegiile originarecare au
p€rmis Romei sd se distanleze. cca dinlii, fa(i de mostenirea sa
anlici fi si o situcze intr-un spatiu istoric'.
De la bun inceput,Oralul, caremarcaseprin institutiileurbaneti
arhilectDrasa toateteritoriile cucerilcdc lrnperiu. prezenlael insuti
cca mai mare concentratiede edificii antice vestite Dar mai cu
seamd, aici rimisese vic cultura clasicr. in ciuda durercaselor
semncde intrebareale secoluluiIV. apoi a pridirilor succesivcde
cltre barbari,transmisi pdn patdcienii convcrtili Pe lingi aceasta.
papii i$i asumaserirolul de mo$tenitoriai Romei,mai intii impotri-
va tradilici bizantine. apoi impotriva barbarici invadatorilor!i. in
sllr.iit. impo!'|\a hef emoniei impdratilorgermani.
Papii, mai ales. exercitau rcsponsabil;tatilerraditionale ale
impiralilor in mareriede edilitateSi arhilecrura.incii de la inceputul
secolului V". revenirea clasicismului ii determini sd substituie
bazilicilor constantiniene modele mai pure $i mai rafinate- iDspirate
dc lerrnelelui Traian,Caracalla,Dioclclian $i de ba7-ilicilccu ordine
suprapuseale lui Traian {i SeptimiuScvcr,carecapfta asdelo noue
28
SI MONIMENTULANIIC
UMANIS]VIELE
vnl,,nrc.in .108,csteadoptatun decretin favoareafblosinlei seculare
.r r(.rrDlelorce trebuie aparaGin calitate de monumentepublice'
l,( /rsirele secoluluiVI canduc la convenireaedificiilor secularein
hr\.'ici: intrc 526-530.sala de audienti a pref-ectuluidevine biseri_
, r Slirlilor Cosmari Damian.in 5E0 o sali de ceremoniidin secG
hl I DrimcstebisericaSantaMaria Antica inninteca. sub Honorius.
nnrtul din Forumul roman si lic convedt in biserica Sfintului
,\,fiiun. in schimb.si f;irn indoialtrpentruci tradilia clasicdrxminc
rr npropiati !i mai vie ln Roma. in Ora$ mai mult decit aiurea,
t irrrorc cil Mare si succesoriisdi se arat?lostili cre$tinfii templelor'
l',l|ilhconul.inchinal in 609 FecioareiMaria"' rimine un prccedcnt
r ||r (le aDfLrape trei sule dc ani
irr rrcea*i operas lv.,loarea pupilor.fronlierele'inl !rt'u de
r .irt int.e mis;rile rlicue de utiliiatc si cele inspiratede intcresul
r\knic sau chiar de voinF de afirmarc a unei identilxti prin monu-
rn.nlc. Doud feluri de mcmorie sint solicitatesimultande doud serii
k nto, mente: memofla mai aPropiatd a unei instaudri religioase
( rtc structureazdviata de zi cu zi $i ii define$teorizotrtulli aceea'
fl|lr indepdrtatd, a unui trecut tempoml glorios Acestea sint cele
rl(rrii memorii infielesute pe care le invoci laolaltd Sfintul Petru $i
( i'lo$cum. San Giovanni in Lateranosi columnalui Marc Aureliu'
\.'r'tnMariaditr trarle\ere5i srculluiTilus. asacum le reune'tcin
\t'i"rtul \6u cimo de aur Bula lui Ludo!rcde Ba\rria
llczenta vizuali simultanr, la Roma, a acestol doui tipun de
nr,Itnrente. Iicind trimitcrc la doud tradilii alit de depirnae'
||r(trccr Qiri indojali eleclul de diterenF $i crearcaunei distanle
\{(llnde latI de cele ale Antichitllii. Edictul prin care seratulroman
r'rulcicazi columnalui Traian in 1162 este ambivalent:"Noi vrem
I erisi rimin: intactdat'itatimp cit va dura lumea [...] Acela ce va
'ri(erc:r si i aduci atingereva fi condamnatla ccamai greapedeaps'
rr hrnurilc salevor fi datefiscului." Monument,saudeja monument
rrtorrcl Imoosibil de hotfuit Dacd am rescrie istoria' ne_amputea
rrrrlgina ci monumentul istoric s_ar li niscut cu un secol mai
rl.ricnre. daci papii nu ar Ii trebuit sd p5rS-seascx Roma lisind-o
I'tiulir hotilor Si bdliriilor
( n Manin al Vlea revine defiddv in 1420. Roma d€venise'
fx nt f o populafiede uum I? 0OOde locuilori. uE Jerohitato.Maile
iru,r,'nrente anticeuaeprintrevli 5i paluni.dacanu \int o!upalefi
29
 AI.EC'ORIAPATRIMONIULUI
copleQilcde locuinle Structum Romci imperialc fuseseilcarsi de
urmeleprccesionalcale unui ola$ de pcleinaj:l
In cadrulrevoluficicunoajteriipe care o tdia atunciItalia, insiti
aceaste imagine ruinati a unei Antichiiili tocmai rcdescoperiacla
lumina orbiloare a tcxtelor. aproape obligi- privirca se confere
monumentclor romanc o dimensiune istorica [n acest conlext mcn
tal, pe accste locuri $i sub dcscmnareaplumlA de'antichititi"
ftebuie situatAnaltereamonumentuluiistorjc. li vor trebui incl trei
secole pentru a Si cilptrta numele dcfinitiv.
Faza antichizanti din Quattroccnto
Numcsc "antichizanli" prima fazi a acesteievolugii.deoarece
iDteresulpentru vestigiile lrecutului ca atarc se focalizeaztrnumai
asupraedificiilor $i opcrelor de aflN ale Antichithfii, cu excluderca
oricirei alte epoci.Singularade$lcptar€a acclei prjviri distantate$i
estcle. eliberati de pasiuni medicvale,carc preschimbi edificiilc
antice in obiccte ale rcflectiei $i contemplArii. poate li situatS-
plecind de la numeroasemafturii. in jurul anilor 1430-Totu$i, si o
spuncmdin nou. aceastanoui atitudinea fosl pregltiti inci din a
doua jumitate din Trecento.Istoricii Si istoricii de artd" care s-au
aplecalasupmmitcarilor artisticeii intelectualece s-audezvoltatin
Ital;a Quattrocento-uluiau identificat si distins in Trecento doud
demersurioriginaleproprii umani$tilorti respectivartiqtilor Aceste
douii demc$uri au contribuit la o pdmi conceptualizarc a istorici ca
disciplind$i a artei ca activitatede sine stitiloare Ele sint, astfel.in
egalS mrsuri o condilic necesari p€ntru constituirea obiectului pe
care noi il numim monument istoric $i carc cste legat de cele doul
nofiuni de istorie 9j de arli prjntr-o relatiegencrativi
A$adar, pe de o parte avem de-a l'ace cu o apropie-relitcrard care
introduceceeacc s-ar putcanumi "efectul Petrarca".In toatc textele
clasicc pe care lectura sa filologictr Si criticd vrea sd le rcaduce in
puriialca lor originartr. Petrarca dezviluie o Anlichitate ( y?.r6rdr)
necunoscuti c;reia ii acordS,in primul siu pocm Atticd ( 1338),
calificativcle de sfind Si sacri- Aceasd Antichilate striluciloare
30
ANTIC
SI MONUMENTUL
UMANISMELE
r/11(nrctlc in noapteaignoranfeiacelesecoleale Occidentuluicre$tin
rirr contribuiseril la inlelegerea €i grefitd $i la lhlsilicarca
,,rp,xhrperelorsala $i dacn, in haloul siu luminos, Antichitatea
r .rl ri valoare de perfectiune ti de model, penlru intiia oard' ca iii
ilr/liiluie si fundamenlalasa alteritateLectum purifrcatoarca poe
r l i. cilre voia si citeascdversurilelui Virgilius 1:rAbarbarismeFi
tnrr gl{)se,a descopcnt li fundat distanla istotic;. Succesoriisii
lrilritti aveausA mdrcasclaccasti distanti tot mai mulil
l)c rtunci. pcntru Pctrarca $i cercul siu de prieteni' edificiile
.rnrr(c capili o valoarc noua Etc sint purttrtoareleunei a doua
||hliicri cire o autentificd$i confirmi pe aceeaa cS4ilor Ele stau
lr]rlufic pentrurealitateaunui trecut incheiat Sint smulsesttrPi rii
In||rilinres; banalizantea prezentuluipentru a face si striluoeasci
llnir secolelorcare le edificaser5.Ele risipesc prin prezenlalor
r.^nr:rnlalegendar,a textelorSreceltiSi latine.iar aceastdpulerenu
\r oHrifest; niciieri mai bine ca la Rom.L
(il toate acestea.l& vremea la care Pe[arca scric poefinl Airica.
flliliciile clasicese atld in slujba unei relalii inctr cxclusiv tcxfuale
ru Anlichitatea Forma si inllti$area monumcn@lor romane nu
\.'hljrlii sensibilitateavizuala,ci confed legitimihtc memorieilitera
l\4tli mult decit monumentclcsalc indivjduale. situl intreg al
'.
l{onrci cste cel carc cvoci inaintc dc toate "un mod de viald exem-
ol.I 1...1. acclcviln,r $i virili!ale'". inh un cuvint.un climatmoral.
in Il75 un litcral orieten al lui Peirarca,medicul Giovanni
l)(nr(ti.impirt46te impresijlesale despreRoma lu; Fra GuSlielmo
rl( ( rcnronar.<Am vlzut, spuneel. statujde bronz sau de marmuri
t'.]\trrl(ninain ziu.lde i :i numeroase lrugmenle n\rpiledc sculp
irrr 1r:rrie.arcuride triuml ^t grrndior\e !i (oloune pe care5li s(ulp
nrrr r\r()riafaptelor str;lucite, iii alte monumente ridicatc public in
r'rx,nrcirmarilor oameni care statornicised pacea $i salvascralara dc
Irtl(rtc ameninfitoare [...] a$a cum imi amintesc ci am cilrt; am
vnr,,l krnt" acesteanu lird o marc cmolic, dorind ca fi tu str poli'
|i (i!it. sii le vezi in limp ce. opnndu te din drum' iii spui poate:
'1.'r.1rl( \iEur duvezi lorfamarul dcspremari oameni . '
s-r \pus desprc accasti scrisoarc, ca $i despre alte corespondenle
. rnnerrrDi)ranc. ai cle rcfll)cli o imagine a Romei "aproapeemfatic
[rnr vi/rali]L'- ADartcnenfalor exclusivi la lumea scris?t$i pre-
l|Dilrilc lor csenlialmentefi lologice, literare, morale' politice'
'r
31
 AIEGORIAPATRIMONIULUI ANTIC
S] MONUMENIT,-I-
UNIANISN{ELE

rstonce,au contrnuatsi determinepini in pdmelc deceniiale seco_ tr' ,ar',: ii avca ltalia pe atunci t..1. De mai muke ori l-am auzit
lului XV $i ades€apind mLrltmai tirzju. demcnjutsi modul alea Drili ;\t n(l strtuile ii sculpturilepe care le vEzusela Roma cu ascme
al umaniltilor care feceauciltrtoria la Roma.Nu fac exceotiede la nr,r l(iDriraliesi vercmlie. incit plrea cr-si iesedin lire 1.. 1.Lduda
rc8uli Coluto Saluuti-care fost pivolul umanismuluillorenlin. |,.||l|rl iruloritoracestorchipuri dincolo dc orice mdsurA$i conchidea
incepindcu ultimuldc(eniual sccolulurXTV \r carc l-a chematpe ,,r,ll(it ncestesculpturiar avea miicar o scinteiede viald, ele ar fi
grccul Chrysolorasla Florcnta in 1396, Ironardo Bruni. cance nlr|| tl )asedecit le ar puteaface natura-'
Iarul-istoric.Dcsigur, vizira lor estc mai orienrali. ea confirmi lec l||cinl.trcasculptoruluianonim pare identicacu cca a lui Henri
turi lnai precise$i mai numerouseEa esteinlesniti de asemeneade ,lr' Winchesler sau Gregorius. Totuii, similitudinca formuliirii
pre/entrla Roma! unof lireralicare.precumpulgio j. joaca,olul u (lc o deoscbirecapitali: cel carese exprimi prin intermedierea
gnroutulcu pirstune st compelanlt 'N
hr l),r l nu maresleun literal.ci un.l,l,7r. Pldccrea de careel se
Cu toatc acestea,f:ri exccplie.ac€lti viitatori nu sint inteFsari li\,i {rhrurirl c lcgalS de spccficitalea adivitiu \ale de prdcliciarl
de monumcnteleio \ine. Pentruei. manuna terlului de\pre trccul t ,t. r.' .,nc inteli., c.r ascmenea plicere. provocati exclusiv de
"
cste mai imponand decit oricc altccvrl lnarnte dc toate Ciccro. , rlrrrlc;r sculDiurilorSiealilicjilorantice,independentde valoarcalor
Titus-Livius. Senecasint cei pe care umanittii ii evocaSi ii invoci .rrllhrtici. fusesedeja inccrcatdanterior dc nenumirali zidari sa!
in cadruilor propriu Ei preferdcdificiilor anriceinscripfiilecare te r, rrlPtorimedievali-Noutateaexperienteirclatatede Dondi line de
acoperi. In 1452. in prologul de la De re aedifcat;riu, Atbefti lirrtul ci dezinteresata contemplare{ operci antice este usumati fl
rezumdlimitelc acestciatirudini pc care el- in ceia cci prive5te.o rr.it rrlicatd in mod cxplicil Se stabilc$teastfel o distaDtrd in raport
depiiire: -Morminrel(romanilor)i re(lrtiite \e(hii tor mueiii p. | || vcstigiileAnlichitilii. analogl cu cea pe care qi-o luau in aceeali
car'rle vcdemde jur imprejurulno\lru.nc au inril r sedamcre/arc rD,\'ii \uccesoriilui Petrarca
mi(uriilor istoricilor lalini care altfel ne ar pirea. fere indoiala-mai '
l)ct ersul lui rlr'tle.rii lumealbrmclor plasticenu sint. ca reguld
putin(redibile.' rirhlrli. mar putinrnacce\ibile lileralilorElc vor mai
sensibilil:l!ii
Pe de altii parte,acesleiapropieriliterarede edificiile anticei se ilt,,,"u lunPulprimelordcceniiale.e.olului.IimP in (are

lL opunc. evident mai tirziu, la pragul dintre secolcteXIV ;i XV. o ll"Ilclleschi"ra,.lcla

lbcc repetatecilitorii de studii la Roma". unde rele

l
abordare scDsibili a "oamenilor dc arti" (drrlic?si) care. sDre
deo\ebiredc umani\ri.\rnt inrcresalr e.entr::lminte de torme.be
iapt. sculptorii" Si arh;recliisint cei care descoperita Roma univer-
sul formal al anej clas;cc,Estc ceea ce am putea numi ..efectul
Brunelleschi",in mdsurain carearhitectulcupoieidc la SantaMaria
del Fiorc.estecel mar ilustru dintre ace$tidescoperitori.Dar el nu
estesr onmut.
Scrisoarealui Dondi. citattr mai sus. face deia caz de acesral
doilcr _efccl"rmpul-ionxlde ,/n/r,.s ri carc.dcpafe dc a \c (on
funda(u clectul Perrarca . apureumanirUlorc.r srrdin!i clfinir
uupa ce i-a impAJri\itcore\pondenlului \au propriilereacliidc lite
rat, Dondi lc compari cu cele "ale acesrordra,fcer modemi" in fata
vechilor_edillcii. su ui ri obiecreanatoage..ale Romeranrice: ltij
le e\amlneazJde aproape.remin ului(i Eu insumr cunosteamun
sculplorin marmura-un vtrluozin accsldomeniu.vesrt prinre cet
rrn/r ti misoartredificiile anticc ln timp ce, ca $i el, i r citeodati
trnprtlnriicu cl. Donatello,Chiberti. Luca della Robbia vin $i rcvin
h l;lorcnla,pentru a stualiala Roma modelclesculp rii clasice
'[
l\rnir unii istorici. fuIst sintezacelor douAabordiri. dc artist si
,t| lrt,:ial. s-ar fi realizatin limpul ullimului sfert al secoluluiXIV'
\,I\oxrea lui Dondi citre Guglielmo da Cremona nu ar marca
,,lx'/rtr.rdi|ltrecele doua curenleprralcle \i indepcndcnte ci ar
r'irzcnr,r rnalizaeelordoudcomponcnlc. a)e/ale pe picior de egali-
i,,r" A.crteu ur operaconjugxlin cazul primilor ,x,,r/afi de rnr
rl( r'i..r ciror figuri tutelari esle Niccolo Niccoli '.
?\.cst erudil florentin. carc a inceput prin a colecliona manu
i(t|\clc aulorilor clasici, se pasiona.de pe la 1380. de sculptum
nflr( il p,: crre o cdutain itrtfeagaltalie Colectiape care o lasii lui
( irsrnlr dc Medici ne poale face str-l considedm primul a-matorde
,ritr. in scnsulmodem al termenului PeDtruE Gombrich". Niccoli

Brbliote
0radea
Universitatea
3.1*tii*;"-"1111
WV. 4
I
 AIEGORIAPATRIMONI
LLLTI
este catalizatorulcare a pennis aparilia colec(ionaritor- printr_
savanli$i arlilti - djn Quattrocentoul italian ExDertizasi sensib;li
tat€a sa sint cunoscutedin corcspondentasa'5.mai ales cu poggio
Bracciolini al c2irui sf:tuitor a fost deseori.
Totusi, Niccoli rdmine o exceptie Printrc literalii de la sfirfitul
sccolului XIV fi inceputul celui urmAtor,amarorii de arti anlic;
rcprezinli o inlime minoritate. Aceasrdminoitate cste dominari de
figura complexi ti precocea lui Pogg;ocare pare sb fi reusit efec-
riv, printre cej dint'ii, sd imbine c€te doui perspective:pe cea a
savantului$i cea a estctului.Corespondcnla$i scrierileaccstuilite-
rat. c6ruiaii datorim rcdescoperirea lui Vitruvilrs", desdinuie cum.
progresiv $i nu lid aprehensiune, cu un soi de jen, si con$tiinia
incircati. di curs liber delectirii estclice pe care i-o prccuri sculp
lurile !i edificiile anlice Devinc coleclionar,dar nu esteo intimplare
da(a ii .ere lui Donarellosa-i confirmecnlu/iasmul.Donarcllori
Brunelleschisint aceia care i-au educatochiul $i sensibilitatea$j
care l-au invd(atsi "vad:" arhilccturaSi sculpauraclasiceputin mai
devremedecit colegii de la Curia romanl fi decir compatiotii flo-
renunL
intr-adevdr.in timpul anilor 1420ri 1430,un dialog fdli prcce-
dent avea si se legc intre arti$ti Si umanjsri.pe dc o parte, primii
fomeazi privirea celor din urmd. ii invall si radi cu alti ochi. pe
de alli parle. umani$tiircveleazearhiteclilorti sculprorilorperspec-
tiva istoricl fi bogilia /.llrrarirar-ului greco-roman a clrui
cunoa$teredi viziunii lor asupraformelor anricco noui acuitateSi
o noudprotunz;mc.Donatello.Brunclleschisi Ghibeti l-au ficut Dc
Albenr.incepindcu prima$ vilita. in.rnir I420. :i des.operc ana
Romei.Dar. fr invcrs.innuenlalui Albelli csle aceeacaraexDlica
fclul in care. in 1429,chiberti se leapide de vechiul om medieval
Si creeazi Poa a Paradisului{.
La capdtul acestui proces .le impregnure r,rirtrdldr. artisti $i
umadlti au delimitar funpreuntr tcritoriul artei si l-au adculat cu
acelaat irlorie; pcntrua implantain el monumentulistoric Dar noua
privire a umaniftilor asupraarhitecturiiti sculpturiiAnrichitjlii cla-
srce nu angajeazdtotuli judecata esretici_Cunoa$tereaistorici
rimine inliia $i singura nccesard in institutia -antichjtlliloi .
Numema$ecxemplestau menurie. dc Ia LconardoBruDi la Donato
Acciajuoli sau Pomponilrs Lclo. Cili litcra(i nu vor fi venit si
34
UMANISMELE ANTIC
SI MONUMENTUI,
nlr\{)irretemplcleromanepentru singura satjsfacliede a interpreta
r,.rrrrl lui Viiruvius Pcnlru mulli Si pcntru multi vremc' analtza
\ r/ulli a istoricului-cit ar fi ea de concrete'va rimine prizonieri
' Arcnturaintelectuala a lui Albcni poale in schmb <d ilu\lrclc
rr.rt\'lcunei stnlezcincheialeintrc pnvireaerudrtx)r cea anislici'
i,,ri,u.arnritnire cu Romaesleaecc;a cililoluluilur firus-Li!iusti
( rLcro Oralul estc atunci peDlru cl o sumA dc nume aceleaale
Ix,rLrnenlelor (altare.temple.builici. lerlre.pllale) al ciir'r mven-
f.rl il lace in plclala traaaluluitz:ruD?lta.l tniShar 1428) Dar'
(rrrirrrl.el devinc arheolog.apoi arhirect Edificiile. per(eputemal
;otii ca martoreale istoriej rcmane.sint curind studiatesi transpuse
j'. pr,*rf iojogran. p" .arc.il prcgite\le peniru Ni(olrc al V lea in
!.{lcrcx rcstaurariiOra5ului-
in celc din urmi, $antierul ioman cste citit ca o lectie de a
( (nrstrui!i ca o idroduccre in problemafrumosului Pcntruautorul
i,,.i,ri;i 6" * aedificau,ria' etliliciile ttomei sint !i fundamentul
rr.rlulilor frumosului alhitectural pc care se strdduiestesi Ie lbl-
,uil"re in termetti matematici !i capatul unei inaugnrale "istorii a
.Ihitccturii" care pcntru el incepein Asia cu lipsa de mlsurI' con-
i""ii i" o."i, prio crperimentirca ma.urii)i ii proponrilor'atingc
i or
lr 'tirtil perlccliuneali Rorna unde arhile(lii Quamoientu-ulu .!
j'i'r." i.'ii lormezedupi exemplul 'vestigrilor srle Nu se face
'a ""
tr | ,' menliunca \ecolelor ob\cure care au lgnoral lrumosul
il| schimb. alii arhitectidin aceealiepocd.precumChiberti sau
lrrlnrcte.au mcntionatflri rczewe ln scrierilclor operucilo a con_
\t!trrton din secoleleXllt li XIV AnaliTele* lor au adus o con-
rr;hl|lic oriqinali ta isloriografiaarhirccrurii Ele nu vor ramineinsi
,u"i nutrndominarede pcri;dilnreu ripa(ila a lui Peuarca:frumoaia
r(hemll
.'ntJtritate. evul ubscLrr5i renastcrcamodernrl Accastl
Ireniti si facd o lungi carierx'conditioneaztr $i oricnteazdviziunca
\x\rrtrlor. rnislilor liprotectonlor lor fa ercludc din cimPulsdutol
poate fi
,,i ,,n"nin. .pu.'to. interme.lrrrc Monumentul irloric nu
rlr'.r'iunul anric, arta nu poate li decit antici sau contemporani-
i.iteraturaumanirtiloi desprcStiinla5i plicctca oferitede operele
i\rrichititii pregdteite conservarealor delibcraii li organizatL
,t.",i.,o io Id-! diierendatcin cazul obicclclor mobile sau a edi-
i', iil;r. i; ac o parte monedcl€'inscriPtiilc'sculpturilefi diversele
35
 ALECORIA PATRIMONTULUI - ANTIC
UI{-{MSMELESI MONIJ'}"{EI'ITUI

lcm
fragmcnte,colcciionatede arrisrii.umanistii $i principii iralieni sinl rn \.r Ahruri i.leCapiloliu Srin lala Forului \lA ponicul unui
pe rnr \cnrl primr oara la Romd'

li
consenratein ,rtudiali. in anticamerelc, oflile-le si rridinile .,i c,'"*'.ri"i cari. cind Pentru
locuintcbrlur Caleri.r.
'patiul
\pecific.nu aparedecit i; secolul "i,'
i uu, nproup. inlreg. liP\indu-r doar imhtit;Lmintcade mur-
var sr au
XVl. dar sc intimplA ca amatoni sccolului XV sii construiascA rrrr ',irut Miri aooi.iomanii l-au lransformalin inlregimcin
olidiri pentru adiposri,€a antichirifilor tor (vila lui Mantesna la rl(.Ixrhl podcul, d lmindu_i coloancle''"
'''
Manrua).Coleclia,c e nu maie acelAi lucrucu cabinetul dc;uno i..i"lii ,rrr; ur" ..heletului alcspuiatde came' alc infamiei care
I zitili". precede muzeuL De naturd privati, ca oferi totu$i. incepind sinr folositc incepindcu Rkiwn n 'h'riftio urbis
cu 1471,$i primul exemplude {leschidcrepenrrupublic (o datn pe "',"."ri
;;;;;;, ii;;0 "id[i - l4s2) a lui Popeiopinr ll scnsoarea lui Ruphacl
an), prin intermediulcolectiilor ponlificaleale Capitoliului (in preajma lui t5l6)' trecind prin poemul
,n,.1 t-"on ut Xlea
Pe de rltij pane. con.ervareaeditrciilor lmonumente.mari Piciolomini vtitorul Papd Piui al ll-lca'
ii ii.rio" *r. *'ainatul
echipaDenlesaude alt lel), are loc in mod nccesarlr?ri& Ea ridici _dcciute din anticr | !lorie--5i c'JeH poporul
rl ,trLc\(:r./5Romei
mar-
diti( ultati tehnicedc cu rotul ulra naturA_ Tinind de domeniulpubtic li,r,f" O"-n"r"u ii smulge pietrele drn Tiduri si-i schimbA
\r porrrr!.ea rngiUea/r'i altul, violeng protcstclor este
mccanismc ediljrarc,
economjce. \ocixle.Dsi_ a"*-i" r" *r"". De la-u;text la evilu5iv istoric
hologicciomplc\e crre Eenerea/rconflicte!r dillcull:[i.TcmDiele "ii'iJ .t lraduce preocuPin de ordin
',,,:,:.,tf. i se adauP'
sauam[ttea[eleromanenu se colcrtionea-/i Pa\iuncadc colcctionur iiL"ii",rir' Lcto \uh Si\tu: al ltlcar' fie ca acesteia
nu sc puDein mi$carcpen0u salvgardarea1or Edificiile anticeau o J;*;t al unei lrumu.elr picrdule I frust' Mcddclena dei
;.t
singuri apdmre - alcatorie.daci nu chiar derizorie imDotriva (' .flx'",i,i
\ub acelasiPonlifical)
lorlelur\ocialc(are le amenin(icu di\rugercr:pasiuDea cunoa\teri) 'i*.:i"" le re\ine in mod oblrglloriupapilor'ca in tim
S1dragostcapentru ani" Iati dc ce conslientizarca, in erattrocento. D$l ['i Cngore "..d,iJii
cel Mrre. Dar acum e\te \orba d( o con:er\i]Ie
a dublei valori istorice $i artisticea monumcntelorAntichitetii nu i! i',,.f.-i. ii" nu mai e aclpirlaroare\i diunziloate'ci distrnirli-
antrenalcon\ervarcrlor efcctivi:i sistemalicil in accitscn\,Romn ,'i'i.i.ri'ri si in""gi e misuri de restauraresi dc protecliea edi
sccolului XV estecaracterizattr de o remarcabilhambivalenld. "" multiplelor agresiunicare le amenmla-
''' iil()r anice impotriva
l(
Inccpindcu anii 1430ti cu pontificatullui Eugcnal Iv-lca (143 | ir""a i"i Manin al V-le-n bulclc ponril.icute\c suc-ced
'.'.tiir* pontllr(atBUla
-1447), umanittij, in spccialcei de Ia curreapontificald,cer cu rotii rrru.r'it scop-une.ri in mai mullerindunrub ac(l ii
conservarea Si o protccticvigilenti a monumentelorromane La Uni_ i',,"riir'ii,,l rr,tu urbe t. ptl}lic^ti ta 28 aprilic 1462 de
son. atit in operclecit ti in corespondcnta 1or.ei stigmaiizead con_ "1,-,"
,inrrcPiusat ll-lea Piccolomini, este excmplari De la inceput'papa
vertirea Orafului in cariere cc aprovizioneazdnoiic constructii sj ;i;.i;,;;lr;" ;.;t.."te !i trntichittrli'Dorind sd conscfle "oralul
varnilele.Pog8io derqri6 urr; prieren Roma lur Nicolac al V-lea. ;;i,,';;il;;emni,"." 5i spien<loarcasd" et intelescsd"ara.re srrF
-Estcrici o dbund!.n!a quasiinlinili de ctbdin.uneori\ptendrde, de ;";;,,"i nudnn,pentruinrrelinerea 5i o(rotireah'rzili-
pdatc. rcjedrnre.mo|minle Si om mente div(r\e. d.rr complet "i,h",tsia tururor;clorlahclocuri\fintedin acestoras'ual
.,t,r brsericilor
ruinate E o ru$ineg o grozivic si vezi cum sint smulsesi transior- t' ."- e;"*"liile viiloare qa glsea\c5 intacle edificiile
n)ule cl,nriDuuiD var porfircle Si marmnrcleuce.ror vechi edificii. """ir" r Je.ripiiietor' intr adevar..reesrca -conleranumilului
i"i":fi,l;i
la
Stareade lucruri prezentdeste foartc tristi. iar frumuseteaRomei ii,,,r .:""'t"i r.rrn,lrta podoabaii cel mai mare farmec mcild
cc csle
estc in curs de distrugere.r&' Flavio Biondo ii line isonul ii confirmi rt|rrrci e\empluluislonos3l celor\ethi ii mai ale\' ceea
mal
acest tablou.El denunti "mina necinstiti a celor carc transferi $i rrrrr si mai imponani' acclca5iedificir ne pcrmit \' percepem
intcgreazi vechile marmuri ii btrtdnele pictre in alte constructii, sor_ tlnc i;aerlitatei lucruritor omenqti'
djdc" fi descrievijle carecresc"acolo undc aftirlati se puteauvedea 'Vii.ur,.l. o...rc.on\ideralii )i s'nsibilla rugaminlilcdntura-
l la edificiile antice' un
edificii superbe:adminbilele 1orpietre de ralie au fosr aanslbrmate r"f"i .tiJ. p"p, to..ut.-d atunci' cu privire

i 36 3',7

I
 ALECORL{PATRIMONITILUI
ansamblude inlerdiclii preciseti fomale de la care nu faceexceptie
njci o categoricde contrave enti. Et isi declari acordul total cu
''aceiadintre prcdecesori[ai sii] care s,au ridicat explicit impotriva
demolirii si degraditriiedificiilor anticc".reamintcsledecretul,inci
in vigoare, carc interzice aceste degadiri ;i lc p€depsesaecu
sanciuni blne$ti precise.Mai muft. la rindul lui. cu 'grcuratea
autoritilii sale apostolice" ti ameninlind cu excomunicarea !i
se!ereamrnzi. el Inler/ice rLrluror. oamcnrai biscriciisau larci,
lilri enceplie,oricarc ar fi purerca,demnitatea,statulul sau rangul
lor. oricarc ar fi strilucirea eclcziasticd(Dontificald chiar). sau
lumeasc; cc ii impodobeste,sA dcmoleze,sA desfacein bucdti, si
strice. sd preschimbein var. direct sau indirect. in mod public sau
secret,orice edificiu public al Anrichititii sau oricare vcsrigiu de
edificiu ant;c cc se aflA pc p?iminul numitului Orat sau in impre-
jurimi. (hiar.dscilse g;\c.( pe proprierililece le apartrnin ora\
lntenfia pontitica]ii este lilmi fi dc o precizic exhausliv:i
Mirurilc penrlevizcuzape loti me)reiugani \au munciloriicarc au
lbst prinli in flagrant delict de demolaresau degradarc.la fel si pe
aceia in numele cArora au actionat'. A,genli a.l hoc au in ac€st caz
"deplini ti intreag; autoritare"pentru a 'trimire la inchisoarelpe
conlravenienlil.a Ie conlisca animalele.instumentelc si celelaltc
bunuri, [...] a-i lbrta si iti pliteasci amenzile'"".Nici o dcrogaredc
i la acestemisuli nu va putea fi acordati. decil de c6trc suveranul
ponlif, iar o alare proceduriiva trebui sAf-acAin mod neccsarobiec
tul unei bule saual unui brevetapostolic.In snrsit. pentruca nimeni
sA nu poati pretinde ci nu cunoaire ac€stedispozitii. ele vor fi
pmclamatesi afisatcin tot Oralul.
Papii nu se mullumesc doar cu misuri preventive.Ei curiti.
degajeazi, restaurcaziiantichil5tjle. Martin al V lea reinfoduce
functia de Md"qir/.,/ ritlrutTL Eugen al Ivlea rclace acopcrisul
Pantheonului $i li degajeazn imprejurimile. Nicolae al V lca
(lM'| - 1455, ii comandi lui Albeni planul ropografical Romci-
care va fi baza unui mare proiecl dc restmctumrca Orasului,resla
bilind o parlc a axelor sale antice Alberti esle insircinat ii cu con
scrvareafi punereain valoarea marilor monumeDteale Antichitilji.
Apcductul Aqua Virginco'' este rcpus in funcliune, zidurile lui
Aurelian sint rcpurate. o restaurarcdestructivi permitc curitirea
38
$t MONL]}'IENIII-ANTIC
UMANISMEI-E
t'{ ll||rclrului PantheonuluiS; a podului Sant Angelo de clidirile
t'.l irlirrreuarclc sufocau.
l1u. ll ltlca {14s8 - l4o4) aqr!ur:icredibilitll(abulei 'ale
IuIl| \i sc d('schida.penlru inliia oar5. cariereledc marmuri de
i .'rr.nxLlre trcbuiau\b reimbraccColos\eumul La rindul siu. Pxul
il ll'lca (14?l ' 1484) r€staureazlarcul lui Septimiu Sever.Forul
rrlnirr- Colosseum.Colunuu lui Traiar Sixtus al lV lea (1471-
l.l8i ) rcstaureazd templul Vcstei,punesi fie degaia(arcul lui Titus,
Ir(ir inglobatin fortificaliilc medieval€ale lamilici Fiangipani.Pe dc
,rltri parte. el stabile$teregulile de expropriercpentru utilitate pu-
hl'cir fi emite primul edict impotrivaexportului de operede art..
linumerarei tuturorrnisuri|or de salvgardareluatela Roma. pina
l.r \lirfitul Quatlroccntoului ar fi Iistidioasi ln schimb'nici ambitia
rr.\rclor.nici amploarcalucririk)r de consenareexeoutalenu tebule
\;i rscundi demcrsulantiteticcare lc cste.in mod paradoxal'coex_
lr||siv: aceiali protagonilti care se dcscriu$; se arIltdelictiv atit de
Inrl)licali in cauza conservirii au participat la lcl dc persevercnt'
hr,:itlsi vioi la devastarea Romci si a antichitililor salc.
t)€ fapt. monumentele anticc nu au incetat niciodatdsd fie uti-
h/rrc drcpt cariere care si alimentezepolitica papilor pentru noi
,,,fl\rruclii.conven!iile!i (ontracteleincheirlc!u anlfefrenoriiau
|rsr rcsisite in arhivele pontificale:s€ cunoscnumele a doi antrc_
rxe||ori care. sub Martin ai Vlea. in 1425, tuseserdinslrcinali si
anticepielrelclrumoa\ede cilreellrnc\olc
;t\(.sca in monumetrtclc
i".'uru r."tourur."oavimenrului_lui Sao Giotannidi LalerxnoSuh
'lr]|eolae V-lea. Forumul.Circus Maximus Aventinulau fumizat
al $i
mii cinci sute de cdrule dc marmuri ii pielre de talie pe an-
'l,uii
iirr:'r:r socotitravertinul5i tuful cx[ase djn ColosseunLSc itie de alt_
kl ci treizcci de mii de ducali crau vArsatimual cilrc un anume
ll( llrrrnudc Vare\ecaree\plurla proPriile'rle vdrnilc
Iixaminarcacontirribr ne pcrmite si constatlm cd Pius al Il-lea
l\ccolomini insu$i,in polida propriilor sale bulc ai a carierelorpc
urrc le-a deschisla Carrara.a luat din belsug' pentru construcliilc
\.rk ,h h Vaticansi Sfmrul Petru.blocuri dc marmur, si lrdve(in
lhr (i)losseum ti Capitoliu El a prAdatin egaldmtrsurAportul Ostia
r Villa Hadrianasi recunoastecd "edificareaunei citadelea absorbit
nlift)rpein intregimcmaterialeleextrascdin vestigiileinvecinatecu
||r'bilul amliteatrudin Tivoli .
39
l
 ALECN]RIA
PA'1
RIMONITJI-T]I
Aidoma, cardinalulvenelianpietro Barbo- viito.ul paul al lllca.
oblrne corre\ronrreJColo*(umuluj pentru a cunslrui uelehrul
Parrl/o vene/ra.carei \x irdbposricojc(riiled( rna cnlj(t lar in ccl
nn\e.replj Si\rusil ry leu.acclu,i( olus.eumj fumiAl malerjalelc
penlru podul carc ii poanii numele.iar cheltuielileDoliticii sale dc
con.rruct au fo\l .u.linulede m(r o iumatate de du/hi de rcmple,i
('um \e (\pticil rrnhi!atenrlace\rorpnncipi prpi
venelienr.
ri carc. fie
Irorenlrn' \au \ren(,,i.dc Iunpulrimpului.prolcJeaTi cu o
mini Sidegradeazicu altaedificijlc antic; ale O;asutui?Cei rnai ade_
sea,_dc altfel.dezaprobarea umanitrilorse manifesriimpo[iva rolului
1or.in masacrarea Romei: Poggioti Biondo il vizeazi pe Nicotaeal
Vlea; PomponiusLero si FausroMadctalena. pe Sixrus;t IVle:L Mai
lirziu, qup4 !9 Lorenzo de Medici va fi jefirit Roma ti Ostia (sub
lnocentiual VIII lea). iar Atexandruat W-tca va fi scosFbrumutta
mc,,rt,prin Camcraafoslulica.s(ri,oarex lui Rrphrcl (rrc L€nn 3l
X lca'pun( din nouin cauzaresponsabitrrarer ri a trnritiilortnr
Fprior
Nici chiar atitudinea protesratarilor, liter.ri ori anitd. no ene tot-
deaunacoerenlAL Raphaelnu \e multume\le\e pLngdcu lir ism asupn
"cadavrulluil ace\rlu'lnobdor"). dridadrreginatumii.usrrijci;irl
$i sfirtecati atit dc jalnic", El dcnunli cu neobisnuit cumi: iToati
rcea\tnnouaRomapc careo vedemrslii in mare(iafi frum;selcaei.
cu p-alalele fi bisericilcsale.a fost in mtregimecladiUiay cum e,rc cu
lnr.raculrjrn m$rmumanlica.Nu m:i p()tgindr llre o uJinct urstetcci
0c ta sosre?mcd ta Roma b(i nu sinr doispre,,cccni dc urunci_
au fdst distrure alitea frumoa.scmonumente.cunl sinl pierl. arcadade
inlrarern rermelelui Dioctetian.lemptut tui Ccresde pe Vta !J(ra.o
pitu drn t-orum arJ cu puline /de in urma ri ale circj marmurixu
losr preschimbatein \.?r 1.,.1.E o ruline pcntru ace?rst?i cp(rcAsi n role_
ral asemencir lucrun1...1. Hdnnibat \i ceijattidusmanixi Rorncinu ar
, I pururaclronacu mai mulri cruztme." Toluri. acela)iRuphaclbene-
liciazi de un brcvet at acetuiasiLeon at X lca carc ii incrcdinFazi -in
(rlitalc Je arluLecrai Sfintului Pctru. ihf,e(.tia
gp;nfilur lenerala x tutur(,r
r luturorrJe.coperirilor rJepierresi marmuracrre se vor
lrr'e dc alrm 'i urrinteh Roma\i pe un perimclrudc zecemje. pcntru
ca sa poati cumpira tot ce ii va fi ncc€sarconstruirii noului temDlu'"._
De ldpr.oameniiojbrlide lum;naAjrichibtii ri a intichililriornu
pureru.de la o,,r la ali. .c
-d eliherc/ede o menldlitrte rnlesrrall.
40
AN' C
SI MONUMENIUI-
UMANISMELE
urre.ornporlamentcinscrisein timp !i carecontinuausi fie acelea
'r
i[ ru,tnitilii contemporanilor.cultivat sau inculti Luarea de dis
rirtx lrtri de edificiile trecutuluicere o lungd ucenicie.intr-o durati
,1,.tirrp l^- carecrudi(ianu o poatemic$orali careestcnecesarip€n-
tl|r ( ir rcspectulsi se substituiefamiliantitii.
l'r de altii Darte.dezvohareacolecliilorli licomia coleclionanlor.
lh. .n crn vortrade inscriptiisaude sculpturi.giscau un terer privile-
tr,rr ii cdiliciile din careacestepiesecrau smulscferi mili! Acestfel
,1, (lcgr.darc avea sA creascdodatAcu nunnrul amatorilor li cu
rrll('rir'ct|come(ului de art;-
ir slirrit. chiar atitudineaco rudictoriea pap;lor fi a anturajului
l,r (\tc dictatdde politici economice5i tebnicelegatedc nevoiade a
xrl|l||rnrsetasi modemizaOrasul, de a lace din el o mare capida
\..uhri UrgenF acfiunii neccsiti materialc de construclie de carc ei
n[ ,li\pun indeliuns Precumr' \Palii libcrc Penlrua ti reali,'apro
r.'.,"rcic si a rivah,,acu opera Anlichilati t-a lel ca mai lirziu. in
, .(lrul modemizdrii teriloriale intreprinsl dupi secoleleclasice' sau ca
rn crvul vini,rrii hunurilor nationale rnitiate in Fmnta de Revolutie'
\nU e:r asdzi. sub ochii noStrj, p€ntrx aceleali rafiuni. antreprenorii $i
josnice
P,rnororii lucriril('r erau. prea adesca.instrumcnteleunor
r( tc de distrugere.
('ici. si Doateci accstlucfl estecel mai semnificativ.ambivalenla
plpikx. carc seamini a duplicila{e.anunli o dimensiuneimportaotla
rhi(ursului occidentaldespreconsenare si ptotec-tiein general'a
rronumcnteloristoriccSi antichititilor,in particularFie ci se sPrijini
a.c\t discu^!a de!eniaJe'tacon\liinla
tr'r.rtiuncsaupe \enlrmenle.
.rrrutl a demJlatorului !i (aulrunea dcmol:iriiLe!md noliuneade
ocrolirii lor scolindastfelin afarajocului con-
,l|rtichiltrtide acecaa ii
rrnfirldistrulcrir,napii\i con.ilierii lLrrfonded-/ao proleclierdcalaa
,.i;rr natura.-Dur disaur.i\a,sene\le la di\imulrreadar )i la aulori-
rarcadistrugeriiefective.cu acelali gest.a aceloraliantichit4i-
Asa se intimpli cn pe scena Quattrocerto ului italian. ta Roma,
('flc trei discursuri,punereain perspectiviisioici' punercain per
anisticd ti discursulconserv;rii contrihie la aparjfia unui
'rrcctivi
rou obiect: chiar daci redus numai la antichitnli.prin !i pentru un
rnrbliclimitat la o minoritatede crudi(i,ani$ti li principi. el va con
ItitLrilbrma primari a monumentuluiistoric.

CAPITOLULIT
Vremea anticarilor
Monumentereale ;i monumentefigurate
Dupi umaniftii itulieni venili din Toscana. l_ombardi sau
Venetia.literalii inrregii Europe au l:jcur ri reficut drumut rilual ta
Roma penlru a i descopedmorumcnteleSi a-ti insusi conccp(uldc
unlicllititi.
Prin aces(cveniri fi plcchri, sub clcctul nobilili(ii care a carac
lefizal Europaerudili dc-a lungul secolelorXVIt $i XVtll. notiunea
de antichiti(i nu inceteazi a se imboliri. iar doDreniulsiu a \e
cxtinde necontenir Erudi(ii curopcni exploreali tocuri noi. La
hotarcle 1i,n..r-ului. ei cauti vesligiile civitizaliilor mamc ale
Creciei. Egip(ului Si Asici Mici. Asllel ei iDvcnladazi ntincle
romane)r erccefti rirn:$e pe teriloriilc respeclivelorliri. Mai nrult.
acceaii setedc cunoaltercii indcaDni si cerccteze$i propriile ori-
grnt, atestntedc aldcl de m?irturiimarcrialepc cirrc le \.or denumi
''antichitili nationale".JacobSpon. nredicsi crudir lyoneT.isi prc
lungcste"ciilhtodain Iralia" piDiiin ADarotia,in ciiutarcde inscriptii
$j monumcnte greco romanc. Cu loate acestea.cind travcrselTi
Provcnce,cl noteazi: _Fran(anoastri poatc si ea sii fumizezc piesc
lrumoase.pc misura Greciei si Iralici. Cfteodati neglijim cccr ce
avem si alergim dupi curiozitlli srriiDecare nu valoreari cu nimic
lllai mult." In alt loc. el arari cii nu rrebuie si recupcrilm doar
inscriptiile Anlichirilii plgnre. ldar si pel cete ate istoriei Franlci"'.
Putin cite putin. antichititile dobindesco noui coerenli vizurli
Si semanlici.confirmati dc demcnul cpistemical ilunlinatuluisccol
XVII ,si de proiectul sill de democmrizarea cunoisrerii.Muzeul.
.flrc i.i pflnte)r(nutnil('ccm rol Jlunct,jind \t lciputa ,i Dronu-
Drcnlulistoric pe al siu. insrilutionalizeaziconserlareamat€riati a
vREUET\ANTICARILOR
calea
r", r,,,,1,r.sculplurilor5i obiectclorde arti lcche fi p'eg;lcstc
,,,,,., \ irrii Dronumentelor dc arhitecturi!
lrrr. r doua ium:itrllea secoluluiXVI si xl doitea sfcrt al seco
l,'1,', \lX. tntic"hitilile lac obiectul unui imen:i efbr1dc conceptu
.,1,/.,r..i inventariere.Un aparaticonolrafic sprijindaceasl:llucrarc
| ,r.rrrr/ri fixarealor in memorie.Un corpusde edifrcii' conservrtc
r,r',i,rr PrirrputeLeaimaginij li a lcxlului' este astltl adunAtintr un
l\'nrctsul inaugural al umaniStibr csrc urmat de ccrcetarea
'.,rr,rrlii.rncticuloasi$i riibddloarc.l erudililor nunulr pc atuncrdflt
,,r, ( \inlul. ciut in dcsuetudinein accasti 2rccepliuncmefita tr
tr r,,r.t|irlDLnlruconolrliu'ir Prear{il\l concleriiConfonn primet
11.t A'ad.mn /r'rrl'dl'' il de'em
' 'r'1" .' trr.rrrii Dttttottttttih -(l rnllJi \l
rr','z,r1r' rceh (rr(' cstrj \a!rnt Jl .unor.lerll lucnlrrlor
,Ir!,\ sii le afle' .
l'e'rtru umanillii sccolului XV li ai priDei jumititi a secolului
\\'l- nr()nurentele antice li lestigiile lor conlirmau sau tlustrau
,,'.,rtur'irautorilor grcci ii romani. Dar in ierttrhiaadeverului slatu
r||l l,r cru infedor aclui al textelorcareiii pirslrnuautofitatcanccon-
,lrl,trrrli:ra cuvintului.Anticarii. dimpoirivir.nu au incredercin ciltr
',r rrrri cu seami in cele ale -istoricitor" greci li latini Pentruc' tre-
,,(rl se dezviluie cel mai sigur prin minuriile sale involuntare:
rrst r ipriile publicc ri mai alestrin totalitaterproductiilorcivilizaliei
Acesteobiecte.nu nunnLic:i nu Puteausi inccrcea inwla
',,.,r",],ilc'.
,rrroratirnpului lor. dar clc aduc inibrmatii oriSinaledcspretot ceea
,, \riitorii Antichitilii au omis sl ne rclateze.mai cu seatn' desprc
Inr.'\ufl 5r ohiceruri. ( u condilrLr sa lrc inlerprelnlirum 'e 'u!tDc'
rr,Irrfi.r Jnlrchilalrlnr ('le nlai prc'u' decil !rcc:r r dl'cll|sululJlll
1,,", tialilitatea, cit,ii pr;n naturu mcsajului siu. Estemult mai sigur
1..,,,,tnthnezi o mcdilie decit un autor. cici rlunci nu te bazczi pe
ru"r,,niur sau Lampidus- ci pc irnp:ratul insusi sau pc Scnatul
r,,rrxD !i totalilatca membrilor sii'. afirmil Addison: Acceail
rrr rctlinl.rrese rcgise5te$i la conrcmporanulstruMontfaucon: E un
fuerrrdoverlit ci inarmurile !i bronzurilenc spun mai nullc clespfe
,r!rrlrninliri ilccit autorii cei vcchi: si ci acclccunoltinlo pc cafe le

Cele 123lrann ale columncituiTtuim. dcdiccr.de p s- Batuti tui Ludoyic
.l XIV-lca in 1673. .onsdruiau nn deune
mmanilor$i- dupnWincketmam.o..inilieE in arlic...
VREMEAANIICARILO^
,l,rbindimdc Ia monumentesint mult mai sigure decit ccle pe care
l(.;rllinl din clrti'." Acelasiautorii destdinuiecititorului lucrtrriisale
Ir'torc" ( 1722) cI cercetnrilcasupraantichitdtilorau avut cr puncl
I
rl( pomire nevoia de a inlclcge mai bine opcra Pirinfilor greci a
( llrri cditareo pregitea
l)c Darcuniula rnai mult de doui secole.ccrcetareaa fosl condusd
rl( o relea de erudid apa4inind tuturcr nadunilor Europei Uimitor de
tlrrcnii prin nasterc(de la burgheziamijlocie pinn h inalB aris-
krrnlie). slore (religio$i ii laici, tindavi $i oameni de profesie,
oirrrrenide literc !i oameni de ftiinli) qi prin rvere, ei erauunili de
n.(cati pasiuncpentru Antichitateqi antichitlti. Aceasti comunitate
il( saYanli care ignora frontiercle $i pentru care Roma em centrul
\rnholic al ralierii, stfngea efectiv laolalti bcnedictini precum
clcrlistul fraocez Bemard de Mondaucon', iezuili ca germanul
Arh nasius Kircher stabilit Ia Roma, care ciuta si descilreze
hicftrglifele,abali secularicum a fost italianul Paciaudi,fondatorul
bibliolecii de la Pama. sau Ba(h€lemy, autorul lucd-rii yolage ./u
t. utc Anarchafiisen Gre.e. numerolipastoi anglicaniprecumcpjs
(opul Pococke":priati ca FedericoCesi. fondatorulAcademicidei
l.r cei. oameni de stat ii diplomati precum lordul Arundel a cdrui
Lillcctie de marmuri se glse$te la OxJord 9i marchizul de Nointel,
nnrbas^dorul lui Ludovic al XMea la Roma,cnrea pus si fie dese-
Il|ti friza Panhcnonului,pe atunci incd intactd;prolbsori $i oameni
rlr ftiinltr prccum astronomulilalian FmncescoBranchid sau lselin
1|(. B:il€: medicj ca Jacob SF)n. prcfesor al Facull^ilii din Lyon sau
r,l:'ndezulH. Meibotnius;juri$ti prccumCassianodal Pozzo,oameni
l|r robci 5i inalti functionar; comerciali prccum preledintelc
rl Aigrefeuillede Ia MonFellier, Foucault,inlcndental Normundici
\||h Ludovic al XIV-lea. Hollander.trezorierla Schaff'hausen
Acesteiliste.sugestivddoar,trebuiesi-i adaugdmpe ad$tii carc
r' contribuit la iconografiaantichitetilor$i care. in anumitecazud.
l|rrcorigreu de precizat.erau$i autenticierudili.Nu e cu putinE con-
rf\hrea acestei calitdti la Rubens si Piranesi Nu exisl, nici o
In(loial:rin priviDla gravoruluiPietro Santi Bartoli' care ne-a lasat
r(l)r'oducerea ncinrecuti a colurtureilui Traian.Dar dinfic arhitectii
l{nDali in tehnicareleveului,ne intrebim dacl se pot numira saunu
crceptionat de5pE viata
l)rintreanticari Serl;o,Pirro Ligodo. Desgodetssau Mignard care a
llurl pentru Colbert admirabilereleveeale antichitllilor din Aix-
45
 ALEGORIA
PA'I'RI
i\IONI(]I-LTI \R [I\IIi \ \N TIL AR IL OR

sau Fischcr von Drlach, al ciirui En.,rurf'ajlcciazi imaginaliei o

intu^ilieis(orici fondardpe o foarte valt:i cunoattercl
In slirsit. ar trebui men(idra(itoti aceiacare se prevalaudoir de
calitalcil lor de a)natori- irccpind cu marii m€cena englezi
(Leiceslcr. BurlingtoD...)pinii la baronul belgiandc Crassierca.c .r
coresporld.rt douizcci ii fapte dc ari cu Mondirucon".Granita csle
dc altfcl ldesca incclti inlrc anricar ti li(erarulpe care intinderca
educaticisalecl sic!'il facc un potentialanticar.
Erudili si colcctioDari,anlicarii stfng in cabineiclolor nu doar
medaliiSi alte 'rinr)liite'alc lllcutuiui.cLrDr li se spuneape alurci.
dar si. sub lbrma unor "culegcrj ii porlolblii . adeviraredosare'
asocinrddcscrien !j r.prezenriri figurate alc anrichitililor in kraid
Duropa-ei corespoDdausi se lizirau. schimbind deseoi obiccle.
iDtotdca|lnainfbrnulii. discurild dcscoperirile ri ipolezele l(n..
Cercctiile unor erudili. !i nu ale celor Dtai neinscmnari_ rdmineau
ineditc in arhilele lor. dar erau pe lars utitiare ri ciratc in pubti-
c,rliile all(' au(ori.l-ucfirilc lipIrilc. dinlrc carc cele Dtaiimpoftantc
eraude ft ati ln usc', erau difuzaleir iDlreagaEuropri.comeDlalc t,' , nt.! d. .\nrichirlli dedielrnLu lrr^n.Gc I ( lilo). Sen ' '1i douiri0lngini'le
'x
ii c.iteodnlilchiar contestate. r,,., onrrucLii nle .-gt .niloi P' cea n Slnr\olui (in nnrgnJ\i p€
: , . ' ',rrc,roa*lor r {i n d i a M 'r c'"l o r s'
ln accst fcl s-r consdtuil un inens corpus dc obiecle carc r ) i J m e i 1 3i a l t. 'n i l . d c C .'n o ..tr . r u r l i 'n cn l a rr
inglobeaziirind pe find i'Dcimpul sauinscriptiile.lnoncdele.sisiliilc. , r ' i . r n t r p i n i ii n \ .!.l u l \\l l l .
deci crdrul.toatcacccsoriile,riefii colidicrrcpubliceSiprivatc.pre
cum si marile edilicii rcligioase.prcslieio,rsesau utililare. srnrLrltancu nonrcnclatorulantic_hiti(ilot.se lifgelte si domcniul
Anunrili autori se spccializciua.in epigrrlie sauin numistna(ici' l,r \Drlio temDoral datorili descopcirii marilor siluri dc la
de pildri. dar ei isi pot rcslringciDci si mai mulr cinput cerceririk)r: rr,',,ir,rDum(l7l-l). Pompei(17'18).Paestum(17'16)'urmrte de
''Unul era priceputin ccca ce pr'veilc rizhoiLrl.dar nu stia aproape ,r,rr.lc siDiluri:'din ltalir $i Sicilia Acc\t domeniuse imbogileite
nilnic dcspreimbricilmintc...allul cuno!(eahine mariDa.dar era prea '., r,r nrarsur;ce se extinLic.ria cilitoriilof eruditc care explofeaziL
putin sliuu in f|n$,lii". L Antiqui( z.\pliq le .t rc?rcsaE. cn t,.,)rrrrrlmediteraneanpini in Orienlul N'lijlociu si tta!erseazi
fSurc.\ (l'719 172-l) de MontfaucoDprop ne inlentariereametodi, I j'r,rul Dini in Sudan Serlio a rcconstituitSfinxul dupi des!rierile
ci. liri iDdoiali ceaDraicoDpleli, a ruturof fclurilor de anlichirili''. l,,, ll.rr.iot- Norden il dcscncazala fLr(alocului in l7l7 ln \rcia
Incrgind de la monuDrenlal(rclnple. terrre. amfitc.rtre) pini ta ,r|urfiilor. acerli cilitori nu se mai lnsi absorbi(ipe de-a intregul
mrnuscul(Dloncdefi bijurerii). dc la echipancnte publice (..man ,lt \c.cetarea Donumentelor aP rlinind civiliTatiilor trallci
drlmuri". npeducle.tcrme. e(c.). pini la urtensiledoDrstice (yesc \rr(hir:LIisar Antichjtilii clasice:ei sc lamil;iriTeaziii ctr cul
le. limpi). de la im giDi ale zeilorpini la veininre atc oamcnilor. r"rrl, pinir atunci ignorate.neglijatesru-disprel ite: SpoDcslc fcr
Motumentcle de arhitccturdap r dcosebitde bogateir informatii in ,,n,.rr de noschcclc din Constantinopol. Norden este clpttval de
misura in careelc constiruiecadrul sparialal instiluriilor Mai muh. .., hiul Cairo ti de "sirilechea Alcxandrie '
mscnptiile Si decorul lor (picral ii sculptar)liceau rcfenre dircct ta
credinle.nroh,uri !i ohiceiuri ale epocii.

11
I
L AI-EGORLqPATRIMONIL'LLII
Antichitili nalionale
Pe Iingd celelalre, modelul" antichidtilor clasice iffpiri
erudrtilorde\chiderca unui nou domcniupenrruinvcnlanerc. r;ela
al anlichitrtilor nafionale:vechi monum€nterialicatesau produsein
diferitcle ldri europeneinainte- dar mai alcs dupi (.olonizarea
romanl Mai multi factori au connibuit la dezvoltareaaccstui
interesr Inai iDtii rolul excmplar $i efectul s(imulator al
lllvestigatiilor duse pe teriroriile nafionalein ciutarea vestigiilor
greco romane;apoi. dodlfa de a inzestratradilia creitini cu un cor
pus de oporesi dc cdificii isrorice.analogcelui dc care bcneficiazi
traditia andci (halia va n fosr prima care sd jnilieze sludii pa
leo-cre:tincr: in sfihit. o alki dorinli. acecade a alilma ongin;li
tatca fi excelentacivilizafici occ;dcntale:fic ci e vorba de a o dife
renlia de izvoareleSrle grcco-romane,intr un spjrit care incepe si
se mxnile.reo(l t.l cu mrnien.mulitoliunri cure.e ilu\treazain
' Frunla ptin Parallpl" de Charles Perraull; fie e vorba. intr,un mod
mai sp€cific.de afirmareaparticularidtilor nalionalelaF de hese-
moniacanoanclor irrhrrccturalcrlalienc.[r urmademersului anrrciri-
k)r englezi. demers cdruia I Aubrcyl ii dd o formi desivirtird.
Acest nou proiect incepe sa capetecontur de la sfir$itul secolului
il XVI. in minisdd |ii in cabinetelecrudililor El ia forme locale,mono
grafice,ftagmentare.incdle in rcpeftiul cronologicfi morlblogic al
unor edificii cirora nu li sc cunotlcadecit iolosintaEl nu trcbuiecon
fundatcu roshrl lucririlor undetermenuldc mrichititi esteluarinrr o
acccpliune diferittr privind originile ha8iografic€, Iegcndare.mitice.
i\torice ale oraselor:cercetangenealogice. adcseainrrcprinsede cle
flci: . dar \i lileruturaShidurito;de cili(,rie cdre.dutj6;e fac ctoSiul
tli ora$clormedievale,asociazdinci in sccolulXVl. intr-uDdozaisubtil.
povestiride r0rcmeierc. legendc\i cronici (.u.lc\criereasuma* l] inu.
mitor siluri simonumenleurbanc.evocalcmai cufnd dre cur;ozititi
9i minum decit ca valori de cunoattere sau d€ ar[i'".
In f729. Mon auconincepe publicareaci4ii saleMonunents ile la
namrthie [ransuise. Prclata de la AntiEtiti ?ypl^t||/.i, ii daduseprije
Jul inci dLDl7lq . sedear).plicalii intr-unmod excmptara(upraacen
tui nou demen !i asuprametodei potrivite utui studiu al antichiridlor
nalionaleal ciror conceptil defineacu clarilateasa obi$nuit[
48
VRE]IIEAANTICARILOR
l'cnlru cl. cercetareaintreprinsdde multd vreme $r cu succes
,r\upt' lrumoasei antichilili" trebuie cortinuali cu scopul de a
,r,rrBjri lipsa aproapecomplct! de informatiedesprccpocile tocmai
t,t i,lunci zise ob\cure.(a tolr conlemporaniilui. el F'lrcrli
\.'lt|jr r lripartili a lur Pclrarca$r Vasarisi reluli -vremurilor inter-
rrrr',liare orice contribuliedc uloare la Artele Frumoase.Veacurile
,.rr. seDari domnia lui Theodosiude secolul XV nu sint, cu toalc
.r.r'slcaliosite de impliniri: "Trebuie totu$i si recunoaltemci accs-
rrr sccoli de barbariele datortrmmai multe invenfii dintre cele mai
r'rilc vietii $i Dc care cei vechi din frumoasa antichitatenu lc
, rndrcuseri: morile de api. morile dc vint, ochelarii, busola.gca_
rrrul. scirilc de $. tipamila. $i atitea lucruri foane folositoare $i
||rrlrc altcle cit se poate de nccesareAce$; oameni Srosolanicare
lvcau nici o ide; despreliumuseleapicturii, eleganlasculpturii'
r,rorr'r!irlc arhrlecrurii, nu uslcncaurr ocupede in\cnlareaaltor
iuiiurr folositoare, pe caremoi f,porle-eau perlelliondlcon.ider:rbil
rt| sccolemai tirzii ti mai sletuiter'."Nu s-arputeasubliniamai bino
vrkrareaexclusiv istoricda antichititilor llalionalc.
Aceasta diferenE dc naturi impune, pcntru Mondaucon. o
rrdoda diferiti in c^zul studiului antichitllilor nationale:erudilii
,Ilcrilelor natiunivor trcbuj s2llucrezeexclusivpc teritoriile rcspec-
trvlr'': obscuritatcain care riimiseseri secolele intermediarc ii
|p\.tte pe savanlide repere.dar le va rezcrvasurprizeimprevizibile;
[r (cc (e Drivc>te
, ur . in astcptarea
veslisiileisturired carordeitin lie cslecunos-
organ]zillisi\lcmalicea unul domeniual anli-
, hitatlilornationale.bisericile$i caledralele("locurile undeva trebui
,{tcctat sint in principal biscricile"') prezinti o valoaredocumen_
In'rl privilegiatn.mai dlesdatori(triconografieilumizalc de sculpturi'
ur'"lil. oicturi ri n-u-ente divcrse:din acestlapl reicsece cei mai
IrIR r,resdttipenrruconstiluirca ace\tuinou iorpu5sinl clericii
inLradevar.oonrlunle cu statlnlelor, brsoreliclurilc monumenkle
Itln{r re- vilraliile ti comorileedificiilor de cult sint din bel$ugvalo-
rlkih d toriti car:rcleruluilor figuraliv. Dar interprebrealor nu sc
rpriiiri in generalpe baze sotide: dstlbl. personajeleVechiului $i
N"ului Teslament,inqirujte pe po(alurile romanice sau gotice' dcvin
rrrr \i rcrine.riFranlei. PentruMonfrucon (lrruileponrluluiIefuldc
l.r Nirrc'Dimc din Chanres reprezintadinrslianremrinfiana sr le ii
,lnt..r/ii in consccintf'. Afthectura $i dm4iFle monumentalepun
49
 ALE(JoRIA
PAII'IMONIULUI VRENIEA N'I'LCARILOR

problcmcde identii-icarc ,,,,',1|.IIIiilinalionrlecla t'a!oriTat \au frintrLde condiliispecifice_

si interpretarcinci \i mai anc\oioase.la catu dc exemplclefranlei u
coDtribuicin nore nl5slrrnr^-rsistenia lradiliilor orale lantczisre. ,,,, ,,'ii"r dii.fcrle binc iltrstrate
',i,',",i
Iar in ct]ri cr prive$evcsligiilemegaliticc. uneodatrihLritc romrnilor . ''r', \i
alteori intelralc lno$enirii crc$lile. ele :{ili cu|ioitaten pirl dspectullor i'.',',". rr',r'\ld.(r(r.duli ri/b^"iel( ui'r lruli" r F'r{rrlui
JLrp'i ind<priru"er d{
insolitii miltcriosti incepsi lic inventadate dnl secolulXvlI lnc€pind.u ,,',;;., ,1. din.trlr d. munrr'irrrJqe 'in(
';;'i ;l e'lc d' iriun'
loklrlrrll al (-ilcr al culegcniv e de antichitfti Rt.tkil d attiq it6 ,'.. r,','.flt' nLblr.rrlur('ulLr\:rl''rrnronLl'n 'r'c'l '
,,'t. i r..rrrr:irrrqthr' fro'^hrr )r nro'l r'r'r Puhlicrl il( r''fc tc
( 1759). Catlusirxo(meste deit)remegalilii galczi o tigtogie ii un in\ er
irlc' d( irrhrlrcrur"rledie\rli'
tar ihrstxdtce por fivaliza cu rcL'lcr ale Shiftrfilor noaslreturisticedc a\liizl ' .,".,,f ','"i f,',trif" u,i'ontrt |l''"
.',r',',,u',..u r(/(r\i .r '"rl Jin trer\r" i(r/r fulin nurn(ro'r'i
pcnru
rt,,'it.,ueoninsusi nu rjun.ses.: adure lbndurileneccsare
alntu""c' 'u 'tr""'"'r'"'
, '.,,.,',,'l,irtr.'iii',.its,.,".i.
I rLr(lilii cu tolte icestcacercclirile'mono!ralrcesau
r'siconlintrtr
dc
(;r,ticul ,,,tr rrl. Uncle rof rimine rrunuscfisc: liranqois-RL'ger

'.l.maricu 'r unr'rr pr'r ampl''i'rca, 'i' 't

';:;. ';''.",,;i.'.,'.
r', rrr'''rLrnu rrenlrl( irlc IrJnlcr' Arhi\(1t 'irlc \or lr \'\nloJrrlc
Toate mirtLr ile arhilccluriireligioasccrcrtire din secolul\ I o lrcnne din
pini in secolulXV. sint stinsc de-a valna inlr un singur ans nrbltL ,,,';;ii. ,'11t;--;. lvtontthucon cnrc va lua clir ole
unni
iii o unici vocabulii,g.71n1rlPcrcepefe.rdilcrentekn stilislice esle li"'l'",'ll""i"*",n,,,,,,,2,rr.'Altc cercetiri"of i in celcdin lui
,,i'.",1 ,1'i.r. i"tr""rc chiardc doui sccole in cazul l cr'rdi
ocultrtii de drlr-irilecfonicilor care inccrcau sii fnci cdiliciile sa' ( 1Gl5l69l)
pft'vinaidin tirnpurilecele rnai \echi- ale lui DasoberlsauCarol cel rr" i'.iCcmnin.,u,,rnsritrorr Ca1lir'nrtrrrrr
l r r r s t r r n r - N 4 i r'uer
r1 , . , , ' ..1, f u " " r r h . n ( J r l' i r r r rL o r r " r e : r r : <
Mafe : Genealogirsi istoria cdiliciilor rclisioaseelnu. pcnlnr cre
l u
n r' i n r ( ( r / r -J n t r l r / ( l ' r r r \ i f L n u s f e tJr d r n r r u l r|re
dincio!i. mult r))ai inpon.rnte dccil aspectullor Aceasti conlizie ' ' . ',,'l",',!
1 . , , r
" 2 " xltii l)on Michel
, .", i"ia l. *iticiile sorice' Astr-el i rc
atragc dupii sinc o carenli in lcrminologie carc. 1a r'indul ci. rortt? tte Saitt
perccpcreaacestornonumenle. ,,,,''";'.-;; al lucririi fltrn'nl tre I Ahbu'-e
con_dilioneazii isr tra'se
In lucrarcirs0 Redleil ltisttrique dt: ltt ti? 4 &t ouvages lt: t',,',',-n fnn*' (1706).scnc: rceastiaugustibarilic'i \lJre sJ
tlk! ilibres ar(hiteder ( 1687).Jcan Frrnqois Ftlibien distirgc nr ,,L.i'rlr frumrl'il..lc'r stnretula-l /\t'lleletl'r In
',"'" ',..:. Frrrrd(orrsrr.riru'n Inur Irrulre I'ndufi l l rru'c
mod explicit gotitul valti (le gnt ul Dtotithl.Primul, nulnit ii "'.1*".. sL'ol< ' Toirr:
."'l'" i'. ,ii:.,"'rtr p( drr(ritel"f l
go(icul vechi snu f:ru. inglobeazi firi dcosebiretortc slilurile inci ''.,,. -grr'rrrrrlc cel( lrumor'(
i,^'.".., solr\ir irfi indor'rli dar Ln jrnrr( din
l:iril rume (care nu pot prjmi nici nuinc. nici calificarc dupri Susl).
,.,r. .r lr^l-,. cornDJrslpi bulli 3(el( lucrtlurl dellirle
d€ ll .^ntichilirlea tirTie piDi la perio:\daromanici inclusi\. ,\l 'jfcnlale'u din piidure rnrr adevir'
;',,',';. riii-;;;;; cLi tiunzete aitroriror
doilea. numil fi goticul nou sru bun. corcspundeconccpluluia!'tull
dc goric- Aceasttrrelminologic !a mai fi folositi si de Laugicr \i magnifici cil ar fi dc solidi pare si nLr
de Quincy '.
','.,,., ".",t.i1
;, ',.;r'i,;.. "."i,",.1ic
i". " clcroluarr<rrurr' 'ubriri \r J(mi(r
QuatrernEre ".'firirrc r'rlprnrde iirhori Pdr,'i1
Dc 1apt.arhiiccruranrmiti asrdziSotici dercnise.iD afaraItalici- ',,1',.,". .,t.. 'a t,'r .lirerr rurnuri'i
(tr Irtlr" ci bi\Lrica( 'lrJprrn\adrn
inci de la sfirtitul sccolului XVl. sllnbolul anlichit:ililor nalion.rle. ' 'r.r...r,t n fr<Jrt nilr(r l l
,,,.,,, pi.ru,.' 'rl 'r
iar atcDliaanticarjlors-a indrcp(almai 0lescitrc aceasta:documcn-
',.,'i';..:"1i*ir,n.ol,i 'u'f'''',.'too,'.. ":rd'lrrrT
'e p! 'r le it l( r I nr ( ) r
tati cu abundentearhive- er era in acel:rii timp :i lbafe lechc !i l I r m lnr / iler I n r ': r l( l inii( xr 'r
l fl ' r\r' ei r/a
'
I p( nur nbr r ( ( I n\ il" ld r ejul( e'r e l l ln'lr c/ ner lir
familiari Dupii iari. procerul carc tran5ii)nnanronumentelegolicc ' 1..' ,,Lr Jnumi la

50 5l

I
 ,\lE(ioRl_\ PdfRnIoNrLlLUt \'RE\TEA.\\II('ARILoK

, r' lr 1560.o DrochmatieI cginei Elisabet'r I se opun€ 'dis

ti iiuD)usetealucriturii lac din aceastiiopcrii una din celc mai
remarcabiledc aceslgen '. ' ,,,,,, r' n(xnrmcntelor'"Dar m'ri ales' k4ect1tca
', filI de eleo disunlA
AbofdarcAslr'ucturalii a goticuluiene. in epocll.popfie Fnlntci E.r ,,,.,.r',if,,r si :r .rftorecfiiiciircligioa!ecreelLzi
-"tilir;;
',,
se inscfiein continui(atea unei prlcrici:itercoromiceti ir unci rnaliz€ , r"'..'rt.rrcfrm ilrrrrrl:rl(3 Iol^'irrrJe /r urr/r u P'rflrrl(Inxrsr(u
citicc a arbilecluii care sc sprijiDepe nlarenrariciri pe miiesria l: , 'rflrlr l.r rl"\r(i'nr "nlrclril.ilrle brilJnhe \rnr d( Llous'n
penlrr jitorin nationali r se
tchnici'. Inlelegcrexindrhmelilor golice 0Lrestc privilegiul erclusi\ ,, ,alorii lor istorice.irnportanti
'r,.',.,t.1: anislici. irnpoftanli pcnnu artl nationnli SPre
al cdhrgirilor si crudililor: o regisim in a.ecali misuri. in sccolcle ,,i"'".'
XVII $i XVUI. la prolaSoniltiiclasicisDNlui-reorericicnj.arhirecli. ':,,r."*"
,r' ,,., i'". .t. p.,rntr. ,qnglia fisireazar Lrarhitecturir gotici loarte vie
N{;rex Bntlnic a rezistat gusluluiitalidn'
ingineri precurr Cordcmo!. Frazier. J.-F Blondel. Laugicr \au ,., ,,,.u,'i'.'.i.,Ju irrti"i
sccolului XvlI' lirit ca acesta si se li impus vr€o-
QualrcmlE Dar in afar citon'a cxceplii si laolalU cu Drajorita(-il i,,',., r"
wrct r rec"n
anticailor. toli condamni grosolinir ii lip\a dc misuri a arhilccturii l,', , 'irlifn.ut
i,'i. lup" ,r.\rrdiul L'rnLhri.'rr Ch'r'ruphLr
gotice.cireia ii Rfluii oricc \aloar. afisrical Aceastddubli judccari ,,,",..'".f*f,iri"*t PrrrlIn nrl 'ld\rc aLe-rlrprnu mrr'Iuluirrc
prro
contr dictorie. care nu inceteaziisi surprindi cititorul de rd. sc ,1, rr'/rtie ericlusir'i:in acelulilinrp.el ridicamicile bisericr
altfel si rcslaura snu termrna
bazeazilpc o disociercartiliciali intrc sistcmconsrrucli\si decoratie: r,'.,i ;rle Londrci in stil .sotic.cunr de
.tdnririrtiapentruperlonnanlaiehnjci ene Iira rcre^c. iar disprclul ,,,..!,rhlufi
' arhitectumle \echi inceputein aceslstil''
Pcn^tru rezullntulatistic evalurtcu misut:t canoanelor!rccesli. toti . i,.'i" co"aiili explici dc ce itudiile crln\acnte anticlilllilor
In pfi!in(. go(iculuinrodern. Qualre rire de Quincr recunoasre ,'.,r,ir.,lLJu lns(m:r'lirrrpurir' r"rr rruntru$t >r rr)'tibrn.jprinrircde
''zveltclea,iftliizne la suryinziloare a bollil(n sale [...] [care] ccre .",i,. rl',' l.rrl rn Anel'r Jcirr In FrJnr:LUo'tmn'' t l"i'
n
llruiti p cepcfe si o ncsfirsilil inlciigenlii pcntru executiapc cir de ,,,-, "'l L Aub <r rprr" ;n l6r{r' rJI L4tnt:tirttttt'trt1"\ttt'
^'trr.
,, .i.
uinitoare pe irtir dc ciudati . Dar cl ia in discutienumii constluctia. ln5i \i lr'lj. Drnrcn'iunc.r puhlr(r 3 rnlcre'uluifuaal 'tnlr-
','r,. n'.ll..'. rlllrr.,,'i'r rl( cre:rfeir sLr'icral;lnr de
ticind ibstraclie dc liispuDercain spariu$i dc decorariccare lrc dur ,',',.,,i,,r
lrhitecturi o :util Or. dccoraliagorici nu estc dccir un produs al ,;;;':l;;', "";i.,,,'r.
J: ;.'..' ,.n. S"ir<t*t Jnr'|quar' rn' u' ! """."1. ::l'
cotuperii gustLrlui.al ignor:irii luturor rcgulilor..rl absenteioricirui Ii.r.rlr ir "''*'l5b5 pcnrru d prnpr\r :r tnfili:J iJ"frJ \r 'nrrcnrtirrrre
sentlDentorigiDali...i. un soi de rnon\rruzinislit din haosutluttr
lof prcolr
ror ideilor-in noaptei barbafiei 1...1.A\etn deci ldnreisi considcrinr il-ll'j tucritile anricarilor britanici- in majoritatea
arhitcclurafoli.i rn ameslcclipsil dc regLrlial (ljftrilclo. gusiuri ale ,,,,'r,f"',ii.-ti"ia.o"n. de a adngcpreciziaana lici a descriefilor
sccolelorprccedcnte[ .] [Si ca.e nu sc .u.nri]decil ca un fel de haos i,,l ii'.i'"r d.i.,ii ele.ruconstituit
116".in. totusiuncorpus de
unde analiTanu ar irrca sorti de izbindi' . '*
,, Intrn(lcrc!i coeren{:iinco rparabile lvlai nult ele pune'rupcnlru
rPl
nr."il< Inlf'bJrrlfi\ ir'rJfcla or
Accirsti alitudine nu se rcgiscite la englezi'i.Penlru ei. goticul ,r.rrr.,Jrtr cr rr,rpl,':ur.r sisrcrrr
nr'ro
esle un stil nrtional pc carc nici cvolulia sustr|lui. nici mod:r nu il 1,,r...'i'.r,ri rr h .rrrt+runcr dil(rrrelurlui tu/e inicriind
o r..rrt'nnlogi." a clilerilclor stiluri ncdicvalc ln
vor punc la indoiali. Doi faclori spccificiMalii Brilanii au conrribuit ;;;: ;;1,;.;;;
.,i,'r'i. nlii titziu ci de\'hide:ILr cci dintii in ter
la {cordarea stalutului privilcgiat de ,tnlichitili nalionalc Iri" *rn
conslrucfiilorgoiice nle E\ului nrediuii. in sp€cial.editlciilof relj "i"
,",,,' ,it^fi inca. '"aea
dczbatereausupra restaur:irii monumenlelor
gioase:tnumful Relornei 5i pftrundereatirzie:r "stiluhri iialian" in r.,r,ni.cti asuprr naNrii intefvenliilorpe c'lre ea lc presupune
urhitccturi
Connalovjluri a Reforme;:vandalismulcarc re c\erci!i inrpotri
va vechilor nronumcntealo catolicismnluiconljnd dupi vicroria
refbrmiltilor.Ca reac(ic.el .rtragcdupii sinc misuri oficiale de pro-

52 53
 AI.I]CORL{ IAf RI\IONITILL'I !Ra\ll\ Ar\flc'\RILOR

Venirea la pntcrc a imaginii , '1,/\.rlUicprircipiul: !i c rtit dc hinecuvi at' ace sli retocl''
,,, ,r ,., nraibLrn;i calede rr conlingepe Anricxl ii pe FiTiciandc
,,,,', ., i,". ..t. A" a ; punerlimpotrir:inoi monumertcprimuluiiar
lmporanta acordtllaide anlicari ndrturiilor culturii lalcriale \r , , 1,,,,l. .rl doile noi crperinlen(cl)ar sP|edcosebiredc FiTiciim carc
asa.tot tiDpul nanriala ordin $i instrumeDtelc la
arlclor'liuDroasenu csle decit un car particularal triunrfului deplir ,,, ,,,
',i.o*,.nr poatein oricc momenl vcdtica ii lnullillicA expcn
al observ.rtieiconcrcle asuFa lradi!iei oralc si scrise.al mirlurcL ,,"r, ii carc
virualc asupra aubfilritii terteloL Intre tecolul XVI 5i slir5ilul ,,, ',,,'ri.l(. ,\ntic mi crle adescaobligat \i mearg:idcpartepentN
a sr
__gra\-.l-
',r,(lcnrentelc carearc n!'\oie coDrpirrrlic" irrsii
Luniniior. sludiul anlichitatilor c\ olueaz:i .onibrm unui dc rct. ,,1r., dc Pontru
carc
comparabilcu acela I $tiinlelor n turii: el \ireaza accc!\r , , |.tr( l.lill toalc boqiiliilel un bun comun al tuNfLlrpopoarcLor
, .r',', iii.i.i.'-. u;ti''i'tii ilc impfimeric. repfoduccrca iconicii rcduce
de\crierc.controlnbili (lcci fi.rbilI. a obiectelorsalc.
De a.,r'i f,,lul (r(\(nJ:,. rlu\lrJt,(iin rnun'r.rrrrrraril"r.ir r"'..'r,.rlumii anlichitirtilor.ca 5i pe accetla lumii vii Dff ctr!i rnisufrr
ciuda dispcrsici 1or. anlichirilile trebuic !.i de\ini r_rrpcrmanerrtir ,,, t'2. a. clc dau un suportreflecliejsi generalidrilorde carc depindc
obserlabilefi conpurahiledc comunitalca sr\antilor Nlonlirucorl .r.,rL,rrl \tiinlific:rl anticaruluiprecu r $; cel 'rl nr$ralisluhi-
erc
( 1719): 'Prin acssttemrendc irntichitatc. intelegnunai ceel .c | (,li lnlicarii siDldc acold in a rccrlnorSlcci o coprelrchule
po:rtefi pri!il si reprczentai in imLrsini'. Cr]lus ( l75l): Trebui. ,,,.".'.f:'"" |lr,"t:.. ,,r \,/rr pc'rtrL Jr rrhire(luri: "'nJili(
'|efcl( (r
iudccatdorf cccace poatefi razut \ilrebnic rcllectatasupralelulu, ,, , .'r'.'.la fcl (i, in calul 'lrrnl(loI n:rlunr'I'cnllrr irrr't!n(r 'l
in carc a Iast execulal.Aceasti c'alceste cu alit nliri sigurAcu cil ,, rr(rlueerersiriribi \?k)ut!
gndul dc crlnortterc ir Atelor Fi dilcritele Draclictse fu tntsn-&il 'i ,'"*;i;.,i ,,""vn. .ur"" de in gini carc sinr culegcdlc de
.u,rrhiiitinu se lrrccrotusilarriconsidefrbile dificulliti Nlentlc dar
chinr p r ni(nrunrcnlcleinsele''. ThoDas warlon ( 1762): .\cnr
nevoicdc o demonsrratie \izuali !i de p()be clar ilu:lr te''. Chilr ., ,",ii'".i"ltr. Practice !i lchnice. 'rccste dilieuliiti se f'sfrin€r
I'rr(/enlrlnlur 'r ntr \or rr 'iLpu'r'ed<(il loJrle
\iiin lucrlrjleefigraficc'.iInagincacarcreproducc d€!ineindispcn ',',,,, ltd<lil.,ln x\ lll sr in lwitnrr
s^bili" l, l\tttiqttit tttli(r/1" conline nu mt|i pulin dc o mie o suti ,".'1' ," ;'";;' J rimelurJ(.eni, rl*nnlulri
doLr:izeci dc planle ti lrcizeci pinii la palruzecide mii de ilustra(ii' r'.rrrr.a secoluluiXIX
de filrmoa\ii niirilne ' . ri.'ii,'f. trcbuic si depiicasci lrci obstacolclrrajore:
Cu adun.rca coq sului dc irniichitali. rorp de luninal cll piur "",1*-i
r\\ttt tt lnlditi(i c.\rcle m i recunoaSlc aLrtorilorAntichili(ii ti cfonr
',',;; ;;'.,i;.'".. o Dr'r( l JUro,irrrri lunrJl rrrnl rlui'
cire torte sc lumilenzii una pe ll.t" . primul obiectiv al anticalilor 't^hinJrr('lr"'
ertc asadarirceladc a irf:ta vcdcrii trecutul.mai ales treculul liicul '.; .' d. oc,-r,r"re',lrr"r'' 14'"' l' !"'Ftttih in u.o't't
'','ii;.- " rrr(die\'rl'.supr|1
sau ncrostil. Ill acclari lilnp. ei nu se nlirsiflcsc la r insuma anti- '', . ,1,,t,i ,'ru,,lr, linur:lin \Jn d< 'on'cptrrle
chiri(ilc.InrrAineacslc pusi irr scrliciri unci melodecomparali\e rrr'rrii .r (opr.i crr( pn\rleJ'r''/r!nrrl ':ru mJr rrlulre!'rc
' r"r formeislobale"r ir''rrt-
crre si pemriti stabilifea unor scii tipologicc (cileodati chial rr ,,1,"". i*ii"Lt". in'dct'inlenrut
unor scc!€nlc cronologice)si rcalirarea in ac!-sl1el unui \or (le , """..i a?,ltcor)3ir. catalosat sau disponibil llirgurul
',,,i,, "",t":^nAri de
isrorie naturrli a productiilor onrenesti.Demersul.claf enuntatdc ,.,r. xr il permiJ alcatuirc:ili punerc'rin mifctrrc a nui sislcm
,l,l.r. r,l.. een(llt,rr dr \Ln\ \i de r\lr!1"-
Montiaucon( a-$j oferi fiSazul de a privi cu atenlic inuginile. dc ! '((\(nl'
lc comparain[e ele" ), ajungeh intreaga$ amploarcsub pana iui \..,,i .l hi(rurr:nrr I\rleau lr in\rn\e 'l\!il rrlrr llnnurre€r
onllt
C.rylusi Calca comparalici[-..1e\te penlru Antichitatc ceeace siflr L"...: * tert'ri.t'n DIrn(rtrrude orrLc'-'1nxl'qne
"'r',",.'rli ( i3/ul pr;n jinr'rr|(
obseryatiilcfi cxperinrenrclcpentruFizicirn. Cercetarcacu atenti!':l propnr\Jr oLhi pnr,rni' rrrr"n{ ddtir
"'.'r.''r(
rnai multor rnonurnentealesecu griji le dcrliluie intrcbuinlarea.l.r , ,"u ni' put"o f] prezcnt Pestetot. cereamisuritori si dcseneiuc
n hou"td
fcl cum exarninarcamai multor clecte natlrralccombinalccu noinri ,,,:i,,,,,.ifri.. a. li clfcrire persoancpentrua lc comp:uaii

55
 vRENIEAi\NTtCARILoR

,t\'r in cLrnostinlide cauzii.'" in rcst. in corespondcn(a sA, el nu

, /,r., \ii I ia in zefleme pc pirintele Kircher pontru credulitatesau
.., I rrudre. uneori aspru.pc Cassianodal Pozzo pcntru u$uriilaloa
.(r IDprec'z'a descrierilor si. credinciosinviiti$rii lui Girolano
\l,.rrrlro''. el fornluterzi principiile directoarcale observolieibinc

l.'rr elidentii asrminarcn cn demersulstiinlelor nalrrii carc. in

, tr{ri. suferi de acclca\idificuhiili ti sinl stinjenitede acecarripser-
,1,,, rnoa\terede proYcnienl:ilegendard:animalelefant slicc rji tem-
t,l, lc Iabuloaseimpun aceexsicritici O rigoare similari eslc nece-
.,1r,rrtit in studiul dc xalu?/rtr cil ri ccl de drrrr.id. Celc cloui dis-
, rlrlrnc se sprijini si se educii rcciproc.De alti-el.clc sint xdesea
t!.r(lrcalcdc unul fi acelNi savantiPeircsc!i cavalcruldrl Pozzo
, \.'rnincazd cu aceiasiochi o carneesa un camclconi.Anticarul
;'r0vcnsal dernistificii rcprc/cntareafantezisli cu hiercSliic
.r,,|crind un obeli\c roman publicati de Kirchcr:i, ir aceesi
t! roada. respinge lcorir Sigantilor'. demonstrindcii dinlii cc lj se
,'|lbuie sint in realitalcmolari de elefnnt'.
Fi4.IL
,\lt punct comrn al naruralistilorsi anlicarilor este dcpcndcnta
l,rlr de ilusiratoriiculcgcrilor lof. Ca cercelarcasi ia amploarcoricit
,l(. putin.derine nec'rsartr folosireadocumcntelorepocibr irn(crioare
r ,r (iiror fiabilitatc nu poate ti verilicad Mai mult. oricc publicrtie

t
I
rklL'sitarmediercainte[retativ:i a gravorulr
Dar cu citcva cxceplii $i drcir nu sint ei insiti anlicari. precuDl
l(ubens.nu sc mai porte avel incrcderein obiectivitatcaartittibf
,,'nrcmporani csrc dolernlll pernancnti ti umnimri r savanlilor.de
l.' Ciaigni;res ia Caylus. alituri de Peiresc qi Montfirucon"'.
l)(\enatorii ci pictorii nu au ohiceiul sii laci misurltori exaclc.
rr'!lijcazi detaliite.alribuic ncindeminiLriianumitepi4i tbnnulc pc
,,r,elc 5i ignori.ca li si-ti imbunititeascimodclele.le reconslitu
_..''''"''.-. ri adcseadin memorie. lc pun in scenn.lc inrerpreterziiin slilul
urrDi;. sau chiar urmind pmpria *manieri'. In aceasti privinti.
5l0diu rl liDbii dc.iocanirorr. \.rd.. ,rtiftii pricepuli sint la tel de perisulosica si cei mediocri.l)c unde
ttunsi din tucrarea \r \aloareadocumcnlari superioariir crochiurilor.oricil dc slingace,
r.\dr\ d( t)h)n.ln. tn r.tk it i. plr\i.rt\ i.n?.
tuk harl
' ) , , . ' ". , . t , P. 1. . I h C . r . r r r r . t o S o d . f\ccutate pe yiu. chiar de rnticari: cclc mai bune documenteilus-
r i. 5 P. lnur . , di u"^r , , l r Irnrc in lucrarca lui Spon. yo_r.rgc.sint cele citev:rdcscnc pe care
',
jnaintal nnFeuDr. idcra condusc d. lr r "creionat cl insuti la Conslantinopolfi Efes"'.Sa!"ntii fac apel
fr lLringineri pcnmr relevlrfeaplanunlor

51
 ,Ili vlr*,"\"*.," * *a
L"-.' ;* * ;'jE- pI- ",
d,,zFL,
J
. ", . f"* ",c.+-'t,t -
;aA-b.

/ J D .'r ,.,a r r t | 1 , c' i o ,. .. 1 1 .l ,J, n i

' .n "i r 'kr
, u . . i , . '. . , g " " . o . ', ,." i .n D vr '. \.r r n .o
rl, r,ih' d. Anli.hiriti. inclusn cea r lui nlonl|u.on

.j.i]..:=.;

A tost ncloie de mai mllr de xti sccotepenhx a obfinede Ia .itfion o repr.7..[n. a ci4ji lde bs PL^ ttaa Mtu,efts rlr td Gric. \\1n)i
, rli r, i dur Lrcjde
'L
Falistd alanhenonuhi Copieanonnniia prnn.i nna-sinia accstuilenplu eaccDalljd. LtrN I).Ml Le Rot inteErta iMeins P,nhenonuluiint{ coNptu istodci si
(ririacod Ancona(l1,l-1).caf. sejnspni din ankr.nanticisi i! din propria.xpenenri

Rclcjeh lui .l Stuan.siN. Rc!.u sinr condusemli rtiinrific_dar intr un rtj
flt ntu put'n modcrndec.itcelealc tui t_eRo]. Vcdclitc lor ale _\cloJ)otci
ar;r
h rorunul: dl lucrnni,tri4rliti.t rl Anm;\1189).
RccoiJt'tuir.a Parthcnonuluide Stuan si Relcn tc radeazt obicc !
o npobgE atcml)orat:ia ordinctorSrccerdca DrodctcDenlruneo.ctdsicisri,
VREME-{ANT|(]ARILOR
( it pfive$tedescnelearhiteclilor. ele sirt in generaltot atit de
r! \x.rc cr !i c()leale pictoriliJr.Dacd.dir secolulXV ei clectueazil
r' l(\cc preciscale ediiiciilor anticela lula locului. pini la mijlocul
nr,'lului Xvlll ei ajung si se ingr.ijeasciprea pulin dc exactitatea
r, tr{/rnliirilor pe care lc publicf, In majo.itateacazurilor". aceste
Ir.rl,ini sinl produsesi difuzatecu altc scopuri.Ete olcri vederii un
lr||rr'\ idcal si iluslreazi teorii. Fic ci sint prczcntatein plan.
,'rlIrnc. ori ele\alie. cdificiile anlicc sint imputinate. scoasedin
.r(r context. ca urnare a unei crori de melodi denuntarcdc
fl,rlr\r'' fi la fel dc frecventi in rcproducedledc naturalia. M^i
|l|||lt.oricarete ar i cpoca;i slilul. edificiileanticese consliluie
rrrr U'rlnsanblu omogen.iar dibrentele sinl lterse gratie unci grile
lrfrrrli\'e ubstracte,ceeace dovede$tefunc[ia lor demonsFatjvtrSi
i, r,nr(i in acclaSitimp. arhitectul nu se mullumeite si idealiz-e7-e
r r \x reducala normi monumenteleanticcpe care le reprczinti, ci
rl In\cntc.rd in mod delibcrat Sau reconslituie,filrl'l all sprijin decit
,frifr lll proprieiimaginatii"(aceastsc chemape.\\Dnci ftlauruft)
I'i"trlc lipsi ale ediliciilor ruinate:astlcl procedeazi Scrlio la Ro|na
\{1. irci Si mai curios. lnigo Joncr. atunci cind 'restaurezi'
lrlrx,lii megaliti de la Stonehenge.care devin cobanele unui v.tst
r' rrllu ltrb cerul tibcr. apartinindunui ofdin pe ju,ritate grec. pe
tl||lrrrtlrcroscarlSau mai mult. arhilcctul imasincnztrcliLdidpc care
||Ulr i| vlzut niciodatdin persoani:$rpteDinuni alc lumii, piramide
\r S|hir\ din Egipl. suu chiar tc plol din lcrusalirncarea ficut
,,h..rul r nenumirate 'restauriri-. dintre carc aceleaale iczuituhi
rt,.!rr!lVillalpanda^'au dmas ccle rrui celobrc.
5x lriirn caT.ulPafihenonului_': intrc prima i ragir]elirntczist;i.
exe-
, rt,rrr ir rirfi in l{,1-zlti rcpreTentarelttiinlifici adusiidc la Atena$i
tr'l'lrLrlri dc David L€ Roy in a doul cditie a carrtiisalc R&ird.tur
rlo' h.dut lolu'ne ts d( le Gice ( l'7/ll). s au scurstrei secoleri
Ir".rlrlc. jalonatede o succesiune de ih'stratiiinexirctc:un drum lung
tr,lrlrcil ce poale li luat drcpt parndignli a lnodului de constituirca
r.l,r(/{||tririi exactc in domeniul anrichitirtilorF=icci se inchcic in
j|lr'rlilnrkn1760saula incepululsccoluluiXlx-procesu]'" eslemcreu
a rl,r\r. (ic la imttsincasubiectili saufrntezis(iila ilustratiattiinlifici
ll'\rrrtiile comparabilecu cele din lucftrca lui Le RoJ_si cu.rlc din
\'t!rtritt:! d A,hane\ de Stuart Si Revettsint numero:rse.variateca
lrr )r ir)rporlanl;-Din ele lac pa(e plansclcdesenlrtesi gra\,atede
6l
 AILCORIAPATR]]\'IONI
t]I-T]I \Rt\ll \ \N r'' \l(llOI'

Soxfflol si N,lajorpentru modestalor lucnre Rxtrr o/ /1r.rnrr | , ltr tn. lu Kmn dcr lt.rt,,t este escnlixlmenteinte'csit de
(1768). p.ecun ri cele din monumenralaD.ftriptirrt d ES\.pj, ,'1,'lurx !rcirca.saude cceace crcdea cunt)aitednr ea Anlbrlroasa
(1809-182,1) realizatiia comandalui BoDapane s; pc care le prc r,' i,..irrirI lui sinteziestedei{ insolitiiri curiDdurmatidc luc{n
ci{ii
ccdaseriinraginilelui Seflio.Fischerron Eflach si Pococke. , ,,,",,,,'i'Li.".".tnri"t" rle allor autori Cca de a doua edilic a
Pe misur:i ce se genenli^azi. exaclitxtearcprezenldrjiedifici 1,,' l,: lto\: Lt: tLrnrcslet plus beau); tt de ln Gr'&
'tttulcttts
ilor studiatc coniribuie la dcsiivirsireaconceplului dc monurncnr , I rr;) i',,ilc ii considcratirdrcPl prima istorie succintii dar demni
istoric carc iti dobindelte dcnumirea. in nrod semniliclriv. lil 1 .tr.\l nunrc. a lrhllcctlllll grcce:Il .
sffrlilul secoluluiXVUI Irrll\lornrarer slarutului antichilitilor Plcaci loluii de la
,',,'""i,,niLr sl ae fa nouf stnlulpe carc le c piiti attelein ePoc:iPe
\e
,r, ,, r,..rr(.Jcrrul .ol.ari'tl.rrrlor.r rr rrnrrrrrrlor'e lrrli't< 'r
,' ., .(
n,'r .t-rr.rrr.vtr.rlt: In'rrltrlr'rn rli/(r/l n"i prir'
']'.i".,u" \, n/a-r ('r"loJ!L ile nrrr'lo'
Luminile
',;',';,;;;',. PL,bl,.. (d"Jri rL
o
',..,'r lr rle."1..tiil"r'prrIr.rrLrr(r: FJ/tr' rp'r'( lir(tJrrrr'
in
L'l lu' La lonl (l( sJinl
'.,, rrrtllirrJ ., "n'.utut 'rnrbolic
Aceaslii innoirc iconogralict si coDceflualala anlichitiitilor nLr \,,,,,. 'i u ,n(trr. la in((nur IrnrrJr' de\ri(ril^f
poate fi disociati dc Dirciile in domeniul cunoatreni din epocu "{'.ir/J expuscin saloane Pe de altii Parte'
|.,,lrrron.rle ale lucririlor
Luminilor. Anticarii slabilesc acum o relalie diferiri cu drrara_ !, t1,!lr.r$uDrr ' r.i 't .r".ui:rp'rz' \r J(l'l\"\lc e"rrrlr c rt'ii'-
iFtn tt'' ()tir"'t
rela(recafc Du e\te indusii doar de prcsnanla ideii de p()sres. C) ,l' ,',a, ',' ;lLl B-"k( \ /1"/""/t" i / I't'tu't\
noui prezenlila timpului se daloreazdin ceh:i timp geologiei.nai ttu ras ol th,.:Subtit( tlid tlk'Bea tiltl 1757)cafe invcolerza
ales cercetirilor asupra\irstci piDrintului. palconrologiciiitl re t! ,,/,/,rxi1si B.runreartcn careda numecstelicii('t"r'r€/i{lr' 1750
nrcepulufiii Draicu scamiiapariliei istoriogfrfiei modernc. t''* , .nn.ru. la Kant. Krail r/rr {'k}'ihli'{t' ( 1790) conferi arlci
Accsl fel de "istoic . ir siiriir crilic. a iosr dclinit cu ' rrnri id€nlilate fi o nouit (lc nilalc pLrnirrd_o pe seamauner Ia
perspicacitntc de Monigli.tno drept sinleza'' dinrre dcDrersul ',
,,ilrrli rLulonolrre r spjritului.
analiticul anticarilor5i abordarca interyrchtivi a lilosofilor,isto l).\i \ lorile rnri;hititilof pe careumaDi$ii lc descopcfisel'r criru
rici ai Epocii l.uminilor: limdator i ir fosr Cibbon. cu tucritrca sa ,1, ,1,);rl ltluri. i5torici si al1i\tici. majofita(ea andcarlkrr nu a
Detlin( a d ti lof tht RoDturFmpue ( I776-1788).Inofia aftei. dccil pe cca dinlii. reglijindo pe cc:l din urmf, Ltrcdrle
', r,nul.o J(
la rindul ci. irr fi ibst fundaDrcDiar:pc o alti sintezdcriticii. in carc ;,, .,'1.'pr..,p.l.!'rnpl<rlrl\rrc Ll( JfreLr(riulc'(n''hilirtrlii 'iru
filosofia arlci joaci rolul lilosofiei isluiei. Winckelmunn.ono oe.:ir'r. >i iin.r' a,n irr!'n'l'lJte {'tt eiprr-Jttr rJrrrir'rriJ'
',"1.,.ur
logul lni Cibbon ar ii inslaurat-ocu lucrdreasa Gexltichtedcr t. ii." nedilercntiLrtconlentional urmind exenrplelesr
Kunst d?\ Alt.flLns (1767). Aceasti rliD urm:i judecali lrebuic .ur,'r'ri',rtt.rrr'tlnologio(sufefu. magnific) trrdilici textelor antice
-..^,,i
insi primiti cu reTer!e.Winckelmann,l lolt lnlf,adevircel dinrii | ,r,; rr .rnei cnrc a idoplat- cum o arati !i ntrnelc- demersulr\torr
care a pfopus o pe.iodizarescncralda a.tei xnticc- asezari pe cri ',r '.',r'. nu (51(.cJ rlrr: rn(nilr { \e Jrrr'\e7c'Jn':birrlJlrirni'lrcc
terii forDr.rlec re si pcrnili crilica ideilor preTcntare.Nimeni nu , ,. .',.,'." t rnlrcJnkrr\ J r."'usrlid(\( r \r la inLrri'rr irncl
o recuioatte cLrmai mull:i forli decir Qualrem:rede Quincy . insa l,,rusi- in atmosltra ferlilit intretinu6 de dezbateriledcsprea a
".i.,
risunc(ul opercilui Wimckclmannestelinritilt de roa(eacelcd pli, i ., ,it clezrolt.rreacontcnrl)()r.rnia arhcologiei un numitl restfls de
ca'€ il 1 c sn sc spriiinetc lrirditialextelor anlice.s: atribuievaloare ,',||(!ri-drr rrraicu seanrn C.rflus au pus b /cle unertllterrlorl a
canonici secoluluiV grec 5i si faca diD clasicisl1rpivorul denrcnu- .,,,",.Jir..it:r de cca a iui winckelmann.mLiiputin absttacd mai
lui artislic. Apoi. in pofida ambilici proiecrului \iu. aurorutci|tii ., ,'. .i ,,*i t^ tri\Ilurile propriu ris Dlasticeale lucfirilor
'if,i "."t4
62 63
 ALE(DRIA PATRII1oNTI'L AN1'ICARILOR
VRENIEA
UI

Paciaudiii scric l i Callu\: ..DuDucavoaslrtrreunili doutr cxlitr,l numim isbria artel

' ' l,i l,rltr rnlicari o neglijeaz:isi pe crrc noi o
carc ve ascazi deasupratuturor anticarilor:cunoasteriiAntichirlti; l',, , l rrurge mult mailaparlc Acetrsla se poate obscrvain jubilalia
adiugati pc aceeaa a(elor De obicei. cci care scriu dcsprer,!";il. ,' , ,rrt tlescric monumentelcpublicc in R.crieil Ciutind sd aralc
Inonumentcnu cunoscdccit Antichitateaiilf Drunc:llor nu poalc i ,, ,1,Ir (linrcnsiunea artisticia antichitililor.el iniljazi in plicerca
de nici un folos penlruanisri. Ali dc\chis o cale nouii: pu(ini sa\!nr ,rrn.'. i|lcir pulin recunoscula.pe care flcestcao poart"L!l a'ie'ld
vor ti ir starc si vi urnrezc_': ' ,1.1,.r.ICn l; locul ei intre lalorile increntemonumcntuluiisloric Dc
l-',,rmul,rrce Iui PrLrrudi\rii InJ ufle ncntruInJ(pendcntr c(,,. n'Ir. \c contureuri o noui filosofie cu consecinlemultiple in
. rrt.r Inodalitalilorde conservarca anlichitililor: bucuriaartcl nu
'ui lclun d( rb,{dJrc \i t.rr c,,nsrder,r
defirt'r,utlui Ci\ I,
'nvir:t
('r.e\cmpl ncntrun)otj:rlrtdtrlc dupl uarepurcr fr .rnrtrzlriLtur.. ,'{\.r, lretlirtizabi]i. ca reclanli prczenlurcali obiectuluj
vnr,,ar(a de rrti r Jnrichitittrlor ( .,\ l[s a fo\t printre primiii.lrc si sc inrebc asupravalofii pen-
E{(c5i n fcl de il frL( Jreft{( u.l
pr.rsondlifjri r .rirer R/cr.r/. ,l ortkt tk., ru hr.Xnrr fu,,.,rrra ifiasinjlorcarcreproducmonumenlelc istoriccli carc si
pe I.e:sine
w r(.kelmrnn. \i rh carciiDrurt \inr. in mutrcprirrrrlc.nr.rr.rpri,1 t' ..rl,li icze imbiguitatca El lc recunoatteo destintrlicademcni'
atc secoluluiXX dccit alc |cesronL r,'.'rr.i didacliciD;nlrunovici lndispcnsabilc penlru amalorul erlt
Aue\t mrre \cni,,ra losr un amirror5i un ini{r_ ;nrinledr.r ,, rrrl{inile nu sinl frentru cl decil un instrumenl de lucru in
'lr. de insiii ridl.. pe carc o admirim la
dcvenitun erudit.meDtbrual Acildemiciin\cripliilor pri ul sar ,,,,*,,'. il curccle sint:tipsitc
obicctivca aniicarcra accladc a obri ma(erialc pentruo istoric. ,rr1rnrlc"". Accastiiconslalarcesle inc'ircillSde sensurlpenlru cltl
ldrmclor si a rratariil(n: Pc cl il intcreseaziobieciul inrusi. nu clc, r,rirl iic azi. iuettrlbra lietii rnarchcazi.inci o dati- paralclismul
tinatialui. I)c undenevoiauneiuccniciia ochiuluili a miinii. carr lruda naturulislilor!i ce a anticarilor.contiunlali. in acela$r
'hrrr.
r,rn'. Lu,jouj Lonuuple !,mulnrr:(\i sftJl(nlde nrjPilrLrn\: acelurl
si apcreimpotrivacccitatii cste(icc$i cnrc. ca \inguril. facc poribiI
perc(p.rer :i unrr )i re<lu 3l trrt(i pentruceilirlti lrr in ceer
.rcpr.du(er.r rdec\'Jtc Jle op<relni J3 .111j
jLrnJ . ',,i" r'"ntru '(
lc-ru lu.t Intclc\enroLedeelc Je e\crutre . Si ror,lc iricrrolui ,p. notiuneadc oril:inal. ea cste inslalati in reflectia asupra
cial. foarte deoscbitdc aceladclinir dc pei.c.scsau Montfaucon. 'u'..,.ie
;r0l|l;nenlclor islorice.inlocul pc c'nreil nrai ocuPi t; asliTi in pofi-
ture ( lur il :uribur(ntelnd(r.,,n)pJr i!( nr ,1,'r'r,,!rcsulur dc reproducer(
t.ihnicrl(,r
\.rir:rr ,Jrugo.re pcnrtu ,irt.l .u'.. de l.r R(nilsl(rein(urce'
.Astfcl se cxpl'cd ncincredcrellui Caylus in privin(amuncjr pentrur-rr !i5i irnplinirer'prc/entrrt'ali .r ohie(lului vir
colegilor sii. circuDspcclia cu care Ic ac;cptij ajurorul. limilare.L 'r,l.,Irii.
scver:]a obiectclorpe care le publici" ,i intrc,crre sc ,rn,t'rhzir.'.r t'.rrcin:lihil n,n( 'ocrul('inde.r^'n' d( pulernictt'en
tbanf
pulrneedijicii_In schimbulitcesrcirezerle. el pcrcepelisesc imediar dil; r,0 r instilulionliza o conservaremalcriali sistemalici a
renlclede slil. in lcgltura lor cu {impul.,.Ochiul si.iu;u risci \i con .rrrr.hititikx l -l-imDulDir€a si fi lcnit O pisti dc arti in cxprnsi
runoc ceea ce e grec. etrusc. roman sau si alribuie cine_.\tic-!. ,'rtr eonslanli. asociati cu aprofundarcarellcctiei asuprnarlci li cu
romanitrte megalitilor brc(oni. Filrit si li nrers in FlSip(.iimpltL ,|,\(oDcririlc arheololice. crca o mcnlalitillc nou:i la un public dc
farnilirritatc cu obiccreledin clbincrul siu il fi|c .r .ecriiii. .poni,u .rnrxt(;rirecrulatidin ;lratrrri socialenrai €xlinse.ri care dispuneaclc
t'r,'ril( lui Pocockefr Si(Jrd:.Acer.ri rec(,plt!ilJlc tir.rnc(uitr\!l.j ,' .l|rknilirlciflleltcluali 5i de o putereeconomici firii prccedentln
.l({ hi.a diver.ir,tti'itc formc \i iil ri. ii perrnitc\l cun.tJt. rrnrp cc sc inmulleau colec!iilc panicular€ a ciror naiterc in
minunindu-sc.antjcipind descoperirilcistorio!rafici arlei dc linrb.: (.,lrrtl11lccnlo fuscseconlcnrporilnicu acccaa 'antichitililor' si care
gc'nnana.ca arla conribuie prin mijloacelc sale proprii la tran(. ,r'.!rlineauaceleiasiconslctaliidc cunostintesi practrct crau crcate
mire'..,\piriruluipop.xretnr(i (ivit,/Jrritnr'. r;rr(l( muzeeJu xn.i:(un'er\.rlurrileuli(ialeJ( Prcturas(rrlplurS'
ium norcirTu Pxri.rudr.C.,)tu. Iu\'rer,,ipenlruirnrilr.Ei ,. ,t,..n. ;r.rruri. de\trnJl( Inlo'interpLrhlr(e l)e/\ollJreJ ir((\l"l
.D^unJ de culcd,ru5nrnJ<[. ccl al InuzcLrlui de rmaeini
irIrI In .tlt.lbrunrt (unoJ\reri3 irnerp( cirre(cil ntai murep.rne.l ,','rrlLrlii. insprrirlc

64 65
 ALEGORI,\
PAIRI\IO:.!II]LL:I

$i cel al c'!'lectiilordc .rti. cla rezultatal rrlareluiprojcct filosojif ,

politic al Luminilor: voiDta domiriurtir de a dernocrat;/r
cunoasterca. de a o lrrceacccsibili tuluro] pin inlocuircadescri(l
lor Si imiginilor din culegerilede antichitiiticu obieclcreale.tr,
culn \i \,oinla.mai putin gcner.rlisi nrai pu!in rfirmarii.rlr
democratizacrperienlaesteticir-
Nimic a\cm:initol.in schimb.in ceer c. pri\ertc antichitritr.
rhitecrurale.I-ileniura de afti ri DrodelLrl DUTealau e\r'rciratchr.
uD eLc1 mai curind pervers prn faIr)fizarca uDei fragnenri,
praLditoare a marik)r morumcDlcale ciitor pirli sDulsc vin.
inbogitcirsci colccliile publice 5i particul.rfe.Afaccrc nrarmurel,
lui Elgin. c re fusesendc aitfel jinduiie$i de Choi\eulC;oullt,
Pcnxu l-rin{a- nu cste decil pt|ndigma olcratiilor cire. in scot)lt
Itiintifice $i pedagogice.au conslituit fbndul arheoiogical aril(,
uree europene intr-o |rcne ln care. in ciuda proiertelor lr
Qualre|lrer( de Quir(\. dc.r{r\rl nrr(J lec rrlr
Dczvollarja unei lbrme dc grement.leche deja. carc nu prir)r
se inci nurrrclcde turisD. nu ! aveacltct rsupra conscrvririidc!
pe termenlung.Spredcosebirc de culegcrile dc anrichiriti.Shidurrl.
lurislice lu toluli o \alorre opcralionali lesatAde prezcntamatcr
rli a cdificiilorEIe inslirulionr1izea75 lopograllaconduilelor rlnr. de e rluS rtn
lice. l-a Ie1 ca rcdrrlelc, crre prolifercazi la ccrcre.rcililorilfi , ,.*r!r
',1 .iin Er!l nr.di\i nu tr$itleri nrcr'dati lEetrluLca nrur' dri
..., ""..:"'.. t- 1 ,r ",rc"' P' ''r ','' "r'' -' ."* iL:'
Picturilc cxecutalepenlru privilcsiati dc citre unij cr Panini \,.1
Hubert Robert si Sra\urilc produlc pentru o clientcli mai mode.r., . '],'|\|\
in atelierclennora ca Piranesi".hmit sau rctrimit li| o erpcricr)r r,' |trtr'|. J. Irnr.ron\.ri! LuiP d Alhcdasin oda \i din li6'1):
lriiiti in chiaf locurilercprczentate. Ele contribuicLr intcginr.., Cr (el e!'t a fosl.ndvr.
monumentclor istoriccin pcis iul viu si milcilor:rl victii de /i r, Pcnrtua nn rhrr gindul
zi. dar nu in!ili la conservarca siruprotejarealor. Dimpolriva Fi(' .. Lr snrdio\ul .'nft.ahl D. lLduri 5i rechi lirgnrenie
estc vorbn de edificii anticc s.rLrcbiar ntedicvale-rccsle ;magil rrsprc nant! ald \erhi
littunse pc de-r-nlrcgul dc gustlrl pcntru ruine ii dc ideolos, Nlr dN oaEcafl dovezl
ruinci- n prcpnn rrcun intcrnrediariDlrc acclst?iruini. lakril|,
tfanzitorie in sine. !i monunrcnteleocrolire p;n ialosinta soci.rl
(Panlhco ul. marile bazilici ti citedralelc).
 LE(]ORLAPATRI1I10N]
L LUI \RLltl r'\ \\.'TI(l\RlLOi{

Conservarereali si cons$vare i{:onografici ,,,. ' ,,,,lrl.nl rlui.irccputi in l8ll. nu esteterDrinalidccilcincr'

.. , ,l, .,rirnr r lifzrLr-
na(ionalenu benefici.rziide o so,rrli rnai b nll Dupli
\,,r,, hLrr'itil0
Dlrp:i apro{pe trcr sccole dc studii consacratcanrichititiln: ,,,,',,1 dc rcpcrajin prolincii.Gaigniares inccarciin 1703sirI
lornra dominanrria conserviirii lor rliDiineatadar caacir cu icon '.rLr
, ir"r pc \.crclarul de \tat Pontch:tnruinca sallgardareavechik)r
"\
Snrfiaci gra\"l:i in ro ti aceasreperioada.exccptindpaniat Anglr. ,,.{,,lk Ir. lrirnccz!'siintrein irlfibuliile sc lo\eired-' liPsii
slatului.
rrhitectum isto.icirnu :t fosr protejali saufesrauratal
decil gr ie ur,
i preJuririexccptioDalc si la iniriativlunor pe.sonaliriliiesilcdr: l,,r,rl.c inli'nplica fi cum iu li ncccsare pucmicc.
nriTeatective
colrlun.Ilomainsisi nLr reu$itsi contiDuc aciiunc depr()llieratf. 1,,,,,1rur) ltfel decitdrugoslcr dc ritiinliii dngo\te deafli,pcn-
carco Inaulurasc in accstdodeniu'. o conser!.rrcnutcriali li sistem hcil n1onu-
,,,, | 1r irrslltur'1lti
Cazrl Franteicste lipic- incepindcu rccolul XVt. rnlicari. rcslaurarccarc
'." 'i,l,r i\t()rice.cu strategiilccocrcnlede apiirureli
afhilcc{iau studir( cu pasiuncvesligiileSrccoromlnc. mar !
selori pe ccle din Prolcnce.Tolusi. daci ci deplins din cind : ll..(tru eflgleza.dlja sc nralali. arataifburl0 bnrc accstlucrrl
cind dcgradarea.stifea de pirisire sru dcmolarca lor. doa, \r'r',.,,,1cnllcri nu s au mirgi|lil h cercetarea ri dcscricrea mon '
inljnri minoritatesc prcocupi de lrorecria lor ni rlrr Se 1,, .,1 l('r 1rolicc.cunr au licut fftrnceziiVrndtrlismul religios .rl
nunriilr pe dcgete rafele proieclc de coDservaresi dc dcgaixf; "r, contraiindu-lc in aceia$itimp
rr,1,,,,,(i trczcslcin ei indienLrre.
rrineloraniicc.puncluale!i nicioddtrilcrLralizalc'3. _
dar dj\trusefil. ',',1,,1|rrctic: c\te o risipiisninlilat'"'.5j rnai .llesnriionalismul.
or\l"r.jr( J. Jd|| nr\rf. ie in (Jdrut ,Uner)Jti,firl( tnfl.,jLj, r(r. lr,,,rr'[ |ricinuile ronumeDlelof rcligioasc.l:l\rte mostenrredc
lUr .lr,rn(n.I irJle. 5i J:hJ LJ :nr nt ( pur.r<.,rr!rt.. q\Jl | .,,1,,rrriiu.sinl resimtitectl uD alcnlalla opcrcleYii ale natnrnii.
pune In nrscarc_rrtcf\enna sa rinlinc lara finalitntc Lcs.n.. ,,",,r.Llrl. d. anlicari se crilctuii in apiril,)rrc ale acestor
\t rrrr c1 lr .r\. L in r-<ie,e t,1n N i,;n ,5,A.. tr In. ,,''.r.Iiri F-lc pun la puncl o strucluri dc Proteclie,Priltrtriri
DunchialiD fata aDrfitcalrului si ar 1i de.ii demolarea cnselorcr|. ,,r., irrtii \,.rfi proptic}Litii Britaniipirri Lr ireeputulsccoltr-
|l | .Jnrr.rJ\r.Iri nu .r t..r t.i(u' ir .ecotr.J||r .:ror. r,,, \ \ ( u .rjuhruljurnnlclorii al pre\einespecilizate,pc carcil
^cUt'ir
1668.doar cu scopulinlbrmini si firii Dici un prlriecrdc co.scr de l bun inccpul.clc au jucat pcnlru prolcchapatrl-
'I't',iLr\.rri
!afe. Cltbei il trimile in grabi pe Cirrrdon la Ninres.-uDde .. ''' ",1,1,,r ist(nicur rol carc.r'r1Franta.:rfbst n\umll mai lir7iudc
ccrccl,l.rmfilcatrulri Nl:ri\oncarfdc . undc !a c\rmin mai r
seirDricon\rucria arhitecrurilor pcDtr'uu di daca el! lirrnrcazi 1,,l,:,ritlcl.pcnlruprjma dati. cu mribinc dc lLnrrtlatede secolnrirl
srDgLrfi bucatdde la 0 coloaniila irh fi de la colonni la pcrerel anticafiienglezipLrncau
l' ',, ,,\' ilclil lranccTii. irr lcineni clafi'doc-
diD spalc.iar in ceeace privetresccliuncr[...].daci coloancic\iJ l ,,,,,',, \i polcmici.problemarc\t uriirii monunrcrtelor nationale.
u lllAtesaunll"'. Estc vorbadesprc cccl$i intcntiepur docLrnerl li, r.,rrirc dc conscnaresaurest.rtrrufe inlcrvcnlionisti?Aceastiidez-
taril. cind il insiircincazi pc Pienc N.lignafd,,sn di!cDe7!, \j .. r'.,r,,,.,\rpri!o:r(uriiri legitimitiiliiirier\cnlici'. inci llerbinte!i nzi.
misonrenarile monunrcnte anlicedin pro!inciilc nreridi(natcrL- , r,'.r ,l...hi\I de societatea irnticirnlordin t-ondra.ufmlt,l curind (lc
Franlci dupd metodatblosiri de Desgodelsin lucrureasr a.! E i .,\ rlllli. cu ocdia canpaniilor dc restaurare condu\ede arhjlcc_
"lr,
ft.6 ojttiet$ d. Rorr.,( 1682)''. In t717. J. J. Rousseau deptin!. r,.r| \\\rtt pe o seriede caicdralc cnglezeintre 1788ii 1791'
depradarea amfirc lrului si \tigmati4irzi ne.clijenrrfrancezilor tI rrrirnclc transpaLentei. l sinrctrici 5i al rnitilii tle stil.Wvall.in
La ccrcreaoralului. Ludovic al XVt lcr ordoDi punereain yaior , ,, .r.',,,i[]le \rle. suprimiiumvotrnclc si alteobstacole in caieaprivirii
il monumentctorronti|Detr res(aurarciranrfilcatrului: il]lrcrupr Lr. l','.t!( \fn ciitfe est. deplasca/trtnonumentelelirncrarc.dcrroleazi
R€volu(ie. \antierulcstercdeschis de Napoiconin 1805.irr der. t"trr,|. l. lnc lechi . ir ocuicitc. in sensinvers.clcncnle tirTii cu

68
 ALEf,iORI{PATRII,IONIULUI

elemenlevechi reirventat€,ca in caanluEi r@se la catcdr&ladin

Duftarn Pedcolul este cu aft mai mare. cu cit se ascunalesub
apalentsleexF iizei".
ReverendulMibet autor de opele eruditesi desenalofllCarter.
maicu s€3mi,lnmullescaFlurile $i articoleh in csredenuM "dcvar-
tarcs comisi bcontimu lo c{te&alele noasfe" qi Fopovlduiesc o
cflrciaddirnpohila @rc s€ irxleletnic€scc[ gergerea
td!{turilor vcrbii noastrEmrretii care,ircd intacie.truDotfi decftimi-
taDederizoriudar, f?lri fodoial!" nu vor fi esalateniciodal,ii'".
Argunentatialo'5, intemeiatlin lntegi;e F notiuDifede calitar{
$i autenticitala,
respingepunct cu punct tezelelui Wyatt Ea iDvocl
@loar€analionalll a edificiilor go{ice,deDunFdtlchite gus$lui Si
caractenrlircmediabilal consecintslor('taFiciul gi prostulgust ale
secoluluiXVm au fost mai distrugtrtoar€ d€cftzelul ort al se-colelor
XVI $i XVf'); eydlueazdpagubele carE ar fi adlse'sriintei
Andrchitd{ii"dacdWyafl $i cei de !e3polui ar fi l{sag itr voia lorl
Acertebadlii se dau cu Eai rrult de o jumftatc de secolhaintea
celor lui Ruskin$i Morris lrnpotri unui alt Wyatt, cilberr Scott Ei
arnttrcum coDssr rca $i restaurarea concrcte,efecliv€,irrym conju-
gareaurci putenice mdiy.fii de c'din dec'tiv $i a uDeicutroo$erice
seva laboglli odad cu progresulistorieianei Totu$i,ace3stiepopee

lilr
eDglez{r;mlne uDic! in epoca.Cu aceastiirnponandorceplie,imen
sa muncAde eruditie !i de irNedtari€reefectrati de atrticarirdtnlne
pl"ac.tic
ftri efed asupracorsrf,v&ii lrale a mcnurnentelor istodce

r]il

rl[l 70

ilt

C A PIIOL IJI.III
Revolufiafrancezd
Biserici iDcendialc, statui riisrurnatc sau oocapfiarc, casret.
dcvastatc:de cind cuvinrul vandalism u fon lansat dc abaret!
Crc8oitc,grcul bilant al dist.rugerilor
revolulionare'afost ficul.
rar rstoriografia abordhrii sale istoriogmficc ri fosr stabiliri i|
dclaliu.
in-schimb.operade salvgardarea patrinronrulurfrancczinrpl;ni
ld de Rcvolutierirnine in generalnecunoscurtr Ea a fosr totusi ;nali
zati minulios. pc baza arhivelor ii docunrcnlcbr oficiale. de F.
Riicker cnre \,edcaici "onginile conscrvarjrrnonunrenrelor istorice
in franla . lnu'adevir. invenlareaconscrvijriinronumentelorisroricc
impreuni cu :rprrarulsiu juridic si rehnic.in gcncl'alpusi pe searnr
MoDafhici din Iulic. a fosr anticipald de insranlelerevotutionarc:
dccretelc $i "instructirnilc, br prcligufeazi. in fomli si fond.
dcmcfsulSipfocedurilcpuseia punct in liDrlnrtaDitorl8l0 de Viter
M6rint€efii prima Comisie a lnonurnentcl(n. rsronle.
Riickcr a verifical toralita{cadocumcntelorpublicareintre 1790
si 1795in scopulconservtrii si proteclici monumenrelorisrorice.El
plaseazdpc bund drcprarediscursuritedc circumsl:ntd sau texrete
oficiale. impreuni cu autorii lor. in lrirditia prc revolulionari a
filosofiei Iuminate.insi acestpunct de vcder€cenrar pe conlnurrarc
il impiedici sii sublimezeindcajunsdiscontinuirarea
e.senlialii.
intro
dusii in materie dc conservarea monumenteloristoricc de catir
rnstnn(elercvolutionare:trecercala faprc.De la o zi la alta. conser
vareaiconogrAficiabstractia nricarilor ceda locul unei conservi
'12
RLvol.tfllA fRANCEZA
,, ,l, t).\crierea litcraf;i $i plan$ngravali pileau in f:rla materi-
.l,r rtI |roprii obicctehf saucl:idirilof de conserva!
lrr .onlra exemplucontemporan di misura inovalici.La ll
,l,,,.rrrhric1790.anticarul-naturalist Aubin Louis Millin. cure sc
_'monumentistoric' . pfezinli
tr'rr {r cstc inrenlalorul cuvinttlui
\,1,,'r,Iri nationale consliluante prinnrl volDm al lucrtrrii salc
\,,rlrints ationdes ou Reuteil d( ,tru .r'tlts."Aducereabunurilor
,, 1,./'r\ticein domcniile nalionalc.vinzarcaprompti 5i lcsnacioasi
i ,!.\kn domenii vor procura naliunii rcsursecare sub influcnla
lrlorxlri. o vor facc cea mni fericiti li mii infloriloare din univers:
,1,| ||u sc poate ncga cataceaslaivinzarc preciPitati va li in lccst
r!{r.nl lbarte funcst?ipcntru artc li ltiinle, dislrugind produscale
t, r||rlul si riottrti.,?r? lJk)ti(.' a ciror coisen'arear prezcntailllcrcs
| | Ii\isti o mullirne de obiectc intercsantepentru al1c rii penlru
r'.r,rr. carc nu pot fi lransportalc lin depozilc]. li care vor fi
-
rr'\ rtt|hil !i curind dislrusc situ dcnaturale. Si continui: Accstca
.r'rr Inomrmentelepre(ioascpe carc le'am desemnat*a li luute din
,il.i co.rsci di\lrugatoarc a timpului [...1.Vom da fePrczenurca
,i\.r.cbr monumcnte nalionalc. precum vechi castclc. rlbn(ii.
r'r,'r'rsliri.in fine. toate ccle cilrc poi evoca marile evenin)er)lcale
l'roiecrul lui Millin rimine acclaal unui anticar Scopulsiiu cste
,1,.r \rl!a pin ;maginefi dc x descrieobicctelehirizite dist!ugorii^
llftrerentarca Lor c necesnrll.dar ii sulicienti, pcntru it lc prclua
lr'rtrli istoriogralici.de vrcmecc. din domeniuPini aluncrrezcrvat
Ir.rxlibr. "istoriaa devenitunul din pnncipalelcobieclcde sludiu
,rL r(leliradlor ce151eni . $i la misura acesteidimensiunifi!,urate
, \.rhrc.rzdsi reducc Mittin conlrihutia precoce a englcrilof care.
cu dislrugerercleruhi ii monahismuluiin insula lor. L l
'rr.pind
nr puhlicatdesPrcacelasisubicctop€re imponantelr au descrrscu
'.
Irtri loate antichitalilelor cililc. militarc ri eclcTia\ticc
Ilillin rimine prizonicrul ttnci menlalititi care. dc alttlI. !tr
.r'tnx\ietui Revoluliei.in schimb. alelii insifcinati cr problemcle
rr,rtlunrenteloristorice dc caltrc Adundrile c.rrc s-atl succedatll
, r i '. . , \ u A t o m c l. d .- n l \n l i" nie n I
13
 ALEGORI,A
PA-I
RIMONII]I-UI
CoDritctelelor. se \rcr vedca angajali inlr o lupri corp la corp cLl
rcalitateaaspri ri vor trcbui si duci. firl prcsitire. un rizboi inedil
!i l'ultiiofm.
Opera de conservarca Comiterelorrcvolutionarcesrerezukalu
a doui proccsc dislincte. Primul in timp esre lranstirul ctrrrc
natiunc al bunurilor clerului. ale coroanci si alc emigrantilor. Al
doilea cste d;strugereaideologicAcircla o parte a acesto.bunuri i
au cllzul prada. ilcepind cu ]792, nrai ales sDb Teroare Si sulr
guvernul Salvirii publice. Acesr procesdislructiv susciti o reaclie
imediati de aplrare. conrparabildcu acecape care a prolocat,o
vandalismul relormalilor in Anglia. insd in Franta din timpul
Rcvolu(ici, demcrsul re ctional capdli o alci anrploaresi o alla
scmnificatie,politic.. El nu mai vizcazi doar conservarcabiscrr
cilor mcdievalcci. in bogilia !i dilcrsitatea sa. tolalirareapatrimo
niul j nalional.
Clasbrea patrimoniului
Unul din primele actejuridice alc Constirudntei. din 2 Lxtombrie
1789.a lbst acclade apunebunurileclcrului 'la d;spozilianatiunii t Au
urmrt aceleaalc emigranlilor'.apoi aceleaalc CoroaneiAc-esifabulo\
transfbr dc pmprictrte Si aceasrdbrurali pierdde a dcsliDalieieftu farar
p(crdent Prcblcmele pc care lc vor pune vor li si elc l:ri prccedenL
Valoareaprimari a tezauruluidar asthl inregului popor€steeco
nomict Responsabiliiadoptdde indal5 metaibrasuccesoralipenrru
desemnarcasi girareaacest(i {czaur Cuvintelecheic sint mostenirc.
succesiunc.patrimoniul si conscnarea".Ele au translbrmatslatulul
anlichiti(ilor nalionale Integrarebunurilor parrimonialeallare sub
electul nationalizlrii, acestca sint netamodozalc in bunuri dt
schinrb. in poscsiuni materiale carc. sub imenintarea cu daLrDe
financiarc.vor lrcbui pistrate Si inrrelinute.Ele nu mai tin de con
scrvareaiconogralici
'14
IRANCI]Zi
RI]VOT,TITIA
I',rr.rcr magici a nofunii dc patrimoniu.Ea lransccndebariercle
rrrrlrrlrrr1i ale gustului.in categoriabunurilor imobilc. ooliuncadc
pc cc]c grcco-
lr,l runiu aduni laolalti cu antichitdlilc nalionalc
i'rI.||rr.!i nai alesmostenirca arhitccturalinodcmi, cilcodatiichial
F ,.x conEmporanf,Kcrsaint rcaduccaminte Franlei inrcgi I...1
llrln!'icca Nationali. Crddina Bolanicd.lcs Invalides.Obsen'atorul.
ll(rn.tr'ria. superbulpalat undc naliuncai$i gdzduic$tcrcgii, acadc-
rrrrlr fi universitatca""'.Mai tirzii, biscrica Sainlc CcneviaYesdu
illc. incd nctcrminati.stimcscacccasisoliciludinc-Daci anli-
,'\l,rl,.lt
hrilrlc au devcnit bogdtic. opcrcle arhilccluralercccnle caPill la
r r'hrl lor sernnificaliaistorici si afectivi a antichildlilor nalionalc.
t irtr\,plul de patr;nroniuinducc astfel o omogcnizarca scnsuluidc
\rl,r I fl|re se va repcta.in cadrul unui alilcl dc proccscind, dttpdccL
n. ,rl (loileariboi mondial. arhilcctuilc sccolclorXIX Si XX 5in1
rr rrrl prolresiv inEgratein calcgoriamonumcnlcloristorice
A unriteelemenleale moitcnirii au lrcbult. sc va vcclca,colllcs-
tdt. i|l sinul comitetclorrevolulionareTolusi, in primul momcnl. u[
{l\,!rnhlu de masuri. care conlirmd mc(albm succcsor::i- au lbsl
lrnk. lri( in plan juridic cit !i in plan practic, aplicind Principii dc
In,l|nc pe care mostenitoriiintclcpti le ar ulma pcntru rccupcrarca
Irr.r \uccesiun;care le ar aducco cantilalcdc mobilicr incnsl, dar
l|\rl|rlii inf un marc numir dc cas(clc" .
lrcbuia elaborati o mclodi pcnlru a inlocmi inventarul
rrotrrr)irii :i pentru a dcfini rcgulilc de gcsliune.La proPunerellui
lrll|xbcru ti 'l'alleyranda fost crcatdin accstscop o comisic zisi "a
tl,,||urrcntelor". Acesteia i sc ccre mai intii si c/./r3:e difcritclc
nrrr(nii de bunuri recuperaledc Naliunc''- Apoi. jiccarc catcgoric
'
.rtr fi ca irvenl.ri./ri. fiind inrcgistrati $i s/.,re.Jbunurilor carc o
,,'|lrp||n( decretuldin 13 octomhne1790)'. $i mai alcs.inainlca
,nx rt.i hotiriri asupradestinalieilor viitoare. acest€asint protcjalc
Ir \1rrse provjzoriu din cjrcuit 6c prin rcgruparca1orin "dcpozilc"
l,il/rt.. i-ieprin aplicareade sigilii. indeosebiin cazul constftcliilor
( )crxirea ti controlulprcsupundificullili practicc.Dar problcma
,1,.|(nrd este rjdicati de nevoiade a hotiri. urgent li intru cea mai
l,r i slujire a interesuluicolectiv, asupmdcstinaticiobicctclorhcte-
'75
 ALLGORIAPAIRII!,IONIULLII
rogcnc devenite patri oniu al natiLrnii.Solu(ia cca Driri utoar.
\'inzarea c6lrc pafiiculari carc pcrmile recuperareatondurilof Jf
care Sra(ul relolutionar arc ncvoie endenrici Cclclalte \olur
reclarni holirire. ingenioziralcsj inaginalie. liehuia. cu chel[i.]
mjnimc. ca bunurile nationalizalcsi fie adaphrc noilor benelicirL
sausi lc lie giisiteroi funcliuni-Conlrm unei disocicricrre se il.
fi astizi la baza legislat'ei franccze pri!rtoare ta nonumenrel.
istoricc.accsl patrimoniu estc implrtil in doui carcgofii. mobilc .
imobjlc. nccesitinddoL: tipuri diLrite de naramenr
Cclc dinrii '. intr ade\'5r.\'or li transl;raredin dcporitul lor pro\ r
zor'u in dcpozituldefiniti\ deschispcnlru public. care conracriir\l
fel recenl inlentatul nume de Duzcu lrl.J,r, \au rnrr.;. ) . Acc\i.
are funclia de a seNi la insruirca naliunii Reunindopcrc dc iifl..
dar ti. conlbnr spiritului enciclopcdist.obiecrede arri aplicrrri .
mr\ini mu,/cLle ror ril\t, ,dr,r\'r'n rl. i.n'r:r. n'c.u',, tfr.fpcr.
'r
att;stici ii lchnic:l Aceaitarpedaco.liccste dinrr-o dali conccprlarl.l
scaranalionalii Incepindcu 1790.Braquisn!. presedinrcal Comisi.r
pentrucrcarcadepozitelor.prc\ cdc o rep nirie omogcni i DrLuccl,:
pe ansamblulleritoriului franccr'. :rnticipind marclc proiccl cur
peanal lui Napoleor
E|enimcnlclepolitice.penuriafinanciarl.lipsade c\pcricntii.
imaturitatcain naterie de nurcologie.ru impiedic fcalilrr..,
aceslornari ambilii. La fel a csuarsi horifirea. cu loalc cii lls.\.
aprobadpe 6 aprilie 1791.dc a creal.r Sainrl)cnir un hpi(irri.
unde sd Uc adunate-_toare monumcntelesculptat.ii picllrc r:l
legituri cu rcgii si fa iliile lor". Numai P.rrisultacc cxccpli.
Palatull-ouvrcestelocul simholicundesintdirijareSiadunalchL,
lalti sub RclolutieceaInainrarcpartctt bogiriilorarri\ticc.lslol.,
deschiderii\alc. sau Inai curind a dcschiderilorsucceriYc.i[r.
treazi mullirncaconili"^relof doctrinarcsi ideok)eice.prccum .
dificultitilc tchnice\i financiaredc carc se 1o\eape arunciproir!
In ccca cc prile.ste NtuzcLrllnonumentelor tianccTc .rl lL,
Alex:rndreI-cnoir-esle bine ca legendacnreii c(mieri o valoarcri(
anticiparc.\,ic !i astizi. si fie rcdusi la jusreleei proporlii''.1.,
16
FRA:{CI:ZA
RI:VOLLIT]A
,,,r,ri.x rcesturmuzeusti depozitulcrcat la "lbsta:"' nriniislrrc
l',r,r\ r\ugustinsde pictorul Dolen iD 1790' la nropuuerca
| ,,',r(.lrhii rlrccribr ccleTiaslicc.penlrua primi operelcde al1:iale
.,..f1,,rrcligioale. Elcvulsiiu.l-enoira devenil grrdiangeneral'
1., r rrrnic l?91'. La lt aPfilie 1796.Lcnoir dcschide publicului
','l'a lrr l(lunali ii orsaniTai"L prin grij sa li dercneaconservirtorul
,'l,,r,rl nl depozitului.nunlil de acunr "Mu/cul monumerlclor
t,.'r\c/c . Accsta consla din(r o fornidabilir acumularcde lrag
,,u rrretlc rrhitccturii si scupturl smulsedin ghcareledistrugerii O
din
t"1'r. x lcestor tragmenlcfusesclransporlati1aPclits Augustins
|,,tr,rrr\ir lui Lenoir:clc provencaufie dc la edificii de
delcriorate
,, \,,Ir(ionari. iic fusescri prelcvate!i denlonlatePrercntiv dc la
.r!' r)rcnteriimaseinlacte-cum ar fi casteleleEconen5i Anet sub
l, ,,,. r. alte lrugmenlecrau trinrisedirccl la depozitulluj Lenoir de
,.'irf.(n itetelcre\olulionarc cirreadescale luru inapoipentrua le
,1.'.rlrrdestinatii-
l)ou:r documentenc clarilica conlinutul si prezenlareasdljlor
,',rr^rrlLri.in./r,rirrt1'ul siu. Lenoir face un in!enlar al "rinr'irilelor"
. \t!N( r cirror origin€ o precizca/i in lcrmeni generali dar nicio
,1,r., .p(lca-nic; lnrmasautuncli.rln cecace pri\cstecatalogul- sau
\,nr.r his()riqueclcsnronumcntsdes ans €llnis au dapilt nalional
,1,. rxnrurrrenLs . el indici lrdinea dupa carc aceastipradi hcle
,,* lrrri r ibst uncnajali De\otirl cu tolul \alodlor clasice.Lenoir
,r,n,ri irr bloc rcslul arlci fraDcerc.Dar pcocuPalinaintede toatede
a dispu\
lrrl.rr:ogiacirici ti de inslruirca istonci a cedtenilor. cl
1,.,r'rrcnleledupi o croroloeic care i sc parrea verosimilt Pc lingi
.n(.srr.cl a a\ut gfiji. de cr'teori s-a putut. si reuneasci [- ]orice
t',.'r. (h o idec despre costumclc rechi. fie crrile. de birbali si de
l, itr!. lle militrre. dupa grade.Nlonumcnteleastfel reun'te nu trc
|lrk t)r'i!ile dccil ca o coleclic de formc. inlevnintat€ in ftrnclic de
,tr\'rlc irr carc au tr:in 5i de poliliile pc care lc ocup u cei pe care
rrprrzinth:' . Nu !a trcbuil mai tmlt lui L- Courajodpcntru a 8Ut
"
,,,,,.xt)rl)apeun sccol mai tirziu. in biografir sa dedicatdlui Lenoir'
ir ori!.. 1. sounernr rimpul trlmei Re\oluh deslrc ciner' lclar rle
p r riitul. po/itia sti-. P?/t1d.dhr.l/r/rta Pans l92r p.195 (tr t')
'/'7
 ALEGORIAPATRIMONIII-UI
cd acesta. 'in ciuda profundei sale ignorantc-era dolat cu spi|i
sliinlific inlr-un gmd suprem"".
Ani,nat.iD fbnd, de o dorinli de pislrare a palrimoniuluinationlt
ncsuslinutddc vreo cunoasrercisrorici saude vreuDprincipiu selcc
(iv. Lenoir opunea "orgiei distruge.ii,, revolutionareo verirabjla
orgje conscrvatoare pe careo alimentagratie mijloacelorstupefiant.
cc i-au fost puse la dispoziliede citre armart Este deci pe nedrclr
collsiderati o calomnie de ideologie reaclionari judecara ltl
Quatrembrcde Quincy ;i a lui Deseinedesprc..acesrprctins con
scrvahriu unde se insrimidesc zilnic orice rdmnlite de ternple.1...1
adcviftrt cimitir al arrelor unde o mullime de obiecte tiri vatoarr
pcn(rustudiu.de acum f-iri legiirurdcu ideile carc le-au dat viali. .|
constituacca mai burlesci. daci nu ar ti cea mai insolcnli dinlr.
colcclii:r".
Chiar daci nu arc valoareanovaroaFp€ care i-o arribuielegcn
da. ccea cc a intreprinsL€noir prezintdlotusi interesprin aceeaca
dcrviluie, inrr,un mod irproapccaricatural.dificultetile mentalititii
nuzcale pc cale de a se naste.Nu oricine poate face pc consef\a
torul colec(iilor publice. mai ales in materie dc sculpturi si frag
mcnle de arhitecturi Cunoa$rerea si ochiul de anticar rimin pri\j
legiul unei minorititi. istoria fftei nalionale. in special a cclcl
mcdicvale,dmine inci a fi elaborati.cnreriile de alegerca operclor
urmcazl a 1i stabilile, tehnica lor dc preT_entare rimine inci d.
Bunurilc imobile. ministiriie. biscricite. castelele.rcsedinlclc
nobiljare puncaualtc problemc.la o alli scard.iar comisiile revo
lulionarealctrluitepcntlu conscrvarea
lor erauinci !i mai putin inar
malc penrnr a le facc fatd, dccir in cazul depozirelor Din punctLrl
slfict de vcdere al inlrefinerii. ele nu dispuneaude infrasrructurilc
tehnjccli financiarectre si le perm;ri si se substituievechibr pro
priclari eclcziastici.rcgali sau leudali. Dar ei trebuiau.n1aiales. sr.r
rnvcDlezenoi intrebuiltiri pcnlru edificii care isi pierduseri dcsli
naliooriginarll:problcnrelepc care Ie ridica atunciaceastlrcfolosic
se pol Dnisumprin compara{iecu cele pc careni Ie mai ridicn ii azi.
in ciuda unci iDdelungateexpcrien(e.
78
RL\Ol I I I \ fRAli(-filA
| \.nrplu: ce sc puteaf-acccu o biscici? Si lie arexud cultului
I r'rl( i \upremc?Aceasti solutien a avut cu nimic mai mult succes
,1,,rr :rlusesein Aniichitatcatirzie convefirca tcmplelor plglne iD
l,rr'ri(i cfettinc. StiLul ci neo-clasic.in acord cu idealurilc
ll, \olutici, a ficut ca bisericaSainteCcnevibvesi devini. la prcPu-
In r.x lui Quatremdrede Quincy. 'Panlconulf-ftnccz' Kersainta tre-
ll l \ri propuni, ldri succcs.planuri detaliatepcntru transloimrrea
lr{ri(ii Madeleinein se<trual Adunirii nationa'e Br{quigny, in
{h'tlrh. sugera utiliTareasistematici a bisericilor dezaltciaie clt
rtrr/e. '. llar catcdra'elesi bise.icile care. in multe din cazuri i$i
de
t,rfrrhrscriacopcniurile,au lbst mai curind convcrt;tein dcpozite
rrnitii. de satpllru sau dc sare, dupi cnz in hale. in timp cc
fi abatiileerau ransformatein inchisori ca Fontevraull.
"r,urrnirile
I'nrdrlism li consenarc:
hrlrrpretdri Si efect€s€cundare
l\lisurile imediate.luate inci de h incepulul revolulici. pentru
\.rl\grdarea patrimoniuhi nalionalizal.lin de o conserYurcpe cure
,I () numescprimari sau Prcventiv:iPrin contrasl.nunlescsecun-
,l,rr saureactionalAo conscnare ale cirei proccdeemai metodicc.
rubtile. mai performanlcli mai bine argumcntate. u lbst elabo_
'Ixr
rire in mod explicit pentru a lupta impotriva vandalismuluiideob-
fl( cLrrca f?icutravagiiinccpind cu 1792
in(clegereaaccstuidemcrsreactionalpresupuncdistingcrca'r'iln-
,hlirnului ideologic de alte forme de distrugcrea palrimoniuluj
apdrurcodJr; .u R(\olutid. m firalel .'u con\(r\'re:r Pri-
'\riri(.
|lrr|r'r.intr adevir. vandalismulideologic n trcbuie conlundat nici
,u dislrugerile rczultate din acte individMle. nici cu distrugerile
rn(l(Darede Statul revolulionar.in scoflrri pur cconomiccii nu idc-
,noricc. Actele individuale de vmdalism tin. cel mai adesea.dc
'79
 ALE(X)RL{PATRIIVIONILTLUI lA fR r\NCEZ'\
REvOLtJT

toatc ir)semnele
cortegiultfxditionai de dc\ieri care insolescpcrjoxdelcde rirboi . r'. \frtrl.inriaireanul II. Convenlir decretcaT:iclr
dislruse in gddini' parcur'r'cu4r $r
de lulburiri socialc:fururri. degradiiridiclaie de violerF. d€ concu ! ,.,lrrr(iiii fcudalilii(iis:rlie
ordonil pe I noienbrie 1792 ca
piscsnti. pcrmise de !klul juridic. Exisli in acchsi timp ti o |h.L ,'..i','::. rl.cr.*l cel nai ndical
-convctlite in gu de loc sau
formii de dcgfadarcprivati a palrinoniului- cu atit mai perversii.rl r't.r(. n(Ilumenlcle letldalitirlii si lic
cit c sevirtitarin deplini le.salitateAslfcl- de a luDgul !i de-a t rLi:
tarnroasacon-
Fian(ei.in oraie ii sate.achiziro;i de bunui nalionaleau puturr dr tn lc,t:iluracu aceslcrniisuri s-irr putea par liaza
de nlonumenle
clepe irta p.lmintului. ncpcdepsi{i.cirela din cclc nrai prcsrigiLrl\ .,.,'.',.u fui Vasaridcspredistrugcrilemedievale
ci PentruiL sul.
monumentc pentma Ie lolizatcrcDufilcsa pcntrua lc coDlcri irl ,hrr(r: --Acesleanu s'au f:lcut din uri penlru itflc
-\lrr mdlr
caricre dc materialede consrruclie:qoarraindururi dc aba(ia di:l .,.,.u,"' ,.r: n"li"' l n I'tnrr' C( a/r J 'nrr' o alll(l
'.,
Clun\ri s(d marrturielongc\itttii acesruiconrt)orL.rnrcnL .r,.rr ,rudclism.di:lflr'i(rilelRe!"hliiil sinl 'r\rci 'r nilrrorr((
saucu
Mai ult. starul rc\rtulionar I odoDai el insusi. prin dccrcrc it,,,,,",t"n"f. ti,u a"*olate. \partc saude\llgurdc la o inuL
ca exPresre a nor pllten
dislrucefidcstinatc a suhvcDriora cheltuiclileti cchipamcntelc n]ili , rrr\rnrl:'nnintulconlilclelor rcvohrlionarc'
cler' rrr"n'rhii 'r ferrdJl:rar(:
txre si carc.la alti scrd. se inscriauin lradirialrmiliari Vechiulu .' '.,i"i' .,'i"."'1" ilnr.hrprte 'l(
Rcgin Citc [zboaie nu ru silit rcgii Franleisi ri deata ropil \c\el.. .";;;..i"'.,,..r'ng."' ,n," rn'rmh'u 'r'l hun'rrra(rrur rnJrud're
de arSintir aur sau ohiccleledc auriric:]Adunlfea lcsisl:rri\.tlr .', p"trl'l.rti"l nalional pin ;npunerea emblcrlebr unei
ananshienlr a decrclatrnlrn i topircaurgintilriilorti rclicvarelor.dlf ''r'i-trl
di'
ir pLrssir fic lmnsibrmatcin "guri de foc acopcfisurilcdin plulllt i ,a.0". r',,"" junl'i"r'rrr e\prrnr-if"/rliiinJr!rdrr'rl(
sau bronl ale cntedr.llelor ( A icns. Ilc uvais. Chanre\. '...r
. 'n ..rlrnLrrrlor \Ju lLr\lrlrcalr\ r'rndali'rrruhrr c\l( lirr Jr'\hr$urlale
"l
Slrasbourg). bazilicilor(Srint Dcnir) 5i bisericilor(SainGccrlai\. | ,'rr ot'lorur DJ\rd .uP.rnc Cnn\.nlier lfnic(It' de nr(rnrrrn"nre
Saint-Sulpice. SaiDlLouis des ln! 1ide\din Pnrir). ,, * r'rle 'i P rn\' 'l \ rcr "' *\ lunle 'r lc;e llcute
""."1r'""'. '"'" I(!.tlc A'nel r^..lr) bnrrruirc rlrl ll il
Cu toalc cestea.decrctul asupralopirii eilc urmat. o lun:l lnul .';:;,;,;;.
tirziu. (3 nrrtlie l19l) dc o Suit(.l i]btnr.rirrr c re il lempcrcaza,
'..t'it,,r.r"n'ip.'nin' riJr'Jritr 'trn'r 'arrrr r'h'\al' irr
";;,'". ',;l inn'.nr,.'
AJeJ{lr' amph'Jtrllc crpiilul\e\lrc Jl
prin erccptii. lntre celc noui conditii' sau crirerii ce ficcaf. '"','.,'.r'pon.n'lui tr'rn((/- Nle idolilor
rrlotiveazi consclvarcauDor buDr[i cLDdamnat0.ir)rcresulpcnrru r,,-,,i.'l pl'.'.'r"i. la li rjdicatit pe spirtudlc ingr:Irnidite
cetitFAnanonrm
islolie- fiulnusetea lucrilurii. valolrca pedagogicripcntru nri si irrrnici si superstitiei" Pe 16 hrumaireanul II un
tehnicile dc e{eculie si penrru pfinra dati enLrDreratc laolallii \i .,,.l"i,i
ls*i.""" pricrenilortibeiilii ri cgalirdlil cii in .comun
constituieo definitie inrplicita a nnnrumenrelorri a patfinroniulLri i,,'i.,,rui:. r,,,t ti,i"."el:il diDrineatd holirire"rca toatEaceleodoar€
istoric.Se poarevcde in cle inccpuul consen.irji reaclionale. "
,,""iii,,*" a. r" ti*.i.'le din Pxti\ si fie transferalcla Nlonetiriepen'
sii
Aceasta(tm nr.nrir:ispunde.dc tirpl, vrlului dc vardalismpro\o- ,'" ii r" u"j republicani El corc cn "aceasli n:isurr
" """*nit" ce ur ah menrbru arati c:i
c t dc fuga rcgelui. arestil la Varcnnespc 20 iunie 1792.Esle \iD i',1."ii,"a i^,"". a"p*amcntele in timp
gura dati cind pulcrea rcvolutionar:ia caurionarsi incuftrjat dir 1,""i ,uutr. .o*rn..".. se inletincaTdcu Prrisul au cxccutatdej
dcpartament
trugcreasau degradareapalrimoniului national idoric din nrori\e .',i.i.rn,ir-tin.i .A -i,t .utind- nu vit lnni rininc in inlregul
ideologice.Pc .1august 1792.LegisLrlivapromulgi un decrctpcntfu ,,r.i urrrri din accstereslurialc vechiinoaslrcrebunii"-
''sDpim:rfea monuneDtelor.resrurilof fcudalitilii si in special I l1'{rn.id pr(:., 'i -J. Inr\\1re:r' Acd/rl frrlin nri liI/rtr'Lti \arr'
I)u' hJnf:
monunentclor de bronT cc existi in Paris". O luni mai rirziu. pe .r.,r^'"J.l .a,i. r n','l''r r.nrpn'''" ' an(l!'r' un )nrrrrrt

n0 8l
 ALECORLA
PATRIMO\ILLt:I
mcmbrual direcl(r-atuluidi\rr-icluluiLlngc s. sejuslilici cu o in!l
nurltle totali: "Mai nrulti cetileni s-nr ptins ci ir)cjt n1ai vict r
exrs(i, intr un secol al ntiunii. scnne alc superslilieisi m il
inrircinat pc liDgii adnxnisrafic si le fac sj dispari.... l\Iutti atrij
tin isonul: Drc:'r asra inseamni sarai apuciiruri\andatice. \.i \,
mirlurisi ci le-ilm arur f-Ari si !liLr". llupi cum loemli am \izut
drstrLrgerea idcoiosici din timpul Re!olutici esie iconoclasre
h mod paradox l. dcsi conscrvarearcacfonali nu pf(^,ine dc i.
accca$ioanrcni ca vandrlismul idcologic. ca provinc de ltl accL,
flpar ( revolUtiurirr Comitetetedc lnstruclic publicl col]lisiitc J,
ti
nrtc au publicat rproape sinruftandccfereconlradicroriiLtintrecar.
princle (dislnrgil()are) sint anularc:,lu remperaredc ccle din umi.
( conservatoaR' ). Lr o luni dupi dccreluldin t8 vendfmi ire anul II
aparc decretLrldin I brumaire cirrc interzice ..1uarc.r.(iistrugcrc.L
rnulilaleasi altcf0reain orice fel. sub prercxlulde a lirca s:i dispafi
semnclefeudatitiilii ti alc regatiritii.diD bibtioreci.
cotectii[._.]srr.
de la al1isri. crt{i.desenc1...1. rabtoufi.statui.basoreticiuri
[.-].;nli
chilAti [..-j Si ahe obiecte carc interescazi anclc. jstoria sr,]
inlitiiDrintul . DecrctLrtuidin I noiemhdc 1792 ii sricceddccreluL
pcnal.din. I3 apritic 1793.. apoi celc saprcrccroe pagrn
nrclodologiccsi lehniccate unei 1r.rr.r/.1id flrr. ta noniire d:nticn
/./ni.rj'. Firi nici o indoiali. fie cic discursuri.hordriri.decrercsaLL
instructiuni.tcxrelerefci(oare la o co serrarepe carc irnt denumit (l
\..ujrJJri uu .erLr;o.rlr an'r(rp.i,z.jpnn toei(.r.\uolrlitJlcr .
clxlhre! Ior rJL).trirrrk..j pfociJunl( dc nroleiricJ nrunumenr(t.,
rstonceelaboralcin secolcleXIX ri XX. Nc purem.in schimb.inlrc
ba asupranaturii ti senmificaficirelltiei cc le leagi dc !andatismul
rdcologic.
hrterprelarcalui D. Ilcrmant ar! n)eritul(lc a rupe cu crplicatiil.
rstoricilorclasici ri Revoturiei.pcDlruel- ..dinrugerilcr"p,itti.un".
sint datorateinitinrilei opiniei publice ;i iace din etc -\,hita unui
lrmbajautenticfevolutionarsi popular'i.: ar ti rorba de ir punecaprtr
unci crlturi ciitisre ii dc a o inlocui cu dinamicaunci cuhuri cgili
tarisle. De atunci. discursul .si dccreleledc protejarc devin instru
nlcnlele unet taclici rusinoase sau pervctse: ecranc loeomahice
82
R L \Ol l l l .\ l - R .!\( L - l \
,'!,,rr. \ir nrirscheze acliuniitevolulionare'
contradictiile si disi
!onllictelc ideologicc apnrute in sintl comisiilor
',,"1'lr
,,,|rlrrrure. si edulcorezcexccselede iconoclasm5i si refuzea ii
',
.,.,,,,,.!rrsponsabilitateaViolertul anli randalisn al lu; Crdgoirc
' ',,'rrr\rcirzi cu ticerca pe care o piislteazi in lirla dislrugeilor
dc
h cilderea lui Robespierrc.Dolada caraclcruhi simbolic Si
t',',.1
,irrlloriu .rl textelor conservatoarc ar fi. dupiL acelasr aulor'
'rr
,rt!olpc conpicta lor ineficacitatc.
,trgurncnialiaestein parte {bndat;"Eu ins:mi an1|rrat'rlci dilr
noliunii dc monLrmentisloric. lonna tr
' 1,,.,!r omenlul conslituirii
.,,frnrcntclediscursuluiprolectc'rsint deseoriimprumutatedc polili
. ,1,, { ! r/c,rzidi\lu!ererdc.\lrrrIiP de bunuri
Nr| sc pol conteslanici di\crgentcle dc puncte dc redcre care
,l,rrncru in diicritelcconisii ii in Adunare Pc 4 august1792'
l)r..rult ia cuyintul in fala ConveDlici:"monumcntelcdespotismu
1,,, sc prihulcsc in intrcgul rcgrt- daf rebuic octotite. pistate
pretioasepenlru arte.Nli s-a snus(Lcciilrc arlisti cele
'rn,trumenrele
|lr .r'rpoarraSaint-Dcniseste.rmcninlataFbri indoiau incbrnat'rlu'
| ,rn)\ ic al XMea 1...1ea merili ura oamcnilor liberi. dar aceasu
monument
tr'.utr este o crpodoper:il..l- Ee poale fi convciitii in
r.,l(mnl pc cllrc cunosciitoriidin toali Elrropavor veni sii_ladmlrc'
t,i. r'n.ua:i dc parculde la Vcrsaillcs(o voce: sii fie 'rratl") '"
l',- lll dccenlbne 1793,Comisia urtelor' creatiiPc 15 august 1793
de D:rlrd'
tr-nlru a giri bunurile confiscirtcAcademiilorrii animati
,,1'tmeasuprimareaprin dccrelir Comisiei monumcnt€lo'. consrdera
r., |rea liberitli . Iar in cecacc priYestefaimoascleRdplortu asupra
\,Ixlalismului. cste lbarte adevirat cd au lbst compuscde Gt6goire
i,r r.rr?rrii. dupi Tlermidor. inspirindu-sedinlr-o lilcratufi la ctre
In,.onrribuisc cu nimic". in stirsit. esteadevir.ll ci1el'ctele discur
lrlui protcclor nu au fost pe misr|r,rambitiilor declarate'
Cu loate .rccstea.terlele revolutionaredesprc5r Pcntruproleclra
al relci
t,.rtrimoniuluimonumentalru pot Il reduse la un discurs
, rcdinte.Ble sint. lom vedea.prea precise. prea nlanifestorierule
(!tre o grij.-roperationalf,Nu le mai putem nsimila unej denve
r.rclionare. "faia iLicobgici a unui Procesde cxcluderepoliticf""'
83
 /\ I,EGORI PA-lRIN'ONI L._'LL
I REVOILTIAFRANCEZA
Doar daci le-rm lilce redaclorilorluminatr irl acesrortcrle un p
ccs de contm-revolulie.Dar dr fi oarc realist?Nu ar iDscnna o:,,.
ci prciecliln asupmcornponirmenrului lof carcgorjial ciror afh.ri\
i au dcpisitl 'frcbuiau ci oarc sii recunoasci prin jo .
nnpfeJuririlor fiplul cii o nutiunei:i poare aroga dreprutde a d.
uur'i ilrn.l.'rn(rrt'.lc
nrrrcnirlc lr nrupfiei.rlc i\,o rt A l,,n
rr((lulur | .rb\"lurc\i .r !"i||di.r,' IoU.rI r,,iune
i rr,: Nur. ti if
(uli(nralizatiidiltFo d l:i cu lr, te componentelcsaleinlcamna
sit r.
instal:imin Iniezul uDci utopii c.lle abLrlelrerinpul in folo\ul ctitl
pure ti nu al etcrDililii. cunr o prc{inde.tjrgcnra actiunii i rpl|r
cileodati o tltolr manttntelc(t in condnira lreburilor oDrene.
Anfopologiire,au Drniinvilat si ci socier;tilctraditionale pure.l
ciclic,penrruo duralilii)rrrlrscurri.ritualizari.si fucaabsrracrie,1.
lrccutul:i objceiurilc lor pcnlrua trii in imediarul prcTcnlulLri. I),
accsteparaDlezenu lirc decil si conijmle regula:indi\izii ji \ocr.
tarcaDu si pot pisrra ri dez\ol(aiden{iiatea dccir in rimp si !rt
Aces(c adelairuniru fosl de\rernc intelescde oarrrcniicarc ,,
or{anrTat prnecli:t nnr!renirii DronLrnlenrale a natiunii. ilnpotrj\.
dccretelo' \.rDdali/rloare.Nu pare necesar\i i eryreUm mnrur
ta(ca lor politieii cu :riUrorulcrireriitor robespicrriste.Ei a\eau !.
obiccti\ o d blii dcp.ilire. c\presie a unei gindfi minorilare si
t],
carc o condalnn.iin$uri propriul fisuncl la a Du li decit o llnricip!r,
ii depiiriirur
viotentciukDice:oi stiauci liolenlanu poi.
_X{aii
fi- lcgitinri dccir daci esre rcmporari. cii distrugerile trcbuiau \.
rini)ri |.ifli cafe. nrai li|ziu. vLrrfi cililc ca cicalrice.Vicq d.A7\r
"Cind poporul. inrrnral cn bilc. faubunibr at propriilor liiiiimlri ,r
apifitor al propfiik)rdrepluri.si,a rupt lanturilcsi \i,r doborl
asuprrrorri.pliD irt[nci dc o drcapriiminic. a purul ]o\i in orice: d.l
as(izrcind a rcdatgril vuruluisi rirbunirii salein rnimiteun,j
legislatori.ale ur)or Dr.rlisrraliin Srija cnrorael se tasi
1...1.nu ii ,
oarc de ajuDssi le nrpr leghcze pudarca?' A rupe cu lrecurutfr
'anscamDli |ici ilbolircir nrerrrcrieinici rlisrugerea monumenrelfr
salc.ci pislrireir unciit 5i a cclorlalrein(r o mi5caredialccricl carr.
8.1
,,, i,1.,\r timp. asumi 5i dcpi5e{tescmniiictia lor isk}rici origi-
rr('!rind o intf-un nou strat scnrnnlic.Kl|\iint eloci aceste
",,,
t ,",,(lrbrc care.aminlindune ci nu am iast intotdeiruna libefi.
.' ,rtrr ochilornosiriprclul libeiii(ii'_.Atiludincxlui Romme,a
'r.'
r,,' \r,(l d Azlr. a lui Kersaintsi a:tltora.cafe sc lefescs,t asimi-
r' .1rrxsi cunor:lereaideologiei.estccornprLfubLlll cu rceena revo-
r,'l',{,.,|ll(n sovieticicare.din 1917. au consefvdl intrct olaiul sim
palatclc sale.undc poporul
r,'l ,rl lnrtrriilarilor.SanklPetersburg Si
,,'r.rr. a renit si defilezcrilual in lala nlrdorilof isk)ficisile lti a
., ,,,,rrt,r x.unurlrrede (trri .u\erunr.ro'rd.l"fii n tiunrr.
\lNi. depirirea luninat- a conscrvini prrDarc : nu miti c vorbir
,1,,.1, tl..r prcvenio monstruoasai n\ipi de bogitie. Misurile de
,,r,'r c --secundaresau reaclionalexle Ptrlrirrx)niulur istorrc
unui inreg origin11l.Lrtildcnre|sUl conrerva'
'1,t',r\\1. asocijndule
n'r tr.r.tic din prima sa faTi revolutionnfi. cil 5r coD\crvarcir
.u',,nrr.dar iconografici a anticrrilor
l.\lcle conscndriisecundare alimri. xdeseLr cu el()cinli.obiec
lor polilicc 5i materiale: Toalc a.e\te buDuri Prclioasccafe
',\,.lt
. r.ir lrnutedeparlcde Poporsau carc ii ctau rr;itrlc dorr pcntru a_l
,',,,t'lede rimirc 5i respcc!:toale accstcbogilii ii rpanin. Dc acum
rr,rrrc. ele \or seni instrucliei public!'i ele Yor \luji lll ionn:t'e.t
l. fr\lx()rilor filozoti- a magislrLr(ilorlulllin (i. a n!ricultorilor
,rr,rrrriti. a anistilorde geniucaror un n)afepopornu le va coinan-
,li |r /.rdarsi i celebreze cum se cuvinc\ucccsclcl .l" AccastaL
dc rn dis
ta,,l.\icde crcdintdnu linc de sofislici Ex estelcgitimllar
, ir' \tiiDtilic:i tehnic.
l,ttti- ItlJtnrctilD1sut kt u?tiitu d ittvnbtio Flase dcschidecu
,' . firlr'rrpologie a tatiunii 5i educa(iciSi \e inchcie prinlr o la ftl
ri, \ ulli condanrnarea vandrlisnului''.
lrnre acestcdoua picse de bruluri. toializind .\asepirgini. celc
lilr. lLrizecisi patru pagini. din carc sc contputrcr?.\rlktldr' sint in
Irrrr!inre consacratedelnirii dilenlclor cLrtegoriide bLrnuri sr
,1,\rir'riiprcccdeelor telnicepropfiiliccrireiacliDlrcele Pincip:rlul
r!,l,trroral accsluitext uluitornu cstc n;ci oDrlolitic. nici istoric.
r xrtist. El este F6lin Vicq d Az)r". suecesoral lt|i Buftbn 1.r
'r,
llt)
 TE(X)RIA PATRIN1ONILTLL
I Rl \uL' II\tR.\\(L2.1
Academia liancezi( 1788).auioral tucririiDir.ojt^ srrt atutt| |l
.r,tsidet le souss?srtlppofis ute. I hinoi.( nantrcIe. !,n. sa no,t, ,
datt e. tur se\ des,:riptiotlset s t.k! nuniArc (k
fret?ctiou .)
/.r,!ud.ge Acest savanr.specialisral anatomieicreieruluisi unul L:i
crcatorir anaromiei comparlrc. ir transpus in domeniul mor:
mcntelor rstoricc terminologia.precum si mctodeledescripti\a
lJ\inumi.! !ure I td!ur('- (ctehrr rn di.\.rplna\x \ mir pu\ In .
!rcrul prol((lrer p:lfirnuni lur n tro al \riinrl \l p((h:ogicJ
expcrienlacadrilajuluirei(orial al Frantcipe carc I etaborasein .L
sul lerceririlor sate asupraepizooliei,..R;tut jucat de Vicq d.A/\,
la Comisiatemporaria arrelor.in rimpui nito. 1792 1791.jl,
$i
treaz.l o noui imaline, pcrrru priDra oari practici. a relalji L,r
fecunde inldinutc de $tiinlele Dalumlc cu studiul monumenl.l,,
istorice.ln mareric de arhjrecruril.fita tip srabiliteo jumiral. ,,
secol mai lirziu sub directia lui M€tmdc. nu !a fi mai precisrt.
acecadin sccliuneaa XI a din tt|nr .tiDt. Cadrul consruit de arL
zanu conseririi rcadionale penrru inlcnt{rierca bunurilor imobrl.
ale mosteniriinar;onaleelibereazl!onccptul de monumcnrisroric! L
once rcstncrieidcologici sau srili:,ticalCorpusulreoretc sau\mr.,
al monumcnteioristoricccuprindcde aci inainte.in afaravesrisjll,
grc\u Inrnrne ranJ\e n( pirrrinl lrrncL,,.anr,.rhitdt,l(nrlrol
(cel(ice. inlermediareio'Si goric,c). ti. am vizul. opercde arhire.
turi clasiccti neo clasicc.
Valori
Valorile a{ibuitc acestol monumeDlcsinr dez\dlurre aril ,1.
uscacruneadecrerclor ti insrrucliunilor publicale de ComirclLl
instrucriuniipublicc de la crearcasir_cil si in elanu.ilelaimoascl,..
Rappo s ale lui Gr6soirc. care rduni holatra arsumcntatiade/
voltali anteriorde L&anal. Ronrmc.Vicq d.Az],r si atri londarori
. lege manufaclurile-Pe dc alta. in secolulcare institutionalizeazi
conscrv?iriisecundare.
86
\ ,1, cste prima. fundamentalf,Ea csteceacare'clc
'xrrLrnationalii
r, la allul. a irsl'iral mi\urilc dc conscrvareluate de
',,,,:rparr
,, instructirniipublicc.e rrjustificalinvenlarierea 5i reriii
',',rtrrl
.r,,., rl|trror categorijlorhcterogcnc:rle srccesiunii" ln mod
fi treculi sub l5cercdc Alois Riegl care a fbsl tottrli.
r, l"t)/. primul istoric care a inlerprctatconscnrrca monumcntelor
judecn
' I', t,,Intr o teorie a \aioriloi Omisiunelimufitoare- Riegl
r,' r,irrni dc monumentistoric,noliunecirrc a prcvalatde a lunguL
r,,|, r|lLri sccol XtX ii pini in nnii lc.)60.ti nu in lcrmen de patrr
,.i'l!r nces( din urmi c0ncept. lilurlt penlru a dcsemra bunurr
dc o conscrvare dc tip nou.pierdc
rt,,'rt|)and natiuniisi susceptibile
!' t{tlr Lrpcttinenlci sale ri cade in desucludiDecind Revolu(iaia
l[.r( in franta revolutionari. lrloarer nrlionalii cste cea care Lea
n rrr|rrl pe toatecclclal te. alcartuilcintr un anstmblu ierarhiTaidc
' 'r, \xloarca naiionali nu poate Ii di:ociali ii cliruin ii conunicd
rrrr.r.r sa afectivi
l'( rnru incepul. \aloarca cognili!'tr-cducari\i in egali nliisuri.
,.,,f \f rarnifici intr o scrie de donlenii pri\iloare la sliintelc
deja citat. al
''t".1.rel.'5ila multiple miicslrii. Sarrccilim incePulul.
n \r,llui ,,jr'rdjor.!r, h1nkntiit.l itr'/,tn)ri?r Nu se poatc spunc
irrr un lnod tnai lapidar' ci nonumctele istor;cesint purtitoafe dc
de cunoattercspecifice li lcnerale. pentru loale calegoriilc
','l,rr
.,' r,rlc.Oricirui secol i_ar apa{inc. feaftinlelie dc alfel Kersaint,
,,n'rur)rentelc sinl 'martofeliri cusur ale istoriei" Ele permjl asllol
,,,rnrrLri|ea unei multituclinide istorii.polit;ci. a mofavurrhr.il
i,r.r. n tehnic;lorSi sa slujcasc?iin acel$i timp ccrcetarcarntelec
r,r,rl,r\i fbrmareaprofesiilor $i De$tciugurilor Ele initiazn.pe lingn
r, r,rnr. intr o pedagogiegcnerali .t civisnului: celitenii sint dotali
ce !a luc.t rolul alcctiv al unei memorii vii'
',r ,' rnenorie istonci
,l lrxlali ce le ya mobiliza senliDcrrtuldc mindrie si superiorilate
l),rlir \alorile(oenili\. urrn lJ !irli'irr.r e(unomirr r nr'nu
,,i flrcior islorice-Pc de o Pane.elc oferii modele industrici"". a sc
'it,
,r,rr.le lur". din care inalla $cictatc cnglezi licuse un ril de
87
 AI I]GORIAPATRI\IO\ITLUI ftA fRAiiclizA
REVOT-U

camcteristicagestiunii
iniriefe.rnrL,rfetoct( le\tel( iuentron.ir/dinrpor'lrnt., l nr, t,,,r,,,1,,rin Stnl la nilelul rcgiunibr,
lui monumcntalpenlru atragercaviziralorilor srriini: .-arenclcI r'.'ri 1/. r nl(nlumcnteloristoricc.
Nimes si pulul de pcste riul Card au adus poaic m.ri nrull Frllll.. r , r.clardlcanlicarilor-ca ti muncr lor de inlcntaricrc putcaufi
dccit i-au costatpc Romani" : Exploalareamonumenlelor1ran..l c.ilr( 'ndi\i/r' cruPrlr'xu nu in \o'iet:ili \rvrnl( 5_a
'tr,,.t,,,r'(,h
prin tur;sm cste imaginati dupi nrodclulpe carc ll,rlia. qinsurr. ,, ., ,,r.trr.rr.rzuleindaci.lcr \r-.'rrlurl in rnod.ponlrn'iltfrnr pro-
Europa.il rcalizascde mulli !re,n. daroliaaunui ansamblude 11 n I.r,, Inrrilor monumentereligioascin ]vlare' Britrnic ln Franta'
'
uri excepliolrirle.dinkc carc Rom0,cu anlichiritilc ci. esredoar .. ,,,r'.(r\rrca ttrui patrimoniuprocllmal ca proulet'rlc it tulufof
mai pfestigios.Doar in secolulXX acesllis tudstic !r facein F | . ,l'\|k. in schinlb.chestiunedc s(a! in $lburarearcvolulionar'r'
d'l 't"
obiectul unci politici [rir'.r \ucccsiunenationali est€ adni sratii dc comitcte
Valoarca r(i\tjca a patrimoniului monrmctirl este. iera|lr, , ,r,, tr.| ! ulcmu I Fvolutionar le delcgd autoritalea sa PoLiticr de con-
vorbind.ullima: starutde intelc5inlr{ \rcme cind. in ililra mcdiil,, ., ..t" un mccanismal dispo/itivului genernl de ccntralirare:
',.,'.1 de
culti\ale rr hnrnJrc. cnnc(.ptul,le.iru riminuir i rly.cr,. ,n .\rr claborirlii la Pans. sub respoDsabilitatcaministrului
nouunea dc cstetici de,abia i:;i l?icuscintra|ea Tcrnrenulde irL lrr, in dcpanamente.prefectul.ca rcprezenlant'rl adrninislratier
'nc.
museteaparc rareori !i menlioDaltn gnbi in tcrlcle Fviroare 1., ,l rrnr. esic cel irsircinal cu apliclrea ci Structurr adminisfatili
conservarc./rrrrl.ri.r? nateazii capodoperclearlcj din sirr-cLr.l , h ,()nstituiti ii v.r fi de ajunsia Cuizot si o reactuali'acze in l8l0
punct cle vcdcre al rolului 1orpcdagogicpenrru forDtareaarlisrilL,r ,\'llcl. pc vnlul de la 1789. loate elcmentelcneccsare pcntru o
polrlr(.idi iun\(r\ilt( r prtnmonr'tIrimlrnurn(ntrl rl
Kcrsaint.carc insisti as[pfa liumuselii cdificiiloi djn Parjs. cll,
"'r,rn(xpuir"u r(rrnrle:(r(rrer t(nr\cnrrlur de monurnenlr\roricrl
talir a anclor" . o face mai ale:, eyocind in faloarea lor imaginr I r','r"r
unei Franlc pe carc ele o crpun in\idiei recinikf F]lanurileli ,,u," .,*."p, ..t. lirgit in raPort cu al cclui dc antichil'lii un cor-
Jdrnrni'lr'rri(In'i|'inJli (rr (orr'er\rr(l
GrcSoircdcsprcfrumusetilearlcj goricc apar doar in al doilca j; i r",' rrr, urr Jc rr\\cnrarier(:
trcilea Rat?.//'f'al siu unde ocLrplun loc redus. l',r'.trrrrrndoe Insrnrrrrenl! jurrJiic { irr(lrr':\Jr'|nrrlir ncnll( | \i
Ficind din monumenteleisldice proprietateaprjn nrcitcnife . r,1,,,.r De3turl(ilir: egJ
in(.lesuluipopof. conitetele rclolulionarc ]e inzc5uirucu o valorr. t ,u'i*''urcup.'rnn'"n'"lrrir*turr'nrrI lo'r' rrtti 'trh l{e'olurie'
arulr ir
natonali donrinanti ii Ie alribuiau destinalji noi. cducari\- r,,,r lrctiunc nici ipocrizie Acea\tl cxpericntda dur:rl s.rse
in
ftiintifice Si practice.Aceasti lrccerela acrul pracricijd. conser\rr. ,l rf.r)inal pe lcrnlcn lung e\oluliir conservilrii nx)nur))enlelor
distrugeri
prccun ti aDsa blul de d;sporitii Si procedurilirar prcccde 1r.,,!lx.Desi-eur.nu putem 'sticarc 'rr fi lbst dimcnsirrnca
claboratpcnlru a lgua. marchcrzi. penlru inti;a oirlli. o inlcrlenr. |,tr (hei ea nll ar {i tbst organizali
novatoarca Franleiin genezaDxntuDenluluiistoric si o pislririi lLr Slinitul Revolu(iei a insemnrlii inchciererlucdLril(ll conisiilor
in mod oficirl lnt€rcsul
Roiul insl0urator.s a vizul. {usesejuc,{ de Italia.Apoi. in epo.., r, 1'niabilc. Opcra lor nu a fos! co linuati
clasici. anticarii confcriseri unilalc srudiilor europcneasupraanl 1,,,NrDolcon I avea si se concentrezcmai alcs :itrpr'r mulcekx
Denon
chitiitilor: dc l o tari la alta. muleele iconosraficcnu \e dcoseberL t , rc t rnusie Napol6on)a\e si deYini ddoriti l!|i Vi\'^nt
' tnuzeclcdin
dccit prin stilul reprezenlirilor in sens opLrs.ComiteteL. rnrrtrrl lnurcu rlodcrn !i. in Poida lui Vivant l)enon
pradi rrdun'rri prin
rclolut;onarc introduceao o ino\,a{ie-radicali" NIii muh. pflr lr,^incie primeau partea l;t din fnbuloasa
nnrzcc si colectii
mcdiereaaccslei dilcrcnte. elc fealizau o structuril de conser\ar. irrrrrta judicnrasd!i sistematicia marikrr
ccnfalizati cafe urma si devinil. pini la recenradescentnlizlfe i , ,,,,,pcne.'ebsorbir ci totul de accstproicct de lransfur $i aproptiere'

88 89
 ALECORIAPAfRIMONITILLTI Rr \oltlL\rR,\N( tzi

Napoleon nu s a preocupatdcloc de soana monumentetorrskrl(, l()r lummafi a fost in Parlc continuati sub Directorat !r
nationale.Deznarionali/areaunei ptrrli a bunurilor irsfiinarc el,,1 -,',,n
l'rtr'r"r prin Consiliulclidirilor civile. instituitin 1795pentrua
lribuia Ia toropirca unui aplrat de gcsriune na\cul prcmi ,, l,'i l,r Ul Consiliului clidirilor rcgclui. Cu discrelic.perseverentisi
Mentalititilc nu eraudc alrminlerjcoaptepcrLru ca pracucacon\. rrrr;I".r'c reduse.acestorgan a lliul chiar si !i inoveze.Datoritd
vatoaresd se gencraliTrzein alara contextuluircYolulionar
Ir,/.rl(i in rirduile sale a unor arhilecti c.rre.ca A F. Peyred.
Conceptulde parrimoniucra. ca si asttui. afcctarde o pu(e r. , .ri,r \r xnlicari.Consiliula pus.in lianta. primeleJaloaneale unei
conola{ie economici cc conlribuia la ambi\alcnra lui lir in ,, ,1,trrrIn( .r reslauririi edificiilor antice"',sis-a pus in serv;ciul arlei
prive5renotiunea J( monumcntjnori...ea lrebuic,d fi r.rma!tu rl ii speou
t"1,.' I'e ocolite.in lupta lor impotrivavandalismului
neclari penfu majoritaloapublicului rinp de inci multe dcce|rl l rlrl,n . arhileclii Consiliului au fdcut, in Plus, pcntru intiia oari'
Dach Kersaint,inslircinalde C:ursiiiul depafamcntuluidin paris ., rn lreralezecalitateaesteticira cdiiiciilor medicvalefi au con
conccapi noile moDumcntepublicc. disringe linlpede iDrre n1o|Ll r||l,rrr lr pregilirea recunoaqtorii'$ de care se va bucrra. incepind
menteistorice'!ti monumente.ditlrcnla pare greu de pcrcepulpfir ,rr rl rloileadcceniual secohrluiXIX, v.lloareaa illici a monu
ru publicul nealizat. iDclusiv pcrrru rcsponsabilii rrunicrpr rih Ilcl0r treculului.
Rispursurilc la douii anchetelansatcrespecrivde Comisiatempor.!,
a a{clor in venroseanut n I tcbruaie-manie 1794) si de coni..
lucrinlor publice, pe t2 nressidoranul [ (30 iunie 179,1.).sr.,,]
Drirtune unei mari confuzii in ninuircr remrenuluide monumcnr
Dc aldel. istona arhitecruriiera inci aproapcinexistenti si rjl
di\nuneadc uitenr de anJlrzl|j re \J pirm a o trltarr \r\trmurl
x edii(.iilo'de consenrl ln ptus.fari n.o(uri drtrcutratrle sFcril
srluaticieconomiccti polilice. ge\rionareamottcnirii rcpreTcnrLr ,,
sarcini pe care numirut cdificiilor. a ciiror intretnere firiese asigu
rati pini alunci de inslan{c abolile, o f-eceasupmomeneanr
Cerccliirile pregi(iloarc ale a licarilor, a(ir de ibtosiroare penrrr
constrluireacorpusuiuidc moDumenrcistorice,erau in schimb lit
srte dc liralihte practici. Etc Du di:ideau,deci. nici un fel (1.
pregitire in vedereasarciDilorDrateialealc conscrvirii. inci spor r,
de deteriorareala care crir slrpusparrimoniul imobiliar prin ljp,.,
intretiDeriiti ca urmare .r prtrdlfilor pc carc le sutedse.

in ciuda acesrorgreutili Si a abandonulurarlrtunistralieidc st.jr

p€rioadacuprinsi intre 1796 Si 1830 nu sc soldcazi. in marcrie(t,
conservarea monumentetoristorice.cu un \'id complet5i nici cu L!,
rcgres.cum se credcin gcnenl"i Reccnrs a dovedit.'ci operacoil

90 9l
 (loNSr\CRAREi\ ISToRIC
lvlONU\'ILNTULUI

.. lrr,rrc si intlicdriri exagemle alr dctermirat faze distincte ir

CAPIToI,TL ]V
,, ,r.", .r \i \clectarcr monumenleloristoncece unnau a fi protejate'
,," ,,
1.,., ,rrlil:r activ impolriva conscrviirii vechilor monumente:plaruL
Consacrareamonumentuluiistoric
"",,'.[(
lr
I 820_1960
''MonuDenrelcvechii Frante dctin o trisiirufi
!i un inl!.,
deosebitc:ele aparlin unci categorii de idei \j sentimcnreenrr.
mente nalronale!i care. roruli. nu s. utdi rit toi.:(": t,tti pril
rin(lrl c(llll Jjn i \olrm lt ru.rr.rrii1,,\.7c,.p;/,,t1\tttt,.\
\t t:,,t,
ti.tucsdan!;l ancienneFtz,.(. publicari in t8l0 d. ChartcsNo\ .l
Si baronul Ta] lor. r\ccasraconsrurarea unei secituiri iRnrcdilh .
ca !r precrzareaadiugar:i imcdiat ci autorii nu \triihal Frunla..
calrt.rredi \a\anti l. ri cr nrslr L:rl.u Luno:r ..] rr(\\.,1
aspccleinre.csanieri inseta(idc nobilc amirriri . pe scurr.rii e..
\orba de -o cilirorie dc inpresij'- traduco schimbarede mcnl.l
Iate Nodier p.csimre.pnnrre primii. ci \ccotul XIX te \:r atril.
antichitililorun nou staruLllonumcntulisroricint.i arunciir tt,/
sa de consacmrcal cirei termen poate fi fi\ar c:itre anii 1960 \,.
daci doim o alli piatri dc hotar sinbolicd. la 196-1.dala redacri
Canei dc ]a Venctia.
Ace.r inrer\alc',,nuloq:cpu.,lctar(i prii inrrnst" pnnr.rrco.
r-1rtrl' l,erj(\e.ri rcnr..laJrtc\r Jrf.-..n1(("fi.r rj p lLr pr,lej r.
prr(. o tc'iuJi,/irremrr lirJ A.
-1.
dc prtJj.,onrrjor,trit( u :,
sr (u!ii\r\t' Jti drtr tJt,,rrar (Lr,,l.erlL'lJrrnrir., pr.r,ri(,( Lt(..
servare a rnorunrenrului istoric: avansul rcfleclici briranicc ..
menlinepini in ultimelcdecenii le secoluluiXIX. ciDd tlaliiL.
tir-iic germaniccpreiau rlafera inovatiei.in acesrfct_ descopcril
stiintclorfizicc si chimicc_ inventarea de tchDicisau.mri rrlult.pr,,
gre\elc afheologieisi isloiei arrci care. imprcuni. au marcat it./
voltarca restauririi monumeDrelorc disciptin:i de sinc stirtibi|L
Astfel.cvolutia:i revolutiilearteisi ale gustutui.atc cirn.fornjr
irr cazul avangardelorarhitecluralealc secolulri XX" pini
'rr,l.
\,',.1r xl lui Lc Corbusier(i925) rddeavechiulParis'ldsindin
numaio iumitaiede duTinidc monumenteAceslmanilcst
lii rnotlemea iicrt scoali dupi al doilea rnTboimondial ii
"',*
, t,^r'rn.piratorul renovirilor' distrug:toarcintreprinsepini in anii
l,x, rl (l pi aceel
( ilcriiie nalion.rlc.mentalesau epistemologicc. tehmce eslclrce
i'r .rk e oermit inlr adeviirrcperarca de accente Si momcnte semni-
r'.,r'rt in istoriamonumcntului istoric Totusi.diviziuniLe crono-
1," tr. Dc care ircesteale inroduc nu au decit o importantii rclativri
., .- in conpafrlic cn unilateaperioade;( 1820-1960)carc
"iraari
l, ,,rirlobdaTi:unrrite sulerani impusi de stalutul pe cate I a
,l,,l,,rilit nronumcntulisloric prin rec noa5terca.coerentasi stabili
r,rn.'\r. odrtii cu venircaereilndu striaie-Accsi statulpoatcfi delinit
dc delerminiirinoi 5i esenlialepriviroarcla
',,,,nhtt xnsimhhr
t,||ntr-un
tulotih[ cu care estc inveslil monumentulistoic 'a'rx
t"1h \ c stttlio leuryLn(1le. skttutttlsiu ioidic ti natutut su teltnid
lrrrr'adevirr.ernergcntaerci induslrialeca procesde transformare
,1,'r.i d. desradrrea rediului Dmana contribuil imprcuntrcu altl
t,"r,,ri nrai lutin inponanti.cum ar fi romanlismulla inversarea
raloriloLatribuilemonuncnteloristoricc ii la prililegierea'
',.,'hiciprina
rr llru orri. a valonlor legalede sen\ibilitate'mai cu seama
i' ,"t,,i esrcrice. Revolulia industriatil ca rupturi cu modelele
rr,nl|ti(mLtle de productic deschideao ireductbil?i ialie inlre doui
,.'u'",1c ale crcaliei umane Sciziuncaprodusdde induslrializarc'
1,",,,re ar fi tbsl datelcsale clilirite dc la tnri la t.rd. a rilmas'd! a
1,,,r!uldcesteila7e. linia de nettecul intre un inainte' in care se
r.,\r'stc canlonatmonumentulistofic :i un dupi' cu
care debuleaTi
Altttl spus. ea rarcheaz,i iiontiera cafe ljmite'lzi in
',urlcmitate.rletnporal al conceplului de monument isloric: acesta
,,\xl cirrrpul
ce
r"'rrc. dirnporivi. sI se intindi ncdefi l in amonte pc m'rsLr'
|,",'.,a.,71 c11r,'.rrn1ele r.t"rice.r rrhe.rloPire
' i(cvolutia inrlusrrialar ca procesin desfiiurarc planetari conferea
\ltLrrl (L}nccDrulJde munun(nl ;'lonc u de'lnlJlreuni\ir'Jl;
.rt,lr.Jhil.' lJ \.:,rr -orrLlralJC., prn(i\ rrirrtc'riahilrnJrr'rrirri/irrcr

92 93
 ALh(;ORIAll{IR INIONILIL
Ul
hmii a conldbuit pe dc o prne la generaliTarc|ii lccclcrureair..
luifii le.qlslaliilorde prolccliea nonumentelori\lorice. iar pc de lt
parlc. la constjluirerrestaurilriica disciplinedc sinc \rararoarc.\,1
dari cu progrescleistorici aflei.
A i 1820 marcheazi aiilm.rrea unei mentalitilli care rLrpeI
itcecar aDticarilor.precun ti cu atitudincaRe\olulici llancezc.Ir!
dir anii 1850.monumenlulisioric a foll consacralin majonti,r.
lr'ialor curopene.in pofidx dccalajului industrializirii lor ,\cc!.
coDsxcrarcar pute: I detlnid pcntru inrrcasr perioadapornind ,
k doui lcx(e conrplcnenkr. ti cu valoarcsimbolici. uDuloficirl .
ildDirisrrari!. celalah conresrararsi poeric: Rdl?rr-r ul --preTer
Rcgelui.la 21 octorrrbrioI810. dc crrre Dl. Cuizor.ninistflr.
lDlcrDe.in rcderea insliluirii unui irspecrorgeneralal moI l
nrcntclo| istoriceiD Fianl $i parnilcrul.puhlical irr t85.{ de JLrt:,
Ituskin, "On fte opening of the Crystal Palacc exaniDarii .ri
pLrDclulde vedcr€,r1rapoturilor ei cu viitorul arloi.
Slir\itul secoluluiXIX cslc nrarcar. mai alesin ltali 5i Ausrr:.
de o rcgindirecuprinzitoarca ralorilor si practicilor monumcnrul
istoric. .r cerei luciditate a Ibst rareori csalari dc rtrnci. Cu loi,.
ircestca.cind. in 196-1.:rdunarcaICOIlOS' redictcarii C.,nr tril
noli/rtuhi d t:rntscndrii 7t rcaxtudtii nonuikrlttlot \i \intrii,
(.rdrullcur(ri. \r fr.r.tr(. In rrrl(riLrf.rl
caru,J.( i.r\c (..unu-.
ist()ficrimine in od seDsibil acclaal secolLrlui
XIX.
Conctptulde monumentistoricin sinr
Vtloareu @!l ii\at Ji |ubut?a attiticd
CloDSolidati dc limp. \,aloareacognitivi a monumcnluluiin.| r.
ij rlnrilrc puternic atas tii dc a lrngul inlrc.gii perioadcde carc:r,
ocup.inr-Slrilucitor sinbol al pcrmanenfcilcgitulii crre a unit int,
rjogrlUasi studiilcdc antichiliti,Frangoiscuizol. rulorul lucrhr
L\\.1i, :tr t lu\t,,itt ,t, tnr,,, ,t.rnul d,n .,rno,(ulri ).ro-ic
cpocii.estccel careinsliluiei0 Franrafuncljade inspector al moll.
94
\IO\L\IE\TUI,(]IISl'oI{LC
CO\SACRAR!A
l,.luie obsenatin rcelasilimp ci in secolulXIX economia
,",,tl1(tr.r recentralluucliuneacognitiri a rnonumentuluiisl(nic in
t,"r, rrul. fecenlcircunscristi in curs de organizarc- al isloriei
lnrr rdevir. in ciudi unor reTistentek)c le. secolul istoriei s-a
,1,r.,r(xt de anticari'. l\toria politici si aceenr irsliluliilor acordi
r',.'r.,,rtcnlia documcnlului scris.subtoatelbrmclcsalc.ii se deTin-
r,',...ir,/ildc lumca preaplinla obiectelorpc carc le lnvestrgau
. \ecolclorXVll :i XVI[- Legiiruraclr unilcNul de artefacte
',rl,t,i
. .l.rl),jnc.in sccolul XIX. i\toricii care \oilu fi itiau sd Priveasc:i
,,.1,,1omonumente erau5i au Iimas nlull lirnp c\ceplii.In al s:iu
tt,ttl\aI uu toi- Guizol irccentucarinolra inrportrnli acordali (ci
I n1r(liuluiei ttiinlilic. subliniazi\?loareanronumentelor Pcnlru
t[r L,Lli\ti - printrecafenu prclindea se nunriir'l$i el Cunollintclc
,1, pcrsonalein nralcrie nu indici progrese ir!:L cle Grdgoirc.
I r'rtr ul rimine pentfu cl sinonim cu arta nationalalAcestac prccc
,l,r ,l( \tiluri baslrrdlcl ii degradatlel. pe cnre lc calilici in mod
fl,'l),11ca -interJncd"rlcl : tinirtl victor Htrgo lorbilc deja de artar
,,,rrrkli cu cincirni rrr.rid.!re re-In scbiDrb. inci din prinulrind
.n /n//,/){rr ului. pirmrrlul liranlei! estesimbollal dc monumentele
.,1. l'cntru Cuirol. c.1ii penru cea nrai marc prrtc r inoricilor tinr-
ti,l,,r\riu.cdiliciilcvechinu nraicontribuicln lunda'nentarea uner
, ,,rrr\tcri-acccadir carese constituie disciplirrilor, ci la ilustmre
.,,r\rlclla slujircaunui sentiment. sentimcnlul naliolral.
l)( lapt.loculantic:rfilor e|iteluatdo cilrc cci nou veni!ipe sceDa
,,,rnir\lcriicaresint i\knicii de adi1.Pcnlruci. crcaliilerrhitecturii
l|r \or face de rcun inainlc obiectul nei anchetesistenaticcin
',r
,, tni\e\te crcnolosi.r. lchnica-morlblogia.gel)ea li sursclclor.
,r,,,rul lor de fiescc.5eulpluriSi\'itralii.ca.siicoDograli.r lor
I |l nou corp de luDolllcrc cste pe cale de l se coDstilui-inlc
,'n r,rrpe studiulmonumcDlclor istorice.El esle.iD plus.brinjt 5i
il, ofiental dc rcllcc(ia asupraal1ei carc sc dczvolti in urm.r
'.ir
l,l,,llr de Kriril ./C, Utlh(iltkruf!. Am sublinia(dcia distinclia ope-
r,rr,r(ld la Rcnallcrc ircoace intre vahrile inlonnadvd ii hedonici a
.rrrr l)ilitilor carc. intFun ca7. se adreseazilrirliunii islorice iar 'in
,,.l.,l.rlr.\cnsibilitilii estetice.Trebuiesi rcv;n insi. inrrucil concep-
rrr.rlrz:rrea cimpului artei. incepind cu Rcnatlcrc:r.nu s_a risfiint
,,,',,,.,i;rsupra rodalil:ililof de creatieanislici Fla a ankenat.prin
95
 AIE(]ORIA PAI]II\IONI IJI,T]I (l)NSACRARIAl!( )Nll MSNTI'LUIlSTOlllC

intennediulGnninologici.confuzii a ciror limpezireesrcimporr. , r " , 1r.,"[e. primitoare

pentru semanticamonumentelorisronce
Cuvinteie.rntichiditi !i anticarierau lipsrledc ambiguit.Ir ,,.
notirtedc cunoalterc.Locu{iunilc mrri./ atki \!i iyorh ;!c a
tl
conotatcde a,1dmai mulr dccir dc rs7.r?.1 ele i.acilir,i.rrii
asilllilrr,
confirndarea. curenresi asrizi.ale cunoasteriiaiei cu cxpenonra , ,
rmpofi\? acesreiconturii reaclioneaziiRieg nr anatizasu ,L\
_
logrcaa monumcnrului.El rcia in conrulsiu disociercamdic li l
\al^rreacotniri\r \i \.rlu,reaini,rrLr ofcr:,t:jd( K FrLJld j
in
le'rcl('nlc Jin anr. tR/U.rnd(.(e\rrJe\cricd(/r,,lrarc.j
nro.j-_
Pmsi perccputd de contemporani.a unci elaluari inreleciut,.
monumenrclorarlci".In iita alcntieicririceacordarccrealiilord. .
plastici si de arhirccruramai atcs.in tarainmulririi lucriirilor
ii1,,
!|raficeconsa!-rate lor. Ficdler sc remeaperlru desrinulinsu\i al ,.
5r penlru \italitareas.LEl ledea in roareacesreascmnutie!!enr,
\irl,'arcI fdtiu.rii\r rfiunuuter pfe,,i.Ji ntu$n I hee.rr
i,i. .
pulefltor crealoarealc sensibilitaliisi insrincrului,.
Fiid a rine de o fito\ofic a arlci la ril de elaborari.x.etcr\i ri.
ni\tr JU lo.r e\primat(in jr:.nrade \lcrrnrrc .i |int,rr ,e D:. r
atesli pemlanentasi consolidarealegituril(). care unc\c nronolr.
tul rstonc cu lumea cunoalleriiinrelecruale Cei doi au do\.
indcajunsci rrdiseri. si unut si cetilalt. imediatul experientli rr:
trce. asa cum o descric Fiedler: in acesrmod .r Dirrun\ din r.
M6rim6e. prinrrc primii. in lumea romanicutLri.'lirrusi. in .1,
I||lrr.rreirlot (u munu.nrntprc r.ronrc..r rrtr'll,t (.|i]l.rltreL,l
\irlel Indr.((l; a
fatrunJt, p"irnrrtprnrrrrI r,,rrrr l,
-nr1i/cr
rr-nc(/r\i \r (un.(rre
Ino.renir(irm^numrnlrl,irr pcnru rr r.:
lipsalor clescnsibililate esteticirr.cet de at doileaperru a in..,.
sa inteneieze o nouii arri de a consrrui r,.cnindin ajuroml .
rL
''vointe de arrdr" $i unei scnsibihriitia irecrurate
sir'jbirc,.
qrr:r!uni.muldintrea\lr\italrl(rrtru
_ i,.r J.le Jlc Jn(r j. ...
Ir nxe/1,de,?h(rii fi lu.orn(,,c.rder)trJ(. \lo;rrcrrrrr..i,rnunt:rr.
H€gcl nu se mai desivirsettc odati. in lxnp cc expcde|la pri\
giati de Ficdler a devcnit,ta Heidegser,derv6tuirei fiirtet.
L\pefliIlJ ca illrre r i,fer(i de.l|r: nu p,,ir..JrJecitJif(rlir
iJfi. lfehuinJ\.r t,e rclurrJ r:rni r(et:lr(.\lirn, er,u) r\lur!I
scrpi nici cl de aceasri regutal Dar et poare. in schimb. \rL ,
{drescze sensibililiirii Si senrimenruluiprin cai lnai pLrljnabrul\r
pcnlrutoti.cii pe carcsecolulxx s a anga
t t, t\tItrtrttot,kutti(d:pitor(scul.
si atltul onei
'""'t'rllttrd
'",,!rl)rlilrtlu ronranticiidcscoperise. inlr adcvir. in nonu
lf rr(culului un cimp dc dclcctiri mai u\or accesibile. Relclc
"" "r,
| ,,,,,1rr|1.5i noi lcgiturialeclivcse teseauastfclcu acestelesligii.
lbarte sumar-dccit citela aspeclc.
l',Lrrrx !i eraruru ronantici fic ca rcprezentarilefiguute ale
.,, l,,l,r nr(nrurrentesii loacc un ro1aproapejnvers fatii dc ccl care
,' , .,rlbuitmai inrintcin lucrdrileerudilc.Une;iconizirimuTeale
'.r
,, 'l,.rr,trlc unde iDlrgincalinde saL se subnituie realitilii concretea
,,,|,, ||||,II i |(,r . ii succcdc o iconizarc compensaloarccare, drm-
F,r,,,,r. inrbocrileslcpcrcepiiaconcrclaa monumenluluii\toric prm
r.x rnei noi placcri-Prilirea anticaruluifiicea din monumenl
"" 'l!
" ',,,,',||rc independcnli5i cit se poatc de analiticl Pnlirea artistu
h,, ,,,,,r.tlrlicinrcric monumenlulintr o punerein sccni sinteticarcc
, \rr('irzi-r cu o \aloare piclurali supl;mentari.liri legatudicu
'.,/L
ti,,t!,., \ir crrlilalc cstetrcaL
Itil.rr|lt:r dintre cele doui abodari esle ilustrati citeodatAde
., rlclusi aflist Turner bunioata. in opera sa gravatalPe dc o
"',,,1
t,"r' .1 c\ccuti de-alungrl anilor1790.pcntruanticarulwhitaker.
disociatcunele
t,l ,,1( :rnirliliccprezentindobicctedeconlcrtualiTate.
,r ,lr.le \i riguros dElnilc prin caractcrclclor modblogicc lti deco-
pdmele
, ,r'\, I'c de nlti parlc.el fumizeari di\erselordrxr.
r,,t)olrafii pitorcsli' . tedute sinlclicein carc monunlentuleste
'I
t,.,rr,,r rnui intieSin carce pusin sccni:prezentat. luminat,colomt
r'r l,,rftic de rcestmc.liu.cu scopulproduceriiunui clicr
| (trrilrileilusrratede acesllip s au inmullrtin timpul prinelor
si ediliciilevechi,devemtc
'1.', r|| irlc\ecoluluiXIX. Monumcntele
,'{,r,,rtnrncrnccclar al peisajelor naturalc :j rufale sau a
patini.
urblne. prime u noi detenninilri: implantare.
l,,rrrr.rrrrtlor
unci noi laloi piloreiti. I:rr ciularca
r,r,,k hllLrcinantc. semneale
.r, !r.r )r pisionati a acesluipitorescse aplica tutufor genurilor de
,lr,!r \!!hi. olicit de obscure,secretesaumodertear li ibst ele.

96 9',7
 ALE(;ORL\PAfRI\loNILALI CO)1SACR\RE\ ISTORI(]
ilIONUNIENTLX-LiI

Astiizi. ilusraliile din y.Ddg..rale lui Nodier ri Talbr. carc sc \oL.Ll 1r,,.r,rr/ir DeHuqo.sauca e enigmaaruncatide F-riedrich ii Carus
,,,,',, muii. intrc aLburi de ziipadi sau in verdele sumbrLr al
libere de orice prcocuparcltiintifici. rimin- cu toale aceslca. rr
",u,'.1 in toac cazurilc. nn)numeniulgotic conduce care
I /,,n,r/r/'rlui.
dcvule cazuri. sirrgufasursii docrmcntari de carc dispun isrorr,.
I.ranteirrbanc !i ruritle de la inceputul sccoluluiXlX. r.r,\'.ndenlaaneL
Dircolo dc pliicereaimcdialrl si puri a vizului. im.rgineapir l).rt rlupa ce s_ u lisat ripiti de l.lmreceleYechil{rrInonumcnte_
rtl\LJ poaleecn(rr\i un.cnrinrent dc tJlbu.are\au irnljitr\icu. (c lc au celcbral cllm se culinc' un numdr dc scr'iitofl s au
'nr,,' -i',,i-",llri
se dcsfaii suflelul x))a lic. cind transtbrmaiin st;gm le unn..l, ,,i,i,, si le devini apirirorii recunosctli' in textul deja
llsatc de limp asuprlrconstrucliiloroa enilor.Desemnatcca simh , ,,,.,i f,j tsi3. la trel ani aup;Lcre.uealnspectieirnon mcntelor
'.rit
al deslinuluiomencsc.lcesteacapitil aslfel o valoare orllii: duhl., ,.r,{1(r.Vicbr llugo li nu Guitot cqtecel c ri'r Mont lembertir
emblcmi a unui //cr! creator ri a tranzitivrlitii operclor umrLnl ,,,,',,1, prceminenF in apirarea acesteicauze'
Ruina mcdievalii.mai putin vechc. m i rrspindilri ri falniliarti. .:., t .r.r,\rnul si sultrinta sutletului romlntic nu ajung pentruI explrca
".l.rii"i"^'si
.rluncimdrturieintr-un mod lnai dramaticdecit ruina anlicl CclLrr, ,1,,. llugo si scliirorii rimpxluj siu n militat atit de inflicirai pen
rcdrsi la zrdurile salc. biserica goticii din carc mai diiinuic d(,. I"' ( rnr\e.\srcanloDumcnielorlllorrce
osaiuradezviluie. rai bine decit dacii ar fi intaclc-puterealinLr,
loarc care lc a idical Ia inceputldar lichenii caremacinii.buruicnr.
caredirimi acopefi$urilc;i dizloch ficlrcle zidiriilor- {eteleerodJr, ti.rolutiI n,.h/sniuli:
nlc apostdilor dc pe portalul unei bisericiroiranice ainintescci dL, It,,t i. ru i I o t('t!i(11i Itt ui
tr'ugcreasi nroartcitsint sfiriitul acestornxDunateinccputuri.
Emotiaestetici naiscuridin calitrte.trhilcctufali saudin pirore\ ( )rmeni ai condciului-inrelecturli 5i anisli :u fost nobilizali de
.enlim(nrulde frrri.Ii i'nnu\ d( perLen(r(lririunii coruzi\ci, ,, .,f,1 frni, consticnlizareaunei schimbiri de er:i islorici a unei
pulur: cre5tereaaccsbr lalori afecti\r' intesreaTi nl(nrrnrerlL r.autttntl"ein ti.p Farii indoial;i c'r intlarea in er'r industri-
','r,i,,ri
tru,uti,ot.u care ca Iine si divizeze isbria socielililor li tt
istoricnoulLricult al ltei. chcnrl sii se substituiecuhului uIL
"i,l "u niciodati nu vx nrri li ca inainlc ce rczulti din
Dumnczcu pe mrc un Sinditor al slinituiui aceluiaii sccol il r. ,,,,,f,,,f,,i1...
declarn nort In liuopa de nord. biserica golicr'i se invoicne l.
"."1
,,,.u,.,.:"u.".,n,uu".1'no.iprnr,(rorrl.Irtr.rnrrlr,r. cJl IrulinIn \'["r(.
lrunTitiaLrnuicrlt c:llrccelilalti loc pri\ilegiatin celatitirnppe| lr',,.'ne :i in I r.u r'L i. rcclisr ritrrF 'u(Lrlace'r(rnrnt'rfrJ(f;\e'r(
lru celebrdrileunei rclisii inci in virlii ti pentruLrcliurarecsrcrierl. , r rirlt mi5carca rolnandci Chiar drcir undelesalc s'irrrrcpercutat
alrsolutului.Foane catolicul Nlontnlcmbcnsti mirturj€. firi \r". .,.,'rr.rinu.ir.:ir irutorr\irHugo..ruBrLir' (l Ireb'rr(''
u r-rnor
"nerc
hi. acesteiconluminarri cind- luind fadca lui Vctor Hugo in b:itar. ,',.i uriti unrlize 'pccrtrl( inrrJJ(rrr' ("n)rrrnrr tJnirii
.ccnuia impotrivr "vandaiisDruluiolicial si n1unicipal. i. rrrrr ere noi ri r consecinlelorsale l produso mediercii o dislanli
"li..ti,'
rnirlurisette dubltr 'lasiunc leche si prolirndi". carc creste 1.lr ,,r rrrrtlarein rapoIt cu monunrentulistoric' in acelali tinp in care
incclafe".penlu a rilecturaEvului mcdiuca creatica cir{olici$ir ,lrl,. cncrcii liltcntcin favoarer prolcctiei sale
lui :i a anei''. r;'-.'*^i" .."ni a monumenlului istoric. ala curll iL conlacd
Scnilori si pictori ciutau aidom s:i fanscrie in fomrc liter.r.. xtx. mizcati p. contrust.cuvinl-cheiePe c c A w^Pu-sin
". "tui
diteri(c. ir acord cu lemperamcnlulindilidual si cu sensibilirarli . ,, ," ui i"tuitio .r't a.i.a titlu uncia din ctu1ilesalc'' DrePt-fundai-
nalionalc.dinensiroca mistici a arhitecruriiSotice.Oricit ar fi r. ,,', pito,"t. caruia i se intcgre.zri vechiul cdificiu ln prim
diterilcinre ele.calcdralele l i IIugo.RuskinsauHulsnranssluie.. ,'r,',i. I.'i.o in.urs de industriali/are.l agresiuncacireia c expus
',.iiiui
in acela$ifcl cultul arlci. La fel. fic cii prirde 5i absoarbelunina 1., It", pt;n. eoezie o vechimii. drami a confnrntirij sille cu ceea cc
Tumer. cb invitiLinlro lume noctunraisi fantasticiil Dor6 cirxi ,t, rrrnrirn civilizatie noui : accstcdoui perspectlve supravecn(

913 99
 Al.licoRtA pr\TRtMONIULUl
luf moDumcntsint conslruitcin nrod simultande Bal?.acin I].:(r,,
undc micul ora$Gudrandefacc si in!,ic un rrccut f;nncciror intr ,,
paSrni aproapcprous!iani'"ii. in acelaii timp. simbolizcalalilna.j,
nismul unui grup social care nu a ftiut sau nu a \rut ra sc adap(./L
la cavilizatia noui a comunicaliilor. schimbirilorsi indusrriei.
Lumca revolutiia trcculului si-a pierdulconrinuitarea:iomo!. j
lrlea pc (arc i-o contcre.runcrnlrnenlJ rnrnu!llrilri oniut,l
Mirnurncntl t\ton( (JpJti JirroI|tiJce\turIrpl n nouitdetcm tl.,
lcmp,'1311. Dr\l3 lr (rre n( \eprrt dc el csrc de a(um dedut,l..
Munurnentulistnfl! \.(dnrunrr intr-untrecutirl trecutulut.UD I.
cur carenu mar apa(ire continuira(ii deveniriiti pc care nu_l\,,r
rnarspori nici un prczcnrii nici u viitor Si. oriair dc marerr r,
bogllia tlloanclo arhcolo€liccinci nccxplorarc.irceastili.ctur.:t ,j
tlmp pune pc citrrpulnronu'rrcntelor isloricc sentnulunei iirrl
tudini Iiifa apcl. De la Renaslcreincoace.anrichirtrtilc. izror ..
cunoaslcrefl placere.apilreauin itceea{iimisuri $i ca rcpere D(j
tru pre,?cnt.operc carc puteaufi cgalittesau inrrccute.inicpini . ,
nnii 1810.nronuDrentul istoricestcinscrissuosenrnurI ce\a !e l
poate il inhcuir. \tr'iciciunilela cnre c supussinl ireparirbil.
prcrdereasil. arencdi.tbill
. _ A\tfcl. ulmindr-i lui Nodief din l/.^?r.(?r.
Hugo.Cuizor.B.l/t,.
Mirimde opun !'cchii - sau barrinc Frao(e ..noui! Franli.. .j
.ezumar dilcrentil dintre clc in fornule piitrun7iloitre. llr.r,,
''Industiaa ink)cuirarta'. Bnlzac:_l-ucrindpcn(runta:e.
indusir.,
Inodcmjiinainr(..tzJ nrin dr-truE-cre:l
cr(rtljlor Anet [..1. A!erni,
4r,\,. nu InJr r!c ) op(r( . In Anglrx.Crrl)l( Je.chiJ\.crle.r
w'llr.rm M,rrrr,Jci'nrrrdruer\ri up,izrlrc(r pe riccr ,lrnlrcur..,. ,
5r nrecxntr' A/t ntnICnu mJt c li\ut dirclr.ru mrnuJltrulule I
cllctual dup, rcguliSi sc supunccalculului. Nu doar anturaiulnt,.
IfLte\tL.rior\i lum(ir fr2ia.i\tnt J(um orcJnizJledc nrrlrni, d.rl
lume:lnorvri.inrLrn,.Ui)i :,pi ruilii Rusktn.ublinrlTi up,,rr.
clco pa(c ti de alran faridiceilinii de demrrcalie.dinlre.irrir,
rrr'.r t|irditionitli .:i (rtstrx(tit nlodcrnir'. publictr sau domc5lj..L
cca dintii avea drcpl voca(ie si aljnne p€rmancnta sacrutli
inrru!hipind t,nodrri Je-r Iungul timpului deo<chirile:Ji11,
oaml.niCcr \ie a douu.unonintA(r 5lrndurdLir(ii. rclut:t I| rf ,
urntclc sale:arhitecturndonrcsriciesreinkjcuiri de locr.rinlepiecr .
pe undetrecicum ai rrccepe Iani$tehanuri.iar arhitecrur'puhli,
100
I
I ISTOI{lC
l\( )Nt.l\IENTULU
co)!SAcRAREA
pc supr.tfala
c:-romlirnpului
" , , ,1.'rl(leul unor spalii dc ficr ii sticli.
r,. l{rrrrissi sei\sczc
""
{ ,{r\xcrarea monumcntului isloric apare deci lcgali dircct. in
ih',.' ltrilaniec:r ti in Franta.dc vcnireaerei indusriale.Dar
d, ,f,r.rt|pnrilieii coDsccinlele ei nu sint interpre(.llcidcnlicin cclc
,l,nr.rt.lli in ceea cc prive$teincidcnta lor asopr dcslinului socic_
rit'l'n ()ceidentalc.Apar diftrcnlc in privinla lalorilor atribuilc
nNi lt||relor istoriceinlr$ panc sauin cealal(il,ln Fr nla.lari ctl
fti,lln rur.rlii. totusi. procesLrldc indunrialjzarc esle legitimal de
,.r'.r rt.r modcmrtilir..'rr(Jrc i-3r fr el;(lclc ncssti\e.ru pcr!(r\e
ll',rrl ishrici. ideeade progrcs si perspccliva viitorultrisiot cele
, nr, (lercnnintr selsul $' \'alorilemonumcnlului isloric:in nranifes_
||rl ...trrimpotrih landalisnrului.Hugo lace apel la crcareaunel
f' rr Dcnlrutrecut . cccacc o naliuncarc Inai sac(\t.dtqd iilor " .
irr sthimb Anglia. dc:;i ptrr)rintolde brttini al revollrlici ind{stri_
.1,. rrnrine nlai legati dc tradiliile salc. rrrai odenlali cilrc tr€cul:
hl,1.r(lc /-.rlr//. carc nu s-a itclimirtizalnicioddli in Franla.inspird
r, | ,' ifcare inlloriloare:. Si. in pofida adeziuniisale la ideilc lui
lrrl l\lurx. William Nlorris nu a incclal s)i creadi inlr-o rcversibili-
rin.,! r\k)riei $i 5i propov:idui.rsci rcdescoperirclucrului manu lca
lr||,l,t|ncntnl arlci populare.Asllcl nu e surprinzalorcd en':lezii ar
,l,rr rnoIumenlului istoric 5cmnificilii mili divcrsificale 5i cu nlri
r rltr' lanse dc integftrc in prczcnt
( r)Il.unlali cu induslrialiTarea.liancezii sinl intcresrli
rn lrtrxlnrcnlc de valoarcanalionali ii dc valoareaistorici a edi-
|l, \cchi si tind sii promoveze o conccplieInuzeologiciVictor
'rl,,r
lIrf,, (li ronul: Ddci c ade!iiral.ata curncrcdem.ci arhitecttrra.
r frrii dintre()ate arlcte.nu miriarc !iitor. folosili_!i nilionnclc
l, Ir||r conservarca.intfelinere . cternizrreit monrln]entelor
nitr,rt|le !i isk)ricccare aparlinslaluluiii penlruriscunlpilrarca
,"1,r (nre sint alc prnicularilor" . Cullul penlrumonumentullrc-
,rrtr[ri coexisttrcu acela.julc denunil. pcnlru modemilale
11,\rnri\nrul lui Balzacmergcmai departe.El prevededistrugcren
,,'rrpllli:r .r palrimoniului vcchi care. cu tirnpul. nu va mar
.rt'rr\rclui dccil in iconograiialiterad". pcntru clre olcrtr un
rrrrrplu in Lr CoDidi? ht ttain".Spre dcoschirede anticari,el
t'xr\'l)c monumentulvcchi. inainte dc loate. ca pc un pretios
.onc'rct a ciirui conscrlare fizici mcriti osteneala.dar. spr€
',ttr((l
l 0l
 AII'GORIAPAI'RI
NlONIULUI CONSACRARl1A ISTORIC
N'IONT]!IENTTII,(JI

dcoscbirede contemporaniisii englcli. el il crcdecondanxHtla ,t t|,l'r,'r' rc r familiarizat intrc timp: edilicijletrecutlrlui nc vorbesc'
parilic de mersulistoriei'". r i \,, ruzim glasuri' cnre ne implici intr-un dialog
-
Apiritorii engleziai nonumentelorisloricenu impinetesc lL L t', .rclasi rimo. eslc inrportantsi nc amintim cii monrmentcle
fatrlisn Di nu sc resemneazicu disp.rrilia vechilor edificij .1,, , r'rif ru sint otlnctulde_pomir'e al reflecticilui Ruskintlsupr'a
litosol noii civilizatii care.intruchipati dc America.consrruicsl( {,llll.,rrllii. in 7he SevYn kinps. ca;iin TheStotlesoJ Ve'ti(cs^tl
lume ftrii nici o anintire 5i ftri nici o ruini". Penrruei. m(,r r' ,,s,lt lrer de conlcrinle pc care lc a suslinut incepind cu anii
mentelclrccutului sint necesarcvierii prczcrrului: ele nu sinr or:r. r"." .l oun. intrrhirr.:u trrrrre lJ connrucliilcrporrr lrti in
mcnl nleatoriu.nici arhaism.nici miicar purriroaredc cunoa5terl ,.,r",,r.,'. '.' cu oririre lu rrimrr .rrhirtrurii in ijerrcrrl lil t(
pliicere.ci palte a cotidianului. 'i
i,r,, .,r'.,cum ar puicaregisi ca. in criTadeschi\ede rcvolulia indus-
r,',,1.r\xloarea ie pietaie care ii cste consubstandalaAlllcl sPus'
.r,,, ,,r DLrtea deveni.dupi o fofmuli in aparenli sibilinii "arhrtec'
Vtktareu tu pictare ,"' r,',1,."r'r'uir'lofi(J I A(L'r .irlili.rrrr\ nu norre lr rrr€r'irrt
' r.r r(ciljrr (\enl.' 'r rolJl {u
,1,,,,.r l( .krn. Llccird..jJ:rrlrrl<ulrrrJ
l{uskil .r adiugatastfellneix)riei o dcstinatieSi o valoarenoo! .,1 r-rrnrrll pLin calitatei luc iturii Si .l investilici moralc rl cir()'
monlrncntuluiisloric. 'Purcmtriii lifi larhjle$uril. ne putcm la,!. ,n{.111lconstrlure.
Dumnczeulfi]li ca. dar ftri ca nu ne pLrlemaducc minre- Acc.,r, \. ,\'rL. \<.cJ cr Rtr'l\rrr' rpronrrn!l in ac(\r l(l cdili(ul' frez(nru_
alirnmtic dir celebruicapitol VI ( The lamp of mcmon ) din /i, t,',, ri", urutu'.n'rc J.nrrreJe 1 rcdr m^nrrmcntului r'(urii \'r['rre'l
ScteuIlu\ps of an hitccttlrciipistrerzi arhirccturiio tuncliesiun ,..rr r' l,rNliLrneamonumcntului onsintlr". ln!'adevdt. Jicind abstrn!_lic de
c:rresintin contradicliccu ideilclui Heeelri de aceluiVicrorHugo. .,,t,,.u.]"isrorici ce ii e inercnil. primul nu sc distirgc de cel de nl
"Ceci tucracela - Dar mai ales.ca prolinc dinrr-oalri rntentionalit.,i, ,l il,., J(iit DnnctrrJ(rrnrl rmnrL\r'.!(niri l 'r chiarfcneriLir ((cJ ((
Penttuaulfful crrtii The Stun6 of l'oli(c. irrhrrecluraestesrfr r , | ,.. lIirrnJm nemunctrrrn\urrtr! 'cnluld rlu/ J( lieLrtt'firurr inlnLli]
rui nrijloc dc caredispunempentrua p:istn vic legiruracu un tr.. r,rrrei. imoliniti solidar5i mrnuirl dc generaliide oameni
ciruia ii datorim identilaleanoastri ii carc e pane coNtitur;\: L l(l, tll: lui Ruskinau nnbogilit cL'nlinutulconceptuluide mon ntnl
fiiDlcj noostrc . Dar acesltrecutestcdeflnirin mod esenliaisi inrrrr, In,{rf. lircind ca arhitecttrrado cstici s:r i se irlelreze cu drcpNd
de loirte.mai dcgrabi decil de istoric sall de o islorie. de g€neral. , ,L r,lrrr in olus.criticindpc cei cc sc intercseaziexclusivdc bogiilis
dc oilDreDrcarc De-anprccedatChiar dac:iisc intimplSciteodata , ,it,r,, I nilatutui" . el si sindestclii la c.),1.,'rrildtcd tesululuifbnnrt
Ruskin sli se apropie de monumentc priD intcmediul mcln(,r, ,1 ,.*cl.j rnai umile: cste cel .Lrnlii. ulnat cudnd de Mo is car'e
obiectivca istoriei.el preferi lotusi o abord.rreafectivil Totu$i.pr, |s t,',t.i in cinoul moslcniii is$rice ce lrebuie plltmtiL "ansamblurile
trnul din el se apdri intotdeauDain fala csterului" si se remc sii ul,.!r' cu a;clasistatutca :Llcditiciilor individuaie'
cadirin c.rpcanelehcdonistealc aftei. Asltal ci el pilrunde in tr.. l llrn reaalucerea in nremoria.rlectiYia dimensi[nirsircrca
din plin prin intermcdiul\eDlimentelormorale de pietate5i rcs!,.. ,ii,.l()f omenesti.monum€ntulirlotic dobirdeSte in plus- o un'
Dc ce r inlcscasadarvechileedil-rcii?De \aloarea\acrd a tucrii r ,;'..,,lil.|te firi prcccdent.lvlonumcnNl traditional-Eri c lificrti!'
pc care oamcni de binc- dispdrulisi necunoscuri.le au sirirsir f. ,'.'iai\.rsalrispindit.d r cl faice sdretriiascitrecuturile specificc
tru a-fi onora Dumnezcul-anrenaiac:jminul. maniiisra diferentL, ut, ,'nor comunitili spccifice: pini alurci. monumentul isnrric
dinlre ei. Ficindu-ne si vedemfi si lrineem ceeace au \izut sr liir'f rcicrinti la o conccplie occidentali asupra istorici $i l'
alrn. !eneritrilc
'li.na4jr(.
Jel m'i Lnrjl lJcr) pu.eda tJ iel c. ,l r'r'\iLrnilesalenalionalc.iit schimb.ill concep{aruskinianir'ori
mai glorio\ edilicir. putercade a nc puDein rcnneni de comuni..,r, , r. i|| licivi]izatiiles.rugNpul soci.rlcarel-aurjdicut monuDlcn'
aproapc in conlact. cu clc. Ruskin litose$c o merafori cu cr , rrl rn(nic re adrcseaziiin inoclcgal tuturor oamemlor

t02 103
 ATEGORIA
PATRINIO\IL]LLI
Ruskir $i Moflis au ajuns0sllel pdDriicareau conceputprcl.!r .
morlumcDtelorisroricela scxfi ll1tem-,rtionati !i au miliki h t.,
soanapcntru aperareaacestcicauze.ln pr.si ii h lata loculur..
anchcleazisi se lupta pentru nronumcntelcsi pcntnj oralcle \.. ,
din Fnn(a,Eh,clia,Italie Ruskinse ingfrjorcazi:.,hcbuic oarc, ,
aceasl:inicd Eufopi. accsrcolr dc lrnrc xl nosn-tlprins in pirrz.r.
tonuri cenusiia atfuofstrivechi biscrici.nurit de singeleatitoi biir., ,
lrcbric deci ca ircesrrnic f|nslnentdin pa\imenttl lumii. roeir,l
n.r.ii Jliror |eler.nr .- ri. rniIr...t r i tfes,Te Ir inrnoprt,,n.,.
lucru noi pentru ascaradrViirorului 't. lit propunc ihirr. ir..
din l85.l.,cr(rri3 L,n(rnr!.ri)r/ ri cur.l'.rrr dJ
(rtu(turtttnanLtarc.,l(hni(( Jd(L\at(., ljn\ia,,it lrurert,( dor.,t.
fio(iuncrdc..,
lJf in c( | I,r\e.r( pc M^r' .. o rlir
rmnolnvr dr\(ruerlr unrr (.rflicr lopujir Jirr Ne:\fole. ei ,.
bitilia diDcolo dc llonrierelc europencpinil in Turcir si in F:!i,
undc cxuli si laci s:]fic protljarc arhjtecrurilearabi si copr:i-:.
1n balc acesledomenii.brit Dicii au Iost dcschrziitoride drun)u l
l-ocul lor a fbsl lu:lt nrai {poi de italieni. nrai cu se.u}ride cusrf!,,
Ciovannoni". Aces(aa elaborrl. incri din I913. con.cprul de artr
lccturi olnori crrc. intH) pcr\pccti\i nrai Senrrali. mai ptll
rnur"la.rr,Jri t.,jr(r \i mcre\rJr.:.d(pit:u\rerr i:,:,ob.r,,,conret
d( rfh,(\ rurJdonre.lr.riArlrnrJr.raInrruri dc, in" p,,,,. ,,,r,..:,.1 . or(nrr,rlJl doilcr "lfirnirrrIl'rl i (on'ilrillorl rndnrcl
a unui nor dp dc nroDumcDt.
lechiul insambluuiUun,ftn,".,.
i\ro . Lun.tjl ie in.rnr un mdnutn.nrf1n yru( rrr \r lupnlr, .
i' pnn,Fpectul\iu D.r\<rqer. prin (a'u(re \riro,tr,rrrrrr|ilnr
t.r :i I
ansamblulediliciiltJl sale m:rjorcsi mi )rcl de itcecit.va lj nccc..L
sr'ii sc aplice?n mod identic tcgile de protectiesi acelcali criterji ..
rcstauritrc.degalare.refacereti inovaticca in caTulunui monu|]t.
indi\i&ral '.' Nouralca ideito. lui ciolannoni se \ lcdea in crit.
lolul pe care ni s-a pirul ci ii meirii islu.ia comp)exi a inlenral
ptrtrinonjului urbaD isroic incepiDd cu pdmelc hiriilii le
liuskin
r04
\IO\Li\IENTIJLUIISTORIC
CONS.\('RARtA
l" n. ti( i: lcgislati€ii restaur{r€
m(trulnenlului isloric nu fi ar nrerita numele daci
- ,r l|,ritl la recunoriterea noiLorscnsuriSi valori.Mai mrlt decil
id ,.1 .\te intemeiali pe un rnsamblu de practici ciror insLitu
rn{'.'|,/rre a fost crtalizali dc pulereaforlelor destruclivecirrc nu
\|rr ileliberalcti idcologice.ci inerentelogicii erei indusnici'
',,,,
r,rl, rxrc de acum inainte vor ameninta monuncntclc istorlce
rl,,r.,trr .are translormi in acclasitimp nn)dufilede vialii 5i organi
,{.., \t)r(iala a socielililor urbaneerrcpenelace c.l lcchilc lcs(turi
\n defini inVechite.Nlonumenlclclnscratc aceslorlesulurl
"'l'.'r".
i,,ir ,Inlr o dati cr obstacoleli piedici cc lrcbuie risturnatesauLlrs-
,,,,.. o"utru f".. loc liber nouiui moclclc urbaniTare.sislemului$i
\rlc de " dnrnuri :i parcelare.in plus. intrc(inereaediflciilor
-,r'!
.,, h, .\tc din ce in ce mai negtijali iir rcstaurarealor nu se mai
. tnr)r Lr0orreguli mestclugircsti.sintenrn\tfel confruDtalicu doui
\'rnJdi,'mr:,r( JL to{l di'efl nrte ir ef"('l irrfrunl'r'r in
',r",,,,r(
\r'rl,.r..rr r(el(J\r ("lrlrLrl;\( dr'lrue.lldr\i rrsltrurirrur'
\!onrllemben l intocmil picantul palrrr.rres al proDolorilor cclor
,t,i'.,rnufi- Penlr.r"\dnd.rli'rrrd'.rnrqilor" el drfibtrieprcmitrlirrlrl
",''L,nulrrr-.
r,,,t. . rl tleilei "propnelarillorl . al patrulea 'consiliillorl de tabri
lJ o lrr.'flemur( 'h{lanll dc r'i
' ' r nr,orrllorll i.'cut crn,'.
,r"'." l'.i,ncl rr,rnerilti. in cte,rtc pri'<\r( \rrxlrlsmul fe\r:ru
'r,
rirr( . tfolcul rclilr.r clerului.urDratde guvcm' consiliilcrnunicipllleli
t!,tr
' icl.r i. Rtrnerita afe cel pu(ir ''a\an!.liuldc a nu restaumnil]lic
i tri,rr aceitia sinl. practic in accasli ordine a irnportantei Pro
r,'r','rrstiipe care ii va inliunli ludrimfc in cursul turneebr sulc de
,",..r'c j. \ienne ,le prl(li. tlc I hrncula doruTe(iLle rni \r
,l'r. ,, hrpl:l\orrr<rirrpcnrr'.r.rl\r dc l3 d(nr'lrre rbrL'lr:tcrirrl
la dcgradare
',.'rrr lcan. nrmul S.tiDlPorchairedin Poiiiers) stiu de
r\,,Irr Sir\in.Nolrc-Damcdin Poitiers) piesele nrrjorc a1cpatrino
rrrrrlrri din Poitou.
lr eontextulsccolului XlX. deme$ul apiriitorilof patrimofliului
$r pulca li cicacc dccil in doui forme speciliceti conplerJrentare:
,, l, !r\lu(ic de protcclieFi o disciplinii de conscrvarc.
105
 ALECORIA
PAIPiINI()NI[I-UI
Origink Icgi slaliei h-antr.(
o 11ton Dk tclot istt)fic?
O cil ar fi dc iDteresanr. nu \oi pureainlr aici in continulr ,
prnr,ul.,rilJril( Jjterir(lor Iegi\tJtii n.(ronrte. \'o, e\oca .
lrcrlrilc careau precedarinsriruirealegi\lalici lranceTc_ rAmasaf.
Inr Drulrl Ilf d( referinta.irrrrrpcnriu tur.rp.rrpoi p.nrru,,1
lumji. datoriri clanriirii si ra(ionatitilii proceduriloisatc.
Crlca lisese dcschisade Comirenrlalcinstrucliepublici din rLl
pulRevoluliei.lotusi. drumul caresc incDerecu promutgareiLj
1887.a prinei legi asupraMoDumenrclorisroricc."i. tutorio.. i,,
lil30.lind Cuizora crcatprin dccretluncli de inspector
al mo|L
In(| cl('r i.r,' ((. :r.lbb7. e\i\(J,, hr)g.1>i eroicl tilr dF.\l
nrcllllit :i ri Il(Lrie:inlrJf l di.pu,,ir\ rcujrlr.,lrl , .rc p-otc(r;.
nil/il P( crrll rlr.r d.\ul! re ul fr'^r\r rr.r||reni cdre_,rrrsl-
mn.l bene\ol n( Ir.pc(lur | . nu Jr.lunq.,r nrci o< i.,rtrr
.pe.rliJ..iri(i dc \en c \pe.idtr/ c ...rre.J j
t.,r/ \,r si irrd(l
neascl DtisiuneaasulnatA
Poslul de inspecrorii rerine mri intii lui Viter Acesia d!,|l
si(nea/i iD 181.1.in faloarca lui l\{irimae. dupi ce se ho(.1rise s:j ..
consacrc0Deicarirre de dcpurarcarc ii va pcrmite mai ,tpoi si,,
cntcze polilictl bugetard a slarului in beneficiul nronumenrei,,
lnspectorulavea ca misiunc derer iDrrea. dc acum inainle se
spure clasarea"ediiiciilor carc a drcplul de i dobindi sraturul,1.
rnoDuntenlrsloric_In curind. cl v fi asistittin accsldemers_ca si l
r!p:utizarca cfeditclor de sra('' alocarc intretinc i si rcslau;al
clidiilof clasalc,de o Coinisie a Dn)nurncDlckn. istorice.creali pl
circulamdin l0 augusr1837.Mcmbrjj benc\'oli ai accsleiCormsli.
cei ai Conitetului pentru lucriri isroricecrc.rt in tg-10,"au fosl !,
dinlii rdc\rrlti pi,rte\ionr.riaiun(r upe,ed( (tr.cemcr(r.fie\r\
pr.l(lrL;I'r.(chsj rirnn.pc r,rreJU inLjeplrnll o. l r)f d( diccn .
pr\rLrD(.(irnr|er(orr )i rc!,ulbr,rJr(.Al.tLruoJe \,crur Hu.l
V,,nt:rl(nlberl \i Vr(lurCoLr.rn. hJronr.lT.r!lor J tn\r Lor Jin tr.r
Iil. .elc mJr (,rie'n.rle \i m.l| .x ti!r.
Avantaiclesisrcmuluiiproceduradc clasarc.invesriti de auror
later statului si complet centralizariin subordincadirectSa mir.
trului de Inlcrne_derine un fornjdabit innrumenr Ltereperajsi col
lro1.IDft 1840li tE49,numirul de nroDunrente clnsateajun-ge de t.
106
(]ONSACRAREA II ILUI ISTORIC
I\'IONI.INlEN
''tl 1., I0U{lrLResulilcde selccticnu sil1ldictatedc critefii dc
,,,,1.t.. IJe irnp(r.rrr\ele (("norn;ceal( urrrip,rlirici
pr:,,jnr.trc<.r
\r prol.cl;( . A!((1e., p<rmrr .i o JnrlJr(di irrli,rr)c.
,".r, f'rb;li socielililor englezcsti.ale ciror ideolosii si pozilii doc-
r"!.1rf cr u divizate.Inconlcnicnte rlc sjstenrului:sarcinaiDspcc-
n{rl,'r e \trililoarc. O doledcslcindetuuns.la mai pulin de un in de
r.' r!rrrcasa.pnmul Rd?pdriitl lui L vilei citre mjnishrl de lntcrne
' "rroDumcntelor.bibliotecik)r.irrhilelor si muTeelordin dcPnr
i,
"ttr.r
r{'(rrclc Oisc. Aisne.N{ame.de Nord ii Pasdc Calai\". C'ondttiile
lr,,[. \e eltctueaTdcilitonile de inspcc(iesinl detestabilc. ln corct_
ghic;n urnl:irilepe carc sDrer dnr-
t*irl, r(r sa.M6rim6enc la\i sal
r,rrl,' :i lipsa hotelurilorle-au avul asuprusinitifii sal. .
l,,r alit de inscmnate sin( $i lucdfilc care revin in sarcjDa
.,",rr'rci. in plus. cunr foade binc a ar:itat l'. Berc6'', ace.Lsti:i ccn-
r,ilr/,rtesc realizeaziin denimcnlulsocieliljlorlocaledc anticLui $i
nr r.ratilor de arheologiecarc .tbia ap:iruseriJrla indcnnurilc lui
\r, r'.c de Caumon! ln loc sl deTvollccompetenlclc:i si slilllulcze
ll[tr,rr|!eleaceslorinstitulii inlf-o opcradc coldborare.structuri]cer-
Irh creata de Cuizot le nrarginllizcaTf, In ciuda perruici de
rrll,,rtt'. domnii de la Pads nu \or si ii impani pulere?LEi sc lenl
,l rntcnenien(nlocali. ii limilcaziiltl munci de eruditiepe caru:i Ie'
ir ,l,ni subordonateSi. cu risculde ll inconsecvcnti. ei Lercprolerlzir
,'.r/r,nal de a nu fi ?mgatati in circuitelepftclicc ale conscrvalria fi
r, ,l,rLIririimonumenlelor.la a cirrorinchidereau contribuitci irliiilii
l .rf rlelsul situatieicnglezetli unde societdlilede prclcc(ie" coD_
rrrrir \ii prospere$i sri sc intplicc (lirect ir muncile de co seNrlc
D, .\cmplu: W Monis cfeazi in 1877Societyfor thc proteclior ol
flr k nl buildings.Un an nrni lirzi[. aceastaa intocmit o documcn-
rittr.xsupra a 7.19biserici inlacte. Un ultim handicapfrunccr. in
cu rocielilile de Prolcciie brilanice prilale $i localc:
'rtrrr
{'l,lIi'nea finanlirii de sl.l nesustinuli de ci un mcccnal
h\t)crtorul !i Comisia sint conslrinsisi sacrificenurnerorscmonu'
rtrrnlc. Cele care sint \al!alc sinl in gcneralsustraseriscurilor u|lei
1,,1,'\inre lii si destinateaccleiafi !izite ca obicctelede muzeu.
( ) primi legc a fosl in sliriit promulgagrin 11t87.Un rcgulament
,, ,,,rnpleterzn in 1889.Fonnndeiinilivi i se di in 1913.ca conni
i,,'n(l ast:izi textul legislativ dc rcttrintir a1 legii asupra monu-
islorice'ise instituielslfcl un aparatde stal ccntr liztt!.
'r!.orrlor
107
 AI-ECORIA
PATRI}{ON
IT]I-UI
dolat cu o puiernici irlrasrruclurii adninisitrarivtr $i teh ier
Scrvicir !l monumcnklor isroricc $i o sriti de proccdurijur , ,
adaptatetururor cazurilorprevizibilc_
Aceasti lcgisla(ie contjnnd ccntillizarea. unitatea ti coer,r
politicii fmncczcde conscrlarea ntonumentelor is()rice.carc se \..,1,
mar apoi dotau cu nrijloacepmprii de acliunc_De5i in acoril ,
tradiliacentralizada Franlci.ca a func(ionatrotei c nodel Si ill i
tiri undcrolul slatuluiera mai pulin prcponderenr iar descentriili/.,,
em iradilionali (Ccnnania. Il.tlia). in Anlhn. rntcrvcnltasraluh ,
gest'unca!i conscrvareamonumenleloristorices-a produstizi! ,
An:ie MonLmvntsProtedio Act ditnllt8:" sia rdmasredurtr
Irgea din 19l,l nu se va dovcdi roru:i lipsita de inconvenj(,r,
incetinealabirocrarici: csldnparcapro€!resi\'ia rclului actir. rri,,j,
lator si anticonfbonisljucat dc actorii benevoli.inlocuiti ,,
func(idrari: Comisia monunenrclor nu mai piistreaTidecir ur ,, I
consultativ si. in nulrc din cazuri. recomand:irilesalc nu ., l
rrmatc: ir sfirsil. slibiciunca nlajori: yidul doclrinarcaresri I:r h...
.!drului ld|nrnr\rr:rriv. tehnr!,ijufldri Jl proccdunLrrO du\(,
delrnrtrrJrri monun,entLrlui i\ro C: hun nrohrl,J,r inrohrl...t..,
conscrrlre preTrnri un jntcrcs public din puncrulde vedcrc al i.r,,
riei saual artei" . Defin(ia nu; insotirinici de o analiztr a notirrl
nici de criterii de discerniminl pracric.Aceasri carenli. alc !.,!,
cauzear merita ciutate ti analizrte.esrc l:ra indoiali rispunzil(,.:,
de intirzicrca Fran(ciin acesrdomeoiudc-a lunqul sccol;l XX.
h 1825.Victor tlugo era indignatde soarlaprecari in care r, Lj
lisate monumentelefranceze.ti ddiuea:..'l'rcbuieoprir ci([.rnul (i r,
mutileaziifaF l?irii.O lcge ar fi.tu aiuts. Si ic li'ruri Oritrnz,,,. :,
dtcp,utile dc proprit\Ite. dislru€lerca Lrnuiedillciu iltoric nu lreh, ,
permisi": ' Rinduri senlnitlcative.Vcrigi in lantul tinrpului.cle irnt.
pri,,i r.,trictiilc!du\e dr(pluluide proprielJr('xl dctrnttorilur pl
de palnmonrut\lun( de (itr( leci.lrtUrulfrtnlrl, moycn .!
Revolulicide la 1789.Dar rot cle mai lac dovadaunLrifruntoso|.L
mism: chinr insotiti dc misuri penale.o lcge nu esrcdc ajuns.O c,,
stat:lmfi astizi. Ocrotireamonunenlelor;cchi estc.inlii de lotu.
108
(:ONSACR.\REA I ISTORIC
MONU]III]NTIJI-U
ll.\ttr||rnrca ca disciplind
.\\,ri \i aitisi clasezi monumenteeunlucru.Alti mui apoi
.r l, (,rnsorviinmod fizic ii si lc restaurezi cslcoaltii trcabicare
n |,.,^ir,/.i pe ahfcl de cunostinle.E nevoiedc o practiclispccifici
,, li.(licicni specializati. arhilecti ai monumcnteloristorlcc--pe
, i,, neolul XIX a trebuilsi-i inlenteze.
\r(rsla a fost. in Frunla. opera lti Vilcl ti M6rim6c A evoca-
,l',.f \ur ar. alenturalor spccifici.inseamnia scoirtela iveali un
rh','rrl)l dc problemc gcnerale.inci actuale ti carc implici. in
r,iIk.rr lo.. sensulmonumentului isloric.Si reluim cxempluldin
\rnrrc. inci din primul s:iu lumcu. M6rim€eclaseazibiserica
\d[t Srlin. Ediliciul. a cirui bolli ern fisurali. ccrea reprralii li
,, \,,lidirri de urgcnli M€rim€enu csle arhilecl.Sprc deosebiredc
rntr;r|'i ri de istoricii anei. intrc care totusi sc numir:r- Iunctia il
cu chcstiuniprircticcii tehnicecarc lin de consfuclieli
"'filrt|||lii
{rhrrctur:L lnspcclorul lirnclioneazi ca o curca de tmnsmisicintre
rrr||lir istoricilor Si miieslria practicienilor$j sc loveste.in aceasti
l!\rIr.i. de lrci obstacolemajore.
llrrr)rll dintrc aceste cslc comun luluror lirilor europene.cu
i,l.,tr\r crcepliea Anglici:!i anume.ignoranla nlai ales
arhileclilor.
i ,.k,r depanamenluli fi comrrnali. in materie dc constnrclii
rnltr.v lc"'. De l epocaclasichincoilcc.sludirl conslrucliiloranlice
li . pirnc din formalia arhitecliklr Mai ntuh. acellia a contribuil
rllr la progresul arhcologiei Sreco_romane. Conldbutiile uoor
\,,||llkx .{i Le Ro}. Hiltorf ri Carnicr. de pildi. au dovedit policro-
rnr.rrrhitecturii anlice.in schimb. totul trebuicinvilat in domcniul
t,'ir(Ului. Situa(iaarhitecturiiromaniceesteinci 5i mai rea: accasta
,l\prcloiti ri socotitiifir:i valoarcnu doar dc practicieni-dnr chiar
'
,1. r\loriciai arlci de lalia lui Caumont.
iuirimdc sc lorefte in mod exemplirrdc acenstiine rccunoalterc
lr (ur'sLrl lurncelor sirle prin Poitou.Cralic subvenliiloratr;brite de
\r,'t ir I835 5i 1837-Dulin. arhilecluldcpanamentului Vienne'u
i\rIt)rt cu ciment flsura longitudin l:i a bollii bisericii Saint-Savin.
Lrr.i \ii-i pcse de irescclccare o impodobcsc. Aceirsli crimi. scnc
N(rirnJc lui Vi1el. cste opera ultimului arhitccl demisionar
\u fc!)rul siiu nu-mi inspirainici o incredereAre ncnoroculde ir li
109
 ISTORIC
CoNS.\(R.\RIIA\IONLIILT_TLILI)l

r,,r.i'lLr(,r dc prostSi fbrrte ignoranl". Acclali inconvenient ii h

r.,l'r,..rr'iulSainlJcan din Poitiers.undc Lcs Antiquairesdc
l \r'' itu incurajat distrugcreaunor zidalrii romanice{ic dragul
'n
, la intimplare a edificiului palcocre$tinoriginar*
', ' 'l\rrrl|irii
\l (loilca obstacol.propriu ljrnnlei: ant{tgonismuldintrc Parisir
f,,,, rtr rc. Vointa centralizabarea inspectorilor5i a Comisiei )-
Nrfrrrclor istorice ii lace si aleagi arhitcli formali la Scoalade
{,r, lrtrnx)asedjn Paris. Aceitil se lovesc dc oslilitrter. chiar de
r' dr,rr0inlirlocali"'-
lr .liriit. un obstacolmai grav: in ochii practicicnilor.a lucra in
,,{r.,'ltrlt'rc si rstaurare nu parc a oltri dcstuli satisiiclie Nu rrc
!r, .rrr:iu.nu solicitu qeniulcreator"al artisttrlui!i nici nr se Pliteltc
i*,u 1,. t.uUrou.t".cei.trul autor al silii dc lecturi dc la Biblioteca
r'il,,rri|li'r.tl tbst alcs pe baza compctenteiSi culturii snle ecleclicc.
t.nr(r ir reslaurabisericacolegiali din l\'lanlcs.CitevalLrninat tirziu.
, l,'tr'lrril.raccsteiase dilrimi S a aflatci Labrouste.ocupatcu ireburr
rrr.'i1:l,rioase.sub contractasc lucrareaunui colcg local^"
lrslcctorii trcbuiau nu doaf si se dovedlascibuDi psihologi
:r
P nr!tr dcscoperi. in mediul parizlan !i rn)nden.Pc cei'prirde
ll,n,r. !'. sau in cursul tumeelor prin pro!incie. pe cei citi!a
,urnIri gata sii 5i dediceactivilalca proiisiona'i conservirii trccu-
r'llIr Accitia mai trcbuiauii tbrrnati:ei ncbuiauirili.rt; tn istoria
i'rfr \i istoriaconstructiilor. atuncipc calc de a se na$te.inviltlli
.i r(licc la rang de nretodi prudcntasi snereni.r l\'Idrim6efi Vitel
i[ t{)\t ne\oi1i si ra\spindeasci ci insi:i rccast:i pedagogiein lipsa
rrr.r illstitutiispeci.tlizate micar. a unui curs de lstofiaafhi
sau.
r,, rrrii nredievaic. pe caYenu au rcufit sl-l impuni $colii de arlc

l. cursul secoluhli XX. studiile prcgltitoare in vedereacor-

! r\.uii iii restaurdriimonumcnteloristorice au pretins dobindircn
\rolIllenllrd a nurnefoasenoi cunostintestiinlilice $i rchnice'legate
rhr xlcs de palologiamaterialelor"'.Dar istorja arlileclurii a riilnas
hnrlxll)cnlaliLEa x rcprezentat.sc !a lcdea. un aaumajor in Ihlia \i
rr (r.ile de timbi lcrmand. unde ea a losl descor'iintegrati in
-DlVr -1. n', ., F o jr ta \./a ,r !r \d .r .ct., prxra ots.1,.,, \Li rer,rr I ' /1,\ ,/( R,,rz: re.ompinsncaE nNcrtrnd.ir Fntrh- lEntfl rrtLnii ldurcal (nruzl
. Jir . J.\,u t r .| 1 . i Itu. necr.dn. !J n(b1r .d ..
.r, t,'.!tri sculpnYi.rrhitccri !i lrJ\uri). a nerg. h Ronrasas. P.rrictione/c in
Fasr I r ( ( . r m d u r o r 4 r r :i * { cl..r ,.c t4 r r , lni n,rc rJrJ i 4t i i F\.n.en,.. \. _ , ."' L,'i.li .h.ltuilla Sur.mulul L.nr.rlul in \in.: ! r...;!ibn .n m pn\.!e Rort.
ri1"l L
r , ' t , r tr .Lr e !tr ca tr t8 l0 '
\,-',tt rdit lzro[k ilh6ti. Pans. l9l7- l) 819.(i tr )

Iu
 ALE(X)RL{PAI'I{I
]\IoNITILLTI
inlitirninlul Scolilor dc arhitecturi in Fr.rnla.accan:i irlilalrLi.
lipsit Iotdcaunadin Sctala de arte trunroase-
lDter \(ntiJ r.upr monu|lrenrel^ri,r,.rice a lr,^li(i.
speciLrliTati nu cere numai cuDostin{c poritive, istoricc.tehnL,,
mclodologice.Ea ane:Ljeazi!i o doctrinl care poate arlicuh fo.
difcrit acerte cunostinleSi pnceperi prifl modificareaobiecri\L
ii nalurii iniervenlici rhilecrurale.Noua disciplindcare s-a cor:.
tuit cu iDceperedin irnii I820. adici conscrlareamonuDlcnrl
vechi. cste in od Decesarsolid rii clr noile valori Si scn'L ,
atribuitcatuncimonu eDtuluiisloric.
AtoriiI( rest.!Lrnrii :
Ru\ktusa ltiollet-t..D t
Astfel. dczbatercansuprarestaurarii.ciue-i dezbinascpe irniir..
ri arhiteclii cDglezi inaintca altora li liDeie secolului XVIII .
giscf(c imbogiliti si hrgitn la dimensiunile scenei curop.r
Schcmrlic vorbind. se iDfrunti douii doctrinc:una din elc. ccll inr,
vcnlioni\tri. prcdomiDiiin ansanblul tifilof curopene:ccal.rltr. l
intcrlcn(idrisE. cnc prcpric mai ales Angliei. ,A.cestnnt.rgLrr.
poa(c li simbolizar de acela dinlre Viollct lc Duc 5i. r,rsp..:
Ruskrn.cej care au ip;irirl cu cea miri Drareconlingerc ii ralcrl
sau ccahlri dintre doclriDe.
In MarcaBritanic.lc neDiipolcnicii deveniscridufi.D!'prlr.
inteNenlioristilor. Wra(. o ia neagri a lui Cancr si }lilner. i ,
inlocnitdc GilbertScolt( l8l 1-1878 ). omul care.in ochii luj Ru.l
5i l\,loris. ar tebui irnpusc:rl De5i bcncliciazade o cunoir\Ier.
arhileclufii mcdievalenrDlt superioari cclci .r predeccsofului..
\\orl Du \e \imrc mli f' (in rururi/rr .i rlL'c p,'/iri c.r(.ri
numelefidelitAfi ist(nice.Bl publici in 1850A llea i, thc /t1it) ,i
rettaftttior of our dnci(nr r'l,/rr'ft..r'"dufi cc declarasein lEll fr . ,
dori si ladi culintul "rertrurare- cenzuratdin locabulrrul arhLl.
tural'l [l iti permilc chiar luxul de a crilica deDierrLrl]
Viollcclc'Duc. cu toalc ci doctrinasi proprie.suslinut:ide ilrjal
Socictalcr ecleziologiblilor.este o rcplic.i ai radicalirI acclr
Jem(F . Are'r frijrn I-:, pifmr. \ir in'er\rn. J\ufr:, nr.,J.i
IurfilorcJt(Jr.rle rirf iJF;le.ilL :t-irI e\ir. rtrl :rul',||r.,
eIe1..,,t'.
Marer Brilanie pini in anii 1890.
I1 2
Co\S.\(:RAREA\l()N!-\IL\ IULUI ISTORIC
lr( t,c parlca sa. Ruskin. urnlat de Moris. ttpifa un anh rnlcr_
' "Iii r. r' fJdrcJl.frrir rruD(i l.ir:1Pre((J(n'.\rrL ('l( con'rfirrla
' ,r t t)lici saleasupranronunlentUluiisloric.MuncAgcneraliilorne-
."ri ,,,D1eriedific'ilorpe care ni le au ldsal un caractersacru
| ,,,tr[ pc care le a ;mprimal asupralor timpul fac parle din esenta
l,{ \l(nri\ dezvoh.l aceastalcnlir dttPi o argur cntaiie personali.
l.r r.!l (l('\chisaripolezaop(innsti I unui .srii?r/ nl xrtei techi: va_
l ' ,, rrx)nunrelllclortr.culu]ui rclulth nrai putin din marearuptrrii
'r, cil
ir,"l,,sii de revolulia induslriali in corlinuitatea nleltte$ugurilor,
.r|nr o constienlrzarcpropnc sccolului XIX. Dezvoltrre studiilor
I r,rr\. Lrpermis iccsuri sccol si conceQi. pentru intiia oarir,cil-
, unic ti dc neinlocuital oric:uui evenimlnl ca 5i al oricirci
"
,,ti', 'rl.rPrrlinindlr.cutului.
('L(D.lulic: ni se interTices:i ne atingen dc nlorulncntclclrc-
, llrrlllll r\lr .r./r ,i.i r lel de dn'Pt asttpruIo,: Elc nu nc apar{in
r,,r., ,\parlinin pa e celofce le-iruedilical.in parlctllturorgerre-
rit(l,r'de oanlenicarc ne lor unna'r- Or;cc ifltervenlieasupfll
r"
i,, ..r,,r -relic\e este un sncril.siu- Violcnla impfecatiilof
r,.l!Irne impolrivarestauririiizbucncltcin a doua partea capi-
r,l,'l,rt The l.rnrpof menloD:. sc rcpcrculcaT:l in conferinlele
nlr,r!'xre rle crilicului!i isi g:iscr(c
ccoun vibrante intr o pafteI
r. al ternlenrllrll.restaurtlrc
tr,,fr .n.glcze in adcvaralul scns
r,f.',rrrri 'dislfugcrljacca ai totali pe cafe o c1t'Lclire o Potrlc
.,r1.,r". lucrul cslc o minciuni ahsoluti. P()iectul restaurtrlor
, .r, .,h\Lr . A rcstaurae imfosibil. La fel ca il feda viala unui
\l,rri\ dcnunli. poate Drai nNll decit Ruskin. ridimicia recon-
.r,r,r|r \lu a coPiei.Ele ar presupuDe putinladc a nc rc cufundain
,t',IrUlrinrpuluiclnd a fost connl'Llit ediliciuliji iclcnliUcareacom-
t,l,r.r ru Pennu
xrristul": Ruskin ri N{ods. a vrca si restaurezi un
\ru o clidire inseanni .r xlentala autcnticrtatacareii con-
"lr,1r
,rrrrk in\usi :ien\ul.S ar pdnji ci Pcnlruei destinuloriciitlri monu-
ih,Ir r\r"||. e\t( rui|lr \r J(zr!rcsur(r nrogre.i\J
{ 0 1,J.rteaceslcr.ne dim scanri ci acestrezultalpo.rteli. in re.rli_
r,rr'.!nirzial si cri cei doi c,tmpioniai anti interverfionismului prc_
,,,1rl.n/rir'rtrclinerea morunrcntclor ii admit ca ele si fie coDsoli-
,1,,r' .Lr condili ca accastasi se faci intr-un nlod invizibil" Dc
lil,r ,rlrirnsig0nli cu care ci condamni festaumrc se explici prin
I t,l
 AI-EGORIA
PATRIl!10NITJL
I II
crcdrnlaDecondilionatri in perenilaleaarhilecluriica afti. de uf(1, ,
lroclamarea dogmarici a unei n€ces^re.alhitecluri istoice..
Ruskin. :i a nui r?riral neccsar.la Morlis. pcnlru acenadin ul
monumenlcie vcch; fac -parte din nrobilierul vielii nornre
Ilecare7i ^ . Cuvintul cste frumos.EI dcscmncazibine precarirl
cllc le InscreaTain marea inlanluire lcmporali 5i le situeaza
opo/itiecu obie{reledc mu/ru. pc J..etr\iptJr (u cd,ti(iitepri
lulur.jl,ernalL\a torced(eld\ir,l ), .it irri rprn(Jcctr., de\lrl
ln trner tru.l,r/r. do(lrinJ.r I,rJutr\rfe\lrLrr-ii \int oonr_
d( ilguri,lur Vrollelle-ljuL.P^mrnd,tr.l....rierrt(.atea\uf-" ..
tur subicctii de la inrervcntiileasuprantonumenlclorfranc;7c. ..
ulu si conpuDenr imagiDea operci sille care o opune.punc] ,
punct.accleiaa lui -oRuskin.De mai binc de uDrecol.conrriiutir
Viullcl.l( D c c.re in eenrr:rtlL.Ju..1IJ n Jrfinrtre c.teor:
Di(tiuti tirc ll siir: A restuura un ediliciu.inseanni aI rca.l.,
irtr-o starcconpleti carepoa(esi nici nu Ii exislarIa vreuDnrorrL:
dat ". ti la o concep(ie"ideali- a rnonumcDtetor isrorice.care iJr1.
meiazi ln pracricdun inrervcntionisnlmilirant ltl cirui arbirr
rl(rcnI ,,f\ul|Un.J lie d(nun{Jl frtlJ.r S.,ri(,1
In\e rJrdr cJr(Jr.
lcrnnnr-l/nrnd. ll(\el( jJr .Jl( tr N,,r,( Darn(Jin purl
'lrn^(
l.r :rrnle ( h:'pellc.\culp|l|lil(jdi.kr..e \.r|| Inurilar<
coplr. rccon\liluirilc fanrezisteale casleluluidin pierrefonds.
'nloculr\
rc!,,
sliluirildconpoziteale pirtilor superio.rre alc biscriciiSainrSe|r ,l
din ToLrlouse.
Alesr porlrct caricaruraltrebuie totuii cnorrpat. fic !i num,
rcfl.rsir)rlr-l
in J,,nrc\rrlinretecrJ.rJ
:,t..p,\ \i -.-rri,.,;nd..t!1-
ilegrdt'r( in . rre v cisea dl|lrhi rn I-rJnt,rc(r .Jr marLp. -
moDuntenlclorincriminate.Mai rrcbuie rlnintire si rcxrelein car,
Viollcl-le Duc dcscrie diversilareacdificiil(n.rctigioasedin secolL
XIII.'1oatcnisculedin acetaiiprincipiu. Dr.rrc lirmilieundcfieci]].
membruposedi rlrtusi"un caracterde originllirare disdncri.-in crr
''se srm(enr-inaartistuhi. se recunoastcitldi\ idualitarea .!.]
s Nu rr,
buie ignorarc interesulsiu pcnrru ist()riatchnicilor si sanricrel,,
mctodclcsab de ancherdtr rnir. nici rc,lulpc care.prinrrcprimii. I .
a(ribuir rclelcelor fotogralice 5i nici lelut in car. a 5tiui. inanr.
timpuluj s5u. si pun:i Ia adhpostsculprurilcprea fl?site sau Dr..
rrrlL'njnlsrcalc t. rd(lof. P( iin.r.,a.r.leJ. L. C,o,le;k, , a;
lonrl( h re cJ Pienefund..ilin cur( r..rnrr.rrrn-,c.e-. Jc..it
-.
114
ISTORIC
l\r()NUNIENIIILUI
CONSACRARIIA
,," ,,r. ruinate- a fbstpcntruViollet-le-Duc ocaziaunui divcrlisnrent:
',"',L.' ju.ar:c . d(nrin\.ide Arrurul(Irrn.e. ne uptrrrr/i crr'1
,',rrrt).fea -'Disncvland -uilor
lrcbuie mai ales sir ne intrcbim asupra scnsului real nl
,, .r.rririlor "agresile sar "isloriciTanle ale lui Viollet_le-Duc.
1,,1\IL' pusein cl'identepreocupirilc care-l conducla intervenliile
(,)fccliYc5i pe care M6rimdc era deprne de a le puteaiDrtrgtnr
'1,.
l.l lrllpul anilor 18.10. Leclura lucririi saleEtttretiet$ sur I archit('
r,,, irrali ca incompurubilul desenatoral antichititilof romanc.
format de &rr-r d d tiqttitis a.l lu; Arcissc dc
"'ill.vrlisrui
r .,,,rnont.finrl cunoscilor al Renalteriiittrlicnei; a dedicul a doll:I
prczentuluili ciutirii unel
tL,rrf r carierei salc unui p.uiu llsLrPra
arhiteclun moderne.Contrar iPotezelorcontirLtislcale lui
'1u'|.tice
Itr\l,rn :i Moris. dar confolnr proprici sale abofdiri structuraleI
,.,r,irci.aceastilarhilccturi se vt| nallc. credeel. dintr o rupturi ELl
tr \x prezentasub fonna un(i sistcm inedii: monumcntclevechi.
||r.rr()fca1eunor si\tenreistoriccpcrimate.prczind intere\ul esenli.tl
\acanl. Accst lrtcut pe carc- dupi Ruskin 5i
'l, x i marca locul
tl,trris. ne rcline datofia de a-l pisira \iu. este fiort iremediabil.
I r,.rr.|sul lui Viollet-le-Ducrc\tauralorulse explici prin constttlirrci
\'iollct le Duc are noslalgiaviitorului $i nu pe cea I trecululur'
\((rsti obsesieerplici indsprireapfogresi\i a demeNului siu dc
r.\rlurare. in care poalc nu au fo\t indeajunssubliniute anunrite
Jh.||\me. asociatein mod curios unui spirit de avangardd.Astfel.
\r'llclisi ?nsuse$te analiTclest rctrrfrlealc lui Caumonl\i cstc'nl
primi; carc subliniaziimpo(anfadimensiunik
t'lr\. unul dintrc
i,u raleii economiceale arhitecturii-ToIuSi,atuncicind se ocupiidc
rr\trurarea reald a Lrnoredificii mcdicvale.notiuneadc structur:iil
,,rrlrce la regisirea aceleiasiirtiludini idealine care vegheaseh
'i.\ruurArile dcsenatede antic ri monuinentelorclasice5r pe care
l(.(,rnrinuau restituirile- Scolii dc arte tiumoasc Prin reconstttulrca
nlor lip. el i:i oferea o uncahi didactica cc restituia obiecluhl
r.\trurat o uloare islorici. dar nu $i istoricitalcalui La fel. brulali_
t,rl(t| inlenentiilor sale linc adese de lirplul cd. absorbit dc prc'
,\ rprinlc iale didactice.cl linde si uite distanlaconstituti!i a nonu-
rknrului istoric.Un cdificiu nu de!ine 'islonc decit cu condilia de
,r lr pcrceputca aparlinindin acelaritimp la doui lumi: unaprczentii
I t5
 A]-EGOR]A
PAIRIMONIIN,UI ( oNS;\(llilRllA N1ONU LL''IISTORIC
NlENTll

si nemijlocil accesibili, ccalahiitrecuri si imposibil dc insusit.\ , ,t.,.(nrscrvarerSi reslaurarca.Iineii arhilccli af lrebui lrim;ti in
"',
11consacrataccsleinecesaij contrientiziri .induri a ciror !i\ir. . , \," 1,,,rsr cum sinl tfimiii LaRoma'
arali cir ea nu dcveniseinci o obitDlinti mcDltr]i in epoci". Cl, l,ir(li;d.r unor tbrmulc nu lrchuietollrii si ne inlcle Acordullian
Viollefle-Duc irsusi aduce adcseadovezi in acest sens.in !r ,, ,,1,r (u rk)ziliitcru\kinieneestclimital Penlrufrancczi monumenlcle
arati lbarte
expcriertei sale. Astfel. de piklii. in avcrlisDrentutpc c. , ' i,, rl| l;cbuic arin\e sint putin numeroa\eVictor Hugo
adrcscazaL inspectorilorde dioccz:1ir l87l: Ar li puerit si r.l,r., r"," ,., rrri,,frtul(r \( on\lrtur(.Lfim|^lr,\' Jrn ireiorir "'(ror
ducen lintr-o reslaurare] o dispuncre eminarncntevicioasi 1i prirr
rmb'rrrnrri u oruLlrF
' ', 'h lr.rn l( | I' Jin r'rr'uu nicfLlJI 'r
asenrencajudecat, dc vabarc punc in acelaii limp snb scrj I'i' ri$.ir. in Fr.lnla.un monumenti\bnc nu estcconccpulrucrca o
intrebirii atit notiunca de moDumcnr istoric. care de\i|. ,"r,.r nrei ca o lelicli cnrc \e adrcse.Yinremorieiaitctive El este
abstractiune. cit !i noliuneade resraurarc. care nu mai line seanrr r'n,r ,k l,)irtcun obicct delcmr;nntistoric ii npt penru a fi analzal
autenticitalcaobiectuluircstaurar \i nunui apoi ulr obiecidc art.LUn poslulat dc neginditpen
','rr{,.r1-
r,,. l{r\kin. iubr'nlindein genef.rlabofdareaiiancezi: rcstaurarea estc
Fronkt i Atlslin ,, .,l.,lr.tl:rlri.obligitorie. a con\crlirii: necesard. ea trcbuie5i poale ti
trl l., ilf rrceuslt;co chcsliuncde metodasi de priccpefe'
,{ituri de portiile radicalcale kri Viollcl le Duc. ariru.tin.irnl lr.huic- \DuD. Hu!:o.ca lucririle st fie iicure cu grijii cu 5trmii
"l-lebuic s'r adoptemun
mar nu ntati a lui Vilet 5i l\4Enmfe.ca si a majonririicontcnporlrl ., ',, ,'rr':lieent,r".Vi_l.resle si rai precis:
lor liancezi care panicipi la apirarca monumcnlclorinofic... f., t{ni | (ld \;dcrc e\clusn. lrcbuie si renunldm Ia once idce actuali ri
aprypiaride aceeaa cngleziloradunatiin jurul lui Ruskinsi \loni. .,rrrrrrrrtinrpulin carc triim. penfu a de\cni conlcmporanr cu monu'
lnci din primul sdu turneuin Vcsl. \'l6rimEc noreazi in tccil ir'rtul rt curc il re\l.rurim. cu anistii carc I aD constuxrt cu oamenti
.u rirnplulSrin,J,"n dinPoiri.r. r<sllur"r.:unrur e.rrindi. .,,'f I r;r locuir'l'rebuie \:r eunoallcn1prolundloale proccdeeleartei'
stituit dupaitfad;tiaanticarilor: As li \rut ca roua resranmrc\r l (n,l,,rr in pfincip lclc salecpoci. ci si in cutaresau cu(arepenoada
li Jdauprtrumr..la c.., (e rirnfrl L J lu.dt. ,i \' tr m.utlrl ru..rrui sccol. in vr!.tn t.\fttbilitii tlu'n tub|ie a un?i itllregt
(urilirr \i con\uliddrelr L,re\" locun./,Ju le dr fn,r J.1,pe.. " t,t t,1 1 th ,t l m d u 'r y'1 ' u t''.i tt
t ', , t . t i t h - t t I t , f t i 'i h . .!t'tr tIr I"'
lencuial, noui !i aceastacstc o gresealAgralii_cici cra imponlnl . r i t .l l r ti r \l Pti i 5 1 ' o tt\tttn ctt\t\'1 '
'. t ' r h t \ t t t i \ '1 t 1 i . tt l 't;tttI
sc consere cu rciisiozirateinliri5area \cchc a zidiriilor cnrc ilu i, . r,' .. o'::ie r. tt',- punrrernrobl(mrirrrr(nli(irrlri e'l'ri
"i"r ''inr ru'rr lur \i (urc'
rcpamteina;nlc in mai nultc rinduri". A rcduceIa un nrict mirr r ,. r,nrrrrircLrrurr))onrrnr(nr Ji.in:'rrlrririrr(r 'i
interlcntia arhitecruluireparatorrre pentru cl raloar.ede princil. !.rr!'\euli m.ri litziu. nu coincidecu aulcnticilalca Iui istorici 5i
de ficcare data cind narea monumentuluio pcmrire. i\J€rimIc , r,l*,1,'!icil Se poate inlr adrlir tircc ab$aclie dc epocal N{etoda
reamintettefira incclare lui Viollcl le-Duc ca :i ill()r inrerloc , riri de rcconstituirese poatetranspuncde l:t domeniulStiinlclor
"itrr
Este dc aitfel 5i singuruJmijloc dc a le conscr! nronumcnt.t ,lrrrxlc l.I cel al .rdci] Acclte I'ntcbiri nu sint abordac Poslulind
u.rlirate e.. nttirl.: p" nr \t(lur H.leoJp3r.li.eeJ.,f, t"",rl'rlil:rrerunci re\(auriri lidele 5i a unei copii pc careperfecliunea
'.roriccla monumente
prjvitor care-*imbirrinitc sau muril:tc. au primll , 1",, r.'.c Ac nedeoschit.liancezii inalt:rla rans de adcvtunnnciuM
la timp sau de la oameni o anurnefrumusete si carc sub nici L ,l llll(irlii dc ltuskin li N{onis !i dezviluie pDvilegiul pe care ei.il
pretextnu trcbuieatinsepcntru c?iesronpirile plod sc dc limp ii , r,,r,lJ ralolrlor m.nrofiei istoficc' in rapon cu cele ale mclnoner
oanrenrau rmpo(anti penlru istorie ii uncori pentru arti. A le r,l il,1|l!. si alc fblosirii pioa\e in acel !i spirit- in tinp ce Lnticii cu
,ulidir.a lr rmDiedica .a nr,r...i.rtarol cc n( prterr t,.nnrr( \ r{ rrrr.Ilir numitc refoiosin ale cdificiilor vechi.frarcezii tind' mar
rccomanddti c1 un re\pect pc ctue il conpari cu cel daloral hr L ;1,ri.rhri (lccil englezii. sil tirvorizezomuzeificarca rnorunrentelor
tc lor de familic Si le aratafraDcezilorcrcmplul englcz: pcnlrr r.,r,ir,c Vilci Lezt;ri llri reticcnlebgica acestei'rtitudinialuncicind

116 1t1
 AI I]GORIAPATRII{ONII'LL
I I5ToRIC
rcgreti cii catcdlrlelc noasre conlinuA si scrveascacultulLrj.
''tolu,inl (.re un
!en d( \andrtisr t(jrr.N n(,r,ntite. n.L,b.e^..
ruin(Ji \i ,iererrurcJ,,J rproap( lir tcl (.. n (l(\.r.lrrc hrull ! ...
A(eJ,ri nJlilri ., xtitudinrlur,i (n||rpojt:,rncllteto, rrre . , ,,
fmr u \4a r BrilJnii in rrJte c Je rc\rrurrrr.DU r,e decrlo ,1 ,
gencrrli Am clutrt sa r(pere,/ripun rdealu:ilenJint(.Am n. l
rnrr.i.lin\c\(epriile\r l'r/rrrilct ni|lr A(l c\i.r,,r in \nptrdfi .
lui Vioilet lc Duc. cum o arari de atrtcl ercmplut lui c_ Scoft.
paftizanilorsii eclcriologisti.La lel. in Fftrnta.MonlatembeltI . I
\ingurr rpdri i, rJiolos,c ,cri?j;\/r |
in prgrnr cu Jf
ru\lini(n('. \r,llel-L-Duc. pe crr( Ru.r,rn.r iom. nu r: o,-
n(ioo(r,,red(r-l \urbr de rru.-u Je J tdr.cr(Jirr . a fn.r'_l
public-cu subrililale.
dc an miri arhi(ec{i cnglezi,,intimp ce l\It,,,
era laxat de fetilism ii lrar in zeflcnea fdri rncDajamcnie de cLtr,,
riall"rl,Jd. 1., llt. B il,l,i . In mod umotog.< .orreaurt-rr ,
ql(\indrii Il8 rDrnie l8<t ) LJeWrll,i I
M,rr , (:,tre l/r,r,/.
lo.l"irnedrnr rrflLIu'ifl publi. u de &1ft $tht.tt, t tn,,.
/,/,/ ..Jr ft\lJuflril( lur \iollet le-bLr.uu to\r,jnrlr/Jtesr (ri.l
Jlri \rurarc rn(.1,lin lx.ll. dc Didron in rt(.rt(.l/,,,,L..,/
alogr./res.cu mult inainreca r\naroleFrance' s:i {e ocupede ace.,.
Nu riminc mai putin a{le\'ararci doctfina lui Rusiin s a ni.. ,,
ri.a inflorit in Anglia. ru in alri parte.!i cii Fra0(a.in nasura in .. :,
r$rProIcJamonumenlcle.urma in cea mai Dtarcpartc preceptele ,
Viollet lc Duc. Cu,n ii Ruskin insusi a iDtctcsn",dcirinul ace,r
anlagonismdocuinrl cr.r prcvjzibiLCe pulea face reTasenrimerl.,,
a liisirii pftrdi imblrrinirii ($i pieiii). cu conrplexetesale fires( ,
ce pivetle consolidarea.imporriva proieclului raional;sl
spec@clar al arhireclilor si isroricibr inlervcnlionisti? Eur,,
intreagi era Sata sii adere la ideilc lui Vjollct,le-Duc. Ace.. ,
intilneaumai ales aspira(iileistoricislcale rcrit.uralorilorlbrmar
r:lril(Je limb Scrm.)r .r rte hu"olter(entrul(
Sinteze
Ori(e domeniurl cunorrsrenr pe c:rledr.u se idr(tilur pre
rfrr|..r conc(plelor.denre|\urilor.i prni(cl(.1,,r
,rle. Dr\rft.,
t1 8
}IONI]T!E^'TL:LLTI
CONS,\CRAREA
r, ,r! rtr ale conscrlifii $i reslaurariimonum.nrekrrrsloncc nu au
t r .\Lcptie. Dupi opcfa lbndatoarea primei Sencralii.a urmat.]a
',r
t,r.rrrlsccoluhi.o r€llcclicsecund:r. crilici li complcxi
ttttrolo de Ruskhti Violk! le'Duc
In lJ din ultimul sttn itl secoluluiXTX- hcgcnroniadoclrinei lui
\r,,ll.r lc Duc inccpe si fie zdruncinali dc un demcrs mai
1,,r,(h:rl()r.mai nuanlat$i chiar mai bine n bnnat. d.rlonti progre'
l,'r :rheologici Si istofiei arlci. Aceasli onentareI lrccul rn prac
-
r' ,r rret. inlr un mod tlnonim li aprcapcpe rscuns A rost totulr
,1,l|!rrr'i.pusi in opedi\ii tlpiraii cu stdllucirede un om a cdrui operi
( inrillo Boito'''( lE35-1911)estcurrl din acci :rrhitecliiulieni
i'.. .r 5i Gio\annoni pcntru generaliarrm:rloarc.datoreaziorigi
'
Irlrr.rlcr operei ri iduilor lor unei lbmatii firr:i cgal ir Frania si in
tr',rt,rihlcacelorlalte1iri. Inginer.arhitecrli isloric il anei- compe-
r, rtclc saleii pernil si sc sitDezela articulatiaa doutrlumi dcvcnite
.rr,,'rrc:lumeiartci. trecuti si Prtzentd.lrmca rnodernititii tehnice'
lr ltalia, ca 5j in alte pi4i. principijlc lui Viollci leDuc
firt' iiserd maiorilatea afilor restaudri. in specillLla Floren(a_
r, rrrrrusi NeaoolcundeRuskin si Morris lc atacrse[ in mod direcl
t ,'rrtnuriatcu'accstcdoualdoclrine antasonice.tsoito inprumutit ce
, .r,ri bur din fiecare pcntru a extragc.in scrierilc sale. o sinlcd
.rl,rrh pe care.de ahlcl. nu o Yalplica intotde:lunlin propriile sale
ll,,ilo a ajuns si lbrmulezeun ansambludc dircctivepentru
,,,"'"rta-'a .:i reslirllrlrcamon mcntelorisloricc"' cu ocazia a
rr.r L,rngreseinlernalionale ate inginefilor.rcunite h Milano li
l("'|t' intre 1879!i 1886.Aceslcaau fost inlcgratein lcgca itali
rrrr ,lin 1909.G. Ciovannonifacc referifesi aderl la ele firi rez-
,rrr,cnrd. in 1931. face biianlul "restaurlrii il lierc a Inonu-
trr-rrclor in Italia r'n cltdrul Conferintei dc la Atena- Clu toate
i.r.r. demersuldialectical lui Iloito nu se dezv;Iluicnicdiefimai
l,l|n .! in eseulscris:iub ibrmi de dialog. 'Conservarc o restau
119
 AI.F,CORL\
PAIRIMONILILUI UI IS,I.ORI(:
CO]\SACR\RE\IIONIII\IENTL'I

mre . care a aparul in culegercas Qrr.r/irrti pmrittu di l,.llL , t,,,r " r,ri\uc Ll! ninil< origin.'lq-rle'Jrtrciulrrilrrtre unerpunefi
in l8c):1. . r. ct irinJ lr Inulrinlc 'triliiri: Inireriale
'" 'i., 'n-t.|l'.,* de accler alc monumcntuluioriginar'
Aici, alrloruldi nltcmltiv cuvintullir doi praclicieni: urrulirl, 'rrt.rrrr.culJare diltrili
in'.rrprir
ideile lui Viollet-le-l)uc. pe care il inlocri 5i citcazi in rnai .l ,r,,r''r.r rr( oJrtrlerc\lauri,le3 un'! 'r 'cnrrre\rmholi((
rinduri. iar ccl:ilalt. alk ?go-ul lui Boi(). le crilici slLuindu\ i" .,,"',i ,""aiirrt, 'r darelr i'rret\.rrlrrlor' Jrlr/rre' lo('rl; \i in
argumenleimprumutatcdc h Ru\kin 5i l\'lorris (alc ciiror nunr, , l',',.,. :r infonnariilor neccsare ri. in special ir lbtogtafiilor
,t,r,rrrelor taze tlc operatii. conservarca i apropicrer Donumenlu
sinl Drerlionak).Boito conslruielreprogrc\i! propria sa docrrin.,i "
r,,' .' ,r'ror pi(i pc care feslaurare lc a inlocuit
Concepl;a sa d€ conscrvare a r))onurnenrelor.londrLtli 11 ,lr aitd oarlc. Boito nu fectrnoaitenumai cii oricc intervcnlie
.6.rprr rlnJ Tr n n l l m cn l l fe b d r ' 'a l l c n c'e 'd l m ( n l e
noFunc de alrlcnlicitate. o daloreaztrlui Ruskin Si Morfi\ \,' . 'l , r r , ( t L I r l i
trehuicsii pistrim doaf patinaedificiilorantice.ci rl rdausl ,i.:,.,.,,, ,,,,,."'i dc ,rtul. r(hnr(il( :i ,re.tcrueurrl.: d,n epl.'r in
,.,', ., iost intrcprinsi El deplingc.pe lingi 'ceasta modul idcntic
succesi\ccu carelc- iDcircailinlpul: aderiratestratificiri..,.:
d'!cf\( \r propunt' rrci Ll(
panbilc cu aceleaalc scoanejlcrcltre.pe carc Viollet-lcDrL, 'l' r'.,r.'r..,ptrriru "nrrn.nr.tu, ihnrLl3rL 'ipuri
Inor'l
osiDde5rcliri scrupul. La fel. rcspeclul aulcnlicirdtii rrcbui.. I'r, iuni srilrrl.r \ir.l.r cdrli(irlor PrnIJ
''"nrie urhu'}bgiit crre si aibi in
rcc ze coDceptia falcontologisti . dlrp.i carc Viollet reconsoLr ur|r.lt din Antichitatc. o feslirurire
piirljledispiruterle cdilicijlor,si inci si mai mull tipologias( l r. inrintc de lo:rtc eriaclilrtcaftiinlifici ii. in caz clercconslr
',,lt
lici. rceastaslirsiDd.irr polida anumilor decl:rraiiiconlrirrc.prif . r,r[. .()nsiderilnulnai masasi volumul. lisind cumvain alb trat|rc't
facc si nu fic rccunosculcaracterulsingularai ficcr'irui|),irl nrr,rl.tclor si ir omamentalici lor: pcntru monunlentelcgollce o
,, i',r'r.ircp;r,rrar,,i crre 'J 'ndtePrr(lonul mJrrle' :^upra'(h(lL
r,r,",.,'riurii r ((hrr.i.rrur'lr'ind pr.rdrder<n^r:rrrr r'\tur lrrtpulul
Dxr imprcuni cu \/ioller-le-Duc.inpotri\a lui Ruskirl
Morf)s.Boiro susliDeprioritalea pre^ntului fati dc trcc0t\i rfrrr i.','i,',,*i ii decorul)rin siinit. pcntru nonunrentclcclasiccli
legiliDrilatea renauririi.Desigur.aceasta nu leprezintddccirulrlr . t',,,,u.. o restaLrr'.rre alii care s'r dn' serDlrtde editcii in
'1fii(1
solrtic. I nu trcbuic pfucticali decit ll| .rr,?r?r.r.cind lorle r:.
hltc rnijloacede sal\'girfLiare (inlretinere. consolidarc.rcp ratii r. ( {r'rflei< \lc rrlrentcrtrte. J.: r(r:rrhl(r illl(l'Jlrlrll"l d' \til
expuscvcdefii) au csLrirtAtunci- e \e do!edestencc'csrul I t,u rcrrr.i' lur Borru'l nrrnrb)/ili I(:r''rl'ir;r.J d;{i
',.r',,".'Lii un ansainblLr dc reguli care rtr Ibit modulaterr
indispcnsabilul complemental unei conscr\iri al circi pfo!.. I:l a enu;l.rl
'.,'t,trart
insofi nu poale exista l:far ea
',lrr.' c:r urri:rre a distruscrilof cruzate de conflictelc armalc'
Atinnarca coeziunii cclor doui Doliuni.pc care Ru(kif , rru,l|linclcu primul rizboi mondial.ri oda6 cu c\olulia rchnicilor
MorTisle consideru incoinpatibile si pe cafeViollct le-Duclc . . .,u'.r'rr,:rivc.dar clrc rimin valabilein c\enti
dca sinonirnc.conduccla o conceplicco|nplexidcsprcfe\trur.r
Ccr nrai marcdificuitatccoDstiin a ili intii si eraluezicu jn\r. ,
necc!rlateasau oportunitatcaintenenlici. sa o localilezi. .. \t,,i\ Ritgl: o ro]ltibttlicintt,li
detcrmini natura si inrporlanta.Odrti recuno\cut pfin.il l
reslaur:irii. ea trcbuie \i lii cisli.ee legilinilatea Pcnlrlr lcer.r t ) ,)p.ri de rcileclie mai ambilioasr.cu prilire l ansamblulati'
trebuic !i este sulicienl ca ea si lle fecurosculadrept cc0.tce e. hr|,,,|,;r \i conduilelorlcgate d0 noliuneadc nn)nunlcntisbnc ir
Camclcrulraporlal.irccjdenlal, orlopedical lucririi trcbuiclnrf..,r t,"r rnrplinitarla nrceputuisecolului XX dc marelc istoric dc al1il
in nrod iii{i$. Nu lrcbuie in nici uD o.rz si lrcacri drepl ori!if. ,, ;\lois Ricql (1858 I905)" Acest.r cra prcgihtpentruun ast
'*/ de jurist fibsol si istoricii prin
Nerutcnticilatea pirlii festauratc lrebuie si poati fi dcosei. , l, I ,l ,iernerspri-ntripla sa forma(ic

120 l zl
 r\LEGORIP.\TRL\
toN]I I-('I col\s \cR\REA \lo\t \IE\-ILl-L l ISlORIC

expcienl.l concrcti pe c re i dobiDdiro in caljllrtcde con\e.\. ,. ', ,1,rI rdrcs scnsibilitarlii-luluror. siric vxlabiliipcntrutoti []ri
'- .,,',, nentioncari nuDelelui Ruskh E\tc clnr' totuli'
rrl.:"r
In 1902.Ricgl a fosr nunlir prc5edintetc "i,
, ,', ,'... ., dc \dhim( (are \rr\.rlr in nri\$lr rrro'rumtnltlor
Conxsieirui.,.
Donumentclorisrcriceii insircinal si schilczeo noui le!1. I , , n i r '. ' D l o J r i r . r l . l ll :e ftr ( o Jl t( u n r o Jl l e i e r xl ^ Jr e ' r u 'u n u l l a
pentm conscrvarcirnonumenlclo. un an mai rirTiu .rpire.r_ir I ri, r.,r. iDsi senrnilicaliator elttetb']rtediferiti: Ru\kin llxlilcxzi
dc introducerc la acc:ite mdsuri juridice. ,.'r /r,, , ,, erici si cauli si inlpuni conccntiasu moralda\upla monu
DenkDnlkt!1t!^ \Lc Cult" t odcrne/.!,,o/rrrr.,..,r ). Acesr i'" ur,'trrrLrllcisocietili pc cdreprcpriile lendi(c o antreneaz'rn scns
-,,r",
opuscul estc o lu1rlarede lemelic. Et nrobitizcazi inir. . pleaci!.dmpotrili. dc li o conslLr(rrL" Privrfea]|u asupru
". , lirrll vrloarer de
cunoastcre sr erpcfrenlialc rsroriculuide artl ti ale conscr\., cn: alra:islorici. nu normaii\':-L
--,,,.,i'-iiai'.iiir" o
lui de rizeupentrua i lcprindeo xnalizr:r crtica noliuJr ,, ln,,! ir tnonumcnluluiinodc nu esle pentruel un legimlnt cr
se prcznrli ol'ictri'
nronumcnlisloric.Acesranu estcabordrrdorr inrr o opriclifr ,.'r,,.,i,: tlnaut nc,-jto.it in carc ace^sti Yalo0re
sionali. cr aceea u lui Boilo. l\'tonumentlrlisroric csie trui. :,.;;;,,,i,,.,i ; ;" sleoferii aproplierii nasclor (Mrrrsr'rr) sed(c(ia
va
obiecl social si lilo\olic. In\eslign(iasen:rlui sau sen!L: *,,,"., 1'. careo erercitii nsupraacesloralasi si se prcvadi ca cir
alribuite dc socieralemonunenrLrhti inoflc permite e.r si|: , tr ,,,l,',ric!idominanli a monurnentului istoric in secolul XX
intemcierca unci practici.Dc undc dublul dcnrersjst()ic si r ,, \ ,l,ftrrcatcgorie(ce3?ttfurls\ti,Jte) nu e mai pulin bogali ii
.r,r,,, ,in.,r.i J((ri nrirna inrr rd.r I'r. rlrturidcttir'\(rnd<nld--\:rroJ
Cel djDlii Itjcsi \tabilcrretird ambiguilare di\rincriape cr.r. ,, ,. .'i.'tt.n'.ef 'f. n rir(\lIi t loJr( '|t' lolo'rrrrri 'r lirri
'nr:trerialc
'..fJd( de utilizarc pfaclici a rn)numcntclor'
irn incclcAt s-o dczvoit intfe monllDrenlsi ntonumcDtulistor , , ,r. ,,'",iiriif"
cdrui apnfilic o silLleazi.in uircla ri uri. in Italil sccol tui X\ I I r' ,,',.,i'.i'i"t*ra t,-"-cntulri fiiri cdlificrti\ ' pcntn Riegl acca\ti
ci
e\tc si ccl dintii clfe definctremonumenlulisroficprin \.rlor;1. ,.1,,.,'. .|c iolosinli eslc inerentaoricirui nr()Dumentisloric fie
carc accslira lbst l)rvestirdo-ir luDgnljsronei. ii intocnretle iJj\ functiuDilc strivechi tic cI
,r , r,.r\lrrl rolul menorial originar ii 'ru
dc tblosinlii
tlrrul si i stabilesrcnomcncl.itura ,",,1,i ,,f,"f. noi. irclusi! mlzcogr'tfice Lipsa \alofii
Anrlil sa este \rructurariipc orroziliadiDlrc doui c.[csor i.r, ,,,rcriul carc dislingenonunrentuldc ruinelearhcologrce 'r
pre!
\,,1^n.I n\.le z,.e .lr.cnrrr-,,iar. r t ,.,,,,,.,,f,'"." eslccsentiilmenl.istorici fi dc o ruiDl al carei
de trccut lii inplici memofii_Celclalrc.numite dc .collenrporu,, ,,' ,',". .*"'i.,it."" rlrrrrr.hinr' Cir pr:tr'ri '"1'"1c3 de 'rtri'
c- r{Lr
lJt. l(;, {.r",r./,r.,,r/,. irlrrfri pre/( tulrl ir,, l,',l..Lornp,.n( In J"u:, (rrie'rrir' Prirrr'rcrlilxrr5
4,1:rer\rruLluri duale (^rL,ou1Jedr\rirhli:, n( (art (r J ,,,,' . r lil.ti. p'i*" artisriiii vcchi r:imasi scn\i
acc'!'sibilii
\ululr( \i( nourrre N' r/'' t'
hrat-o dnl bcl$ug.dinfe ! k)n peniru iqrorieii isroriaal1eipc l, u*.l.ni. \ -.alici
Jotr:r.r)urnrr.r '
piie ti valod de ail pc de alta"'.Dar Riegl nu s-r oprit rici El a '"r,,.,',i
.', ';; if iirr.ar(J ne'JrcrJrd r clorr rrr
frna\Prri 'i "pc
dcscrissi inscrisde indati prinrre val()ril.-de rcuremorarcuna D,, ";.;; o atrtudinemiienari carc atribLlienoului o incontcrtn
'"u '.',lin,, ce
pc carc o rdle aparindin a douajumilhre a liecolLrlui XIX si pc , t,rt,r\lD.fiorilatel\upru vcchiuluil. l ln ochii multirnii nunlir
o numellc vitloarcLievechilne Accastaline dc \irsta jlronumLl ."i t'"n'n. "' Aceasti viLloareenc cu atit mai
:;i. ;ii,' .i il,
lui $i de u nele pe curerimpul nu incctcazisi i lc jmpriDre:astftl *r"'e'rnri cu cit. in ciudaunilersalililiipc careRiegl i o atribtrre'
ji.i\'\re r(.i.muta ir
're r!fl.. pri rr-urrsrnrr.rcnr
..r.rs ercr i,i,.' i",r,,rafi U".i dreptxie.ca ru a f;51 niciodat'rpusd r'n e\i
lrarzitivilillea crealijlor omcDeiri al cauor sfirfil estc dcglad!l ". .tr cl.rril.J(iruirrrellri
'h nr.,rri.rde.errrrr.tlJ
rDevilabili ce r:imiDc.cu ro.le acestea.singurn Doasrricel1irudl i",,iiza rLrinicsr dezviluieaiadafexiscntelesimuitaneli cor
Spredeoscbirede valoareaislorici ce dcpindede cunoaltcre.rcc r. |.r|l(lorii cu carcl fost incircat nronumcntul istoricde a lurguL
llloni de vechimecsre inediat pcrcepribildt cirre ficc r.. Eir .,,,,r"tut.in mod logic. valoarea de \cchirne' ceii mai rectnla'

122
 ALE(N)RI.\P.{TRINION
Itn-LTI
excludc\alo rende noutalcnui amenintindsi \aloa.eadc lolosir .
\aloareaistoricJ"D:lr \'aloarcade folosind sc imporri\e5tefoafl. . I
sea\alorii dc aAi relativeSi \alorii istorice Accsteconfl;cre.scirI ,
dejade Bo;lo iD domeniulrestaurifuii. se manitcsdsi de indari c. .
rorba de refolosirccu ti. in plat mai general.odati cu clasarearrr,
mcnlehr istoricc.Riegl arati ci cle loiufi nu sint de ne.eTol\i
dcpind,de fapt.dc comproDisur.ncgociabilein fiecarccazparlr! .,'
in limc(ie de starcanroDumeDtulDi ii de conrexrulsocialsi culrL]l..
carc cl se prezinti ADtljza axiologici a istoricuhi vicncz intenx ..
o conccplie ne-dognuliciiti relativisl.d monumentuluiistui..
annoniccu relativismulpc care I a introdusin studiiledc isloil I
ln$ D( ndenN Dotk fttlkkltut nu propune doar o urrf ,
citici penlru udnrinistratorti rcstaurator.B\,aluindpondereas!r ,
ticii a monumcnluluiistor'ic.lucrareao prezinli crpe o problerl
societitii. o cheie intrcbirilor pfivitoare la devenireasociclu
modeme.lnstiluli in numclc c'iireia|orbe:tc ii interice lui R,
to.muliri foaric prccire $i explicitc.Et nu poate.mai ules.si aT.,
cd. inlr o societalcin trlnTilie ca cca in care taicne. \aloare.
vcchime tinde sd rscdieze cpalilrLsocial care cra ocupat in il
tradifonnl de rcligic. Ioturi accstac sensuldar culintuhi cu
titlul lucdrii :alc.
Pcnlru ce lcestc prcl:icirorii e\tclicc ale \alorii dc \echi|.
pentru cc irceasriifc'r\o.rrc nla\ivi ii in crelrere in jurul ln,, ,
menrelor \L\hr 'PeI|rnrirlit,t'lrli,ctuJl.Rr(:'l pd-e\r rnlr(.p(.
aceeaii scar:isoci.rlii.dar in pl1)priulsdu cimp nemorial. anlli/,
din lucrarcr r/.lr lJnb?htrycnin dtt canulia scrisi dou.t/. ,
de ani mai iir'ziu de corrterrponrDul ^,u/rr'.
siu liencr. Sigmrnd FrcLr(l\r
incapeindoiali c:i Riegl Du a lost citii in acestiel in epoc5.dr . L
icl nici mai tilziu. Tl)luii. o lom vedeamai incolo. daci:r\L
puteir concepc palrinn)njul i\loric.o lircemplecindde la ciil€ slr
(on{fice deschircdc el ii Du t olem. Det&,]|rlkttlnts.
Opcra lui Boito ti. m i rrnplu. ccu a lui Riegl. ararii ..L
cumpinasecolelorXIX $i XX consen'area monumentclor isr\i,
dobindiscllalutul de disciplinii pe care numai prnereain dis.Ll
conceptelor\i procedeclors.rlepureasi i I confefe-
r24
Co\S\CRlRhA NtONU}l[NTI'l-LlIS'IORIC
.\.crdit abordarecrilici incheia o dclimitare cimpulu; spalio
r' al morumenlelor istorice c.rrc.incepindcu \fit5itul anilor
'ltrtrirl
rxr,lr.prczenta.cel pulin in teorie si vinurl. aproapcacelealrconfu
.rifi astazi.A,tJ itpolDgicriincludeadela arhitccturaminorb li
l' .,,t(|lurbar Anr].rrroldgi.d riminea mrirginiti. in avrl' dc tron-
r,',.r rdustrializdni.Dar in amontc. limitele s.tlc erru ilr lnod con-
,rit|| irrp;nse mai departede muncaarheologibr fi .r paleognfilor
l', {,)per ifile lui Champollionau permisconfcrifeAunei sldri civile
!r Lrici idenritdtimonumenlclorEgiptului. a ctrror enigmi ii fasci
r,s. in zadarpc anticari.,{poi a fost findul celor din N{csopotanit
l, r'|lul din lcrusalimpirisca $i el lunca lcgendeiin schi bul unei
rr,rtrri(iislorice.ti la fel s:r intimplrt cu vestigiilccivilizaliilor
parlc. ccl
1r',r,rhclcne.Aro dc dr,fir.d,?delenisc monditlli. Pc de o
,l rdcsea cu ocazia erpansiunii coloniirle (lndia. Inclochina.
\lreriea latiDa).arheologia\i einograiiaoccidcnt lc anexaumonLr
(r.nrr alc unor civiliTalii irdepdrlate cllre nu rnai aparlrneau
\',rt(tildtii medilcraneene. Pe dc alti pane. conccptuldenonument
r\r,'re si in\lilulionalizarea lui pdtmnseserirdincok) dc dolneniui
, u'of.an sau tenloriile supusclui.
tiu toateacestcanu trebuiee\agerati imponaniairnumitoridei si
i,trrnrirorerpericnteanticipaloare.dar puncluale.ilP;inrlcin timpul
tNr!,rdei de consacrarea monumenluluiistoric: ele nu au afectatilr
tr,'lUnzimepracticilede consenarecitrc au rtrnrasaprorpe ideDlice
,h ,r lunsulunui recolaprorimativ.inlrc 1860ri 1960
intrladcvir. pinii ctrc anii 1960. conserv rca monumenlelor
r',r,rrLccontinui sii pri\easci esentialncntemarileedificii religioasc
,r , rrilc (cu excludirca celor din sccolulXIX). Rcstnurare rimine
,.1 nrai ade\ea lidcld principiilor lui Viollet-lc-Duc doar ci, sub
rrll||'jrt(aunof arhcologi,ea nu sc mai ofienteilzilspreo reconsl]tulre
,lrr;r;rnrodelLrlolerit la origine. pcntru antichiltrtilcclxsice.dc prac-
rr'n (lesenataL a arhiteclilor !i anticarilor Valoarcade vechrmenu
\r'htugir nultimile cu rapidjtatea pres0pusi de Ricgi Desigur'
rr.riLlctur se democratizeaziin Anglit Aici se creazi pnma agenlre
rrrr\lici. Cook s. care exploateazi mai alcs siturile lcgcndnredin
lfrt)l unde.in 1907.PierreLoti'' se plingcde inrpldntarea intem
1r''irrrl de hoteluri in recinehtea piran1idclorii de rbundenta indis
,rrri ir lurislilor. Dar lotul este relali! 5r e lorba clc monumenlc
r..r,rr.c dc exceptie.in Europa.in ciuda canrplniilor nalionaleduse
125
 ALEC,ORIAPAIRMONII]L{'I

de la inceputul secolului ale societe! privat€, ca Touring Club in

FranF, in ciuda creedi de cire sraol ltatan, in anii 19j0. a url6l
refele de exploatare a operelor aleafie veche intr o tarx care fuscsc
pdmintulde bailind al monuomtului isloric. -eristrrul flrltural. ,tu
iti cSpataseincd numelq et dmine privilegiut elirist at unui medru
sociallimirat. insdrit Sicultivat.gupindu i pe aceiacare. mai tirliu,
vor lr numrh 'mostenilorij' " . MotrdializareainsriruFotral;a monr,.
menruluj istoric. at de doriG de Ruskin $i Morris. nu progreseu/!
de loc. Dacd. exceptie remarcabil5.conceptuj qi practica"lui .int
intoduse in Japonia incd ditr anii 1870, in cadrut deschiderii Mcirr
caFe insdtuliile si valorile Europei"".acesteanu dobindescdreotrlc
celitenif in SlaLeieUdte decil dupi cel de al doijea rAzboimonttr.
al. odad cu crearea lw Nanonol Trust lor historir preservaion" .
Prima co erinta itrtemaliooal; cu privire ia mooumenr(lc
rsloricearc loc numai in t931, la Atena Doi ani inainteacelei r
CIAM care, itr acolea$ilocuri, va elabom celebm Cartx de la Aten ,
confbin{a a fost ocazia de a ridica chestiunearelatiilor dintre monu.
meDlelevechi ti ora+.$i de a dezvollape acestsubiectidei si omDU.
neri opuse )i 'Loacelasi rimp. in m'jte privitrte- rnai avatrsate'frdecil
cele ale Carrel Dar acesreconcepFrnovaloareau primit o publici.
lar limil2la Cle au fosr formulateta perileriacongresului.iae enr
consaqat, in pdncipiu, pmblemelor tehnice ale conserverii
$i
restaudrii $i ai cfuui participa4i emu cu tofii efiopeni Cit privelrc
organizaljacdre care mergeaudorintele lui Ruskjn iD articolul sJr
drn 1854despreCrysbl Palac€.ea a vdzut l'min, zilei sub o ahil
folrne, exact o sutd de ani mai tirziq pe 19 decenbrie 1954, odati
cu Convenfia culturald europeald a Consiliului Ewopei
ln sffrqit, critica qi relarivismul lui Riegl sinr departe de a impunc
practicile patimoniului istoric $i cu atit mai putin
@agogia sa_,alc
carei baze le ar fi putut constitui
hin afirmarea senind a certitudinilor sale intelecnrale si a viziu.
nii \als.6\upra irroriei universale.precum $i prin aoploarea reali-
7arflor.tuogapmoada de coosacTalra mooumeotuluiistoriccoolnc
asadarDumaigermenii orieodrilor Si intrebdrilorce caracterizear,l
perioaalaactuaH.

126
 INVENTAREA PATRIMONIULUI TJRBAN

un oroqres: Parisul modemar fi imposibil in Parisulde odini-

CAMOLUL V ! 1...1.Civilizatiaisi croiestelargi bulevardeprin inNnecosul
al strddutelor. rtrscrucilor, fundetutilor vechiului ora$;
caselea$acum pionierul din Americadoboardarborii 1..1.
rile outredese sumtr p€ntru a llsa si aparl din dhdrntrluri
Inventareapatrimoniului urban inle demnepentruom. in carc strntrtatea inFa odati cu aerul.iar
s€nineodatdcu luminasoarclui" PentruHdussmam,ca ii
Gautierii p€ntrutoatespiritele fmnceT-e de marcddin epocl'
nu existi ca obiect patrimonial autonom El nu percePe
ile cartiere.decft ca obs;cole in calea salubriutii, a lraficului,
I aontempldriimonumentelor Eecutului care trebuie degajare.
carea batjocoril
lnsusi'VictorHugo.PoetulParisuluimedicval.
ll . Haussmann, carea avutIa vremealui tol atltiaduimaniSi lir lrt cruzimestrtrpungirilE haussmamiene $i monotonia-noilor bule-
de feluriti^ca$i asdzi.a respinsacuzatiadc va;dalis; ale capitilei. nu se ridice niciodatl in anicolele sau inter-
F ;a; ;.,
aduceau citiva iubiloriai vechiuluiparis:..Dar.oamenibuni.crr. iile sale de la Comisia monumenteloristoriceimpotflla t&ns-
I din.fundulbibliotecilor voastre,pEretia nu fi vdzulnimicldin slJr..., ii senedle a tesutului vechilor ora$e.Ca $i colegul sdu
de,rnsalubritate a vechiuluiparisSidin metamorfoza eniben, el se hdrgine$le,dactr e cazul, str propundciteva
i macarun vechimonument demnde inreres.
pmdusdl.crr.qr
un edificiupretiosl--ri
tru art?l. inleresantpcntn amintirile ce le poantr.pe care admini,
ieri de drumuri proiectite cu scopulde a cruta,nicidecumconti_
"Asdel la Dinan,
tltea unui ansambluurban,ci un monument:
tralu mease-lfi dislrus.saudecaresesefi ocupat.altfelde.it pcrl mic oml din Brctagne,undenu trec poatenici douazecide
tru a-l deSajaSi punc.inEloare cit se poate,in ceamai frumi.ri pe zi, nu s-a dont oar€, pentrua ld'rgio strad?ldincele mai
pe6p€ctrva cu plitinlS'."Baronulem de bllndcredint,Siii datorr,I r circulate,distrugereafrumoaseifaladea ospiciului $i a bise-
intr-adevtriconservarca a numeroase edilicii care,ca Sainl_Gcr sale.un monument dintrecelemai neobiFuileal acestortinu-
mainl'Auxerrois,erausonitedemolfuii.ln acestsens,acestburgh./ d? t...1La Dijon, bis€ricaSaint-Jean s-a vtzut mutilad ln mod
luminateraintrutotulun contemporan al lui M€rimeecu caredii,lr 6inos:i s-atliat corul.nici mai mult nici rnaipufin,cum s-artdia
rer se rntltneaii iD anturaiulimDtrraolui. nefolositoarca unui copac, iar un zid carc leagdcele doud
..Cu loateacestea. el a distrui.in numeleigienei.al circulalici,l hnsepte sepaO nava de pavajul pentru trisuri. Nu se pmcedeaz?l
chiaral estericii.bucetiinrregidin vechiullejut at parisuluiDar ,r t fel decit;u monumentele publice ii mai cu seami cu celereli-
om al vremurilor:majoritatea celorcare.in epoe,r tlosse: ar fi cu totul allfel daca ar fi vorba de interese private cind
1t:l:ton
aparauri tranla monumentele trecutuluicu ceamai multdco;\irl Alielevecineincurc,la fel sauchiarmai mult dnrmulpublic.aces-
gere5i energieeraudeacord$i cu necesitatea uneimodemizrrira(,i ! e un rtru carc se suportl [...1.La Paris,aprobtrmdin toatl inima
carca ora$ebrvechi$i a-t€sululuilor. Astfel.Cuilhermypublici irl loile strdziale omsului,dar f:ird straccepttrmca ncvoieabsoluttrdis-
ta)J Dn lnnCtuirearchCologique de pais in careface un invenr.,, luqer€ardm4itelorvechilorbisericiSaint-Landry $i Saint-Piene-
mtnullosal tuturor monumentelor individuale. care Ie siml(. lux'-Boeufs. aleciror nume seleagtr de primele zile ale istorieicapi-
amenintated€ vremurile noi. fiire a se preocupaF in nici un fel (t( blei; si dac, prelungirea strdzii Racine ar fi fo$ ldcuti Pudnmai.la
ansarnDrun-$r de_lesutul urbanpropriuzis ThdopbileGautier,carr dlEaola sau mai la sdnga. astfel incit str nu factr o linie absolut
preta(eazt in acela$ian canealui E Foumierdeiprevechiulpari, drcabd de la Odeonpint Ia snadaLa HarPe.credemcd s-ar fi gEsit
nu se poateimpiedica s, salutedisparilia acestuiparis demolatcil o cornpens4ieiodeajunsde mare prin pestraFapregioaseibiserici

128 129
 AIEGORIA PATRIMONIULUI
Saint C6me, care, deSipAtali de folosinla sa modemd,nu ar fi ti\l
mai putin singuradin Paris ca veohimesi stil'."
Balzacrezumi indeajunsde bine un sentimentimplicit al Franl.l
epocii lui atunci cind descrie supravietuirea o4e1u1ui cu€mnde ei
pe un anacrcnism si cind prevede cd vechile olase, condamnare(t.
istorie, nu vor 1i consenate decit in "iconografia lirerarir". Nu s(
poate nega faptul ci mai toli romanticii fmncezi au fost traumari7lll
de amenajarile _largrtorilor
" c:i au viut cu nostalgic
)i cum Ji..t,:,1
omle vechial caror larmei .i frumu\elcei le celebraserAin schin.t,
Si acesta este elementul esenlial pentru istoria mentalitdfilor. est(
sigur cii, pentm ei. nu era vorba de un patrimoniu specific, suscejl
tibil a fi pistrat ca un monument istorjc
Din nfiuni ce lin de tradilii cultumle adirci. aceasd atitudinc \ r
meolnut mult timp in Franl4 unde ea inca n a disp;rnt cu adevarirl
Totu$i, notiunea de patrimoniu urban istoric insoliti de un proied d.
conservare s a niscut chiar in epoca lui Haussmann, dar, curn s r
vizut, in Anglia, sub pana lui Ruskin Apoi, ea a cunoscut o evolul(.
si o dezvoltare dificile a dror modalitate meriti a fi analizati
Pentru ce aceasti distanti de Datru sute de a.i intre invenraftr
monumentuluiistoric $i aceeaa onlului istoric? De ce acestadin
urmi a trebuit sAaqtepteatit de mult rimp penrru a fi gindit ca obie.l
al conservirii in she qi nu ca unrl .eductibil la sumamonumentel(r
sale? Numeroti factori au contribuit si intirzie atit obiectivarca. cil
Si siluarea in istorje a spaliului urban: pe de o parte, scara, conr
plexitatea sa, durata indelungatl a mentalitilii care identifica on5ul
cu un nume! cu o comunitate, cu o genealogie, cu o istorie omccunr
personald, dar dminea nepdsdtoarefa,ti de spaliul acestuia; pe ite
alti parte, absenla,inainie de inceputul secolului XIX, a cadastrelu
fi documentelor cartografice fiabile", dificultatea de a descoperI
arhive pdvitoare la modurile de producle $i la rransform;ril.
spaliului urban de-a lungul timpului
Pini in secolul XIX inclusiv, monografiile erudite carc istorises.
despre oraqe nu abordeazi spa(iile lor decit prin intemeditl monu
mentelor, simboluri a circr importanF vatiazi dupl autori $i secol(
Cit privefte studijle istorice, pini in a doua jumxrare a secolului XX .
ele s-au interesatde ora$ din punctul de vedereal insrituliilor salr
juridice, politice !i religioase, al srructurilor economice si sociair
spaflul oraqului este marcle absent F stel de Coulanges trateazl a,
130
INVENIAREA PATRIMONIIILUI URBAN
t'ttt,tnliqu" 11864) lim ca vreodaua\:l pomeneascalocurilc ti edi
hr;rrlcce nu pol fi separarede tn\rituliilejuridice5i religroarerlin
Oncia ri Roma lL Prenne nu rsle cu nimi( mai eloclenl in I?r
dltes tlu Moyen Age Q939), lucrarea sa majori despreorigjnile eco
ice ale fenoienului urban in Occident Si istoria arhitectudj
-Cbiar irloria
linorr oragele Siire nolea,/dcu pefli0enla in lRRs:
iuAstri a artei care vorbestedespre0agmeDtele cele mar ne'emni
rezervarnici cel mar mic l.c con'rrurir orarelol
iili;;. ;,
lnlrc al doilearizboi moodialfi anii la80. se pol Incanumita le
dl8cterstoricijsi isloricirde arli careau sludralsPlruulurtrxn
Asrnzi. a,sistnmh o infloite a lucrdrilor despremorfologia oralelor
.industriale* $i cea a aglomeririlor din em industrialtr Aceasti
jucat in
hlNare a fosr impulsionatXde studiile urbaneal cdror ml
trebuiereamintit
|!nc/a uneiverifabileistorii a spatiuluiu$an istorice a fbst
- Conversia orasului materialin obiect al cunoa$terii
tn)vocal5 de transformareaspatiului uban ca umare a re\olulrcl
hdusrriale:riva'ire traumatici a medjului rradrlional.aparidr alior
i Dentru drumuri ti parcelari Abia atunci. pnn eleclul de
renti si. dupd expresialui PuErn.prin conlra\I.vechiulora!
i"".:'i"',,.i pnm'i .,re lrr! pus in perspectrva
nI\ in mr\Decli\5
,cline ^e:-- al
-- obiect -i investigalici Primii ca.e 1 au
htrxice qi I au studiat dupl aceleaqi criterii ca pe Jormatiunile
Urb ne cont"-poran., ;ai i n fondatorii (arhitecti ti ingineri)
"i
ttoii disciplinetcfueia Cerdd ii di numele de urbanisn Acelaii autor
lr,pune cea dutii i\lone grnerala:Jistructuala a ordlului
' Dar a ouuneotascledin tre(ut Si aldrrl pre/eotuluinu inseamnd
ll r dori conservareacelor dintii lstoria doctrinelor urbanismului $i
0 [nlicarilorlor concrelenu sc conlu0d, nicidecum(u Inrentrred
Dlr;imoniului urbanrsloricsi a prolecleilui. Cu loaleacesleaccle
loui avenrurisinl sotidare'Fre cd urbanirmul se angajea/ain dis
trulerea ansamblurilorurbirnevechi sau ca incearci sA le p5\lte/('
fbrinatiunite vechi $i au dobrndir idenlitareaconcePlualadlroriu
f0ptului c[ au devenit un obstacol in calea Iiberei desfE riri a noilor
n;dalitlfi de orsadare a spaiiului urban Noflunea de patrimonru
Urban istoric sla constituit in contra-curentul procesului de
llrhanizare dominanl Ea esfe rezultatul unei dialectici a istodei $i a
hloricititii care are la bazi trei reprezentiri (sau abordiri ) succesive
lfe orasului vechi. Voi numi aceste reprczentfui rcspecltv memori'
\ld, istoricd s] istoriald.
131
 ALE(JORIA PATRIMONILTLUI URB,\N
IIVENI'\REA PATRIN1ONIULL]I

a le locui ca in
R€prezentareamemoriali ' .r, in ochii lui. un sacnlegiu:lrebuic \it continuinr
r",,rr llle sint qirr,rnlica iaentildlii nolstre personale' localc. natio-
,,.,t. umane.Rr.iskin refuze si lind seama dc traniformarca spaliului
RepreT(nr.rrea dmtirapr,( rn \n..'tia.uh pJn.ltui Rr{kin in.j , r,l'.,D culs dc r^mplinire.nu accept:ic:r accastae ceruli de trans
inccpululanilor 1860-chiar in lrerncacind deburau.lDarilelucrir j t, rxrca sG-ielil(iioccidenuc Si ci oceati societatelchnicisti nr
la Parii. poctuldin Sro'r.r .,/ y.,?i.?se re\ottii si atcieaTi opinia t, r"'/.r un oror(Lrin.cri\ in !r(culul cr' vftnd 'r lrir3(c' or!'ul
blici impotrivaintencnfiilorcarc lezcaziisirucruravechiloroAc. aa .. ,.r'{r' l:, rimDull,r<,'irrr, Ru'lrn il irr(hhlJJ( f'pr irrIrr' ut :r rlr(u/ij
lesutullor Penlruel, accastirexluI'Iestciiinta or$uhi. cceace faceL,l ,,r.r:rrl istorial.ccl cafeeslcangajatin dcvenirea isloricit:itii.
ca un obiectpal-riinonial intangibil.ce trcbuieprolejfllncconditiomi {)rbire? Morali\m impcnitent si p.sionat. mai dcgrab:i cirrecon
Ruskin estc condusciirrc accitsri luare de pozilie de valoar€.r ,l,nc h dilicultili de nerazohaL Fiiratvoia lui. el se recunor$lcimpli
rolul fc care lc atribuic adritecturii domesticc.cea care constii.L intr o lume cu doui vjteze ri doui lipuri de orale Cele pc care
'.,i
tcsutul urban.AlAturareasi contilluirarealocuin(clor olodesre.Lt. l, rrbcnc Si le citerza cel mai .rdcscasinl in gcneralaPIoxPcifltacte
lungul canalelor5i srrtilor siDl ccle carc f-acca Venelia.Flor.rr. ,tc dimensiunimici:i ramin polriviteexclciliuluimcmorieiii
'r
Rouen.Oxibrd' si nu fic rcduclibilela sunranarilor lor ediri. , .rinii- ftri si 6e. dc alti'el,precilatc ii difercn{iatestalulclcrespec-
relisioasesi civilc, a palaletorii colegiilor1or.rj iac din ac..r, irr. lle celor cruc lc locuie.'ic5i alc cehf care doar trcc prin ele
ansalnbluriu$ane cntititi specificc. t .l.lnlle.metrcpolclc secoluluiXlX. cu vasrclelor bulcvxfdecopi
In aceist, iDprejurare. orirful vcchi in in(Fginrc pare si jo!., ir( duDi ChrnDs Elis€es" cu hotelufilc. imobilelc de birouri $'
cu adc\'r'lrrt rolrl de nonumcnl irroric.AceastaesrcLorusio ilu/. ,,r/tlrmile lor dc locuinte ii apar ca un ttnomen carc nu ifi giiscstc
pentru l circr recritlcare Ruskin insusi oferd. prin compaftrir. l,\ ul in tradiljilc fi ordineaurbane:locul 1ornarrrrxlcstc lumeanoui
nrijloaccle.lnrr-aderar.i^ Th( St c Lantps. care \orbesrc derf. r.tr,,nrenrorie.Slal.le Unitc sau Autlrirlia
arhitcclufi ii nu despre ora5. nionumenrul istoric tirnctionr:, II .rLrlreori\ rnle.In .p((rll (irrdplr/rc( \randrrrJr/lr<n llirnLtari
(-'r
oprot\T((( un nonumcnr inrcnlionalautenlic.Pe dc o parld., .' r'r.rilororu:r. Ru.krni>rdezr,lrrrtL''(rr';brlilrt. d( rur"nrr'
capdtd irncdirt. iD prezeDt.un rol mcrnorial d rorili valorii ,1,. rrrrrcaceslca.cauzl pc care o apiri. ii pe carc impreln' cu el ir
pictatecu carec invesril;daf. pc de ald parie.subzisridistanttr
1,, ,iLroiei o va arir ti William Morris. nu este,in sensprcPdu aceea
carc,de Ia Renaitcreinco ce. r)c,alndeprinss o stabilimin rap,, ,r,l'nserviriiorasuluisi a ansamblurilor i\toricc-AmindoiluPti pen-
cu aDtichiliiljle. Or. "apro pe ca nu sc aplici in carul ora:utL, l|,r !iala 5i srpfirYietuirca ofasului occidental pre indunrixl'
lechi cafe .riz, un lcritabil monument.
Fari tl rjunge s: o formuLczee\plicir. Ruskinfact o descoper..
pe carc epocuDoastrSincS nu ir irlccrai sd o redescopefe. De-a iiLrl
gul sccolelor si civilizariilor. iiirl ca cei care il coDstruiausau ll(Ire/€ntarca itlorir'i: rolul proptrdculic
locuiaLrsii fi avLrtintcnriasau sii fi fosl conllienri dc acea\la.orarLi
a jucat rolul rncmorialde monu)uert:obiecr crrc_ paradoxal.nu .,
lbst ridicul in accst scop si carc. ca toate Iechile sarc si ai!,rarfr. Cea alea doua reprercnlareili g;lscfteo exprcsieprililcgiatdjn
colectivc lradilionaledin lume. posedi. intr-o m:isuri Drai mull \l arhilcctuluiii i\loicului !ienc/ Camillo Sitte (18'li-1901)
',t)cra
mar pulln constringatoare.dubla ci mi.aculoasr putere d. t irasui orc industrial aparein acestc' ca un obicct apruinind re_
inridicinc pe locuito.ij sii in spl(iu :i in rimp ' ,,'rJlui.' ia. istoricilalei procesului dc urbanizarccare tflnslbrmd
Dar ltuskiD nu ajungesi puni lceasli remarcabitiidcscoperirc conlenrporirncste asum ti in imPloarca 5i Pozitivrlateas?L
perspectiri jsiorici- A aduce aliDgereoraselorcrei prc indusrrirj, 'lrful
,\.crstd !jziune estcasadarintfu lolul opusiicclei lui Ruskin dar $j

132 ll3
 ALEOORIA PATRIMONIULUI INVENTAREAPAIRIMONIULUIURBAN

Sire nu are'
a carenlclorla careprocedeaTi
I aceleiaa lui Haussmatur: ora$ulvechi,perimatprin deveoirca soci,.
tilii industriale,nu est€prin aceastamai putin recunoscut$i se cor
stituie lntr-o reprezentarei.rtoric(i originali care se adrcsea/.|
reflecuei
Aceasleconstatare
tr"r. ii,-* rni"*.
fi;;. ;; ;;;i;i;
;;;il;;l;p.**
't sioe Depanede-a se reducela o critici
y":'-i:T:*
. *-burini Pentru.rormurare"
si,'r oa; condamnarcla accstnivel ,"ro
ln 1889,Sitte dezvoftAacesteidei ints-o lucraredeveniriipe kr iiJl"iiii"-id^iii'r si p"ate ti presll:"P11-t'.:-T::
oarccorcepe
celcbrA$i de alunci mercudeformatir prijl citiri lendenlioase. societalii
." aeuenirea sint
inau'niaie?Acestea
D(l ii
S.idtcbauhachseinenknns eischen Gnndsdtzen.tradusein francc/il "ri*."'"1.".a
f,i*ulnl. *." a*...ini dinamicadinsaitPb" !!" *t
"rt'"iiirr.li'i;ltar; to,.a,n,avechrre
orasc ^ll:T;:
isidatorca/d
cu un lillu deja in$elitor, L'Art de cowtruire les vrlles''.ln nurnctr. l,lllirli mollolo-giei,^urbane:
I doctridei CIAM, S. ciedion si Le Corbusier au fdcut din Sj . fr;;il;.;;* ce facedin sine crcatorul.
planurilor
reali-
inirucfuDara celuimairetrosrad Daseism '. aorstoluldrumurilorDdr ii.ioigi"" p"nt publicesi cu ajutorul el descrie
il
tru magari'".inamiculdecl;ratil urlarismuluimodcrn inpoin',, 'ii?
a..i i,lto ii t"il. a" situri$i ceotre vechi'.
dn':trineiCIAM, Saidtebau estede circisprezeceani lncoacecariead. riJi ." .qul antic qi pial la oraEulbaroc'difbrite
pe care
cipitli cu care autoritilile caufioneazitoate pasti$€leSi diverel( figuratii spatiile nu au intetat sd iradiezeo lrumusete
"'.--i""""o*o
ariatiuni pe l,emaora'ului regtsit Celedoueaprecieriopuseseint.' Duo oleraniciodat[
t'_'6a.cootemporane
;ictei;
meiaztrpe acela9icontrasenscare tace ca Sii,hebaustr apartrca (' ioleresirt acestoranaliTenu estenumaiunul istorlc Orasul
ltrri incetrlc
lucrarc dogmatici si paseisttratunci cind de fapt €a este dedicah taJi". tui puut.au r"clii { Iermenulinvdldlur:irevine
problcmelor oraSuluiprezent $i viitor, fafi de care oratul vechl demers adesca.aribuir lui sine :au ju'
il s;r;;br;;t;;d "nui copieren sau rePro
posedddemnitatcaobiectuluiistoric in intsegulsensal termenului li""iJ" *. nu at puteafi vorbade
Canea lui Sitte are la origine o coDstatare,limitati ti precisri: iu".*" ,.*r. "tt..ita,."
configuralricare rtrsPund uoor
1i:!P',:-1j
uritenia ora$uluicontemporansau mai degrdbi lipsa lui de caliti(l ii;&;-il'";,6r; iipsite de sen;'-solutia"fi dntinomiei
.d-intre
estetice.Nu este cidecum vorba de o condarrurarepeneral5si iii."t*il *.". dintreistorialsi isloriceslerotu$iposibild'cu
moral, a civilizalrerconremDorane, ca la RuskifuAceisti criucr I".ai,'r'.* la o tralaremlionale!i srslemalicE a anali/ei
insote$te, ;il-"'.'n
"ts"f"i alr mijloc Pentrucombaterfl insidioa'ei
dimpotrivS, o con$tientizare acutla dimensiunilor tehnicc. ;;;'i;J;;'
economice$i socialeale transformariisevir$itede socielateaindu\ iii"i"tii i- irn.*iuir.i decil anlidotulunei
regularititige-omelrice
'ii'it a
triali li a rccesareitransformfi spatialepe care o aducecu sinc ,"ti.*t". Aceasla;slesinguiaieSirece ne raminepenlru
Progresul tehnic modeleaztrlumea noastd: el conferd spatiulul ; vechilormaestriii a folosi - dar
il;;'ii;;;,;;;;
urbmrconsliuil o intinderc $i o scartrfzirdprecedent,ii atribuie noi l. i.riiu piocedecledupb care' tdr'l a li fost
"ooceprie
funcFuni printre care dAcereaestelic5nu pare sd-$imai glseascii ;;".iili, d.;k-. s-auconduscreatoriiin vremuriin carepracli
"uostlinE
locul-"Indi dc loate,dimensiunilegiganticepe carele captrdi mari- confisuratiilor
ii iii.iila .* ri'ia rradilie'".subdiversitarea
le noastreora$esint cele care fac sA exploGze peste oot cadrul "
de
iirriai..--o,rnaroare efecte fiecErei.epoci'
sPecillce
estetice
*'p."lt:;lltl
formelorartisticevechi[...];urbanistul ca si arhilectultrebuiesEela ;trci, m;dievale.baroca.se vor cautaregul pnncrPrl.t(urr'r' ::1.
borezeo scarda inteNenfiei propde ora$uluimodemcu mai mullc rrrnrede-aluneul timpultti Se ltie ca aue'le
-artistic si citeo-
milioadcde locuitori [...]. Acesteschimbiritrebuieacceptate ca i'i.i" rrlaairai", '"t*iir saunu de calificarivul
nifte fo4e date,de careu.banistulva trebui sAlintr seama,a$acum i'ii r"-1.*"ir." -"irr."i"') coost, dinlr-un ansamblu de caractere
arhitecol line seamade rczistcnlamaterialelor$i de legile staticii diferitelor exemPle de spatii publice vcchi
i;;"L:-;;;;""
dc Sitle: incbiderea.asimetria' dilereoFerea ll arutu-
[.-.]- lngine i no$tri au inf4rluit adevftate miracole [...] pentru or€zentate
lor' aplica-
buntrstarcaluturor cedlenilor [...] [dar] construirEaSi extinderea il;;;;.b;. Ele sinr.prin insdsiatemporalirarea
oraselorau devenitchestiuniaproapeexclusivlehnice'1" bile in urbanismulsecolului XIX tirziu

134 135
 AIE(JORIAPAII' II\'ONILTLUI
Studiul Dorfblogic al vechilor or.rse si dcci isk)ia fornriLt.
lpatiuluj lor constituieasticl pentl1lurb,rDisro uncatli eurisrjc:i
cclivalent. Regulilede organizarea plinuribr si golurikn..sco.r,.
c\ridenti, ii dcschidcalea unci esteticiurbaneexpcrimentale.,lL,l
pcdagogicpe carc acestdemcrsil arribuics(rdiului orasului\eclr,
problemelepe care le ridici sugereaTio apropieredc propedeLr,
propusi cu douizcci de ani mai devremc de Viollct lo DU.
Enhctienssur lzfthitect&r..rr.inlr rdevAr.in paiea a doua a cirj !,,
sale.accstaa fost, ca si Sitte pentrutlra urbani. obsedardc ciiur.,,
unei arhilecturi 'cu adevirr:rtcontcmpomne. El l:rce rn rcchizit ,
firi nili impotrivaistoricismuluisi eclectisnruluiarhirecljtor.t,,.
sale.condamni toate lbmlele de copicre sau ;nilare a treculutL
dar isi intemciazi in acecali Drisur, ccrcerareapc un studiu isl,,
Analiza rationaliia marilor sistenrearhilcclumtealc lrecurrtui (Sr.
roman.romamc.gotic..-)nc pemrireintr adevir si dcscoperinrirl
''aceleprincipii imuabilecare rimin adc\:irutede a lungul secol,,
t...1.lsintl aplicatcin mod dittrir de diferilclrci\ itiza{ii''si caj. ,
vor aluh sA elaborim un nou sistem plccind de la noile no.r.
conditii istorice
Dc lapr-rationalismul irnpiiarsitde \iioltecle-Duc5i Sirrei,r
de o inrudireprolundi. ignoraride nrullimeaistoricitor''.c.r.
leagi pc cei do1 autori la distanl:ide o gcnerarieti pelll
limurirca unuiaprin celalaltUna pentruarhircctufi.cealalliif.
rru urbanismul ca atli. Enttetie s str I aj(hitcatre ti Sinttu,
isi propunaidomas: caurecaileunci crerriiconlrnlporrncc!r!
rispund, noilor cerintcaie uneic;rilizatiiaftal.'subinftucnt.tr l
complete transibrmarritehnice. economice si socialc. Cele (1,
luciii sint organizatepe accealiopozitiebinari. cc,r dintr.
trccul perimat Si un prezcnt in gesralic.amindouiiSiDdesr
trascazaaceasti rupturi istoricil cu accc:rsiacuitatc dul€ror\,,
pe aceiasioriTonturban-Cici Violler lc Duc nu s a cirntonlt
cinpul a$itecturii. ln mijiura in care el nu disociazi nicjf(l
oralsuldc contextulmenral.social Ii tehnjc. cesranu pul(,,
striin dc preocupirilclui. Il abordeaz:i ii cl dinrro pcrspcll
morlologic:i. $i gisim chiar. risipilo tu masadc Znrl,ri(nr. o ,.
de analize care, in dounzeci dc pasini. anrjnlesc cea .ti nr.
parte a tcmclor'" dezvoltate in Sddtebdu douiLcct de anj | ,
liviu .sifac cu atit mai lructroasi corljuntar.cacelor doui t.\ ,
1-r6
URBAN
PAIRIMONIULUL
INVFN'I]\REA
lrxirrlc de a rclcni lx problcmaufbani. trebuicdeja sii conltrtim
, r,tr(\l tel dc ralionalisn istoric nu e lipsit de dificultili teoretice
, I rrlnse.rzipc cei doi auloriin lala unei noi antinomii. aceeadin
r',. ,,ir,i ii .rtiunc. Amindoi recunosc.intr-adevir.cii crealiaafiislici
lrrr' ,lc ceeacc- in lipsa unui ternen mai polrivit' ei num€sc.in mod
rl,Irie- i/r.rrik/'. Desldsurarea sa libefiLcaractefizeazi o starc:r
,,r rrriitii rl cirei nodel e\te ofcnl de cea a cetilii grccciti Acestui
rr',rrn!r slru vointi dc artii. sulbcat li poate pierdul de socrclatea
n,,.,\lrirlchnicisti. \'rcn sari se substituieanalizaralionali Dar cunl
." rnrrfr\pcrc n.rrur.nr:.un.lrrrrd de'in(. incrcntr.fn.rr 'r ci\i-
r', r".r+re .ir inlocui,.ir In^cenrruni\ icd prLrdrrri J( Jce'riir:'
'r*r penincnla cu cil analizelehegeliene
|,,[.brrca e\te cu attu mai mai
,'l, lrumor\ei dcsi\iriiri hclenicenu j sint striine nici lui Viollet ]e
lr'! . nici lui Sill!'. 5i crr cil ace\tadin urnrirs a facut ecoul teofiilor
hr I i,idler Lr\upraspeciiicrlilii creaticiartisticcii neputinlei;storici
irr(r de !_l \cnl ln alulor '
Nu ne \,a mira deci car Sitle recunoaSte arlificiali!atea
rIr, n;rjirilor urbanecliclDate dupi regulitc 5i principiile desprinse
,lrI arrrliza ralionalii a fornrelor islorice El mefiuriseite: "Putem
,',,,r imagina \i cons(ruiin mod deliberalpe hirtie tbrme pe care
irloriei lc au produs de-a lungul secolclor?Oarc am
',,rrnrplirrilc
trrr.x cu adevirrl crca cu accasli nai\ilac preficuli. cu accstnatrl
.'nrtiirul Dc\rl.rt,r ci nu. Bu.urirlc'enine ilt' copilurrcrii 'inl
'.'t
,'t,,/irr' unci rpu(r,lrrr n,r nrei con'truie:tein Inod 'p^nrar''
\!|llcr'lc Duc nu cste rnai putin sensibil Ia cancterul aleaioriual
rn r(rici pe c.rreo propune.El nu excludecomplctipotezadisparitiei
ir(r .rrhilecluraleli nu i5i face nici o iluzie asupra efeclelor
Irlrbiro.rre alc coniliinl!-i de sinc li asupta apiisfii menoriei
r'.r(rnee cu carc esteircircatal
!r htLrti. in pofid.rtuciditirlii 1or.cei doi autori reluzi sd renunle
l,r,,riee\Derantiin \ucccsulmetodeilor euristice. Pesismismul anu-
lrrr,r pasiic nu ii impiedicii si acordein alte pani ganse demcrsului
t'" a. p,r., ,'p,rrrx \rre.ur.rIn el rrnxLlao'de 'ull(r Ni'ii
"'ri,'rr.ri ' 0
rirr r. Ll.rirnrrrenunrrlr prore'rul scu Drrr'tnre rlcor nireJe
',rrrrl
\r e. Viollet le-Duc se orientcazi in direclia unei solulii care il
Irrtirlcrd mni solid in mareasubversiunea erei industrialeDup:i ce
rr x croit o c le rcgalii printre sedimcntelememoriei istonce' el sc
flrtric:r/d, aproapcpe ascuns.pe drumul ingust. anevoiosSi abrupt
l3'7
 ALE(;oRL{ I'ATRINIONII]LTTI TJRBAN
INYI]NIAI{EAPATRII\loNIULU]

al uilirii. Descopcire:r"arhitecturii \iilorului" rfece prin n.r ,,'.i.,urrt. calruiscari incompatibilicu accca.l ansamblufibr
dubli inainlare:ralioni'li\nrul istoric care scoarer'nclident.i ., , l!. r)u rlumaici le interziccsuprrlvieluirca. dar le Proscnc$ralta
siuncasistcDrlor arhilccturale-necc$iriimai rpoi uilareapa icu 't. .' ., (l|rn r- nlanifeslatea dc a lurigul istorjeiurblue Viollefle-Duc
.
t:Ltiloracestorati poalc chiar mai uh. Accsrae,ircilirerarul tr.L r,, ,rc in vcdcrcapariti. unci arte la o altdscarii,tlra cum il-o rNagr
cu linic punctatdla slirfitut lui--lroisibmc enlreiicn-.ljilnil(,., ,,, i'J'. rin il( teoreticiaDal uitirii ellctice Emerson^.
pagini in carc Viollc{-le-Duc iace bilantul incirca( al imirlinL \1.,r Inult. cl nu preledc nici conseflirca vechilor oraie Cu toalc
';,;:";ti
irrenoriej isoice se incheie cu o apolosie a urlrlrii: -Tururor r! * r'rta. cl isi are locul lui in acestcirPilol lt'-drrd'J nu ajutrinumai
care ne sp{n aslizi: "l-ua(i o ar15noui caresi fic a r;npului no,L I lr ,, Iniribuni intelegcrclr operei lui ljilte Pe de o parte' prin imprr
prin
noi Ie rispundem:"Faccli si rilin tor acestmaldiir enormde )1, , r , f,,(r oini la limiti-tl notiunii dc orai istoric. pc de alti p'rrtc
5i!riricJ:Jrr n( In.t|tLtriJinryo ou( r. nrorJrurj.igu'r.rric.rr ."r'.'.,'.,r un.i prop(drulici a urtlrrr. Violl(r_l(IJrrc litmr'7ca/ij
sc agati dc lrecul 1...1.Facetisi puterr urra tot cc s-a lacut in;tri. ..'. a..';ui'rrun r',t Ll((i'r! In (un'rruir"JcelerLl\'s rreid
","', ",i,:
noastrd.AluDci voln aveao aftii nouil ii vom facecceace nu s,r rr rrclcnk'Lria orasuluivechi
vizul vreodatiilcici daci ii esre grcu ornului si invere. n1ul | ., ' In ceeace-l privene. Siltc a rinlns in incertitudire Nici un'r din
greuii estesi uite''r. Adcvir'ulaccstuipcsimisnr cne dez\iihrirl t,nt( le urbaneconcepLrle dupi principiile din sri''/r"zlr nu ar pulea'
o notii din _Huitibme entrclien dcspfe Halele ccnrr:rleridic t. irr oehii lui. si qSseisci in orasul nrcdem mai rnult decit ospitali
Baltard la Pa s. CAci Viollel-le l)uc credc ci irlrc\ede in n.!. rrtl x limituti !i precnriicuveniti st lultrlui lor sirnbolicde prelfedc
Hale, a cifor vi8uoas:j frumuseteo opune siirbezcliiprodullirl tr
acadernice. tocnui efcclul fast al unei rlari uitiri tl refcrinrelofpri l {) singuri certitudincsc degaj:idin Sai?l"'drl.iar ea se relcri la
rte. a schenleloristoriccircceplale.I dcmersurilorreorclicerrars| :- ,u.''rle ticcutului: rolLrllor erG detcrminat.fiumusclealor pL'istici
printro (rldilic secrlarar". Pen(ruBalrtrrd.connri'rrsi inovc/r .,, ,r,'iine. A consena unsamblurileurb.rnc\echi a$' cum sint conser
presiuncacorjusati a lui Napoleonal III lcaii Haussnann'.. ., d. pare deci str se inscric iD log;c'rlnalilclor
','r",,tic.lrctc Cu-urc,r.
toatc acestea,Sitlc nu a nililat pentru pistrafea
volba nun0j de o uitarc ocazionuli $i nu de un:r merodic:iEl rll, nn\ Stidtb&.
lr(:r/i loru\i '^lul e.reri( ure i: rc\(nr unri ir\enrcn<rI-... , rrrrrclorrcchi. El nu crprimi. pc pAr'cursul clrlii srle c'rrerispunde
dclibefatc.Concepereaunei ata.i propedcutici.aplicabili si urhJr . ,rx' prcocupiri diftril;. dc a \nha- daci mai cste !imp'
de -srij;
ia riistrugerea carc le xmeninlSlot mai
rnului- marcheaTi o etapi in lcoretiTarcadisciplinelor sprtjrL .",hit'c noastreorare
Arliculati pc un raljoralism istodc. condi{ieprcalabild!i neccs.i rr!rlt . decrt in,lou" rir)dufi 'r in iu{inlc
Irtrlirri
ea nu ftbuic contundali cu an-istorismulpropoviduir de CIAI\l ,i r\ltii sint acciacareau dczvohatIiLosofiaconservirii sustinutidc
de arhiteclii lni5cirji modcme. Acc$ria ncasii ulilirarea istor , .,rrrliui siru isloric ii crilic. ii au rtfibuit astfel o lunctie nruzcaLa
ibrlnelor si crcd in inceputuri ltbsolure.Propunercatui Viollet t.
Duc ii pistrcazi istoriorrafici un rol limdaror.drr unul demili4'
eliberal de orice dogm lis t. In afari de aceana.ea insiduic sii l
mai fie disociati in arhjtectrri problcrl]afrunuselii dc problcm. ,
pusede soliditalc !i comodirarc'.
Ce au avut accsteidei as[pra conceplicjpe care5i-o la!.
Viollet'rnpact
lc Duc asupraoftrtului viiknlluil Rispun\ul csre dnr la.
indoialhdc frpidilalea cu careexpcdiaznsubiecrrlcareocup:ir'nlrr
ga lucrarc a lui Sitle: in ochii lui. mutatiacare mai urmeaziisl1\ ril
penlru arhrtccturds a petrccutdeja cu ora\ul. Un nou spaliu a tt,.

t3 8 t -19
 INVENIAREA PAIRMONIULI]] URBAN

hprczentarea istorich: rolul muzeal

h rep."rentu."a muzeal5, ora$ul vechi ameniniat cu dispanlia

islorie'i
tlt".,,ni.prt., uo obieclmr. fragrl.prelro\penrruana '\i
in mu7ee. uebuie plasdl in alam
31,", .,..rn"oauop"aatotcon\ervlle
cinurruluivretit ilcvenioJ i\roric. orasul \echi |\i piedc i\loricilar:L
Aceasti conceplie asupra ord)ulur islofic tu'c\c pregblilit de
de'conercau
&nrr:rtii de c5l:itori.sxvanlisau e\leli ArheoloPiicare
Snrrrl. moatt. ale Anuchilalir. ca \i auroru de ehiduri si 'r'Pfd"t
iui" ,l."upr, lumea rnci europene i0 felii urblne Ju ionribuil la
C(nrccptualizar€a muzerficdrii omsului ve(hi
-
,f."r,.uutn, de/agrsbil nu e\te de xltlel lipsilde ambiguilale
Oflr$rl ca enlitatens;ihbill lrnui obiect de arti li comparabili-cu
o,,ri"t; d. .l'2., nu lrebureconlundaliu ora\ul mu/(u ce conline
irn:r. a. Noliunra de ora: al drlei-".na'lutr la cumpiua 'eco
iitor. este "tra
riestul ale imprecisi p€ntru a permite ambcle acc-eplunr
ii'r"il ." o.n"i,:, cel mai a,liseade cilirateati numarul'como
tik'r de ann." monumenlelor isloricecu decorullof Piclal\i sculplat
ln
tnllreflor tr colecliilor pc care le cupnnde ca un imen\ mu/eu
ln 1900, un dhilecr anerican. F. Wcbstd Sdirh, supune Con8rcsului nn proiecr ltl rle aier ialc€orrr oe
Mucu .aiional de lrti $i isrorie cc rcprcdu.e in mlrime mturdli un osdrblu itt $r liber. De aceea.pulem coo'idera c.r oru'c
monumenle ale prin.ipalelor civiltalii antice. Intcrcsul a.eslei Adopole mode.tr. rftr\e helsosene.capltalesi pro\inciale.uriatesi mrnu'(ule Pl'ne
_tn'r:i
..qtiinta moderndpoale rlf viara .au_aaonnire, llri ca. lonne aLle'ea confiPuJrlid
tinea de i.ptul ci Fmnsrrui nonumcnrele !i edificiile mlic. \ tr
o exaclii.te a dekliilor muh mai inDresiordri 5i mai instrnd'li den muz..! Nc\tora se fie luati in seaml
enropcnc caa expm in vidnele lor ohiccte hereroche ri chid fmgmcrrc- orasul- centrul muTealsau caruerul uban mu/eal a5d ium le
pnzint-iaientieianalzalui Srtle.se impun.dimpori\a pnn 'in€ ca
ii,rof,Ur;unri.. independent de consriluanrele lor PJJadigmaPiata
Pnrniriei .-lmBruxeile\. smul\i h.ru\\manni/aniorasului'i pdslrxl'
irrultumirlprimaruluisxu. ChatlesBuls. admiralo'lerve0lal lui
iir,.l. gutt- nu se ma.gitrctle de alrlel la con'cnarc'el rc'tauretr/a
oir,taisto.ici ii ir rec;.dtuie paiile lipsa Demel(ul'e In<criela
lui
inripozir conservarii pierale a lui Ruskin' l<roricFmul
Vbilet-le Duc marcheazi conservarea muzeal5 a pieiii tot aia cum
vtl inspim pe aceeaa numeroasecenfe sau fragmente urbane vechr
din Europa occidentah
Metafc,raobiectului muzeal rdmine cu toate acesteaaprcximatrvi
glumi
Ori\ele vechinu pol fi pu\e <uhclopolde slicla cum spuneain
Vn)iletk Duc cd o' fi fo'r dorinp nemanuri'ita a locltirof or din

r4l
 ALECORIA
PAI'I{IIrcNILI-UI

Niirenbcrg.Intf-adevir.cum s'irr putcaconserwa efecliv ti scoLl.

circuit lr.Igmenteurbanc.Itri n le lipsi dc lblosintelelor \i. c\.n'
de locuitori:)Mai mult. in cc lll \i li se st.tbileascrl parcursrl
vizih nruT,calil Problenrainccpesi se conturcrc.Ea Du va li pu,.
lcmeni explicr(i!i juridici dccit dupi al doilca razboi niondial.
In acelaii limp. de-a lunsul primelor deccnii ale secolulLri\ \
rcpiczentarcafi sonservarea muzcallldobindesco djnteDsiuner, r.
ctnologici, cu ocaziaexperienlcicolonjale.Cind Llauley, marclr
excnplul engleTilorin India. intrcprindeurbaniTarcaMarocnlLL
decido si pistrezc crea(iile urbanc .tle acestei {iri. ta nu.rLr.
medina.In opozitic cu politica adopta(iiin Algcria. moderniz.,
Marocului va rcspectallnd:rmenleleurbane tmditionalc. iaf .:
rarspnnzid noilor criterii (chniceoccidenlalelor fi crcatc.,{er,r.
hotiuire traducevoinla dc pislfitre, cu supor{ullor spalialonsm..
modurilordc viati 5i a unoi viziunia lumii diferileSi judccarr..
incompalibilccu urbanizarcadc lip occidcnlal.Dnr rprecicrcaei1. l
ci palticipl !i ca. fu mod secund.rr.la aceasli loilrl:i de conscn.
si poaleo $i inlcgreazichiarinlr-uDviitor al turismuluide ani
Nu este aladar suryfinziQrci. intro milcurc de dule tirl
crpcrien(r elnolosici a altei rcaliti(i urbane.cxolicii. r fo\r rr..l
pusi ornielor familiare ale Etropci- RaLmine de ficut isbria ac..i
convcr(iri privirii. ilusrrrt:] prinrrc altii de urhanittii Pro\r. I
restisr lj D nger pc care-i fbrnlasc Lyautey. Dupi ce au pari\l
Maghrcbul. ei au dcscoperit.cu un ochi striin si in ciudileni.r .,
legiti tr. aDcestralulcondient europcar: teritoriu dc rnenajxr ,
sciri incditecafe putuscri li testrtein Aliica. dar fi rcriloriu de |r '
lejat. Arnrdtuft urbaneprc induslrialt si mai cu seanrtrnicilc of..
inci nproapcinlactede\ercau tc\ligiile fragilc si pre(ioascalc ul
stil de viali onginal. ale unci culturi pe cale dc disparili.. dc api l
nccurdilional Si. la limiri. dc pus in rcTervalicsaude nruzcilicai
ID flceeaiivrcme,CIAI\{-urilc refuzi nofiuncaLleoruSistoric \
muzcal.Exemplar.pl nul Voisin'r al lui k Corhusicr( 1925) protrL
ne radcrcalesutului vechihr carlicrc ale Parisului.i ocuireaIor .
zgiric nori \tandard.!i pistmrea doar a citorva monumeDteherer.,
genc.Notre Damedin Paris.Arcul de Triumf- Sacrd-Coeur$i TurJ:.
Eiffcli inventar carc anunlii deja conceptia nrcdialici a molr I
mentclor scmnal-Aceasli ideoloSiedc tabula rasa.aplicatiitmili:l l,!,' rnDlorta schnrharii prDPu\. in ..Plan\oi\ni Pcntru Pa'is bln 'anrcr'l'
*r . : r :u ..r . cp J<Jr r r '( d l r r u r r 'n r u u r n l
'; , . i ; ; " . .
centrelorvcchi in timpul anilor 1950.nu a incetatin mod oficial . ( . o u . e r. d r . , r \ . ,r i 'l 1 l a r l ''o /r n i r i n 'o "r f lln'
't " '

142
 PAIRIMONIULUI
IN\TL\TAREA L]IIBAN

t(, \nlcre in Frnn{adecit prin crcarca.de citre Andr6 Malraux, in

l',{'.r.r lcgii a\upra secloarelorsalvgardatc.ModillcatAde atuncii
r.,l.trlrrea Si oricntareaci. aceasli lege cra intr-adcvir. la origine. o
nr,r\trriide urgenli inspirati de reprezentareamuzeali a ora$ului.
lr, \r (()nlestatein Europa.CIAM urile ti-au coilinuat oPen icono-
,l.rrr in lirile in cur\ dc dezvollareti au contribuit la {icconstruclia
ir'!\t| dintre ccle mai trumoascmedine din Orientul Mijlociu, ca
l,.urirsc ii Alcppo. lnfluenla lof a rdmns putefnici in Exlremul
l,,trrrt. Ei i sc poareatribui mai cu scar):i disrugerca Dnei pirti a
\r,lrului Singapore.

lkt)rczcntarea istoriall

( cr de a lrcia .eprcrentarea ola$ului vectn poate li defi li c:r

\||rtc/r ti depisireacelor douii dinainte.I1aconstituiesoclul odcirof
Irtrrbarriacfualc.nu doir asupradestinuluivechilor tesuturiurbane.
, fi rsupra Daluriiinsasia asedrilor pc carc continuim si astizi si
'
Accasti rcprezenlare a aptrrut sub o fornrii impliDiti ii iD
,r.hri timp anticipatoirre in operaleorelici5i io practicailalianD-
lrr (i. Giovannoni( 1873 19,1,1). c.rrc acordi ans.rmblufilorurbanc
\rLhi o valoarede folosinli ii simultanunarnuzcali.intcgrindulc
.r'| o conccptie gcnerill:idc amenajaretcriloriah. Schimbareadc
\( xr'i impDsi cadrului construit prin dezvoltarea tehnicii
r "ll$mistul c. !i afhitcctultfcbrie si claborezco scari de intcr-
\.|llic propric orafului modcrn cu mai multe milioane de
l,'flilori" ) arc drept corolar un nou mod de conservarca ansan-
l'l'rilor vechi.penrruistorie.pcnnu.rrtlt;i pcntruviala prezcntii.
.csl patrinoniu urbnr"". pc care Giovannoni estc firii indoialii
l'rnrul care I desemncazicu acesttermen-isi dobindestescnsulti
\ik) rea nu ca obiecl autonornttl unci discipline proprii. ci ca ele-
rr.nt ti partea unei doctrirc originalc a urbanizirii. lmporlanta lui
{;r)!.rnnorli a fost muh timp ocultari pentru ratiuni ce (i|l dc pasi-
[-1.]ril1 p'... d" ,"',o!aren ofurutuiAtbi umin.r!c.t.,!j pnncLpji llfli politicc si ideologice'-.,q i reda locul lcgitim pc ei;chicrul isto-
servr.Ir3 tehmc
"-'],i oliscD.scrje
clit.eDircctiadeE.hrparc( 1965). rr
|l( i cste cu atit mai necesar.

145
 AI-EGORIA
PAIRI}TON
ILILL]I
inci clela prinrularricoldin 1913at cirur trrlu...Vccchie cj . . ,
rlili,,id I|un\" . il \u D-r,ru pcrrru Inarcrl
I dopri Jritudincpro.p(iri\J h' nrr,u.-,. r.l,r I.
'ro\irnnonr,
il nnilor tehrr,i ^d, Irr\pofl ,r Je .u ,ur,Lir,ri
fr p"..
psr'1.-ctronurea lor progresivi. UD recul de cileva dccenii ii per
si gindeascride acrm in rermcDide *relete. (,../e) si de inltlr.r
tun inutat'r scini uftaDcdin care Vjolet lc Duc ri Sirle1iicr.,
pivolul rcllodiei 1or Uftani\nul nu se nrai ptjcrt unor c|r
urb.lneti circrmscrisein spatiu. ci dcline rcdr(n.ial.[l n.cbn:,
satisiaci \,ocatiadc a se misca si de a comunica a socierilji .
rrrJu.lriirli.(r.'eIi'.r <fi .urnunr.!ric:ccnerdlr/J|c( )r:,.r,
lulr'i.\r rcaIi mri mut .el rt \,r.drutI, tl
In. ,r1.. rccnor "orrrnr.rne crnctic\ . Cr,,,:r,r.ni pu
,
lu-(idilr(.:I|lrco:rer n(.r-( J,rcnr(.(.au o i,cull(r,?iIn.ir\r .
alitr prolesionisli.alrsi si poliricieni:n a lrccul oarc vr(
orasururdensSrcenrralizar.;ar aceslanu disp re oare inlocuir .1,
Jlr modo, rrreprre.' \u (.r, d(tir p.r.rbrt.j ne i ,Jfinjtr)) .il
nrr|h ui/fullir. urbJn( .i .n|lrf o lde\ii.il:r ''rrt. fhJnrz.r
(ltrnenul se !a rransfomramai ririu it1 rte. rbdni.Ltr..I
Aptr.
(el dintii.(t per\(pe .f:I:ierr. .r di,,rnl(!-ar(r
.rrcr urh:rnr,?.rri e(ne":lli, c \i ,trtu,,. It.,i d.rf. ( i . in(rz.
trni. cl yededeja dcschizindu-senorla eri pe care Mct\in Wcbtr.
!a numr ,r. porr .tn. dge. .'era dc dupi orase.'...
Intt(birrerc pu.i rr ri mr m ltj n(nininlil ..J(Ilt:rr( !l
, ,ri(\irati cat lizllori peniru in\entarea rrnor noi confi.suralii
L'rn\]nnunrr\r b.r/e.r/Jrdtron:rminrul pr,tu. l,r;rc. i\nliirl,r r.
pofirm(nlel^r.rman( di (l,rp ( Jrda tJJei nrorr,ruturhrnr
''Omul c in repaus.omul e in
mircare". Circuirclc de comunj..
gcneralrzaGnu oteri liman pcntru odihni Oanrenii nrai ru io
ncvoie sd se opreasci. si sc intilncasci. si locuilsci -Virh
locJ.fe .r ri pn.ra prsrrr to.ut .jtjru J. ..\irl
..lr(bui.
nrr(i:]|. . Dirr proe-e\(lrrehnifiifa. po.rhrJ n.,rir.,
^ trr,,c
l rridirionll..rfilllr i)r'renr,..,,. .i \rJoitirrrepr rrrrrrtclctulr.
rles dc tansport. care srructureazi\paliul rerjlorial,sc pot ic rer
brunfa sr articulamicj unidri spaliale.Ductecoe sedcrc.
AntFurbanizarcu"capiti deci fbnna rnei arnenalirrdunl.,
_
(cel putin) doud sciri. comptementarc si funrlalrrentale tu,:r,
mil.uri: pnrri\it Inerrturpic\pre\r\c d,r 1...,ti. ( rr,/ J. .
''silla m sinilor_ cu mj$arc febrilii. verligiDoasii zgomottr$r I
ii
116
T]RBAN
IN\'I:NlAREAPAIRItr'IONII]LUI
l, ,erhlti parte sabanclc ii spaliiledomcstice"" De l.r bun
,i! Lt'fl1.Giolunnonidepiieite urbanismulunidinensional ir oarc
| , l intusier s a inchis firi si li inleles ci "oraiul radios" eslc un
dezurbaniitihrpclltru
,u ,'r'.r;'.Dar el scapi ii de modelizarca
(lc si la so\ieticii anilff 1910".
,.,rf. h SoriaI Ntita" la N'liliutin
intreiino relatie de subordonare $i
ljrtLilcde locuitti de rccfeere
,1, ||rcluziunc. drr nu de complementaritate cu spaliilero{elelof
i.',, r(..r/(r/:1 .r.prrmari:r JrlLrrnle,drnlre\irl 'i !'r''\'
societatcade comunicaliirnultipolare.aceasli socielalccare ntr
, .r. inciLla ace vrcrne nici infofmalizati. nici medi.rtici. nici 'dc
,rrr.nlcni. acersli locietatccare nu poatetotusi functionala o sin
r,r.t \carar teriloriali !i reticultrti. necesni. dupi Giolannorr'.
unilati de liali colidiani firi antecedcnlcCentrclc.
t.,rrrrrcle.ansanrbludlede ilo.urj lechi pot rispunde accner
l,rr.liuni. Sub lbmrii dc insule. dc fragmente-de Duclee.elc Pot
rrrir\i o rctualilate pe care Viollcl le-Duc :i Sitte lc o tiigiitluiau:
rrs.rri scuru lor le descrnneazllca apte si indeplin!'asciifurcliune
,r.\lci noi cnlrtiti \p,rliale.Cu conditiadc a fi truta(ecum \e cuvine'
.!lrr:r cu condi!ia sarnu le fie implantateacti!itiili incomPalibilecu
,r!!lologi lor. rcesic lesuturiurbane\echi i5i \id chiar valoareade
r,'1,,\intiiimhositil:l cu doualpririle.cii: ele sinl- ca monumcntele
,,,n,|lcc.purtartoarcde \a]on de ani si istoricc dar 5i dc \aloafea
lr,lagogicd 5i inciratoare imagintrli de Violict le-Duc ii Siltc.
in edili-io ntror.r a lui Giolannoni. cle joac,1si un fol pc
,|'.r1rulc.
,.,r. nici Viollet lc Duc. in ci da teoriei uitini li descopeririirup
rrrii in scaraurbind tradilional:l-nici Sitte-in pofida finelei anali
/.k'r sale nlortologic.. nu lil Puleauconiiri Si tocmai in accart'r
, nlitrle nu putul fi inlegrateintr o doctfini sofisticali" I con\crvirii
urban.
t,,rrrirnoniului
Itclatia originaliipc care a gindit-o Gio\annoni inire rnenaJafea
r.ritoriului 5i patrimoniulurban se dIlloreazar unci duble particuhfi
l.(r r conlcxtLrhi italian. Oncit af li de anticrpatoafe.lrzlunea sa
',rnlrurbanistici sc ?nscrieintr-o lradilie lonbardi. inlcneiatiLla
\lrsilul secolului XVIII de Caltaneor',in urma lisatii dc
lrlk)cralisrnul lianccz; incn din acea epocii, sprijinindu sc atit Pc
, tnr\idcraiii demograficecit ii pe soliditateaarmiturii urbaneitali
,l!. Clttaneo prcconizaun echilibru al activitllilof urbaneii ruIale
t4'1
 A]-EGORIPA-I'II
IN'ION]
I]I -LiI
bazalpe strinsalor asocieresi pe contr)lul cre$teriiu$anc in crL i
unercoDcepliileritorialea ecoDomiei.
Pe lingii accslea.o lorDraticprofesionali.la a cirei Seneralizar.
llalir el v conlibui mai rirziu.cind fondea76. iD 1920.Scuoiasuf, i
ore d archiretluradin Roma.a dcschisin li(a lui ciorannoni simLrl
tcritoriilc de obicei disociateale stiintcj aplicate.anei si isl(,]
Vrollet-lc-Dc no(a deja: Iralienii judec.l bine cind nui separi
arhil((liilof In douaJla\i renaurJ(ui dc nr,,num..nrr ,i ..on,iru.
de cdjlicii propriinoitornevoi". ciolannoni nu e nuDaiartuirecr ii r.
tauralor.discipolsi contin atoral lui Boito. nu e doari\to.icul de :r
pentrucarc Romaa lbst unul din obiecrelcde srudiufavonre.dar
Boito. osteii irgiDer $i, spredcosebircde accsladin urmi. Si urbl| .r
_ nccasll tipli fomrarie" sc poatc ledea iD:Iricolele pc car. , i
lc a coDsacratintfe 1898 li 19:17sinultan celor lrei cimpufi .r
competcDlej sale'- Ea limurcste Si cum a sriur ciovannoni .,
dcpirteasciiconccp(iaunidimensionalia lui Violler lc Duc in tr\.,
tajul u ei concep(iidualc a nrulaljei implse spatiutuiurban dc r,.,
industriaUl.si cum a putur astfel sii ertritgit din analizelelemL]Il
logice alc lui Sirlc o lectic de consenarc5i si nu incetczenicio(1,.
sd lraleTeofasul ca pe un organismesrctic'r".
Ujr 6rrr,\l^n( rnn.,rurein srn< rn nr,rnunrLnl.durel r:
acelari linrp un lesul !iu: acestacst€ dublul posrularcare penr l
sintezareprcrcDtirilorpierali si muzcatilatc coDscr\,airii urbane\i l
care CiovanDoni fundamenteazi o doclrin:i a conscr\,:ifil
restauiirii patrimoniuluiurbaL Aceaslase poarerezumarn lrei nri r
principii. Mai intii, orice frasmen( u$ n vechi rr'ebuieinre.r
inrl url tlJD.i( clnenajaxI t,;ttruh!,,ttthh to.Jl. ( U.rat,r I
'
ron.rl(rrt'.i"r\oli,/er,/a rclaria.- r.L rir,rr prezenrr In rce.r ..
ralorrersr rle loltrsintrc.te le,:rl r.rli jlit tehni(.prinUu Inun(.
artt(lrl.lrc.I InanlerptcleprimJr(de :lnreJrir(. cit )t uman,
r
mt'nljnefcJ r:rricl(rului\ojidl al populJlr(j
In contlnuare.conceptulde monuntenli\toric nu poatc desefl
un ediltciu singular independentdc contcxlul construirin carc
insercaz:i.Nalura insi$j a urbanului.onltiote le"' siiu. rczulta ,i
aceasli dialcclici a 'arhheclurii matore Sj imprejurin)rlorsrt
Iati dc ce I izola -saua "degaJa_un moDumcDrinscamnade fapr.
n:rjoritatca cazurjlor, a 1 mutila. inrprciufirnile nronumentului\.
inlr-o rclillie escDlirldcu acesta_
t.l8
URBAN
PAfRItrIONIITLUI
DiVITNTARIA
lr sfiftit. odati indcplinite primele douA condi(ii, anvtmblurilc
,!l',rrc vechi neces;ti procedccdc pistrare li festaururcanalogecu
!.1.r delinile de tsoito penlfu monumenie.Transpusch dinlcnsiu_
ol,. lftrgmcnluiu; sar ale nuclcului urban. ele au drcpt obiectiv
ri moriblogiei iale. piistrarcarxporturrlor
, ., ||lirl rcspectareasc:-Lfii
parcclclcSicAilede circul tic N-a r putea
'rrrrnarc carc i au legal
, \, l{r(lclucririle de reconrpuncre. reinte.srare.degajare- Se ildInile
i\.trhr o marje de inlorvcnlic lirnilati de respcctulpentrudrrrl?rrz.
,tr.\r \pirit (istoric) al locurilor. materializat in confisuraliilc
De!in as1Ll lcgitinre. recomandabilcsau chrrr neccsarc
'1,.,1r.!le.
..."I.riruire:r.(U.L'ndiliJ1J nu Iie in.<lxtorr(.:i m.'i (tr -c.tmi
irlllrite distrugcri.Gio!rnDoDi ulilizcazi frumoas mclalori
,hr,nhunento'n. carc evoci r:ifirea unci piduri sau a trneiscnrtrndturi
trfx dese,pcnlru a desemnr opcra(iilc care seNescla ciirninaretr
r[r rof constructiilorPafazile.intinplitoare, adaosurilordc prrsos:
It.ibililarca vechilorcanierc sc ob(inemai muLtdin intcriorul decit
,hr c\tcriorul ilot-urilor, in special prin fepurcrca caselorla ik)l-
rrrrlor in conditii cil mai apropiale de conditiilc originnrc. ciici
"
l,r urrcaisi are ordine . logic'.I.igiena5i demmtitteasa proprie
l)ar Gio\annoninu cra nurnaiun teoretician. ldcile sale erau
r,rt|lrncade a fi a unei practici^:Cu toale aceslca.dcii nu tbsl tre'
, e n\ Carla idliatn d(/ r'{'vdrlr, ( 1931),clc s au lovit lolu$rde c'
rflr\renli datorali atit caracteruluilor Prccursorcit si Dn)dLrluiin
(.,re contracarauidcologinunui fegim avid de mari lucriiri spcclacu
lir. Iati de cc lrcbuie p sri la activul luj GiovanDoniopcr! sa de
,'tr'/ant. bilanlul tutllof distrugeilor pe care a izbulil si le
rrl)icdicc pe tot cLrpriDsul ltrlici. 5i. daci a jucat un rol importrnt,n
,1,!:rj:rrca Romei antic€ 5i lbrumurilor impefialc. a fic{Fo prin
t{.fritirca 5i organizare:rminulioasda fazeior si detaliilor oper.r(iei
ir t)rin comandareaexEculici unui releveu complct al cArtierului
,!r,lic\al a cifli sacrilicarci li)\t impnsade aceaslircsurectienrhe-
lir in ceea ce privctic opem sa pozi(iri. pe lingi nunleronsclc
!,,1.planuri regul,ttoarccarein generalnu au fost aPlicat€.eir poalc
tr \i rbolizalii Drin rcabilitare.r.incheiad in 1936. a unui ilustrtr
,tr,r.rl din Itali; dc rord. Befgamo alta'i Giovannoni a coDccPut
l, rlxtura cu oratul de jos. dedicat deTvoltiniiindustrjalc,ia
rrl(paLtat ncgii si, pennu rrrlli bunul trai al locuitorilor sii. a ticut
149
 ALEGORIA PATRMONIULUI

sd leoascdgloria pielelor qi monuDentelmsalepublice,ln sinuo \r

complcxitatea strdzilor 9i ln pasajelecarE pitrund pfun in ininn
ascusd a ilot-urilor, in coDtinuitateastrinsS,contastanti ii fericitl
a locuinlelor I'|ode$e $i o Flatelor,

Practic siDgurpdnEe ieoreticictrii urbaoismuluisecolului XX,

Giovannoli a plasatin cetrtrll preocupfuilorsaledimensiuneaestetl
ce a a.$ezfi umane.La scamrclelelm de amenajar€.cal€ nu n,ll
stituie subiectul-nostru,el dezvolti cn optimism premizetre pusedc
Violletle-Duc In schimb,la scamcanierelo! el a $tiut sUarticulc/c
propedeuticauidirii F o conc€ptiecriricn Ei condilionali asuprr
pSsffirii aDsambludlorurbarc veahiin dinadic! dezvolt di
Acest patrimoniu este a.stfeldotat cu !d dublu statut, a ci r
antinomieGivannonia descoperit-ola rfiollet-le-Duc Si Ia Sitte; i ra
confer[un dublurol pe carenici Sitrenici Violletnu voiau]r n
puteausI il atdbuie Mai mult, acestpafiimoniu urban,suportfrag
mentatti fragEentar al utrei dialectici a istoriei $i istoricitdtii, estc
tratat dupf, abordSrilecomplexeale lui Riegl $i Boito, Fntm carc
frecar€obieatde Frrimoniu esteun cimp de forle quse itrtIe carc
trebuie cr€at{ o stare de erhilibru, unici de fiecarc datii Si, nt
gestiuneaaceEteidinamici conflictuale. Gioyannonirccutroasre!l
conferdtesuturilorurbanevechi valoareade actualitateSi sociaHp(
careRuskinSiMorris le-o desemtraseri, fiirA a ajungestrseinsfalezc
ln istodcitate:locuitoflrl $i locuinlasa sint plasatiln puncurlfocal dc
unde pome$tepdvirea sprE \titor din VecchieCi b ed Edili.itl

Teorialui GioYaDnoni atrticiFizS, cu nai multi supl€te$i conl

plexitate,dive$€le politici ale 's€ctoarelorsalvgatdate"cateau fosl
pus€la purct $i aplicatein E{ropa incepindcu 196(}Ea continefi
germeniiatit a paradoxurilor,cft qi a dificulttrlilor lor

r50

CAPITOLULV]
Patrimoniulistoric
la virsta industriei culturale
Monumcnt g oras istoric. patrimoniuarhilecrurajsi urban: a...
te not;uni ti rcprezentir-ilclor succesiveolcri o lrmin; privile!j.,r,
asupramodului ijr caresocicti{ile occide.tale!i-au asumatrclatjl , L
djmensiuncrlemporali ti construiti a propiei idenririri_
In secolul XV. aparilia monumentuluiistoric. sub numcle,t,
anri.hirali l,r.I(./; de.rr.ur-je: proi(clutururnani.rin tar. .
ficiilor ri obiectelor pe care fblosinla zilnici le-a rransfornar ri
mediu ambiart, familiar. ncreu deja prezcnt.anrichirelitejoacij folLj
uneioglinzi rcilectante.Oglil1diicarecreeazi uDefecrde dislanla.,1,
indepirtare. prcduce un inlcrval i'D care sc va a$ezatimpul rei.
renfial al istoiei Oglindi care-i intoarcc socieritji umadsre ,
imagine nccunoscuti despre sine ca altcdtate- care mai lrebLi,
definiti Dcscoperireaantichilililor esreii aceeaa artei ca acri\ itr:r,
autonomi.dczlegati de tradilionalulsnujurnminr de crcdinl6iarr ,1,
religia crestin[ Experienti ircductibild.dar oblinuti scump.in ch
pul conltiirllci de sine,ea csG la origineaunei alte ce se \a con\l
tui reflecti.du se pe sine 5i simultan gindindu se ca devenire:i,.1
istorie.Sub numelede antichitili. inonumentulisroric esreunll dijl
lre operatoriicare au provocalmarea rupturi a arei occidenlal. .,
aparifia arhitccturii teoretizalcsi referentiarcpe care Paul Frankl l
nnmiI-opost t ediewld penlru a,i desemnadiierentasi unilale _
Apoi. coDstluctiaiconici ri texruali a corpusuluianrichilititor. .,
celor clasicecil si a celor nalionale.pennite societitilor occidenr.rl.
saturmezedubla lor lucrareoriginali: conslruileatimpului istoric .
152
cuI-TURAI-I
viRsrA INDUSTRILI
, unei imagini despresine imbogititii progresivpnn dalc
',o\rruirea
I'rrrerlogicc. Mai cu seami. s a vizut. strktiilc consacrateantr
,l|rrililor sint inscfisc in marcle cufenl care a dcvalofizatmiftuna
I irlir)tului Si a scrieni in fblosui imaginii li reprezerlituiiico ce'
l,|liciile trecutului au contribuit la sludiul sistcmatical formelor
srl$tice. al <tezvoltifii 5i clasdrii lor Cercedirilc anticadlor
le au
rrr*1it pe ccle ale naturali$tilorii au participat impfeuni cu ele la
unei ciyilizalii a imaginii: inslrument dc analizii a lumii :i
,
'ritrca
\rp(nl al mcmoriei.
ir) secolutXlX. s a vazut alcasemenca. consacnreainstjtutioMli
n rnonumenluluiisionc ii conGr; acestujaun slatuttenporal difent
11 (ic o parte. el clobindelteinlensitalcaunei pr€:cflle concrcte Pe
rl(.irlti parlc. esteinstalatirlr un tr'€.urdefinitiv si irevocabil'con
nrlrit prin dubla munci efecluati de istoriogralic$i de (trezifea la)
,,rtr51i;nla (istoriali a) mutatiilor impuseindeminirilor orneneglide
r(.v('hrtiaindustriali Relicvc ale unci Iumi pierdute. inghitiF de
ll|nD si de tehnicil.cdificiile crei pre industrialcderin' dupii vorba
jnvestitc cu ur rol
hr Rie.sl,obiect al unui cuh in sfirlil, ele sinl
rr( nrorialimprecissi pentru cle nou. analog,in surdini, cu acelaal
flrnumentului original.Pe solLrldestabilizatal unei societdliin curs
(k industnalizafe,ele paf si aduciiamintemembrilorei gloria unui
( [ltrl in industrie
Termenul lansatde Riegl. incircal de sens Fi nbiguiiate, ti a
s-aulrans-
lristfatpcrtinenla Dar obiectul,fonnele li naturacultului
i,rrllat: mai intii sub efeclul unei expansiunigeneralizatea ariilor
\rlc de difuTare,a corpusului $i publicului sdu; apoi- recent' ptin
.r\r)ciereasa cu industriacultural:L
La ongjne privat.cuitul monumentuluiislonc nu a devenitrcligie
.fImenici a patrimoniuluiconstruil printf-o conveftirc individuali
153
 r\LL(;oRLAPATRDrc\LTLUI
si progresiYia crcdinciosiknrii. Transtornrarcasa a tosr pr.!
s-a vizut in capilolul IV. dc afinnareaunci gesliunide citre \r
cirui nmdeliuridic. irdDrinisrrnri\' si tehnic i-a Tbslofenl Eurof,
Franla-Dar netrr orlaza c nrirali\?ila carc a fost supusculli r
trimonialinccpiDd cu ruriii960 rczultimai dirccldinir un an\!,.
de procesesolidarccrre.iD Franl . au coDfimra{ polilicacrltur.
\ralului iJf in .rllcnit r. r-.,ri!rrh , dr,.uri .t" ria
Montlieli.ortu \(ltr ilo,. ti u r4?rit4etor aridentutc a cantr
la c4nn:iutrca ? t? ili t\ practicilor pairinoniale. Expan\r, , ,
aceast poalc fi sirnbolizalilde Convenliapri\'ind prorcctiapalrr
niului mordi l culrul..ll
Si r iDral.adoprar:1 in 1972 de Conrrr:
generatiitl UNESCO. Accsl lexr caichia pesrecoDceptutde nr,l
ment rsbric pe cci de palrimoDiucutruraluniversatr nlonulrrf
iln.J||rbhri.o .rru lL. \rlufi , hcut,,ei.t'.:,u Jmen:rjlr..prr/.
"o valoa.e universaliie\ccpli{)nal.tdin pLrDcrul de \ edcreal j!l(,,
aftersaual tliintei . Er a\tlcl proclama(i nircrsaliral.a sin.r.
lui occidentalde gilr(ljre!i dc vxton in Inalerie.pcnrruririle garr,.
r recunorsca \alidil.lel. Conventi:r crea un ansamblude ohtir
Pri\tn(l rdInl.lrcJ(.j.I\rnt((rr.r. LUn\.r\jr(a. pr,ner.,rrn,.r1".,:
imn5mitercacrirregcDer.atiilc \ iirourea patfimoniuluicuhuml.. i)
inai aics.ea inleDrciao .rp:\deDentri
conrunar. o solidarita(eplan.
''ii r€vinc i rcgii 0otceti\ilili inrem tionale sa pafticjp!
?Lpirarca[accs{tli]paliinroriLr" care compoftaajurorarcaceior :.
lipsili de nlijh cc {1r ciirrc con)unitate.r,\oiiDncamai resrricti\r
pdrrirnoDiuunivenal cr..,fi,rr,r/ pcrnire sl1rbilirc. prinlr un jo!
criterii complc_\e,a unei lislc cornunedc bunuri considcrate
lirL
nronrui nrdiul.tinindde uD sistcnrde cooperarc SiasistenriirL,
nationale"pc planrrile financiar.rltislic. triinliljc ii rehnic..\
cunoscactitnriledc salvrrc rcmar.abiterealizarein aceslid la Ah
Simbel sau Borobudur.nrai pLrlir rcelea ,tt ciror obiect fau i.rt.
orasul Mohcnjo-Daro pe Indus sttu moscheeade ta Di\rik
Acest proces.planet f. (lc con\cdire ta religia parrimoniali nu .
de.fu5oJrIrolu:i firj Llrfr!Ulr;rrJ<,.on Lle n.r(.rficonri.L.etr
amintcsc de un priclcn nraghrebincare se indigna lizind ci i .
i 5-1
VIRSTAI\DL5'|RILI CTI-TI]ItALE
.n',1,,,,r \rloarede and :i istorici unormonunlenle I ciror semnifi-
.,t,, rrcbuia.in ochii lui. si fie cxclusi!religioasl I-a fel. rcabili
r"r,.r orarului Fcz. la care lucra in c dr0l uDci asistente
Irr.||rirtionale. nu avcapennuel alldlinalitateadmisibilidecitaceea
. r.firsir;iuneiidenlilndurbanesi a unciviziunil)iLrpr.r lu ii Acest
rr1, rlc reaclie individuali inpotrira ingeriDlci conunit:Ltii
,rtt rrxlionale fimine rispinditi in afara Eut)pei. hvcls. la scara
l,rt|1,'r- numirul dc monunrente inscriscpe listaputfinoniuluimon-
,l',rl rir)de sii treaci drept un incliciu dc prcstigitr intcr a(ional \i
\ ||rc obiect de emulatie.firii ca critcriile de selcc(ica bunurik)l
'l
lrr|rrrrrniale si iic intotdeaunabinc interpretilt0dc cci interesaii
t,o!cr)!ia adoptadin 1972.ri ratilicatisau Lrcccplifrin 1975de
una dc lari de pe celecinci continenlc. nunliri in 1991
'l,rr,r/cciIi
,, nrlit douasprezccc tiri semnatnre.
lr'\roperiril? (rhcob.giei ti tali xtru ltt)i.'.tultti k'Dt,kLl a!
trnlttt, unanisrcat detertrinat.rlxrr t nrr.'d .i nt)" ltti . tt,t t)gk in
, .1. \e inscriu monurnenieleistoricc.Frorrtierelcdoncniului lor au
,l, t'.rrit in a\al. in special-gmnilclc crcTrle de nclrccul ale ercr
rrh\rriale ti se dcplaseaTicilre un trecut lot trLri ipropiat de
tnr/.it. A\tfel. produseletehnicealc induslrieiau dobindir aceleaii
arler
lrrrrlcgii 5i acelca5idrepturi la con\cnnre ca ri cirPodoperele
irhrrccturale ribdiioarele fealizirialc anizrnilor'
li
irr paralel. se inpune o c-r.t)drritr( l,dolitli .t Palrinroniului
ic: o lume ile edificii nrodeste,nici mcnrori.rle.nici prc\ligioase'
',r,,r prccunt etnolo
r!1[ro\cute ti inzcnratecu valoarcdc noi disciplinc
rr,r ruralii $r uftani. iltoria tehnicilor.arheokrgiilNcdiclali. au iost
lrt.irrte in coryusulpatrimonial. Tolu$i,apotul ccl nrniconsidera_
l'rl (lc tipuri noi sc dalofeazii trcccrii de Tidul iD(lustrializifii si
rn.\iidi de praclica conservaioarca coilstructiilof cclci de a doua
tr'rriiriti a secoluluiXIX tinind. in parte sru in tolnlitale.de tehnici
, noi: lmobile de locuinlc. nrri mLrgLrzinc. biitrci. hrcriri
',rnru.ti\e progfesulut
,l, inri. dar ii uzinc. antrepozite. hangare. r:inri$ilc nlc
r.hnie sau ale \chimbirilor structuralc alc econonrici. mar; cochilii
f,',rlc pe care marccaindustrialiilc a abaldonnl h pcriicria ornlelor
.r (hiar in cenlrul lor Apoi. grija dc a consennpaltimoniul aftitec
155
 I
viRsrA INDUSTRTEI
CULTURALE

rl S|r0]ti industrialal secoluluiXX (pinl spreultimeledeceniiinclu-

il
Hllele dr.Reims r in.uem|e in t928,. ctaare ptoru srtuctumpadbotid in pn
ru\ne de berondarond lur tev\\incl Srsmade degBJaE a b.hnului
ii mcJ; .
iatc! exterioari ! cdificiltni jlslifictr tnrrcb5ritc 6up.! penjn€nFi ecsrei .bsan.
r ). adcsea
lfaffcrc
ameninlat
ast?lzi
unui
cu demolarea
conrllex al lui
din cauzastirii saleproasle.
N@ caretilodese puni la
dtr
adipos-
a noilor lipuri cotrstruc-
I urcei patrimooialetolalilaleaerLhaustivd
rptrrutein cursul acesteiperioadc.DouI exemPlefranceze,cel
ll holelordin Reims$i cel al pavilioanelor lui f€ Corbusierla Lege,
Fr-ilustradificul6tileaccstuidemersr.
ln sfitsit, narcle proiectd? d?nDoaiaarc d c n(MTrelii,mo$lenit
h epocaLuminilor $i reinsuflelrtprin vointa modemdde a eradi-
diferentele$i privilegiilein sttrplnirea valorilorinlelectuale$i
istice.leg t de dezvoltareasocietdliidc aqrementsi corelativulei,
snul cuhural zis de masd, stau la origirca apdnsiunii celei tnai
ve poate, aceeo a publicului monumentelor isto ce:
Dlcilor capelede inifiali,de cunosctrtori ti de erudili le-asuccedat
O biserictr moodiale. o audienli _milionara". cum Ii \e spune
omerdrilorcaresecifreazila milioanede locuitori.
Slatul franceztrebuia,cel dintii. se exploatezeaceastaperspec-
llv! pentrua puteap€ viitor controla.cu toateresuFeleautorilitii ii
Putcrilorsale, riturile unli cult oficial al patrimoniuluiistoric,
&venit parte integrantda cultului culturii. Acest cuvint, str ne
||nintim,maiaveaircd, la incheierea celuide al doilearizboi mon-
dhl, o intrebuin(arerelinutdin limba franceza.carepreferasd l inte-
trc/€ unor sinlagme(culturi a literelor, culturi gencrali) decit strl
ltilizeze ln sensulfilosolic definit, iar apoi adeseaexploatatin sco-
Duripolitice, de gindireagermanl': Val€ry a preferatintotdeaunain
locul lui cuvintul"civilizatie"'.Cuvintul"cultur6" se rlspindette
Incepind cu aniiEaizeciSimbolp€ntnrdestinulsNuestecrearcaunui
ministeral Afacerilor culturale.care va devenicurind "al Culturii",
d al cdrui model nu intirzie sI fie adoptatde majoritateattrrilor
auropenesi dincolo de aceste&Malmux inventeqzicaselede
Culturtrin timp ce "cultura"se diveniifici:cultud m;noritare, cul-
lurtrpopulad,culturaceluisirac.culturaobilnuitului...
Plnein momentulin care pmblemelepusede difuzareacultului
"culturii" grdbesco schimbarcsemanlica.Muzeeleo consaffainain_
{a! monumentelocCultura i$i pierde caracteruld€ inplinire

t5'7

:l
 AI EGORI-\P,\TRL\1oNII'LLI
pcrsonali. ca devinc i reprinderesi cudnd indusrrie_ Daci af
da15n decolareu accsteiindustrii in Ffanta ii ciru(ionarea.
cilrc stat. am putea lua ca repcr simbolic doui inauguriri. inti ,l
1987.in pliD:i lumiDi oficiald.aceeaa muzeutuiOrsay a..
organigra i urittilci vocatiasa viitoarecsle producereaprioilu. L
sistematici a serviciilor $i comunicatici: poj. in ianuarie 19!i\
penumbrapiclii de arli. inaugurareaprimului Salon inte.nation.
muzeelorri cxpoziliilol.
ln fndul lor. nionumenrelesi patrimoniul istoncedobindc!.
dublu statul.Operecarc rispindcsccunoa!(ereii plicefe pusclir .
pozrlla tutururi dar fi produse culru.aic. f:tbricalc. ambatarf
difltzate in lcderea coDsrmului'. Melann)rfo7a lalorii lo
folosintii in \,a]orrc eccDornicicsle realizali gftiic 'inginerici ,
turale". vasli iDtrepriDderepublicir si prilalii in scrviciul cit,.
muncesco suntendenic de animalori.colrrunicafionisti. agenlr,t
dezvoltare. inginefi. mcdiarori cultufali'. Slfrina lor conili
exploatirfearnonumentclorprin lo.rte milloacele cu scopul J.
inrnulli indefinl nunrirul \ izitarorilor.
Punerea iD valoarc
Fbrmula Inagiclla dispozitivului:/I/r.r(? i, r.rrlo.r,-..LoculjL
chere.care se vrc rezunu sratululpatrinroniuluiistoric corslrL
ea nu lrebuie rolLr\isi ascundi ci asrr:rzi.ca 5i ieri. in pofida 1..
latiilor protecrc.rre.disrruqefeacon(inu:iti in\crtunati a edifi.i;
!i ansamblu.ilor\.echi iii ulmeaTAdrumul iir toali tumeasub tr
lextul modernizirij. ti a rcsraudrii chiar- sau 5ub conrtrinsereatr.
siunilorpoliticc.adeseonimparabile.Forla \ie a asociariitor
apararc r monuDtentelor.al ciror nrcdel a li)st crcal in N!r,
Britanic h sffrijlr.rl\ecotului XVIll. se mobjlizeaTair toare titr
Daf aslizi. in FrirDra,suprafafa oraselor urbanizatc inainre ,,
RevoLuliafiancczi llu mai reprezinradecit ].5q din fondul constiL
15u
CTITIIRALI
viRSTAINDLSTRIEI
\.c.rni locutiunc cheie.carc s ar dori linistiloarc. estein reali-
r,,rr |lclinislitoareprin anlbiguilateasa Ea f_acelrinriiere la valorile
,l, t'xl|imoniu. carelrcbuie rccunoscute- Ea m:ri con{ine ir nol'unea
,l, t,lrs valoare.Plus \'aloiuc dc inieres.agrement.rrumusclc'oesr"
ccono-
I,r l).rf 5i plus-yaloarcde traclivitate.ale cirer conotalu
,,,,,. cslcinutil a 1€subliniiL
_punereir valoare dcscnlneui un fapt
\rrbi\alenta erprcsiei
,rrllrt in lunga inoric i prrclicilor parimonialci ar)t gonrsmut a
,l,ir.!.tici si a doui slilufi dc conserrarc-
() lenalinti- pl sati sub semnul respcctului conlrnui cu norle
rtl{'rccoferite dc stiinli,si tchnici, opcra mrrilor norillofi ar seco
l,l,n XlX ri XX. liri cll accastadin unnA s:i constituicldusi o
r,l.rindr cxplicitii sau nrtrciucurosculii:cine.in Frarlta,Pfirtre prac
rr r.nii rcslaurlrii !i conserv:uiiurbane.cunoa$tenunrelelui Boito !r
t,rnrnnoflj? Cealalti terrdintar. dc acum do rinaDti.pl:lsati sub sem
rll rcnlabiliiaii si al rnui prcstigiuf:ud rost.dezvolti pfe adeseacu
,itrr,nxlslatelorsi colcctividrlilorpublice.prncticicondlmn'Ltcdejair
ra,nul XIX. inaintcdc sligmali/arealor de cdtrcCartade la Vcnetia:
n .x ir\.nteazi noi nrodrlilili de punercin valoirrc
\ltfcl spus.cimpul pirtriDoflial.iD Franla fi in lumea in1'ea8a'
J. lnizi teatrul unci biitilii ineg.rle5i indoielnicc irr c rc puterea
'
,,rlr'r/rlor ranrin(rurrrr rr:,ri iJf holarirea .rntrilfinr:rr' J unui
r,\t)cclor al Monumcntelotislorice. a unui arhilccl. urbirnrstsau a
,,',,,i nd-ini.tt"t,rl I p.rhirmniului pot inci schimb:rdeslinul unur
r!)|ument saual unulor:l) vachl
,\ce sla situaticcoflflicll]dli m-a incnat sa pr.tnrccelrlul pe spLrr
r,rl .i practiciletendinleidorrinante.suslinuti de industfir pat'rmo
mai
ii dc erotulia cconomici urbane N4uncaribdito € dusd
',r.'Li
,l(lr lc de toti acci prirctieirni. tuDclionari. propriertri !i simpli
,.rxlcni. caresinl devotL(iintru respectulpatrinoniului isbnc nu !a
, ,'t,irca alccit marginal. peDlru aducerc aminte ii Deniru rcferinl:1_
rslizi in jurul
t,{riru a se putea nrisur ambiguitalcaintrc(muti
llotiunii dc patrinoniu-
llintrc multiplclc opef.Lliidedinalc si puia in vnlo:irc monu
rtrr)lul istor;c si si I nan\lbrn1eeventualln produs economrc vor
159
 ALECORL{PATRIMONIT,-I-UI

evola dreptjaloaneconcreteale subiectuluimeu. citeva

din cele (.1,
au incidcnlaccn mai directi asupraedificjilor asupra
li abordi.trirl({
de cdtre public. De la restaurarcla reutilizare,trecind prin
miz,,rr
sccntrSianimalie.punerea in \aloarea patrimoniului isroricprez,,r,
lorme multiple.cu (nnluturi tmprect\e.careadeseorise
conil.t,l.l
sau se asociazd"
Conscryarc $ rcstaurare: acesteasint fundamentele
oricijr.l
l puneri_?dvaloare.De o jumhtatede secolincoace,in
ciuda polui|r
dtmosferice. chimia.biochjmiasi biologiaau daro noui actulrlrr.rr,
tezelorlui RusLin.permilrnd\jr se actioneze inrr-unmod ncrraurr,.,
I rzant asupra"strnrladi"monumentelorpe lingi acrasta,r_a
\,.r1
sidcrat ci$tigat principiul de conservarea addugirilor vechi
:Lt,
monumentelorsi carlierelor islorice.ca 5i tehnicadirudanent,,
.,
rur (rtovannont.carc iri gilsettf.zi utr preFo\ auniliar .rnstudiil(,h
morhlogie urbant S.a esrimatca del_rritivEcond?unnarea
rcr,,n.t. Ponalul c.ntral d biscricii
luiribr Credeamuniversalrecunosculeregulile de restaurare
lir sainr'Aroul (sccolul Xll) h
mulate dc Boito, mai ales aceeacare cere ca orice interven(ie ProviD, i..intc dc rcstauc
l(,
demi sd fie insemnataviTrbil: aplicatrimagrsrralcale aceaslci
re,r|tl
se F)t gdsi.peslelot in lume-ca de pitda in Mexrc.pe sirul
rcstairr.,r
oe rr reotlhuacirn. undespectarorul eslesubjugalde jocul purerrr
al.volumclorarhilecturale. llrl i l-i in\elara\upra\t:rnt Inrtilrl(.,
rurnelor loatc ace5reprin(ipii. rcgotj \i prcepre. arlumenld( \l
nuanpte cum se cuvine de un secolitrcoace,pireau a nu
mai trehLrl
puse la indoiau" Iluzie.
Reconstituiri',islorice,. sau fanteziste, distrugeri arbitril|.
restauraricare nu-$i declari numeleau devenitmoduri de ralorjzar,
l curi'nte.Nu voi da plea multe cremple in Canad:r.cenrrul vcchr
r
iur VueDcc. carelrgurea,/d pe li\tc paLrimoniului mondial.estcre,,.rl
..1 1 unur varl prniecl cu finrlirare narjonali\Li Lurislica,Ian\
)r rr
lyOU.cirrca condu.la distrugerca unuransamblu Ljeimobilevrc.:r
reconsrruite apoi fara ba,,alliinlrfica.in slilul arhirecturii fran.c/. 'RestruntE! (...) sc b{ze&d Pc
d,n secolulXVIII. In Cermania.pmclicalegitimi a reconstructr.l
rcsPcdul $,bsrdntcilcchi $i !l
rdcntlcea ora5elor di\lrusein limpul r;/hoiului.combinata documcnrelo!&tcnticc" (C{rl!
cu
tul fadifional pentru recoD\tituiri i\tonce. a ajuns sA conducj e.r. de la Vcneti{, arL 9): accliri
p,rl poial duPI leconplnclca 0m-
conlrminare Ia demolareapa4iale a centrelor vechi (Weiden (tirl

160
 ALEGORTAPATRIMONIULTJI ViRSTA TNDUSTRIEICT]I,TUR-ALE

Bavaria,Linz peRin),in folosulunorreconstituiri "idealel"'pecarr ll lrcbuit vlzut vreodat5,aceastdoperalieanihileazl dispozitivul $i

nici Viollet-le-Duc nu le-ar fi imaginal gi in Franla, restaurL'r.,1 dlrlunerea
- 'Si careil ancorauin timp
inventiv!$i-aglsit un nou suflu La Provins,zidurilgrde incin(i ll sun.nl panicid Ia punereaiE scend inslitulionalasocinl
sunetul-
s-au addugatnAchicoulk \ri care nu au existat dciodati ti s i irrninii in aqazisete'speclacolede sutret$i luminS_'Dar'
recompusvenembilultimpanal bisericii Saint-Ayoulpetrru al lttrc fiuzicA ii discuts- opereazf,asupm sp€ctatorului' nu asupm monu-
mai plEcut La Lyon, mesteriizidari new-yorkezide la SaintJotrn lrntuloi. pot li"ot pus intr-o anumitx stare'cel cane Eebuie
the-Divineintinerescgarguielegotice ale caledraleiSainFJeaniprl distras (ile""i.la "el
monument) $i distrat Care muzicd' care
ltac(iv
un fel de
cedeuce nu trebuie confundatcu acea tebdci pusii la puncr rt( Om"nt-itl $i cele bune li cele ProasteNu are nici
decenii,care consti in a scoatefi pune la adbpostsculpturilepr..l fnponan$, din momentce recunoa{stem in ele fenomeneaccesorir'
vtrttrma@ale anumitor monumenteii a le inlocui cu fac-similur. irc-canisme ae ambian!tr. analoageaceloracare puDin functiune
mai alesin cazurilecind sculptumestepartcintegmnti a arhitecturir. io.ite strucruri comerciate. Chiarii numailumna \ingurapoateJa
ca la Reims''. inciilor o opacitateneblnuit!.Iar sunetultinde sd le reducaIa
Punereatn scend:nt6itViollet-le-Ducclt si Sifie vad in eafun(tr lnicimea
" a cevaneinsenmat
^
mentul artei urbane.in acestcaz, este vorba de a prczentamonLl Anitu4ie. unde Si cum lncepe ea? in gercral in interiorul edi-
mentulca pe un spectacol, de al oferi vederiiin modulcel nrrl iuluipecare-lipropunestrl smulgdpmprieiineniipentrua-l face
favorabil.Anii 1930au inventatiluminatulnoctumcare,de atun(l bine gi rnai uSorionsumabil,adecvarea pe$onaldfiind conside-
nu a lncemt sd se perfeclioneze.Sptrrglndintunericulnoptii, monu insuircientl i4etoda esteaceeaa medierii: facilitarcaaccesului
con-
mentul, asemeneaapariliei unei divioigti in glorie, pare !i ii opcreprin inkrmediari.umanisauou O iemrhiecomplex:l
audio-
rtrspindeasce etemilateaLumioa anificiali ii acordi umbrei un r(ll Ju.i d. t" t.ai"t Prin efecE sPecialeta comentariile
regesc,pentru a scoatedin ea 6guri fdr?lriduri, forme rcpercepur,. prin " reconstioirea de sc€neistorice imaginarecu
vlzuale.trecina
vreodati, topografii trecunoscute.Acest arlificiu, al cirui defcel. qiurorui actoritor, manechinelor' madonetelol sau a imaginilor
delocncglijabil,esfeacelade a suprimagreutatea 'le
arhitecturii.il alntezd"
reveleazd acesteiao alttrdimensiune, poeticdsautmnscendenti Astfel, tlevinedin ce in ce mai gleu pentru vizitator sl evrleaces-
C:t(!
iluminarea ritualS,la ore,zjle saudatefixc, a Parthenonului, Sffnrrl b interferente Si sApoatddialogaferi interpreti cu monumentele'
desprc
lui Petrudin Roma,casreluluidin Praga,a Sfintei Solii, a'trl Comentariul$i ilustralia anecdoticdsau,mai exact flecdreala
pdveascd sau str
Mahaluluisnu a atitor alror edificii vestitesau necunoscute. s. opcre,cultivi pasivitateapublicului' il dezvafdsi
prin stre-
inrude$teast6zi,in-lumeaintreagd,tocmaicu o revelatie,iD cele dil rh"citi"r. cu p.opriil sdi ochi, ltrsindsensulsa se scurgtr
urme monoton5.In schimb, feeda electfic6 in interiorul moDrl aua,on rt .o"iofuto. gaunoaseAcesteasfut forme demagogice'
mentelornu estein mod necesartreneficl-Dcsigut eapoat€permilf Dstemaiisle ti coodescendente alecomunicirir'Tolu$i'trdnsmtterea
contemplareala orice od, ca niciodald,a frescelo! sau tablouril(,| lner cuooasteri istoriceline prin excelenFde purcreain mloarea
unei
dlrcra istoria artei Ie a acordato existenl2t$i valoareproprii, ind( ist"m""i"lui b secoluldin urm,. Boilo'' a formulatregulile
a monumeotelor care' cu prelul
pendenle de aceea a edificiului pe care fusaserdmenite sri I inrenrm sClntiticeii silenlioase
imbogtrleasce- Dar ce sl spunem,de exemplu,de echipamentulelc. 'unui.ron a. aleoue.iniliazePubliculinr-o cunoalerep€$onalt'
tric cu care a fost dotad catedraladin Bourges:expunind accn direclari obiectivia oPeretor' Tehnicrnoi p€rmilast'zi formede
PlanuriI claresi seducdtoare a
monumenlintr-unmodnemijlocitti impudicagacumin sinenu rr prczenlare Fafica ( notile.scheme.

162 163
 AI EGORIAp.\TR!
i\IO^"t
L]_LI
ciror iDtrrbuin(arcsc gencralizc.rzii. dar caje csre prca aocser
mod rcgrelbil ncutralizari de ./gomotul'lnimaliei.
Inpinsi h limiti. a malia dcrine cracr inversulpuDeriiir .
a monunrcntulurpe care il lr.urstbrDrain rcltrt s u iD ..
Edificiul inlrii in concurenl?icu un spectacotsuu un ..e\cni:
crre ii e\rr inrnu\.In ruton,r ,i., \J E\|o,,rri:.(i, cLftc.\p(
dc opcri. rcpfezcntiri dranaticc. prerenriri de nn)di si a\,,.
unui patrirnoniucare le \aloizcitzri fi pe care pot. la r]-Dduilt,r
rczultat al accstcisrraniirelatii aDlagonice.si_l fac:i n istrilu.
siJ dcpreciczeiau si I anuleze.
Mod.rni.(t?: pto,:cdxri nour. c rc ia in batjocuri pc fati fe:
lul datorarlxlrintoniutui isroric: ca pune in joc aceeatidepla\..
alcDtiei!i acclaiirfansterdc \alori prin inseria preTcnlului i|
cut. dar sub li)rnr unui obiectconsrujt ii !u r Lrlrur\pecl|.\, \
nodemzir l]U insc.rmni a da nspectde nou. ci a trinti in c.,
i,
vechilor clidiri un ilnphnt regcnefator I)c la irceasli rimt r,
rmpusa.se at(explr'ica intercsul sLr\citarde opera prerenrutui!.
rcpercutezeirsupraoperei |cchj ri si amorseze stf.l o diale.,
lari!i o socoleitlicu riscuri con:iderabite.Un ca7simplu lipir- .
ii
accla al $prirlltckx dc geanl care. in marire monr]nrcnre1rar.!
inlocuicscprca adeseavechileuii ptinc in disprctulfirncriunii rr
teclufalcTmlitfeaarhitcctuuliaclualia muzeelorr. ol.crilo iio\rr.
excmpl.rri a ilcestcifonne dc vak) izarc si a pericolelorsale.Atrr:.
vrrtatorilor csre a(rasi mai intii de rcceptacol..ca in cLr^rlmi..
balei holh!\oodicnecare pune picdi.i in caleaprilirii ri \ed-
colcctieiinprcsionisrilor francezic\pusi mai demultltr muTcul.1.r
de Paunlc.l)iD firicire. exislti ti nruTcccu lotul noi ai caror.,
structori' au lost coDdurinunaj dc respecrulpentnr opcrelede rl
adunate.Tot air cum existi iDtot(lcaunasi nonumeDtcneahcrate. ,
opcl1ltiilcmediillicc.Si nu uilim. cu descriuo tendilltf,
Am puteairnrultiexcmplclenclrrivede modemizarc a palrjn,
niului care.pcntrLra ne limita la l-riura. merg de la necu!iinti (aJr.
naja-fearierorului palalului de juslilie la poltier! ) pini h dc\asr.,
htcind prin derizoriu( casadc bilcle a casteluluidin Chambord). \
sinl scutilenicj ediliciile careDuau ltti funclrunedccil ccamuzea.
t6 4
CULTTRA]E
ViRSTAINDUSTRIEI
.,lr| lrrrcbuinlrucdccit aceeadc n(mlrment isloric. fiind pin aceas-
r, ,1,/istori!izlrtc ".
| '4nlttit.(t i buni gh.q.1: nutnitof comlrn al l0turor modali
l.ll,l,r dc prrnerc in \aloare- ca tlerge de la inchiricrca monu_
,,,,,rr1'r pinii h utiljzarea lor ca supofi publicitar. P rricipind Ia
produsclor de consumculent Oricc monulnentarc acum
"./.'rc! cu cinr
. ,,!,t,lcnrentul siu subformaunuibutic.ulmasultejghclclor
r, ,,rli poitrlc din \ecolulXlX. cafef-tr zcaTisuveniruridive$e'
hnIr'. obiecleclsnice sau produscalimentarc"
/ rf,dr.d: rentabiliTareapatrinx)niuluidcpinde.tot nui nult de
,' .,,.c'ibilit lc lacild.pe misuri cre\teriinumirulLride viTitatori'
{ ,rtrx\:Lrilor proveniledin \inTarei bilelclorde iDlr.rr'!j din con
rrrxliile conrplcnrentare. Monur)lentul trcbuie livrirl l'r irdemir:i'
,,1 rrri aPro.rpcde caravanscraiuficare prca :rdese0 dcniltureazir
.rrrlle. cit nrai aproapedc vchicule.pri\ale sru colcctive_ care
rtr, (sitaramcnriarexparcurilorde stationare ii a nncxclor rceslo
rr tlc untte si ncYoiade suprafcteconsidcrabilede lcrcn a ciror
||.,r.Ieesle-li! lccarla olii. la lcl de fau slipin;tii in mcdiuurban
. .' .r in cel rurrl-
hrtegrarer in viata contemporanl
ft.rt 7ri"o csle tlrii indoiali tbnn ceamai pallldoxali- indr':lzneald
de puncrein valoarca prt'inoniului: ea cons(i in rerrtro
., rhlicilaL
,l,r'creaunui nonu rent dezalictatin circuitulfolosin(clorcurente,in
{rulgerea lui dintr un destinmuzc:tl.Asu cum aratiilii rcPcrisuccesiv
kkla ri Giolannoni. monumeotulc\tc suslris in rccs{ El riscurilor
,L?iftcrrii. F-nttu a fi e\pus uzllii li uzurydrilofuzilaLfii:a i aftibuio
.l(\trnatienoLricsteo oPeralicdificilir ii comple\ir.carc nu trebuies:l
n intmeiez0 doar pe aseminarcacu deslrnaliaorisinirri lla trebure'
Inrinte de loal!-.si tinii conl de st rca materialiin cdificiuhi car''
,Frri/i.se cerc irpreciatiin iunclie de fluxul utilizatoilor sdi potentiali
165
 ALFGORIA
PATRNIONIUI-U1

Panunoni( ilduttriat: expaDsiunclcilnpului cronol,,,

rnottenifii noastreistorice dici o problemi incditd- ceer .,
rnon;uluiindustrial. carcde altfel.in ciLrda
num.lui.scapiir)!.
influenteiindustrieiclrituralc.Daci e\'oc condiliite retolosirii ..
primul fnd. o fac iD scopul de a ari(a ci- in pofida denur)rr I
comunc.accstpalrmoniunu poale:i Drrlrcb ic con'irndal..r
obitnlriesteadeseori-cu patrinoniul erci pre industrialc.car. r r
alle valori si de alle nize.
Nlollenirca industriali dcafectLrtdpune doui lipun de inlr.
dilerilc ca n tLn:i ii scari Pe dc o parte.clidirile individurlf
5cacu o constr'ucliesolidi. sobri si cu int.elilcre un)ari. sini
adaprabilenorDrelordc utililare aclualcri sc prercaz:iunor liil(,. '
nrultiplc,publicesi private.in Buropa.ca si in StatclcLlnit..
ncnumirateuzincle-arcliercle.antrepozilelctrunsib nate in inl
dc locuit.in icoli. tcalresau chiar in muree.l\,Iarcihali t! .,,
t()arelorde la Ntouchc'- cu magnifica \a slructurii niculicir. . l
snuiti ll Lton in 19l8 de Tont Gamier.a de\enirun ccD(rr,l
schimburiri de spectacole liu si .tragilor.cum ar fi pururaj!n:
llirlelclui Bahard
Accastireconversic de cliidiri.dintrccarellneleapa4ini\r,'
tchnicii.tinc irtit de o corser\areistorici. cit si dc o sinai.
economielogisticil-in schimb,acestcurnc irnacronrce crfc.
pirbagcle indus{rirlc. pu(urile !i ablrajele minclor piri.
haldelc. docufilc si santicreleDavaleabandonare.au iDrii
nute o \aloare alecti!:i dc aducereaninlc p.'nrruacei o nr.
pcnlru clr€. lrnp de geDeralii.cle au inscmna!terjloriul \i ,.
zontul. $j carc cauki si nu fic deposedalide ele. Penrruceihlti. .
au o laloarc de documentasupraunei 1.r7c ci\ilizaliei iodu,
alc. I)ocumcDt la scara resiunilor. pc carcl va pistm nrcm(l
fotograficr'r. dar a cirei conscr\arcreal:ipar€ iluroric prin iD,.
dinensiunilelor, intr o vrcne n urbanizirij Si reDrodeliriir..
toriilor.
Reabilitarcasa|elorde nrmefl. la H6nin Be.urnont. la l-iayi| cnpodopcra n
r,,rLrurrraiin lglJ..lailii ..t. lt)15-l[h r\brlonrelordc Lr NIorch'
aiurea.conservi dcsieur amintireaminci. dar esrc vorba totu!i df a" ..u' uu de !'hnnhuri si di n^-'tror' (cor'
;,;,-';.:;;.. "n''
.le Lrnro. .le Dljdu.lie Cur_ \or.Lrpr,\r(rui "a"pou*,.
, r'r B.iLiozin Lon'gralia ndNlrt)
".r.

166

rt
 ALE(JoRIA
PATRL\oNIT'LI]I i\DI]S|RIEICUI,T(IIiALt,
\ IRSTA

:rltfel decit c{ umrc sinrbolice.sub formr c[(, r muree, .f ]. t,,','tNnalitiilii.,\detc . \r \ubzista doar o cochilic goliti dc
mai dcpartenecesili o jnraginariccSre;anosralgil nu ii rine I,\ a
' ',rt|rrl pnn chiurcliri : procedeudiscut:rbil.cind csle rofba do
De altfel, o alri pl1)blcDri.acccaa palrirnoniuluirur,rl ncc!,r.. tes(rtului urban: procedeu in dlllisibil cird sc
t,r.rr.r morfologia
il. se !a pune in curiid intro pafe a Europsr.nrarcu sci|r
,. /urrii la sacrifictueastructrrilof li dccorului intcrior al unui edih
ftanla. tari de tradilie ruraii. a cir€i ..1 larl-':' crr un imf ,,', N.r (lr\.J. in .r'1.,.11l)ri\inlu rn Irrnl.i r((ur\e\ii InJi
savanlmonument: cc e dc l?:icut
cind.asemencir liliruluipafjJ]: ,,, rfxloare dccit rcelcir dcsiinate fblosinlei rdministrative sau dc
industrialiesil din uz. aDcestrala agricukuri lit fi iD pai., r"r,,L,ri. totLrsi pcrtiflentii.liudabili si intcrc
La fel. tfrnslorrnarea.
dannali la pirbagi? Ce rclblosire ise poatc d.r anrnci unui ..nrr.rin sine a locuinlclor lechi in asczanrinl $cial a condus in
fl
crre a iost unul dintrc celc ntai fmmoascnestcutllaartisiic. ali .,t,\.! orascfrancezcla itdc\irale masacre (e\terioarc 5i interioarc)
noastrc.fi din carc \of rcrisra numai satelerccuceritcde pof. ,l,r frnea unof or!rnisme lipsile de conrpctcDlcle necesrc'
urbanc si impresur.rlcdc suburbii pariiionare. r.-u rtispuni|
\rL,rritccazufide rculiliTarenenulilantiti in P.rrenlijudicioasri
prccedcntepentru a rczolvaacestcdezafcctrirircfjtoriale. oarc lransfomr.lt liagilul h6telSal6
rrltrri si cle problemc.'trebuia
Etlti(ii pe inrlut .iul(: ej{isri o traditie. i,r schjmb. de vizitatori. ii
t.. , 11|ruzcu Picasso. prin care defileazi sute de rlrii
rclblosireapalrinror)iului pre-indusrriat.sj chitlrl anumirornj,,r ! ,rrr u trcbuit sii fie dcid restaurat in doud rindtrfi I Li o scariinai
lncnte antrce Acestc plltctici nu sinr mai putin conrplcxe. (irlc\li. afluxul de yiritarori ridici tcmeri itrstilicutein privinta
Geniul lui D Annunzio a emblernatirat ircnelc din VcrL,: ,,rNcnirii casei lui Ilorta. transibrmati in nrozcu In schimb una
dcschiTindu lc dramaltrgicimodcme:aslizi.tcllrele:i rmiitcr:. ,II locuintelecele mai nlolnloareconslruitedc :rccl,rliarhitect_holcl
anticeccle mai bine cons.r\.rterriiesc o nou:i \ i.tlii in scrviciul :i.. r,rr Ilet!clde. a fosl clcrnPlar restauralinenlru o mArcsocietatebcl
lrL,'lulL,.l tilr/.'f(J ...te. Jt:.., J \l..l.r nu ..1( .. tr.uracarc o foloscslcca aseTimintsocial
pr cricabiladccir in conditiileconsot;dirii.rcsrirur.lirii. amenr. unci pedagosiispe
I\aclica refolosirii rr lrebui si iici obiec11ul
JJ.\enn rnrrcnrnJ.fr.n eJ ; .r.r. Jrrr:rur..re"\,. Irrr.,r.r. , , r,rlc. sirrn.dar dc o sensibilil!lc i scrisiiin lung^
Ea line de bunul li
cazuri dc exccplie. .r comportamentelor p rin]onirlc. ii
a tradiliil()t 0fbdnc ii
Aderiratelc dificulliili apaf atLrncicind esrc vorDace a r\ 'Iuxtai inlrun extruordnar
,lt\idiitnla de 1.ro lufi la rka. Instalindu-se
rh.riI:r rr lle ru r e.nil( (.lrth ii r(lr^ior,c.df . utr .JU ,, ;r r.rl din Vcnelia a ltiut si
,,!rrmbludc palatedcAfcctate.univcrsitater
pcntruvcchile ptrlarc.rcredinlenobiliarc.spiratc.cirzirni. grajdi viatii sprccer
rt\pcclc in acelatilinrp calit.rteaspaliilorri sarlc rcdca
careau lost capodolcreai!'arhirccturiipre,indr\triatc. a
Funcliui rr,ri marc delectrrrci sludenlilor sdi. La iel. vcchel maLndstrre
Trscculrurale{muzcc.hiblioreci.instituliiscollre si uni\'ersir..
l\.lhinelor din Loullin ocrotesleasETi Sospodilriisiudentelli. iar
iundatii) intri in concufent:,_r cu functiunileulilitare.de prc\lrj regisilii I nrarii slLliaddposteste clLrbuluniveruitar'Nici
',tncndoaL'a
(Dnnrstcr€.aicziln nle sociale.hoteluri) siu curcnle (bir!. felul in care au ibsl lrulale nu siDt com_
,$.\t tip de realiziri. nici
tocujDle. cojnerl). iar ulilizaroriipubticjsinrintocuiridc piar! t. care orienlea7i ir Frnnli politicalogisticia
t,,rrihilccu menlalilatca
vall In acehfi lnnp. iD loatc c zurile. lucri le dc aneni]iair a iri .
lllucnticinaliomle.
slructuflrcer o miiieslrietehDjc:]speciali. iaf co\lurilc sint ad$.1 ,
0tare 5i tutsanblxtirr.rl: dercniteprtrinroniui\tofic cu drcf-
clcscuraJaloarc. lati dc ce rcnr bililatea noilor (lcstinalii, esrc !r. rrridepline.cenkeleti cariefeleisloricevechiolcr:i tl\i:Lzio ima
dc asigurat5i dc ce c:iutarcaei pnDeaTi adescl in tala acelcr. (lificult:Ltilor$i con-
frnc pn\ilegialii. sinlcticir\i intrucil\a marrilir!
' ian rprg ncin or is ln{ . 1 rr.(lictiilor cu care \c confruntilpuncteain valoitrca patlimoniului

168 169
 ALEGORIAP,\TRIII,ION
I ULLII
conslNitin gencml.!i reu(ilizarca accstuia in particular, altl!t . ,
intcgritreasa in !iar,r contcnrporani
(-'u (oale accs(ea.conscr\arcanruze li a oraselor \echi, .r.
in't.1115 6r;n6r,t"., J.riturrli.nu a (ri,),rruLln\it.on(eptii,,
graloi||€, lormulate de Giovarnoni incrj dur 1913. par de acirrl
pre\?leze.cel puljn iD principiu. Legislntia francezi a .seclorr. i
s: vgiudatcrr" ilusrreazi acersra e\olufie. Cind. in 1961. {r
N{alrauxa ficul sii 1ie volali lcgea asupraseclo.relor sal\,!lrL.
care ii poafi nulnele. accastaare loc inlr-o oprici de pii\lr.l
muzcaltr-Em vorbil de a pune la adapost.dc a face dc neatin\. ,.
fixa in starea lor dc atunci anumitc carrierel c\ernplul orr, ,.
AvignoD. dupi Drultc akelo. arilase c.i firi niiisui imedill.,l
urgenlii.elc erau sortile dcnntirii. Pentru Malraur. isloric al .LL,
mizcle accsteiproteclii erau i\rorice ti csretice.in lcelali tinrp ,, .
alul r/(/,r.,/Ilo-ul!rividea o aplicabilitatccu arir rnaj laborioasii.r
leseari decretulci de rplicalc conleri planului dc ralvgardare,r ,
punerr in valoarccalilateaunui documcnrde urbanisrn inccrrL .,
incetul.li(.ra ii spirilulrruzeatat legii din t96l au lost arlnr.i
Dar. iD lipsaba/cl1)rlcorerice.dimensiuneaci urbani\licas a !\l
pat. Notiunea de punerc in valoarc. iDscrisi in desenrrrr,
instrumentutuijuidic. care cne planul de satvgardirresi de prLrl.,
ir laloare o concureaz:i pc acecaa \al\sard:irii!i opunein\e:
ciul uDui conceplbun ]a roale.dczloltareto
Incepindcu 1975.chestiunea inregrifii(ansaDrblurilor
istor,.
in !iat! cole-cli\i a 'epocii ' noastre este pusa pe \r!
intemati(nraliiin I976. la Nairchj. UNESCO adopt:io Rl]c,r,,.,!:.
pritito(t)( kt salrqotdurca o \u' bl ilor istork.( fi tt{tdi!it,tuil
rolul lol in &!& t:ontentpotulti. carc rim?ne asrizi expunrr!
Drotilclor li plcdo.rrir cea mli conrplcxarin favoirreaunei lrt!i.,:
ne-muzcale u tesuturilor urb ne vechi. Accsr tclt rdminc. r.
indoiali. Si cel miri lucid iD priljnta petcotetor jnercnte acc,r
demers. Valoarea sociali a patdrnoniului minor $i a tesut rLi,
istorice.dcja recunorcuti dc Giovannonj.elle misural5 cu ciDt.Ll
mizelor firnci:fe ii turinicel cl nu a\ea cum si prclxda amplo.,r.
dezvollirii acestoriLPc lingi nceasra.pcDlruinriia oiu.i. conscr\r ,
t70
\.iRSTANDUSTRILI CULTLIR,\I!
, r ,r rnsamblurilorvechi esteprezentutlica un lniiloc de a luPtttnu
{,,,1. l)cnru sal\,ga.darcapanicularili(ilor ctnicc si localc. dar s1
rsrlrnri\a prcccsului planclilr dt banalllirc sr normahzarca socl
, r,(rk'rfi a mediuluilor.
l)c rtunci. rcinsulireasi punereain valoareu oralului vcchi au
,1,\fnit tcma domininti i concenuluipltrimonial .rl fttiunilor' Dar
r,.\r conscnsacoperi o muhitudinc dc cazuri 5i dc tipui dc inlcr
\(rlrc asupraoratului inoric. Ca^filc crrc nu suporll comparalicalc
rr,r'rkrr mari si mici. ale orasclorprospcrcccononLicsi alc cclor ilr
,.r/.r. irlc lulurur slirilor inlcrmediareintre ora5clcirl cd,rorpntrimo
tu n[ cste dccit un e]emcnl dc prcniliu 5i cclc pcnlru citrc cl
r.lrc/inti ullima rcsurs:-Inlcrvcnlii dc nalud dilarilc. uncori con
ll( nrrlc. Fic oratul istoric cstc. ca si monumcnluiindividual.trans
Irrrrrt in produsdc consumaliccullrjral:i:rclblo\irc ambigui. in ccl
nr.! bun caz ludicl. si carc i5i disimulcari naluranruzcali Fic orasul
l'oirrcli reinvestilin scopuricconomicccalc bcncllciazi simbolic dc
\r,rrotulsiu istonc 5i patrimonial.dar lifti a i fi subordonalc
I'rinrul caz arlti asadarorasul palrimonial pu\ in sccni $i. la
||I(trl lui. conlcrlil in sccni: pc dc o partc-iluminrl. pnmcnll. aPrc
r,I in scopulintrumusclirii ii al puncrii in imagioc mcdiaticir pc dc
dIx prrrc. tealrupcntrutisliv.tluri. scrblri. anivcrstrrr.congrctc.hap
lInin!uri ad!-\italc sau falsc care inmullcsc nuinlrul
Yizitatorilor
,ft t,ri cc mobilirascri ingcniozitaca aniDralorilor' Obiccli!ul irccslo
r.,,lIr .rrm- (rl( p( \r/rlrlori p'in Lrr.rr(r rrrrfi
'l( r r(onJilruna
rrrxrsl-crcconrivialc. pc carc o asocia(icde silvgardarc dlntr un
nr,rrL' ora5fianccz o descricca cca dinlr un sal ad.ldrai. I-ibcra Si
,Inxnrioasa deslituralc a ligurilor spalialc carc lcagi cdiliciilc
rrhirncintre clc ii cu vccinitdlilc lor. cccacc italicnii numcsc/r,nri
/r1. . nu mai are ir))ponantidccil pertru cii\a prictrcieni ii afilaton.
Itr'linila numir.
Indusfia patrirnoniali a pus la punct ptocedcc dc ambalarcce
pc o nrarti
|,rnrit. ii ele. livrarcacentrclor$i carticrclorvcchi ca
r,rrr prcgitild in lcdcrca consumului cuhural. St.ltcle :i inunici
I'xliti(ilc recurg la acesteprocedee.cu reTeni ii discretie sau lihe
r.rl. r'n funclie de opdunilc lor socialc $i politicc. dar mai alcs in
111
 ALEGORLqPAIRIMONIULUI

funclie de natura(dimensiunile.caracterxl.resusele) produsuI r"

crre I lanseaza ri de importaolarelarr\i a !enirurilur\conr.rrrI
arsenal de dispozitive verificate pcrmire atragerea amal(!L,r
retrncrealor. organizareacconomiei timpului lor- pierdereal,,r ,i,
familiaritateSi conlbrti sistcmede sennalizaresi {:leorientarc!r.,L
c6: ncreotipiirle pitoresculuiurhan.rlei. pi.rl(le.srra./r. .r,
t..
pietonale, pavatc sau dalaE ca pe vrcmuri, echipatecu notr ,,
industnrlizatstandrrdrcandelabre. b.rnLi.corLrnpenrrugu | .l
teleloaDe publicc) retro sau nu, inveselite in functie dc l,rrl
disponibil cu sculpluricontcDporane.lintfui. lizi cu flori rustk(
arborcl i[ternalional: stereotipiide recrcereurband:cafenelei| ,i]
liber cu mobilier adecvat.gheretepentru artizana!,galerii dc,!t.l
I magazinede vechituri !i. mqeu. p€stc tot. sub toate formelc \,,,
regionale,exoticc,industriall).rcstaurantul
Iar in ceeacc priveljtemodemizarealesutuluiurban vechi. (.r r
realiTrazAprin umplereagolurilor existenlesaucrealein aceslsL(,1,
De la lingvi$ti am invitat valoareasemioticda contrasiului.S.njrl
se construiegeprin contiguitate.prin diferenri, dar cu conditi.r, ,
juxtapuner€asemnclorsAdevini articulare.Elementel€arhiteclur.,t,
modemc (sau post-modeme)care au repuratiade a fi valorizar(jjr,
pentru ccntrelevechi, sint inlr adevir astlel,cu conaliliasi resn.(t,
acea\laarli(ulareSiregulilesalemorfolofrcesi nu.cum estec(l r, ..,
ades€acazul, str fie implanlate in lesutul urban istoric in nr,"l
autonom.ca niltc obiecteindependentcsi aurosuficienre. in cel Jl,r
bun caz, ele slujesc atunci imagineamcdiatici a oratului, pc||l
care deviD emblefti sau sernnal:Montpellier sau Nimes dau lj
Franla cxemple carc au fdcut repede$coali, la Amiens ii in rtlf
pi4i. ln cel mai r6u caz, daroitl gigantismului,ele induc dezarti(Ll
larea si dozagregarcafesurului vechi. Constructiilc Comunitirtrl
europeneispriive$cdcscompunerea frumoaselorca(icre din sec(,|||
XIX din Bruxelles.
Numcronsertrmin totusi oraselecare.ca Marseille. Etamoes., ,
Vrlencicnnes in Franlr.i\i ne!Ljeazale\urutvechi.Atretene;tI(, ..
scr'tnareintreFi in folosul zonelor pietonizaresau considerare., , l,uDrciunmteMonsGuire de builicii saint Denis: siturile Fonumcnule trebuicst
afigatoarc, sau in favoarea unui sector salvgardat cu rol de alibi h; t;bicctulutreiat€ntiispecidl€in s.opul salleardlrii inicgrilillii lor. '
tt,ntu lz Ia V.n.la. 11J.
^f

l'72
 ALEGORIA PATRMOMULUI
Efocte perverse
A!ada.. patrimoniul istoric construit nu inceteazd a se imbo!,rll
cu noi comori, iar acesteanu inceteirzAsd fie mai bine pusc in ,,,
loare t; exploatate Industda parrimoniall grefald pe praclici ,i
vocatiepedagogiciSidemocmdcenelucmtivtra fosl lansat mai i|lol
cu fonduri nclecupembile, in pe$pectiva $i in ipoleza dezvohhir \l
turismului. Aslizi, ea reprezi i, direct sau nu, o parte crescinlh i
bugetelor $i veniturilor naFunilor. Pentru nuderoase state, rcliU|l
municipalitdli, ac€astd industrie itrseamnAsupmvietuirea $i viinr|l
economic. Tocmai de ace€a punerea in valoare a patrimoniulul
istoric este o inteprindere insemna(e
Dat s a putut inlelege, aceasti int €prinderc este purti(oarc (t(.
efecte secundare9i adeseaperverse Crndifionaiea Ia care a fost sut)r\
patsimoniul urban istoric in vederea c'onsumului culluml, precunr !l
itrvestilia din parlea pielei imobiliare de presrigiu, tind sd exctutt,r
populaliile locale sau ne privilegiale Si, odaril cu ele, activirelitc t,r
fadifionale $i modest cotidiene S-a creat o piaF id€malionale a c.rl
tselor $i cadcrclor vechi Pentu a da un exemplu prestigios. cunr \.r
putea o6re reasla Republica Cehi la solicitareafluxurilor turisticc .. I
intade3zn Praga?Cun va evita ea vinderea unei pE4i a capjtalci \irt(.
lnrilor $ intrErinderilor care, azi numai ele, par si-i poatjt pcrn f
restaurareaacestui patrimoniu cu infrasfucturi d€gradate$i oblin,j..r
unui profit de pe urma lui, cu t(xte riscurile pe ct[e le comFrt,l
op--rati4 privitor la deteriorareasecuDdard$i la frustrdr€apmghezi li ! ,
Aceeili problemi se ridicd pentir un numer de ora$eale Europci ,h
gst si Rusiei.dc la Porsdam"la SanlFPetersburg. Dar orqseleEur,,1.r
occidentale nu scapi nici ele. Pri{re micile ccntrE vechi. c ,/||l
om$ului Bruges, care acum douazecide ani em pe cale de a se slill!.,
este instmctiv: de$i asgzi arrizanatul dantelei este mort de,a binck.r
buticurile cu dantele imporlate din Hong Kong au nepddit panr rl
vechilorlocuitle pe carefj le disputi cu braseriileSi galeriiledc iItir.
in limp ce doud relele intemationale de hoteluri au sfi$iat vechiul lr.\rn
r[ban prin hsetarca unor cara aseraiuri ie$ite din scari
t'74
viRSTAINDUSTREICULTURAI-E
In dle pa4i, in loc si condbuie la pdstrareadilbrenfelorlocale$i
fdnezebanalizarea primarda mediilor de via!tr,cum sperauredac_
Rcconanddii de Ia Naircri, punercain \aloare a centrelor vechi
Daradoxal sl devind insFumentul unei banaLiz;ri secundare.
ite orale si anumite cartier€ ii rezistd, ajutate de dimensiunile'
ia, activit4ile lor, prin fo4a traditiilor,ptu simplalor bogate
prin inlelepciuneaale$ilor Altele incep sAsemeneatit de bine intre
, lncit turistii si societifle flultinalionalese simt acasioriunde
Acesteef€ctese adaugdaceloiacareincepsi-i ingrijorezepe pro-
i$tii patrimoniuluiCult sauindustde,practicilepammonialcslnt
dc autodistugcre chiar prin lavoarca $i succe-sulde care se
urtr: i precis, prin llurul debordant fi irezistibil al viTilatonlor
Pe de o parte, accstflux tti6e$te, macind $i dezagegi sold'
rile, decorurilefragilealestrdzilor,pietelor,gddinilor, locuinlelor
nu au fosl conceputepcntu atitiapari grnbdi$i ariteamiini care
ie. Dintotdeauna.cfud rdfiineau in folosinE, monume ele noas-
crdu inuetinute iar om$cle repavate,consolidate,rcvopsite, rcplan-
intr-o bdlilie nemiloasd cu timpul Dar amploarearefacerilor nu
crelite. iar ritnul nu se poate accelcramereu ErA si compmmllii
si autenticitateamostenirii construite' Piata San Marco, deva-s
in timpul unui conce( $i-arEglsitchipulfamfia, dar cu ce pret?
dizolrrnd a timpului, a anotimpurilor;i a iolosirii, a cataclis-
kr natumle. a rlzboaielor ti a poluirilor chimice. se a'sociazi de
distrugeriiculmrale,in timp ce,cu cxcepliacitor\a mari monu
r€ligioaseconceputepentruetemitateti destinatesAprimeascd
llimi de oarneni,si in afara"dmi$itelor" izolate.uitate seupulin
ilE de tour oreratolr:r, autenticitatea, in sensul in care o
Ruskin, pftase$tetot mai mult patrimotriulnostruistoric
Pe de alttr parte, functionareaparcului patrimonial este
cnintatl dc paraliziePrin satuntia fizici a sistemului.Ir termeni
vizitatori/secundtr$i de centimetriPdtrafi/vizitatori,dispozitivele
asate$i-au atins adeseon limitele. Pe lingl accasta,amenajfile
isticeprivind transponulsi glzduirea vizitatorilor tind, fle sd se
:hezedin lipstrde spaliu,fie si degradezesilurile Si peisajele
175
 ALECORIAPATRIMONTULUI
VIRSTAINDUSTRIEICULTURALE
Exploatarea patrimoniului istoric coDstruit este deci condar)l.,t.r
ale dr.tii tipbrite ne face se zimbirn, iar povarape care
Pe termcn luDg, ln afara cazului in carc sint redusecostuilc. r,,l
fluxul consumatorilore strunit Dar. inainte de a examina lcmpomnii lui o impuncau incd memorici ni se pare excesive
m?is!|t, i Foala nu se preocuptrsd producdo contrapondcre,
carear fi qi
ca.e ar putea permite un control efectiv at situatiei, mai
kebuiL \r Suranlnpcntru spirit, la aceastimecanzarea operafiilormemG
ne intr€bdm daca in[eprinderea patrimoniali nu exercita
si etc( L lradilionale Ea adaugi, dimpotrivr, reEunlifilor societdliipro-
secundaresau pervetseasuprarelafiei marelui public
cu moslerl le ei renunEri, in mod deosebit renunlareala inviFrea !i
rea cooslruilii Aceastaiindusrie rlspunde.m moi adecvat
cererir,t, istoriei Existi aici o legdturxdc prins $i un lucru de
socierdtiidc agremenrri conferdin plus starutulso(i.,r.l
1]str.aclre,l prins din pafta gestionarilor patrimoniului. lnr-adevdr,care
orsrnclta- legate de consumul de bunuri pa[imoniale.
Dar .',. . fi valoareaistorici a unui ediliciu saua unui ansamblude edi-
lnlimpll cu accesul la valorile intelecfuale si estetice punaE
de t.l in lipsa unei frumoaselinearittrd temporale,edificatl cu atita
trimoniul istoric, a cdror genezd dezvoltare le_am evocat?
li are de istorie, arit de rxbditor inveta6 $i pistratd de memoria
In aparenti $i daci e sd dim crezarcdiscuniurilorinstituriorrrt,
ice si redusila o abstractiune de memoriileartificialc?Cum
$r mediatice.valoareadc cunoa5tereSi de anA sint ncschimh.,t,
putea,fAr{ aceslsuport constnricadnrlde referinttrcaresdcon-
l
l
Penru spe(jrtiSti. i\torici. rheologi.istoriciai anej.arhitecti.:n.*l
patnmlniu rimine electiv un vastcimp dc cerceteri
$i dcscoperi,r.l
semnihcatie
i satv€chi?
istoricxunuimonument. unuiansamblu urbansau
cdrui 'lunere in \€loarc" reprezinri. in ccl mai r?iucaz.
o itjnlltr Vakmrcde n d: ea pareastEziuniversalrecunoscuttrObstacolele
reald $i o neplicere. Adevfuata problem{ o pun cei pe care
rcfuz \it I labu-urilecarerezervaupltrcereaoferiti de operelede artd unor
oeiumesc mase, marele public al indivizilor pentru care vizirrrf,l
monuEentelor nu e un scop in sine, cei care. fiecare iali, elite, privilegiati ori mc:t€nitori, oricare ar fi numcle ori
in Drrh tul pe care aJn alege sE-l atribuim, ar putea Ii depi$itc. Mai
altcaptl de la parrimoniulrstoricaltcevadecil o disnaclic.
sperrnl procese care au asociat mediile de informare !i Au fost
intr o inili-erein fericirc! cunoasleriiistorice in pleccrije
si rrtrl ploatatede cdtreele contribuiela acestfapt: infiinlarea muzrului
Ace(t public esredescori in\elat in masade indusria
Da!rimon,.,t., lginar deschisluturor; ameliomreaconstantia accesibilitilii
care.ce-t drept. pDnalade evoludasociedtilor indusniale
avrn.:,t. lor reale;evoluliaanelorplasticecontemporane $i in panicu-
linde str-i vindi illzii in locul ralorilor proluse.
a arhitecturii; dezvoltarea Dietei de arti
istoricd: adjectivulistoric esteel oare pertinentpenr r ,l
..Valoarc Andr6 Mahaux a celebrat miracolul reproduceni fotografice:
califica reziduul de imagini g de spectacolefrdgmlntate
9i efem"," ie spatiutuisiu prop.iu Sipropiceecourilor,ea a putut adunaSi
pentru carc nici un cadru cronologic dobitrdit nu permite
fixdr,, nta loElitatea operelor majore $i minorc, gigantice !i minus-
unui loc in conrinuilaGalimpului si a evenimentelor?
Olmcrrrr le, glorioase !i anonime, din toate timpurile $; did toate
socictdtilorindustrialeavaosatenu mai invad pe dinatare
njsi dat.t. lizatiile, p€ntru a-i descituna transcerdcnta udtate Io acela$i
nici textele.oici. de alrfel. ubta inmultirii ir roatedomeniilepr,u
ne mai fiind apdrate de distanla !i secietul izolErii lor, fiitrd
t|ce sau teoretjce, memoda lor este tot mai bine asistati,
suplinifi 5r , detaliate!i dczviluite la Iuminazilei marelui public, op€rele
in final inlocuittr de proteze din ce in ce mai performante,
in mAsurr in pentru oricine, parte a universului familiar, abordabiledin
str^rmagazinezeSisArestilniede indaLA, la cerere,o informale crr ,
clopedjcE. qursi nelimitata.
in: reproducerea fotogmficdinvitd la cunoasterea directn$i la vizi-
prirind reculul si prezenrul. sub tbrr.l
oe cuvurte.crtre $i imagini Minunarealui perraukin fala lrea efectivi a modumentelor Astdzi, operele capitale ale umani-
Dutefit,r Ulii devin accesibile celor mai mulli nu doar prin imaginea lor, a9a

176 1'17
 ALEGORIAPAIRIMONIULIJI
cum dorisc Malraux. ci $i in realitalealor. Dar desprcce fcl (t( .i
cesibilitare este vorba'l
Oice dcmitiT2re poate ducc la o ali mitizarel BogAia revcllt, t,r
estetice pc care le poate oleri aceasli comoar;- descoocrit,r rr
nebaJruita ia proximitarc.d fost prmlarnarasusfi tare;i prezenrar.,
1,,.,
repede-prin abuz.ca increnti fiinlei insiti a operelorde art;. in flc.i *r,,
imprcjurare. a vedcati a $ti in preajrnata prez€nladensi a mdnu|,t,|
artei Fecutului $i Fezentului nu deschidecE[€ ele decit un accc\ ]tLl
zoriu Aceasti F ezenll reale(,.l€ellepr6sences")nu servettela nfrjr
daci nu sint reunite conditiile rgceptdriisale,incepind cu rcculeger.,Lrr
trmp $i in lini$te:depl$jndun arumir debit,la muzeuca si inainrcl \.r
in intedorul monumenrck)r.llu\ul vi/italorijor sl;beltc sau r..ht,
plicerca artci ln plus. experienla esteticb.trebuie si o rcpetim. (\t,
rezultatul unui parcurs initiatic Aceea a patsimoniului coi,\truil i\r(ir
nu scapi acestei.cguli $i comporti proprjile sdle dificultiti
Dcsi€ur,existdedificii carc, mizind pe sublim, subjugi instarrr.r
nerl Dar aceast,evenlualitatenu este una curen(i Arhitectura.n,
srngura.intre ancle majore, a cdrei intrebuiqare face Datte inlc!:riflt,l
si intri inu-o relatiecompleri cu hnalitaliJesale esreuce.maj r,,r
de percepulin cazuledificiilor istoriceveduvitede destinatiaDra(tj,.l
ce le a dat existenk_
"Nu-ti pot vorbi decir despreimprejudmite unui lucru alit ttt
miret', i; spuneEupalinoslui phaidrospentru a] face si Drcsjrr,l
djmcnsiuneaincomunicabilla crea(ieiarhitecturalesi a receDtirii .r
Pe de o parle.arhilectura esresingumani ale c:neioperecer.., r,.
nribilute cu parul,Numiriea necestui rururi,patcunuri.oco|.r,,1
(are implicd paniciparcainFcgului corp pe care perccplia
$i vr,,.r.,i.,
{ .rnglJrunu o poaleinlorui: si ne amintimc6 Dedal
era [1rtr,,|,rl
i arhiteclilor. Dar cum s2lneglm, pe de dlri parie. ruIut concepDtr,, ,u
prucrjcaflrhire(.turiit'Fiedler recula orice ri.pticadc a opcrei arh|.1
lumle. Acest exclusivismviza. de fapl. recutroqstcr€a ircducrjbilrr.,rl
I experienfeiestetics Sub o formd mai provocatoare,mesajul esreac!.t:,\l
cu cel af lui Eupalinos $i nu lrebuie deci lu:dt ad litteran Cu\irttn
pregarc9tercceptareaopcrei arhitectuml€.cu conditia !A i se dea I(i r,l
cuvemtqsacum l-au defmit identic,la disianli de cinci secole.Alhe,l,
178
VIRSTAINDUSTRIEICTJLTURALT
I V'ldry: dialogl in F€zenta operci, int€ Practicieni! $i dc-practicieDi'
ll $rc presupuneun limbaj comun $ cu acelea{i refenn(c
l)ialog refuzatazi unui public care. in general,nu a dobindit el
Itu!$i acest limbaj si aceste referinfe, carc este inidat de catre am
nntori $i "ingincri culturali" adeseanecunosctrtori$i carc, ocazional,
r lllsi inselatdc promisiuneaunei semantiztrrifacile':
liustrdr€a marelui public interesat de lalorile de islorie fi de arti
dc monumentelorsi ansamblurilor istoricc poate astfbl' 16rl exagerare'
i sc numereprintre efectelep€rverseale industri^lizirii patrimoniului
de timp'
Itilm. Alberti o deplingea deja, ci maltrsthrile exercitate
aprig distmgitor a tuturor lucrurilor legat€ dc monumentele
'nccst
Omcnefti,siDt dteodati depd$itede spolicrile oamenilor"" Am cunos
tul violer{a disEugdtoarea rizboaielor modeme iii a actelor de negol
Nu $tiam ci in spaliul citorva decenii sPccia umand va aJunge'pnn
lhillr practicile sale de conservare,si productrdistrugci cate altidati
$ li pretins secole Prevenirca acestor cfecte secundaretrebuie deci
Sonceputi din dubla perspectivda protecfiei monumentelor fi a pro
bcliei publicului lor Ea apare atunci ca o conserva@de gradul al
drilea p€ caIe o putem numi strategici $i care exprimd criza actuaDia
thcticilor patdmoniale
Aceasttrconservare secundea patrimoniuluiconstruitnu face
dccit sd inceapi. Ea treceprin reglareafluxului de vizitatori pentru
clro mai trebuieinventalemulte modalit4i. Sepot ovoca,cu tidu de
cxcmplu $i dupi gradul de complexitatein cre$tcre,dispozitivede
{ontrol, mdsuripedagogicesi politici uftane.
in materietle control.inchidereape ru public esteo solulieradi
clllil care a glsit numeroaseapliciri in cazul monumentelor$i
riturilor exccptionale,amenrntatede distrugere,PrccumSrota din
lrscaux,mormintele dh valeaRegilor$i.din | 991'situldir|Carnac
t79
 ALEGORIAPAIRIMONIULIJI
al cdrui sol se tasa sub cilcitura furistilor ti dezgoleabaaamenhr
rilor Dar existi si numcroase mijloace care permit modularea acc.
sului Ia bunurilepatrimoniale:reducereazilelor !i orclor de vizitar(.
cum aclcseorieste cazul edificiilor de cuh, unde anumite pdr(i \c
intimpli sii nu fie accesibile publicului: l;mirarea numirului (t.
intreri zilnice; impunereaunui traseu pe jos. Agresiunea fizifr
impotriva monumenfelor poate fi combtrtuti uneori prin reguli tor
atit de simple ca cele care oblige h descil(are. asa cum procedca/,]
anumite popoare inainte de a piffunde in sanctuarcle, sau numai ii
locuintele lor Este posibili in egaln misuri abaterea fluxuik)l
atrasede anumite situri sau edificii celebrecdrrelocud si circui(.
maj pulin cunoscute De ce, in sffr$ir. si ne fie rusine de disuadarcx
financiari: de ce accesulpedestruFi in automobil (autocarede lu
rism, mai ales) la monumentele $i cafiierele vechi, a cdror
ihtretinercestecostisitoare,sA fie gratuit sau cu mbat, in loc si !i(.
plitit Ia adeviratul seu pref, Ia fel ca all€ "produse,' culturale, prc
cum cartea,cinematogmful,teatrul?
Printre misurile pedagogice,ne putem mai indi intoarce la muzcLrl
imaginar, reinterpretindu I ca vis al unui anticar tmnsmutai "in r,.remcil
rcpmductibiftAti mecanic€:r" a operelor de artl Ne aducem aminl(.
muzeele maginare pdn mijlocirea cdrora dnticarii tezaurizau,comu
nicau $i difuzau corpusul de cuno$infe istorice a carui acumularede
a lungul secolelor le a fost inlesnite de "cercerareaantichit5tilot''. D.
fapt, aceasli metoda este inci 'in vigoare Arheologia urbani o apiicrl
de fiecare datii cind cercelitorii sint constdnsi s;-ti inchide sau sA \l
demontezepntierele dupd ce le-au releva!si fotografiat Reprcducerer
iconici, iir acod cu natura conceprualda cunoasterii istorice, bencll
ciazi astezi de mijioace mult mai precise si fidele odati cu ansamblul
tehdcilor legate de fotogralie $i perfectiondrile acesteia
W Benjamin a fost primul care a inversat perspectiva tradi.tionali
asupra fotografiei ca artd fi lblosul "artei ca forografie'-" $i a anali
zat paradoxul care face ca tehnica sl-i confere eDocii noasffc D
rlapinire inlelectualal:ira prccedenta operelorplastiie si ..'incel rru
inalt gmd" a celor de arhitecturi. prin rcproducerea gi reducercr
lor". Chiar daci aceasd dit urmi afirmalie nu poate fi acceFare fdrii
180
ViRSTAINDUS]RIEICTILTI]RALE
F/crvtr, muzeul imaginar,cu condjlia ca vizitarea sa sA fie bine
oryrnizati $i insolitx de texte explicativer6,constituie o cale de acces
alicace cxtre abordarcaestetidi a patrimoniului construil Dar putem
ncrSe mai departe !i i reba daci, in conjunctura actuali, medierea
folograficx ru constituie o modalilate tendenliali $i origjnaH a expe-
tlcntei estetice insi$i. Folosirea bine tempemtd a muzeului imaginar
astfel contribui la limitarca parcursului ii vizitelor ti la mena-
patrimoniului construit
O $i mai cumpitatl strategie pnvitoarc la patnmonru este cea
e constl in reproducerca,totald sau partriald'a edinciilor originale
b lrei dimensiuni ri marime natumli Acest tip de procedeu nu are
O rcputatie buni Expeienla a dovedit totufi' de mult, serviciile
Incomparabile pe care acest procedeu le poate aduce istoriei arter
Muzeul Monumentelor franceze. conceput de Viollet le-Duc. rcali
tnl de Jules Ferry, r:unine un insrument neegalat pentru inifierea in
tL'ulptura monumentall a 1:rji noastre incepind cu epoca rcmanrc'L
Acest exemplu ar putea fi urmat de alte om$e li lin''.
Astdzi, tebnicile de fac_similc aplicate operelor de arhitecturi'
lculpturd)i p,crud ru reali/al progrejecate le-auadu' cirunune
iintificn Si lac ca acestea sn nu mai fie cantonate in muzee
Dcschisl din 1965, grota Lascaux II" atage tot atitia vizitatoti ca
odinioari originalul. Crcdem chiar ci aceasti solulie' rezervati
$zurilor atraloage. .rr pulea fi aplicala.cu conLltliaunor gdranlii
tliinlifice similare', micilor omqe Si mai cu seame locuilor s'i
msamblurilor istorice care, in anumite omfe importante' concen-
|rcazi exclusiv afluxul turiltilor, De ce nu am face copii ireprcFbile
DicleiSianorieidin Florcn!a.xlcazarulur din SevrUa. |loduluiCarcl
ilin Prreit tmpt-role in apropiereato.unlor oriSinale.reall,/are\ub
dheclia 9i cauliunea savaniilor $i speciali$tilor, serviciile de acesttip
ff contribui la dituzarea cunostinlelor istorice 9i, in acelati timp' la
r&rotirea efectivi a patrimoniului construit Ipoteza este seducdtoarc,
d0r firi indoiah pulir realistd, dir raliud atit de ordir etic cit Si eco-
nomic
Protectia sfrategicA a lesulurilor vechi Si reaproprierea lor de
cltre populafiile care le locuiesc in loc sd le consume se lace pe alti
181
 ALEGORIAPATRIMONIUI,II }'IRST IND('STRITJI
CL'LTUIIALE

cale: aceeaa unei conltientizari genemle urmate de o acliunr ru Dispunem deja dc citera arme strategiceimpotriva exceselor
mc.ura Dc mri mullr ani. asocialiile.leapirarese orienlei/.,,..
|nrui consumDatrimonialce tinde si devini consumareDar, odati
aceastidireclie $i se opun cu un succescrcscindproiertelortch !, (nuDreratedispozitivclede amplasatsau de consolidat,intrebarea
sau speculalivecare le lezeazAcarierele Un urbanismnepativ.,t,,r tn||rinedeschrs]:carc c\re fundamenlulpe care s( asea-/5con\er-
oriAinal.a vr,,uta\Ecl luminazrlei vlrca patrimoniuluiistoric construit,intr-o lume carc li a dobindit
Totu$i. nu este vorba aici decit de niste opemlii punctrj l. (j rriik)acelettiintilice $i tehnjce pentru a pistra in mcmofie $i a-fi
politici adevArad a centrelor ti cartierelor vcchi cere urmlrirea u|, r
hrlcrcga trecutul fird med;ereamonumentelorsau monumentelor
rcflectii de lbnd asupmurbanizi.riiadualc al drei cardcterrtrrrr|r! lrlorice reale? Intr-adevdr.oricare ar fi functrunile economicefi
mascat de o term;nologieanacronici Tcrmenii oms, urban (\rt) Nsuniele dislractivc ofente de acest patrimoniu in societateade
stantiv fi adjectiv).urbanism.au pierdut sensullor ori8inal.Ori(ir, r8rument,sau valorilc sale cognitive,pedagogiceSi de attd, nic;una
ar fi nostalgiile unora !i alibiurile altora. am intrar in era Dr*l
dio acestemotiva[ii institutional rccunoscutcsau revendicatenu
urban?i Urbadzarea se propagi dupi tiniile de fo4i rmsar. ,t,
Ifl8trduieinterprctareafervorii cu care cultul patdmonjal est€ cele-
retclele marilor echipamente Ea ignori sau dezagreg, formelc (ir\ brat $i se propagain lumeaintreag[
crete ii articulate ale lechilor aglomeriri. Mai bun dccit termen[l ,h.
rurbanizare. inventat in anii 1970 pentru a defini metamort,v.l
peisajului rural- termcnul italian de peiferizare- ne facc \,1
intclegem dinamicaprocesuluicc linde ?Ei si desfactrorasele\i ,,,
uniformizezc teritoriile
Nu putem rcperaniciodati indeaiuns avcnismentul lui Giorannrrrr
ccnlrcle si cartierele vcchi nu vor putea fi cotrseryarc$r lnregralr. l
viala conrempor.lnidecrrdaci noua lor desunatieeclecomDaihil.r. rl
morlblopiari scaralm. S xu vd-l.utpericolelc|..pr.r.n*,. j. pun.,..,
in \aaloare cultumli Si turisricl El€ nu rczistd mai bine niri t.l
implantarea actividtilor tertiare majore care reproduc, intr_un rrr,rl
secundat migmtia zilnic6, traficul Si consumul lopistic ale cArui (\
genlc u llcul ca ora)ulpre-indu\lndl \a e\ptode/;in sccotulXt\. t,l
schimb,acestpatrimonillurbanesleadaptatadipostirii $i implanl,url
I se.viciilor de vecin;tatc (mic come4, Scoli.dispensare)care ii \[rl

I asocratesr care. cu condifia s, fie dominanle, sint compijlibile cu Lrl

minimumde acti\ iLiti de cerceLare 5r Llifu/area cunodslcrii\au r . I
Considerate sub acest unghi, cenfele fi canier€le vechi reDre/i t,l
r\l:r/i o resursrrara.ele lac obieclul unercerinle rocralesi socr(r,rl.
in a(ehsi rimp.Cu \ingurulri'c al Jegradaror supertjcinle. srt|.t.
cerca acestei cerinte serveste cel mai bine conservareaslrategier I
patrimoniului urban vechi
I
182 183

i

CompetenEa
de a edifica
Cult, fervoarea celebrfilor. fascinariea tcmplelorsale:iali s.rr
neleunui excescarenu epuizea/anici unul din mobilurileaso\..,,f
in mod explicit practicilor patrimoniale.Dar atunci cum sI inl(!
pretim acest indiciu?
l Riegl a previzut cu mult inaintcanagteriiindustrieiculturaler,l
uo rul determiiraotin expansiuncacultului incipicnt pentru flro l
mente ii ra revcni vdlorii lor dc vechime, aceea care. p€ntru r'
multime de vizilalon.line l(r de valoarede ani $i valoarsisrofi..,
valoare pe care o scntimentalitate prosl definitx o asociazi preze i('
efective a monumentelor 5i simplei lor apartenenF la trec l
Niciodati evocatdin disculsul actual despre patrimoniul istoric col
struit, ftui indoiali pentruci e imprecisi qi prea putin glorioasi. (t,
unde ti primegte, totu$i, valoarea de vechime puterea de a atraq. \l
aduna un public planetar? I-a prima vcdere e ceva anodin D;|
aparenteleinLtali;i, in plus. de cind Riegl a descoperiCo,valoar'.|
de vechimea dobindit noi dimensiuniii conolalii. imprevizibilc tr
aceadatrt Pedc o parre.fixareaer de clSdiri realc $i dparlinindu i
timpuri trecute o inscrie in contm curentul dinamicii care face sori(.
t5lile industriale avansatesi stabileasci relatii mediatizate cu lunr.,l
$i sd tdiasci in prezcnl Valoarea de vechime este dcci o marci (t.
rezistenli $i negare a unei identititi in curs de constitufue A dou,r
anomalie,pe de ahi parte, este ca vcchimeaatribuitdpatrimonirlLrl
inlincre\lecontinuu,absorbindpretcntulpe misura cvanes(ent( | dr,toriii reducerii fictive r confliclelor fi mtrebiiLrilorcinrra nu
sale, inghilind un trecut nediferenfiar ale cITri creatii hcterogene V
ingrimddescin spa(iulpatrimonial:aceast5acumularese ascamiiriil
cu deschidereamuzeului penhu produsele tuturor activitAlil(il
184
DE A EDIFICA
COMPETEN'TA
Onrcrrcsli,vechi $i recente, anizanale 9i industriale' dispdrute,
tn|crinlarc ori in curs de transformare sau dezvoltare.
La.e ar outcaservipatrimouulaslleladunatsuh egrdavalorii
th vcchime. iacd nu la compunerca desprenoi insme cr in\enlrtori
qnrtinui ai tuluror acestot obiecte, a unei fabuloase reprczentan
flrcir ne mai r{mine str-i inlelegem sensul $i functiun€a?
in oslinda antichitililor, umani$tii si' dupi ei, anticarii au allat
lum str-_$idescopere alteritatea $i au contribui! in acest fel la lon_
drrca id;nddiii .so(iedtii occidentale in raportul ei original cu tirn-
rl. cunoa$lerea:iana Romanlicii au descoperilderD-ojlaler vcchF
lrrr me5teguguri in oSlindr monumeolelor istorice !r le-ru tniuit
ri:nta iehni;ilor'. Astizi. aceasti slruciundtrarcisisticaoriSinard si
ftc{ndd s-a accentuat li f|)(at Oglinda patrimoniului a-supra cireia
Ic aDlectrmcu pasiune$r a pierdut rolul dinamlator in schimbul
uncr'functii defensive.Ea nu mai servelle decil la co0srrvarea
lm:uinii staticea unei identititi
li'lorrninte. temole. catedralc' case ti castele, podun' uzme,
&r(,sdri 5i centraleelectricenu mai au !'aloarein sine ci pentruci
nrri ie-am construit Ele nu mai semnificdfiecire penlru \ine' ci se
constituie ca material fragmentar al unei rcprezeneiri genence
dcsprenoi in)ine. Adaugara fiecarui nou lragmenl exras dint un
irccut inaepttat sau ap;opiat $i abia inchegat face sd se corlunde
ineasi mai muk duratele!i khnicile )i da acesteireprerentfi nar-
risisticemai multi soliditalc.miretie:i slrilucire Asltel ea devine
cu siguraDld mai lini$titoare. mai apta sA conjure incertitudinile,qi
rnxieiatea unei socictlli carc nu-Si poate stuni nici transformdrile,
nicr accelerarealor, Aceastilreprclenlarepare si conslituiea-''isen
r[t valorii de vechime $i al cultului care este' de fapt' contemplarea
ti celebrareaodului credinciospropriului destin
Dar Narcis moare din n€putinla de a se smulge de sile' pentru
cil nu vrea.nici o clipa.s5 uile de sine.Chipul pe carc imagins[a
noastrtr il deseneazi in oglinda patrimoniultd, chiar daci e fEcut
dupi obiecte reale, Du e mai pulin iluzoriu. El este rezultatul unei
rctluleseripioase carc a eliminal dilerenlele ti cJilalile Tocmai
rcusim sd le facem fafi, acest chip este un mijloc de apirare eficace
lntr'-o situalie de boald si de crizi' dar numai pentm momen! Cn
functie narcisisticS,cultul patrimoniului ru se poatejustifica decit
185
 ALECORIAPAIRIMONIULI]I CONTPEIENTADE A EDIFICA

un timp: pentru a nc recipdrasuflul in cursaprezentului,rigaz |.rl ilc din piatd care le celebraserE credinla tj in acela$i-.rimp
&u reasumarea unui destfuqi a unej rellecfii Odardtrccut acesrti'jrt, riturilorlor Totu:i. independenr de rel'giile
[rii-cra fa ccfeOr.rea
oglinda palrimoniului ne ar diuna pin lal!6 conftiitrli- ficriune ..r le edificaseri Si in pofida formulei lui Hugo - "Ceci tuemcel:f'
repenle. 3!re face aluzie la fi'oaofia spiritului lui Hegel' pentru a gindi des-
Interprctareasimptomatici a excesului manifest in pracrifrt, arhitecturii,acestemari monumentededicateabsotutului$i-au
patrimoniuluiistoric construitne-a fhcut aslfel !d descopedmnr,t1 rat putcrea de a ne face sd regisim vigoarea matinali a unei pre
r tii neerprmare.protunde.e\enrialet.ui irdoialA,dar rr.e . hxolii pe care filosofia nu i inlocuit o weoLlelil Panhenonul'
bazeazipe reprezentirialeatoriisi- in timp, ineficace Culol rie.qljrrrr nta Soha, Borobudur, Chartres rcamintesc incintarea unei ciutiri
line de un sindrcm patrimonialcfuuia esteimportantsi nu i cild(,,| care.in lumeanoastrddeziluzionati,nu si-o prcpun nici Stiinfa'
\iclima. dar care. LrdaL,d\oci ponanlei sale semiologrc(., ri reflectia critlct
desciliat ca avertisment!ne ar puteapune pe caleagisirii unor Iu,l Dar monumentele insemne ale religiilor nu au numai privilegiul
damentesolide, fi ne ar putea revcla daci si in cc fel consenar.., I ne rememora un demers primordial al cnutnrilor omenegti Ele
paftimoniului istoric construir poate contribui, mai bine dc.rr lvertizeaz5.de aceasti datd laolalti cu ansamblulpatrimoniului
printr un r-{gaz, la prcpia noastri conseware_ lificat pre industrial, ti in calitate de manilestiri alc unei compe-
Pentru aceasta,trebuie sA adoptAmo pozi(ie c.rr'cd cu scopul (t( nl(' pierdulclau pe cale de a se pierde
a invila sd scrutim altfcl oglindapatrimoniald,s; ne desprindenr(t, iermenul e utilizat in mod curent pentru a desenina acest lucru
rcprezentarea narcisistici pe cnre i-o cerem, si o descompunen ,r )riu omului care este limbajul Compelcnfi furdscuti- spun spe
sa i de/a\ambhmpinile pcollu I restiruiditerentele, si incerrr.r.r istii. care nu se actualizeazi totu$i, decit prin peformanld' pnn
mxi contundc\ub denumircade parimotuuediticii alc erei pr, rcitiu. DacX se intimpld ca acestadin ulmi si lipseasci' ca un
industriale$i ar@factelecarc le,au succedatpind in zira de ivii sd fie frustrat de ucenicia limbaiului in limita de timp pre
Numri atuoci\x pulea vechxneard le conlire celor dinrii o^zi- \a|,,., acrisdde dezvolarea speciei, el nu la vorbi li nu va fi om intreg'
re memorial5, in ttlul in care o inlelegea Ruskil una care nu sc rei.r,l Prin analogie, arta ale a edifica poate fi asimilatd spaliuhi unei
nici la credjnle si rituri, nici la evcnimenresau inalivizi insn rebuie \l fonpetcnF c;re pretitrde li ea, pentru a nu dispdrea qi pentru a fi
mergem maj departedecir cel care a scris The Se|en tnnps,,1 rctu;kabiln, o anumild performanli Cit ar fi dc diversd, totalitatea
Atchitecture $i se i aFofunddm inruilia Penrru el, patrimoniul arhl Il[trimoniuluiconstruitpre-indurriale5lerezul!arul rcc<leiirbililili'
fe(rurrl prc-indu\trixl xlncea in dnntirca pioa\i gapntiit. ,t.. Lccnrciei cuvi-orului prin exercilii de merxlimbaj ii corespunde
oameni care au precedalo Si a ciror ,n,rlcd rrebuia continu r Uccnicia e{:lficdrii. condusl qi ea de adult, pnn angajarea intregului
Slilitul nostru de secol impune lSrgirea ariei de denolatie a c.-t(r forp in spaliu $i timp. Tr;irea de ciue intrcglll organism a acester
doui cuvinte esentialecarc au lbst rostite atllnci Rememomrcadespr. rtl; de ;lefie. a acestei cutremurii care nu purc in joc nuflai o
carc estevorba arc de acum in \edere o uci|itate intemeietoarc- rnrll chiul, ci si mina- toti caplaforii no$tri musculari qi epidenDici ai
mar generali pertru ca gencratoarc,pe care epoca noasE5tinde s 0 durarei, formei, greutdtii, luminii, texturii' cste tot attt de indispen
oculleze,dace nu chiar s-o $i uite, care nu a putur $i nu poate tl t0bild celui careionstruie$teca Si celui care se folose$tede ediliciu
incrcdrntatinici unermemoriiartliciale 5i pe carenumai vecbrJe c,tr |!u vrea sil confemple pe potriva esenlci sale. Totuli' spre cleose
ficii au puterea de a o re-aducein memoria oryanicn !i in viaE bire de compel€nta limbajullri pe care o ameninE doar improbabile
Dar 9i aici trebuieoperatedistinctii Intii, cazul maritor editi.rl ii accidente.compcrentade a edilica pare astc/i
reljgioaseale omenirii Proiectul laic a vrur !i, in parte, a reuijr (.1 'insuru.; de o lendinl.rde arrofiere'vccheadeTbarrc' de-chr'a in
lmenrn"laLt
le fdca sa de!ina picsede mu,?eLr tn ptu.. anumrrecontesiunj
-. rccolul-Xlx, asupra consecinlclor umane ale mecanizfii !i diviziu-
de/rnlerc\ea/5ocrenldli\. :uh prele\tulprogresuluirpirituat.,t. nii muncii dobinde$l€ o noui dimensiune' Ne putem intreba daci

186 187
 ALBGORIAPATRIMONIT]LUI DE A EDIFICA
COMPE'TENTA

acea$ti competenli de a edihca, cireia ii datorim o minuri,rr,' buiirna, dc la lempleleAnlichiLaliiclasicela lemPlelenco-clasicis'

la lastul
mo$tenite ale cdrei vestigii, mcrcu mai Iare ,si mai precarc, disprr !l lnulu' euroPean.de la goliciunea.spaliilor clslerclene-.
oceanul consfucliilor industriale, va mai putea li exerlata pe viik r !, ili"i l"i"-"" ni" credlmci triim-o exp€rienllaftisticdatunci
alllcl decil in cazuri particulare: pe scurt, daca ea mai poate fi sal\rr,l in ..ufirat" doar o simpli satisfaclieintclectuale;fie
;";r;i;-;rn "i-ti.
toate timpurile 5i ul" tuturot Popoarelor ne
Ceci,confar cu ce€ace las5se se creaddlanlasmelesindronru||rl
patrimonial, editicarea I|u reprezinti decit o manifestare a acc\n I urma
iin.-i-io ..a.e"r. fieiarein lelullui.Daraceasta.din
trfte(u proprii omului c^rc esl€fabfi@reu ]i ea nu lrebuieconllrl pre*upun!., uolnloa. acluJl-selic redu\llla un
"n!
datll cu tchnicile constructiveutjlizate pentru producereacadnr||l zero,exLnuaii. lipsita de aceapulcreLlerefrll care esle reveF
nostrude vialS actual Mecarlizate,industrializate,informatialc tr iit;;Jii; puleriide a crea Aceasta esteticll-
drsponibilitute.
milsura perfectionfii lor, acestetehnici constructrve se eliberearii ,l( iderea;alr; un seosunilersal al arlei care e5tecelebratca o
ar pulea
constdngerileduratei $i scapi medierii corporale,pentru a dc\.rl dinire $i ca accesulla un dvel superioral sensibilitilii
activitatementald-Fondatepc cunoltinteteoreticecarein de cal.Lrl ine bhc sa ou lie decil s€mnul uoei nepulrnte
ele lac apel Ia toate protezelecare scuft circuiteazdmuncarniinil,r Ce|eOouainstanl. ate..pre7-entd{iisint compadbilaFie cd e ilu-
$i a memoriei $i lupta coe la corp cu materi:L Arhitectura urmel/,r ;;;;ld" lxutarea pixce.ii esteticeoferita de monumentele
$i ea, demersulinginerilor.Sub etichetade "concepfieasistatd. (,' il;;;;*, simptomabl;gic, aceea$ivaloare Ea indictr ac€eafi
s-a electronizarsi panicipa la instaurareauoui prezentuituc. !i L.'l [nli'ri"t" io'"te dJa edilica5i aceea;i 9'1"11T1"]Pli:l:l
manifcsl prin folosirea unor materiale carc nu au nici dreptul. nk r ?-.u.r.r.. ftu mull:in misumin carearhitcctumPoateli luat5
" "',"i
grada de a imbdtrini, $i refuzi acea "dulce polcire [..,] instituittiil ,h paodigmaa arretorprasrice. mirturiap?rn+onlyliIn:Tfflj;]
trecerca timpului"', cireia Val6ry, anac-ronic,nu s a sfiit si-i spur.l ;d-iil;,f de aceea a patrimoniului istodc pictai- lii sculPtat
-
preFl pin gura lui Eupalinos i"t"ti.-ui ttiu-mtot al muzeelor noastre' ca li cel al marilor
Sindromul palrimonial se dezvolti pe misula precipitArii fl iiri:.riri J! al unuiK!,Nporlenin shualie
tl el. revelaror
amplificdtii ameddl5rilor care, datoritd fabricatiei tehnic€, apil'.r ii,l*.iii.l. ""a.'il.
.a-' fo4ecr"uroare epuizcaze
se ti ale caruipDccri
asupra comPtcnlci Doaslrede a edifica: arqsamentulnostru obsr\r\ dcvins€arbede
fat{ de reprez-enlareaunui drc,} imuabil este indeajuns dc griir,! F,stebine\a Dcdemse3nade propo(iilcvulncrabilitiltii despre
pentnr gravitatea acestui sindronr Alte simptome, care se manilc\r,l Cura uotU"ra loak ace\le semne Ea ar putea ar:un1a o transformare
in practicile patrimonului ca $ la periferia lot trxde3z.i o precaritrr. liii ii^, toti"^ rdpi.nr'. tian\lormarccar€marcheaztr ci;liguri
solidard cu aceea a "vointei de ani" (tr rrtlr.daen) actuale Nf ii in.ute-i p1"ra.;, ii;rigareauoor aplirudini originale de a sim-
iofluentarnai el-icace asuPra
rcamintim analizelelui Riegl Si apeludlesale la prudenl* str nu lr. trliza si a iomtina care asigulito
dis(use sau aruncate la rebut anumite monumente sub Dretexl .,1 iumii. precum$i a altor moduri de comunicare; pierderea compe-
ances-
,ocheaz| Kunstu,ollen-\ | momenrutuiAcesta ca ti inlerdicliile ..r1.. iinGili otlgiou... aceeade a edil.icaca si a a'piraliilor (un
rale.ca aceeacare "u
ne lace sa luplarn impotri\aproziuculul lumc
esteprin definilie instabil.A i da asculfarecu rczeNI !i discretierl
lnsemna deci a nu-i aprecia dinainte durata $i a nu i sadiJica ner,' ti clre tinde calreun mod de gindire de adxlcctur' non-operatonu'
cotit valori ale culoagterii fi edifici; ale trecutului care, ele, nu n. iclat de la bun bcepuLCamcterul"proletic al omuluicontempo-
de
schimbL Astdzi, acestesfaturinu mai au obiecLVointa de arti cur r0; (ale clrui activitdli sebazeazepeproteze)' descrisli denumit
temporanl nu mai pare sd lansezeexclusivisme.nici sd manifesr. ii,"J in"U innint* nrediilor' in Das Unbehttgen in der Kultur'
reticenlecu privire la monumentelevreunei civilizalii sau ale \r. vn fi oare consacmt "i"i
d. apari,.L. Sapiensprotheticus'1
'- ^l.[:i
unei epoci. Ea absoarbe, cu aviditate !i firi discriminare, intr.r Orilurn ar ft, po*ititi disparilie a.competenleinoastrede a.edi-
continutul unui muzeuiDaginar, de la coliba primitivd la casac(r lica nu at insemla acea moarte a artei pe carecrilica post-hegeliand

188 189
 ALEC,ORIAPATRIMOMIJLUI COMPETENTA DE A EDIFICA

nu mai contene$tesE o anunie, dar ar insemna, F&n iD(lor,rt,l intre douaopfiunide viitor in acest
din termeniialternativei
moarteaunel arle numiti arhitectud $i a artelor care iin de ll|l
/,, . oglinda palrimoniului este, din nou, chematAsd_joaceun rol
iarlr coryoral, asociate ei in mod traditional. Odatl cu abanclonrir,, ial. Dar, in loc sd ne oglindim in ea zadamic,trebuie si avem
iluzjei de a invinge entropia prin durabila soliditare a unei tL,|rl
nla $i curajul de a o traversa Mormintele. templele ii catedralele'
edificatein acestscop,am pierde o categoriea anelor plasticf. tr i casGlebi$i vor bpedaatunciseductiileiconice,ludice;i
cearare ne inrddicineaza in pamiolri in timp Dar desfaccrcr or puleri uLdr "nnr " in
.h... lm aglnaRr e rlor
ce precum ! liirnaginarele Pur r r r i-ocantarorii. "' Ielul

;il lor legAlurinu ar ll lip\ila de compensalie. Ea poalcaparca!r ,.,,,

ie$ire.desub constfngerilc biologiie, ca o cliberare $i un ciilj! ,t,
elc i$i vor regxt gm\imea $i greulalca Inrliale. ca
intrri subtile pe care le_a emblematizat opcla lui Dedal" figura
'\ 'u'
)i acele

j energrecare si poati fi cheltuiti intr-alr fel Acesta era mc\rnrl

tchnicienilorcare. in limpulanilor I960. invcnrau srructurile
mre, gonUabilesau intinse $i imaginauacesteaglomeriri efcnr,.rf
l(l,tr,
a athiteciilor Cdci labiintul

instantaneubmn$abilcsaude branrabilela reteleGhnice.Decare1,.
I nc initia in altcritatea uman
ar boteTatlnstant Ci^. sanPluS.in-CiD:.
Ar pureaapira alrc forme de detecrareptarrrica.acordaleta .r., ,
le ntrnuri. Ne am pulea lisa m(inrali de discontinuiratcacal(hj,,
scopici a ur or- de tuBirivetet'guri dc nisip.apa.luflr,r.,
-hoppcmng
roc sau tun|e, pf care ana evenimenrialalc.a Ecut sa apara5i.r, .
succeadtde aproapeo iumetatf de secol. ti despre p,,.u"
crede citeodari ci numai exigentcle inerenle pietei de"i* ani. "" penrrrr
o marli durabili cel putin fizic. te au impicdriar hcgemonia.C,,r1r,r
nostru i$i mai poate incA inptini allfet relatia cu spatiul. imr-o ti|
dad bdtAlie cu sine insu$i. lnvenfnd exercilii 5i jocuri. solitarc ,.rrr
colective, mereu mai rapide $i adeseapericDloasecarc. in socicli'rtrt,.
noastrede mase $i individualiste in acelasi timp. sinr o lorml dc xrt,r
rendscuri drn anric- dar din ce in ce mai tranziroric.Inlenrrrul
imaSinaral activiLttiJoresteticeposibileale corpului umanin sp,rr,rr
ar li inlermrnabilsi z_adamic
Ipolcza unci ransformiri rehno-economice a societtrtilor umrrx.
/ Numai apoi, urmeazamcmoriaislotrctformelor'Asupm acesleia
care si lteargi competcntade a edific4 ar tintui Datrimoniulc,)rl
\rruit pre-indu\trirlinn un st,arulmuzealpur Cuirul sju, aso.r.,r
(rm \c in nrplax,,i.cu cel al pakimoniuluierci ildustriale.nu,rr
puteadiinui atunci decit in spariul unui obicei, al unei iluT_iisau rl
uncrmodc_atira timp cir noile socicljiti se vor lisa inselatedc scll
lbsclile cul(udi cLrlturale$i de serbezealarutinierd a Dracticitdl
indu\rrieicullurrle.E\revorbaaici dc o ipotezaexrremi.disprc...rrr
e rmp,firnl s:r !t|m ci nu esteirealiz:rbil5
_ Dar am mai pureavoi ti sAplstrim vie competenlade a editi.r.
fird a trebui sii facem din aceastl dorinli un simbol de paseisnr.r
ne lace
Pnl.ru a ne
xlllsumrea Dentru
xliilumrea
"*t
sd lnarnlam
face sa
eaifi"iot prin excelenli':
I mai in stare sd capteze dumta $i si fo4eze spatiul sA $i amine
citre scns;
inaindim cauc cel xE
sens; c€r apt uE
mai dPr de
si cel mai redutabil, care atrage in
i sau farEeci, 5i a cxrui putere nu poate fi hccrcati decit cu
dilia riscului, deopotnvi, al inteligentei ii al corpului. Odati
punsd suprafata narcisisticd, patrimoniul istonc constnlt se
sirnbolic ca labirint Trebuieatunci. ca inarmati cu fmrl
blir;l at competedeicarc ne-amai rimas, sEne angajSmin pro-
nzimealui. f.ifi a ne tcmecd ne vom ritici cind ii urmim caile ri
)li$urile Sensul parcunului va ap;rea odatd cu descoperirea
irii, chczbie a regasirilor care vor permite continuarea edificdrii
a labirintului cit li a noastd in$ine
Astfcl, sensul ascunsal patrimoniului edificat pre industrial !i
operaliilor critice care i-ar pcrmite constituirea$i pdstrareain
logi(ia ii diversitatea sa, sc dezveluie printr-o dialectici a
arcmoriei 6i a uittrrii. Dar accstjoc nu este exact cel pe care ti I
lmasinau Violletle-Duc, Siltc $i chiar Giovannoni. Cea dintii
nc;orie solicitati este aceea a colpului si a traditiilor sale.
din urmd va actiona alunci uitarea mctodici schil.arainEntretiens
tur I'architectute. Pentru ce edilicarea nu_!r va cucerr noua
lcgilimitale nici copiind, nici reficind obiectcle trecutului. ci
Sontinuindse inventcze,
Dar unde? Mai cxista aslizi undeva vreun loc p€nlru aceastd
ctrutare?Mtriestriarcteletortehnicede trunslcrcare ne delinesccon_
lcmpomneitatea$i ne asiguri un anumef-elde ubicritatc provoaci
llte defiateri. Dar. fie cd e chemati a fi intcnsiticatiis,ru rodulatii.
dczvohareaacestorretele in spatiu esle un ixpt Si. o \tim aces(
cJr( tl .onlfJlr',n(li.r/:r
tprliu reticulalst megastrucluril( ':rrr '(m

190 19r
 ALEGORIA PAIRIMONIULUI COMPETENTADE A IIDIFICA

nul progresului!i esenteitehnicii; ele re7:ull6din constructic.r ru, . secretul materialelor $i regulile duPacare acesteatrebuiau
din competenta de a edifica
Rdmin totodattr golurile Si inter lcle ltrsatc lib€re de prod \ I Asttui.drumurile **f,Tj:,,.11_::rn:
sterseale.acestei
aceslei forddabile fabricatii: mediu inrersli(ialconsrituii dir,tr un glasurilorindivi-
daci mai cstetimp, nici la chemarea
mozaic de spalii pe unde trecem,ne opdm, rtrrfnem o vreme sr ri c sau a exemplelotsinguiare.nicr fartr efbfl. pnn.Llez\ollarea
care, dupd-frumoasavorb6, prea rerfelitai,a lui Hiilderlin- lc rrrr a ceva
a bricol;juluide igremenr.manuriedisconlinuA
putealocuf. Unele rtrmin articulatesi organizateIa scaragesturt,r \ub icgcmoniastatuluiSinl ne!e-
t'pi."t.5i cu'ariltnai Pu-lin
noastre, acesteasint ftagmente ubane sau sltesti intacte, cc trch,rr dar lccstea
siructurijuridice si insrrrulioncle. si nc
Ele nu vor fi -trebuie.
eficacedecit cu
intretinute !i ingrijite penrru a $i pi!fta propriegtile. Ccletrtr, tice in seniul anric il termenului
informe, sint peste tot, in om$ele vechi ca si in celc noi, pe stritz, .r itia de a fi diversificale $i pu.tin numeroase-$i dacl' in loc dc a
pe oon stdzi, pe marginca drumurilor Si autostrtrzilor, in prcirt,r.l rc iopune, lecarc contribuiJ conqtientti activ la punerealor in
tuturor mado-echipamentelor $i megastmcturilor noasfe: se gi\rst
aici tol felnl de tercnuri. sprijiniri. borduri. inchiden, dar ir:,r.,r, Nu trebuie totu$i str ne facem iluzii Un proi€ct de asemenea
dupa aceleasrmerodcsj realidle cu aceleasimijloaceca si ret(t. h nu poatc fi opera nici a unor birocrali. niri a reloilor ii
11 tehnice consrrucliile
'i
care le poarti
induslriale. coDsiderare ca sub-produse dr.,fl
de grijd $i, putin cite pulin, $i dc cei care te foton \ irnagine.
hipnori/rti
.iuriiiir"io"-.p."irfira;i.
Trcbuieredcscoperit spaliul
dc cunoaslcrea li\re'casi
rein\.iuta
proximitalir' pro'

I In afara citorva exccptii punctuale,in lari precumGermania.lrl

Italia, cu putemicii traditie edilirari. sau ca JaDonia.in nntrl
lraditional areotiila simbolismulmicaomediilor. aciste rpatii irrr..,
_rn
stilialc au cazut dezalectaresi au devenil,in indifeRnF p.ener.,t.,
cimpul de impralliere al uritului''. Ele sbt, cu toareacestei p.',',,,
competeol.a noastri de a cdifica. cimpul posibil al unei recucerrr.r
acelei frumuselj cxilate cdreia pmcticienii no$lri i-au proscris pinr fl
numele Viguroasaarth a lucrerilor tehn;cc,inctr putin cunoscutr.
pentru cI e putjn con$tientdde sine !i inci ncasimilaldde memork.
ar 1i atuncicontrapunctatd de o artl a spatiuluiapropiat.ce nu si nr,rl
aduceaminte vechile sale farmece,dar e crcdincioasdcomDerentrl
sale de a fermeca
Greu nu e atit a gtrsi locul unde sd fie conlinuatd opera dedrtl
I cl, pe cit e de grcu a-i reci$tigaputerca Cit ar suna dejuste ill,.l
Si azi avenismentelelui Ruskin despre rolul memoriai al parrr
moniului.ca ti sfarurilcIui Viollet-le-DucdesDrcrolul uit:tir. , tr
ne parvinpreaslabpenlrua nr iocil, la acliun;. La sfir$itul.e.,,
lului XlX, atezarile umane ale planetei rdmdsescrEitl marea l,,l
majoritate fasonatede competentape care azi o vedem dispirirll
Cea mar mare parte a arhileclilor;i a celor care consirur.,r,
intretineau o legalurd directe cu terenurile $i apelc, climatul ,l
vinlurile.aoorimpurile si cerul.Ei cutro$teau. prin experienra vrr
ii r"i"i"" -
L'iJotiie
.."u ." . iimila; cu- aniculale
locuri dife-
"i prcpo4ionalc,intemeiate Aceasttrlntr€Prind€renu e pulin
un a..tin, viziune asupralumii fi alegcreaunui
"
InterEetarca sinabomuluipatrimonial ne permite sd mlsurdm
ba cr, ca." se impune acea-stiopiune care, rePetim' nu esrc
parrimuniul
fi.urnou,iuiu cu dczvoltarealehnicii Dacao facem
itili,.it,*r ti urbanal erci pre-indu5nialeregaselle. o luncliune
lioasp:iG ri de neinlocuil El ne xjula in mod direct la inlentdrea
iiiro-tt n""tru int-adevar. de cc alt instrumentmai di\punem'
!0re si ne poal, re'inv:lF si6vedem(allccva decil imagini) si ne
ilctr si redescoperim cum sd implanlxm-aflicul6m diterenlicm'prtr
ora gigan-
;4iondm edificii in spatiu sl oe facEsi inlelegem'.la
prea mrc peomr a ll
ilnmului, ci nimic din mediul noshx nu este
ncrhiat !i cA Dumnezeu estein detaliu"?
-Numerosi sintcci carea\tiui. deja.ocmtescaceslpalnmonlua$a
cumFilarete,odinioate,cercaca edificiilesb fie, Precumoamemt'
aiutatisa riiascd 5i sa moar6".Ei se :triduicscsi organi/e/co
dubli .onset*re primard$i qecundara si. prccummedicii pun Ia
iu.* ii"i, p.n* p""i.nlii lor. mijloacele pecarele ofcmrtiinn si
ichnicaDai acelti mililantiai patrimoni'rluinu rePrezinddecito
de indiferentil
minoritateopera lor !1l fi inulilii dac5e inconjuraltr

192 193
 AI,BGORIA
PATRMONIULU

si dactrnu e suslinudide o constieDtizare la scarasociedtilor indL'\

triale avarsaie,Aceascl conttientizare,critid 9i tr acelati tilrll
inventivr, trebuie sii conductrla dizlocareafalsului discursal pro
tecfiei patrimoniului, nescutlnceplnd cu Rena$ter€3 Si destinal\i
maschezedist gerile $i desirgurdrilercale Ea t€buie s{ persc
verezeln a demistifica ideologiile $i politicile urbaDecare, suh
euanul protectoral cuvintelor,neagdvenireala puterea luipot.r/r $aptepropozrPr
age fi batjoco.escincomparabilavaloarede folosinf! e patriEoiuhr
urbatr Plr-industdal. Si tot ea ceIe o reflec{ie 6istematictrasupol
despreconcephrlde autenticitate
mesedeide arhitect circia evolutia tehdcii i-a schimbatstatuNl, qi folosirea acestuia
asupra formaliei pe caie o Fetinde aceasttrmes€rie $i asuprn
locurilor undetebuie strse exer€itede acuminainte in practicapatrimoniului istoric
Diri clipa in careva lncetas, fie obiecorlunui cult imtional $i rl
unei "puned id valoare" necondilionate,domeniul pat imonial vr
puteadeveniteietrul de neprcluital unei amintiri despr€noi insin.
in viitor
O alegoriea patrimoniuluiisioric arhitectural$i urtran6-arpulcll
rcprcz€ntaprintr-un labifnt ascunsde $rprafala captiva i a unci
ogliDzi Dar la rindul lor, $i patimoniul $i coDduiielede coDservarc
carc il insotsscse pot citi ca o alegoriea omului in era m€diatici:
nesigurde dirccta citrc careil orienteazicunoa$teie{$i tebDica.i'r
c{utaEa unui drum pe carc ele str-l poaci degcltuta de timp $i dc
meftorie, l{sindul liber s, i se incredht€zeintr-alt fel, mai bine

194
 DE AIJTENTICITAIE
CONCEPT'LJI-

'Icrmenulgrccdu€evT4q. \inonimcu.dttor(crp d:ttT11111

lui intii pea;eh carefaceceva pJol;tit91ii3;.'f'.lllc11
r u.ia,i o"un aftufsaupe el -co
insuii (Euripide)$i in s{irsit'Pe
ia cr* <igi;;oriurea ( mtO€vtta) El eslereb'-''^h ?:::l9I
;;;;. il ;;;;il;" romana in dom€niul
careil intesreazit
dat-oc
nativ al dreptului:un "decret autenlic"(authenlicu\) estc
$aptepropozitii i ,r"rl* L"rotit"rc" Autcnlicitalca esleo pruprietaleasociali
despreconceptulde autenticitate ""r.
lclor lexruale(citeodala ctuar oralc) emanind dc.li autorltirtcln
a" tiserica cre$ine din occident de la drep'
gi folosireaacestuiain practica tt,tr it"fuar
n'rteniicesint o"ele documentescrisecarestau^maiwe
"-oni",
m-an.
patrimoniului
istoric' nntGisiu uot"ritate' in justilie sauitr invlFmlntul teo-
i", "e-t
p"iiefi."or"re r.rmenuieste. afadar,de liiT". P!,l-"e"'
""
ii'"iii""iirL i"i"""itaii umane sale
si aleinsriruiooali'/crrii
1. Folosirea conceptului de autenticitatc tn practicile patrinonl de'l,lllClr
lui ittutiL cheamd lo o t iicd epistetnoloqid.
de
tmenrul rol jucat de conceprul .autentrcrlale
1""i"' rnJi" i;,iio*i" )i al tv;lui mcdiuin Furupa occidentala
Orice disciplna constituiGpresupunedefinireaunivocl $i ch.. llmite tu iodisociabitulsiu anlonim concePtulde neautenlLcrtate
Sl
tionareaepistemologicia conceptelorpe care le utilizeazi Pcnlrl ililii'i.^'J rif ii-"e'iLnbundenra ture"':l" ":::i1'lI:
falsuriloi
disciplinacu drepturi depline care ifi propuneca sarcindprotect i"i." in domeniuldrepluluitanon $i in
ftt ,ii.ful \.trl-
'*ta J p*"i"ilor religroasenecesrta
t"d-f aluoci.elaborarea-de
conservarea$i restaumrea patrimoniului istmic. notiunea de aul(n ii"i"
ticitate nu poatc h opemnti decit cu acest pre! lDsernnitatea a.(r ;ff;': "te
;ffit "d;;L]',i",-r"i..-"".G. ri inrentionale'
alatiiacestei noliuni prezintd ast{zi diferente considcrabile dupi rrnrl iiigiiii.=p"."ii.t.t""a,"ri).iar I tormule)Ne.vom
ahelestilislice
-""'iaic
iiriru ie piiaata-ceteTece pm(edee dealterale a Bulclor"rlc lui
de culturi, ca $i dupd grupurile sociale !i profesionaleimplicrr.
iii".trri" uf-r.^, lui CrigoreaJX'lea" .
de Decrctalele
Penlru a stabili conssnsul$i univociLateanecesare,trcbuie incel)Lrl "
prin revenireala sensuloriginar ii Ia istoria acestuiconceptin crl
"'i
in i"n^,"t", "rrarede se laige:lepnntr-odele-
autenlicitale
tura occidentald care I a elaborat ii de la care a fost imprumutat a"'r"a...i!ai. .:ail raluneacnrict chemalilsa se exerciledin
"nn".ptul
"r*
ffiil;t' l;'; ,;;6. jogot ce in cauTaimplici acloriumani'
Z Conceptvl de a tentiitate se gdse$e la tcnrclia cultuii oL, Aceasuioflexiunes€maDticiarc ca suponnaradlemalrc Damrlerul
-Laiciz'rnd
' il;;; v;lft;;;" Donationde Consrinri't' criteri
denhle, unde el enc kgat organic de autlritatea teflelor non ati\, ci
iL- a. ,"r"ori"iure. d'evenire nu doar stilistice !i
ti instaurettwre, in cele doud ctnpu ale dreptul i ti reliqiei. Il -terminologice'
cimpulurleologrel pe cel al
desemneazAaworitatelt uttui text, ld a i prejudicia sennifcatt,, Dliiholosice 5i istorice.Vallaarticuleazd
parado{al. la chestionarea sau Punered la
Noliune soli.{.trd, neautenticitatca nu tizeazd declt falsifcanz htotogiii ri ajunge.
deliberctd sau copierat eronatd u tefiului a tentic. Quattrccentu nl lndoiaH a infailibilitelii autonrd!rr'
" -i" vizatdeconccprul dc aulenticitate5i de
italian a secularizet noliunea, trunsferind raliunii puterea de a ; \ti Lr,"
"i"*^,.uieclul esle vorba de a
tui semnelede autentbitate, ti permifnd astJelanexlrea sa de ait,, nDlicareacriteriilor sale ramine unul rcxrual:
iigi,i.i"t* originii unui texl sau a unei c64i' Aceasli
floloSia ti isbnoqrtfa pe cale de o se nagte. il""."t"
ii-.^iu"" e?t."foei.e e.te ceain cauz[ Astfel' in domeniulreli-
*Expun* la Confdinta asupn altcnri.it,tii tu adnl Co.v.!ti.i @ndial.. ,' .oincidein mod necesarcu veraciatea" o
Palimoniului - N.d JaFnia - l-6 noienbrie 1994, incl65 de aul@rc i. cdilir nl ;il..;;;d;;;;; din Trento) nu
i"n. p*""a vulaatd{ a se vedca conciliul
"p".tim
196 r97
 ALEC,ORIA PATRMONIULUI CONCEPTUL DE AUTENTICITATE

poseoa
eslc prin accastamai putin autentict Autenticitateaimplici corrl,r lnrhrri,din momentce in nici unul din ace\lecalufr nu re
mitale netnnchiad cu originalul textual,altfel spus,calitareai lxr ;;;i;ili original t al lui Platon Arrsrorel- Lucrerius )'
gihile5i permanenra a unuitundamenr: suponal uneidogme-:rlUrn,, aurorilol'9q"* ':.9"1''1i,:l:T1i:'
fnfrim..iaa liicurcatextele
drcpt.al unuiril \au. intJo perspectite laica.al unui discurs. al Urr, autenticce4ilor acello-
'pcrmit apfi.areu tegiliml a adjeclit'l,lui
mA !rii. Autenticitateanu pune deci la socotealtrdevenireain tirrl, ;i suDrif,aproblemelccomPlexePecare |e pune copla
ea nu privestenici semdficati4 nici fiinta fizice, ci temeiul rlrr.l 'i",i.-ru ionc'ptnlyid'-9"t9lu^:'-1":^I
p"tt.. transpuncrea
identilrti. rut otiottiot *ut".i"td - mai intii de cltre anticaii care con-
Limba germantr recunoa6te dedublarea de sens suferiid dc nr(\l iau ca- ni pot
a""sctire de texte,acestea Lpoi,l:
-nintr-t difi-
tqmen. P\rn AuthenticittX, ea desemneazl ccea ce esle legitim lll L iii-"-iir"ia "p.ei r"i""ci ai artei- a facutsnaparn-multiple
lileruta
autoritate: acceptiune astizi in vigoare la canonigti, care continLr:i,,r friiiri un uritt.oti".r nu permaoenu
Pr€zintii si.absractii
lu-r
numeasctr autentic orice document pe care auloritatea suprentir .l inuijexr- El suferefizic aaliuneatimPului lde0dficarca- -antre-
Bisericii l-a recunoscutin mod oficial qi l-a impus ca obligaro.r.r i"il-i*-* autenticitatea
i.li", p"nirua puteifi recunoscutr,
pr'n A hentie",ea vizeazdceca ce estc lesirimtt de cftre cririci.l ""i"
iri-Ji""i *l'i" ix fi fostdeiiniti in progresele
prealabil.Dar.
e. in acestfel. inzecral cu aulonratesi ide;titarc isrorice ili]rr.ii.. ,1. a""" ca 5i progrcsele analizeimorlblogicesfirtesc
p"r.i,. o legilrmareielativd a ca documenlc
iri^ -obiecrelor
relativiia con-
"
lrt,xice,airtelspus. e-lepermito valoare funclionald
3. Dupd Renatteqi in ciude percistenlei accepliei sate oiSinut, Lpi"i"i J. ,"""ii"i"" in cimpurilc alearhcologiei
disciptinare si
in dreptul canonic, sewul ternmului de autenticitatc a sukrii n t
'--
tiple olterdri ;i devien, nni ales ?n dome iut consimdrii t Sintemin schimblbnati a recunoa$ecx prin dobindircastatutu-
restaurdrii patiDaniului isbri.. unde et nu poute at"o tato",, lui de disciplinnleorelicS5i praclice.in se(olul XIX' restauarea
operalonald dcdt in apirarea iuponia fatsurilor. .u*r.o*i"t a trarupusfiiri precauliicooceplulde aulenticitate'
iin li-put orteotogrcirial istorieiarteila propnileop€raJiiAcest
trunslera avul Io( in disprefula trei condilir negauvelegac oe
DupI Rcnastere.lermenul de autenticitate a fbsr inmxlus in Dra( ;otiuncade autenticitate. Ccadintii esteci autenticitatca nu lne de
tica curentd a socicti(ii occidentale.El a fost putin cite pul l ."i,rr""i.* i""t"e, ci emand de la o autontate institulonald:
despdrlitdc accepfiasa originari li a primit semnificalii mutiiptf ar",iurL*fi*""tt sauraliuneastiinlifici A douae\le ca noliuneadc
imprccise, ?n general conotate de ideilc de adevSrii de cal;rl. nuiinricirarc'nu poarefi aplicutiunei\cmniticaii irsacums-ainccr-
f-izici sau moralil, $i citcodati chiar dotatc cu o valoareontologicij iui .ui ."..nt o. mai mult de o jumStrlede secol toalAmunca
In. secolulXVll. Pa(crl il aplicadeja. iD deridere.uner prair,,, ii"""i.,i.i' **-,i.. ti a psihoiio€rvislicii confirma intuitiile
iiiS*i'r"i tl poelilor:se;sulnu p<'atefi li^at suu iocremenilEl nu
Analiza acestorinrrebuinlnri aproximative.i devieri nu-si are i"i.la a*ri urmarea unei apmPneri acuve carc ese de fiecare
locul intr-o cercetareasupmpracticilorpatrimonialecare.in scblmh. "l
Ja,i re-creatie Fruct al unui schi-Bbpelmanent, el estein perm&
iDpune doui obserr"dtii\pccifice Pe de o parte. noliunea a l(,.1 i"*i.*"' din pa(eaindivizilorsau grupurilor insti-
core(:t intrcbuinfal2i in studiul tertelor, de cdtre disciplinele inl€ ili.,a en'rnluritorraminePaulvaldry
iii,J i'i*a, "-.f"..a.ii o spune bine:
meiate pe mdune ca filologia" diplomalia $i isloriografia care au aso ;v"..u.it! * scnsulcate li sc dA Acela pe care il dau cu nu
ciat-o cu semiologii specifice Trcbuie notat toruii, cd inainte d(. -ete deeitmie5i nu esteoPozabil
mi sepotriveste nimanui Este o croare
inventarea impdmeriei, textele antichitilii clasice nu puteau li ..t ri"ia *r*;i p*ziei fi careiar fi chiar morlal sa prelinzic!
declaratefilologic autenlicecu loau rigoarea.decit prir abuz ,t, fiecdruipoemii corespunde un scnsveritabil'unic,li conlormsau

198 199
 ALEGORIA PAI'RIMONIULUI CONCEPTULDE AL'TENTICITATE

identir cu vreungind al autoruluiq'.A treia condilie,in fine,

faptul ce nu poalefi fixati stareaunui obiect care,sprc deoschr. tinc ,t, l|tc, transformatedupi placul cererilor $i stilurilor Iluslrarea cea
de text $i pdn materialitateasa,Duincelead sd se schimbeinccDin,t |lui banald este lumizattr de nenumtrmtelebiserici gotice care
dtrturdtoatep€rioadele acestuistil, fdri a se temede adaugirile
cu moDenrulcinda-cdpJrat fonndin timp.El clevinealruldin cir|,.,
pur rmagrnartr, a desevi4irii sale inlr_o..slareideale'..Acc.r,r., lamce sauclasice A privilegia un momental deveniriilor ca auten-
l oolrunc.dur repro$atilui viollct_le_Duc. 0c ar fi absurd Acesteobservali sint fiansPozabilela cazul, si mai
nu a fosl toru$iatin(ii.h.
I cfltrca (J vedemrcapfuindastAzi,mult mai periculoase
eslecaulionaride pseudo-sriintelc
penfiu.,1
lehnicilordc vinualiza;c.A\rt(l
plex.al gradinilor
Cu toate accslea,notiunea de autenticilate ar putea avea o utilitate
DmclicdDr€vcnlivd,dar Dumaiprin intermediulantitezcisale.neau
la erpozrlracorsacmdlui Albefli de catreorasulMantovain Ie,,l
bnlicitatea,in caz.ulfalsurilorsau a copiilor deliberateDoui exem
I macheterelizare cu ajutorulimaginilorde sintezeau fost dai. .,,
reprezent?iri
zat rucrodaG
auteDtice ale unoredificii pe careAlbertinu le_are.,tl
saucareau fost lerminatedc allii in rest,oricc r,
arataicE in chiar alareevenftalitate,eficacitateanotiunii devinc
llur-orieprin lipsa de rezislentl a procedeeloractualeFaptulcI arhi
Ectul sefal micului ora$medievalProvinsi-a dolatzidurilede ircintii
1 constituire este prin dcfinitie condamnag la neautenticitatc-{t,rl
momenrce ea nu,$ poateapropriaslareacivild a ceeace reprodu(r ctt nAchicoulis-uiW c^re acesteanu le avuseserd
Ayoul
niciodati $i a alte-
pentru a_l face mai
tlt vencrabilul timpan al bis€ricii St
copre,,rnlerprelare sau cvocarc,ea nu_sipoalefacecuno.scut ,,,rr aceste ansamblu sa fie clasate ca pairi-
ttrtrsator,nu a impiedicat
I aufenr fcal deci_tslafutulde fals. rcplica sa\ aider itrroirc.
sroatui Alralosla ArenaesteuDfals in schimb.reconstucliJ,l moriiuistoricfrancezin Canada, PlaceRoyale.cmhhmea vechiului
QuCbec, a fost Iedizattrdupl al doilear;zboi mondial,distIugindu-se
1 tual; a templujuidin I$e.vom vcdeamai tirziu,nu csteo recon\tl
era nici recoostruireaVar$oviei duptrcel de al dor)..,,
loale edificiile constiuite incepind cu ocupEia englezi $i recom
uDansamblu"l la franq-aise '
TT...* "l ounindu-se, in dispretulvechilora.s€z2iri-
razbor mondial: nu se puncaproblemauneicopii.ci a unuiohru,r pe de epoce, parcelar sau arhi
urbancu dreplurideplinecarese poateprevaltde srareasa ci!i|.,. iare nu se bdzeazl nici un document

1 careare starututde monumentsaude mcmorial carefund€a7r,,

identitate
$i
Din accastdadalizi rciesecA,folositein sensulpervenit de con
lcctural:Pialaesteinscrisdpc lista patrimoniuluimonalial
De fapt, in practicaactualda patrimoniuluiistoric, conceptulsau
maidegrab?i non-conceptulde autenticitaleesteatit de vag,incit per
I ^
formibte materiaitr si-morfologicicu ori$nat ncr'iue,no1iunc,,
aulentrcatenupoalefuo!.liona in domeniulconservarii
u.
mite toatemanipul?irileEicautioneazlprocedeeantiteticeIn trumcle
lulenticirilii, in ltalia, au fost albite faladelelui PalazT-odel T6 din
oecrrta trmr|a.ln rbodmarginalri relativ. Si rcslaurr,rl Mantova,in timp ce la Milano o injeltie cu produsechimiceadec_

Il Dficuhalije.mergindpindla absurdiEte.
uner.alan definitiivariaz{dupi vulnerabilitaGa
provocare de aplicar,..,
anclor$i ob'iecrcl,!
rmp||carescutprum.marcu seaDddac6eslcdin piatra susrrl\.|
li
intempcriilor, rezkId mai bine timpului decit pi;tura: morminlr,l
vstea permisfixareadurabilda faFdei lui Palazzodella Ragionein
uctualasa starede decrepitudine'

4. ConvenliaPatimoniului mondial leaSdnolimed de aae ici'

Medicilorla FlorenlasauSclaviilui'Michelangclo de la Louvres_lr tate de valorile "unive$ale" pe care lnletegesd le pronoveze;ea
putca-sA,^fi.pes-traI o stare.'originad..quasilrEuabil, de_alunlr,l istoice- Ac&tstii
1 secoreror . Oartrescete salede la Cap€laSl(rineau fosl atirde m-.rl
rratatedearu$t rDaialesde ritrdeluirea suferittrin cursulrecenteih!
confuaie antreneazd uh dogralism
ti monumehte
conl ndd ti asimiled-d nonumente rll m,
obligd la cercerare ;i La
restaurAriincit ele nu mai sint, firl indoiatd,decit un soi de fals snrl
\ C'irprivestearhirectura.destinat€ fi i.ndfolosinlei..rtr
:n.TeTenro:
l|crre stnlhari,le prin esenldlipseide permanenF: ConvenliePatrimoniuluimondiat far,e din autenticitatecondilia
reparate, adi,t, care valideaztrvalorile univeBalepunate de acestpatrimoniu Dar

200 201
 ALECORI,A
PATRIMOMULUI CONCEPTIJLDE AUTENTICITATE

celepatrucrileriicu careaceasttr condiliee asociate nu-i asiqur.r\l de mcmorie Monumentulesteun anefact,oflcare ar li

pcrtinenla:s-a vazut.nici rnaterialclc', nici -cxccutia".nici ,,,n forma ssu dimensiunile sale, stilp{otem ssu catedlald,
ceplia",fie ctrc vorbadc formesauscmnificatic, nu lin (h aulcntl in marmud sau picturtr pe lcmn, construitexplicit de un
citalc. Clt prive$te"situalia",a prclindeca ea se fie origirrrrr D uman,indiferentdc importantd acesruia (familie saunaFune.
inseamn,a facc sAtreactrin calegoriade neaulcntictoale obi;ctft,. i saucetatc)cu scopulde a-iiiremcmora $i de a comemora indi-
de muzcu.ceeacc nu era scopuloperatieis-a vdlut. in sfirl|| ,,, si evenimente.riiuri si cr€din(e care laolalt2lli intemeiaT.e
criteriologia Convcntieilasedcschisa posibilitarea inscrieriipr lr\r.l llogia $i identitato-Monumcnlulsolicitl ti mobilizeazd prin
a unor falsuri dovcdite sa fizica o memorievie, corporall, organic5-El exist?lla
Se poatedeci conchidec, notiuneadc autenticilale nu Drc/inr.t tc poDoarele. esteefectivun universal cultural.Referinlivie la o
valoareopcrdtorie pcntrudisciplinacarci$i ia dreprsarcinapf,srr.,r{.l !in;. la un fundament,monumentultinc de domeniulautenti_
patrimoniuluiistoric.Ac.easta nu va progrcsadecit abandonindr.t,, tilii; face parte din dispozitivele care ancoreaztrpe oameni in
rica autenlicildliiprin inventarierca $i analizarea tuturornotiunil(tr mdi(ialor d; vicluitoareinzestntecu vorbire,instituie$i constitu-
complexeii adeseaambiyalente,asimilatesau as(rciateacestui(1 U\reparteintcgrant{a unci antropologii fundamentale-.
mcn (odginal/originar. conser!?rc, rcprcducerq.. ) ii prin clabor.,r,., Monumentulistoric,in schimb.nu angajeazlslatutulantropo-
-de
uncicazuistici intr€gitecu un arsenal conccpre opeiaron! ic al omului El esteo creatiedatat, si localizatl a cultudi
Totu$i, valoafea alribuite auEnticittrlit de Conteurtt :ne p€ care naliunilcnon-europene si_auapropriat_o lirzi[
Patri,noni lui moMlial prezind un intercsconsidcmbilcare nu .nf uneiin curind planebre a PoPoarelor celor cinci conlincnle la
de ordinpracticci semantic. Privilegiulacordataccstuitermcn.l\,1 Putrinoniului nondial csre un proccs incepul abia de
ciat la originenodunilorde autoritate Sireferinltr.EAdervjc6utirk.,l ci de ani, dar monumentul istoricare in spatelelui o lungd
latenttr,dar nerecunoscuttr li ocultate.a unui fundamentsi cerc,, ale ctrrei faze esen{ialele voi rcaminli in mod schemadc''.
interogaliein istoricnu cstecon_
.cecac.e privc$le regulilc jmului palrimonii!l,l SDredcosebire de monument, monumenlul
c:onorlrlcsa|ede valKrlale, riain mod deliberatcu scoPurimemorialc.El este alcs de ctrtre
Primanoliunedc analizatin Conventiccsteaceeaa valoriiurl eruditii.dintrc edificiile vechi,fie c?ie vorba de monumenle
versaleaplicatl roliunii de palrimoniuisloric',.N! voi inlir/r,t ilu nu,independent deoricefinalitatepmclicl.p€ntrumliuneavalo-
asupradificultitilorinlroduse de alipireacalificativului,,cxceptio rl tli saleDentruislorie$i ana in acestfel s-antrscutla Romaprima
(ce exceptare ar puteasufbrivaloarea din momentce e univ;rsali,l formddi monumcntistoric,subnumeledc antichitlli, Ia inceputul
M, voi mtrrginiIa esenfial: a facedin patrimoniul istoricsaua/or./t,, Fcolului Xv, pentru a s€ rdsplndi cudnd pe tot intinsul Europei-
din monumentul isloriccarc I-a precedatsuponulunorvalori urjl Ccle doul valori cu carc era lnveslit lineau de conceptesPccific
versalc,inseamnd a-i confcrirolul unuiuniversalcultural. wst-euroFne, careincepeaustr fie claborateincepindcu revolutia
Nc gasimin miezulchesdunii, perrx cd patrimotiul istori<tnt lullural{ a Quattrocento-uluiitalia[ Vreausi fiu bine lnteleasd,ctrci
estew universalcultural Acestslatutii esteatribuit in mod lals. ,.1 lEcasttrafirmaie esteesenlialS.Nu spunctr celelalteculturi mondi-
umare a confuzieiinFetinulc.in lipsaunei terminologiisr,ecifi(.. alc nu posedau nici artr. nici istorie,chiardimpotrivtr- SPunnumai'
intre monument$i patrimoniupe d; o pane,monumJntj.storie., htii. ci in acest moment timpuriu al Rena$terii italiede, EumPa
patrimoniuistoricpc de aka-Esledeci imponanrs6 aminrim,i ..1 Occidentaltr incepes, elaboreze temeliile mtionale ale unei disci-
nuanlSmaceastd difcrenta.arElalAdejadc Riegl in deschidercr t,,l Dlineistorice$i aridce care posluleaze linearitatea unei istorii uni-
ModerneDenkmalkulnt i,cnale. Ratiunea este cea care ii intemeiaz:l universalilalea" SPun
Ce este un monument?Etimobpia c]uyintnlni monuna ut nsi apoi ctr, in acelasitimp $i sub aceea$iprivire crilice' rezultatal
( dcrivatdin verbuf,lon ere,a avenj!:a,:are fiinti ) ll indicl dreDllrn $cluiasi procesde ieflectie. artaestedisociattrde practicareligioastr

202 203
I
I

AIEGORIAPATRIMOMLILUI
$ide utilitateacotidiandpentru a accedela statutulde activitalestr.
cjfici autirnorni.Dar, afa cum deja Ficdler,apoi Riegl au sublinirr,,
cu patru secolemai tirziu, nu trebuie confundate cele doutr formc (t \
cucrve care se contureazi inci din aceasd epocd: istoria aaci
cunoastereisroricdce line de aceleaiicalcgoriica istoriografia
rellec[a a\upra anel Acea\ta incearctrsa prrrundA secrerul,,,n.1
actiqtnfi care nu tine de stiinla, care rezisu analizeipdn concq,l
inzestrati cu universalitate fdrd indoialn, dar, cum a observat K. rl
cu o universaliLate ciue nu se poate determinaprin concept.\,,r,
scapi intelegerii in prcfunzime Arta, cum au adtat, duDd Fiedl.l
autori ca Merleau-Ponty'" si, ?nc, $i mai bine, Dino Formaggio . rll
sc r€alizeaTi d€cit in $i prin exp€rienla corporald imediar, rrdilr t,,
prezent, fie ci e vorba de producereasau de percepereasa.
i De-a lungul limpului. cele doud valori pentru istorie 1i pcnfu|
artii n-au incetat sa fie reafirmate in pmcticile sodiului, conscn rrl
$i restauririi palrimoniului istoric Dar este limDedecil cea diltrl
(rlaloarea p€ntru islorie) nu are univelsalitate decit relati\ Lr
cunoa$tere, pla.sati ca atare sub autoritatea ratiunii Sliintifice. S||t'
aceeasi cautiune au fost de altfet anexare mai lntii valorile pent l
istoria artei apoi. in zilele noastre, acelea pentru anrropologie cul
turalx $i ehografie. Cit prive$re pe cea de a doua (valoaret pe t,r
i artii), ea scapi oricirei definilii univenale ca $i oricerei discrim i ,n,
$tiintifice privind obiecrele Si Iocurite acruatiztuii. DifercnE de srarrrr
a acestor doui valori apare in cazt aulentificfuii unei operc de arr.r
cunoa$lereaexpenului se inrinde asuprastErii sale civile. numrtur
autorului $i origitrii, nu $i asup.a calirilii sate
In prima faza a istoriei lor, antichidlile fi monumentele iskn r.
au fost esenfialmenle obiecte de studiu, sa\,?ntii multlmindu-se s:t t(.
pistreze imaginea Ei descrierea in ci(i, fAri a se preocupa de fcj (t(.
distrugcrea lor c:re continua dupi voia cererii, nivoilor .,(
proiectelor individuale sau colective Cultum occidemali a intrepr ||N
pistrarea( $r re\taumrca) patrimoniulsiu istoricnumaiintr-o a J,,.,.1
lazi, incepind cu secolul )aDa AceasLZi conservarea fost motivah {t(.
doui procese, in curs in lumea occidentalS a sccolului X|x: De d(. ,,
pane-o rcgre\rea practicii religioasesi o desacralizare a lurrur(. ,
nu a incetat si conrribuiela un cult - nou - al anei, necesirirrl
prezenta idolilor sii; pe de alt:i pane, mai cu seamd, ridicarea |lr!.1
civilizalii indusrriale ale c5rei tehnici noi transformau mediul llrrl
204
:
CONCEPTT]LDE AUTENTICIIATE
lhr $i perimauediJiciilevechi,condamnate laolaltacu me$te$ugurile
lllr le-auProdus,
deci 'lDcXodala.valorilepunalede patrimoniul
S, mai repettrrn
nu li! de condilia noastd de fiinte inzestrate cu vorbire
italeaistodei,a istoriei anei, a emologiei- se sFijinx pe un
inscris in istorie, asupm rolului raliunii in construirca
Onoa$terii, pe carc o oulrrim Stiintific5; am mai vizu! apoi' ce expe
tlrnla uirversal5 a artei scaPd oricdrei inlelegeri conceptudle $i, in
it, cf, obiectivulinsusi al co[servirii paaimotriuhi istoric a fost
de o anumittristorie, aceeaa Europeioccidentale9i de deter_
ei. Aceste conditii explici dificultd{ile intilnite de anumite
in a inlelege $i acceptaregulile jocului patrirnonial Aceste reguli
marcate dc emocenFisErul european, dm ele nu pot face totusi
altor culturi.Ele fac
iccol unei selecliipa4ialedupdconvenientele
sistem $i uebuie acceptate sau respinse in bloc Minuirea lor
ine incd si mai anevoioastrprin folosirea termenului de patrimo
u cale este legat in acclaSitimP de valori genealogice $i de vdlori
onomice, $i care iBglobeazd monumente ii monumente istorice
De fapt, aceste reguli nu ar fi u venalizabile (pentru a_i lua
stui termen orice ambiguitate, ar fi mai bine spus generalizabile)
&cit io ipoteza uEei occidentalizfi complete a planetei noastre-
Arcnda mondiale de care se bucuri astizi pmcticile parrimoniului
lrtoric lastr de i4eles ctr acest proces este in culs. Dar getreralizarea
Fcstor practici nu ar line cu toate acestea de o unive$alitate
attlropolopici Estc vorba aici d€ o universalilalecoDlingenG-cir-
cums;nti;ln si kebuie cauut cc ascundesr linde $ fundamenleze
$('l imperativ cateSoric care o lacc si prelindi pislrarea
nacondilionada suponurilor construileale cunoallerii ti ale aflel
Trcbuie mai cu seam6sf, ne intaebEmce anume opune aceasE con
|crlrre neconditionati a monume elor istorice $i conservarca
conditionau a monumentelor, a cSror desemnare cu acelasi cuvint
arte regetabilt
5. Monu ent 5i munumentistoi( por hatuaiteunor dPstinercn'
lrodictorii. lncepitul ru epoca clusira noro(ul momm?nului istott(
cre$le in funclie inversd cu cel al monnnentului a cdrui disparilie
lttvitd la cercetarea funcliunii memoriale in societdik industtiale
205
 ALEGORI,A
PATRIMONIULUI
Succesiunea diclionareloreuroDenedin secolulXVII incoaer.rr
face sAasisdm la dispari$aprcgresivda monumenruluide pe serr,l
occidenbli l,ertura d€finiliilor ara?tcum funcLiuneamemori,rt.,,
I monumentului pxle$te in timp in folosul unei valori de ostenrati. fl
deyine serm al luxului, al grandorii, tur de fo(i Nu putcm prellrt,
se explidm asemeneadestin printr-un singur factor Rolul jucr,r.r
ridicareafriinlei. acesl"subsliiut laic at di;inutui-duDa formul.,rf,,
lui P trgendre"- ar mentao lungi analiz2lDin ratiuoi de \palrr ,,,.r
voi limila aici la galaria Cutenbcrg.la punera la punct ;i tJ ,r./
voltarea tehnicilor de comunicafie $i de memorizare. Ci displ lr,l
monumcntului nu eslelegali de inventarea scrierii( denunla|J,t.t.l
de Plaron ca du$manal mcmoriei vii), ci de aceeaa irnprimtrr.r
staumSnunemarile lri\ ilizalii arhaic!'care au $riuraaeseoiisa I r,,,,
scricrea in .lujba monumenlelorlor Dimporriv;. imprimeri,, r,,,
aducenumai maselorserviciile unei lbmidabile proteze Ea iJltr0
ducc tehnicdIn consl(uircaidentireliistalelor|i a omului mort.rrr
Mai intii simplu adjuvant, puterea ei nu a incetat si creascij r.,r
astdzi, ingemiMti cu memoriile artificiale mai tirzii si tot mai D.l
formanteale folosmfiri li informaticii.ca linde sa se substirure.l.,r.,
sA ne ddm seama, memodei organice
De acum, nu se mai pune dccit rarcori problema unor morll
menre in lirile occidentale,in alarl de cazul comemorlrii urj,!
cvenimenk deo\cbit de monstruoasq Dar atunci, monumL,rr,.h.
menite a per?etuatunintircalor pcntru generadilecare vin sint ,t(
natur5 paflicularA,ceea ce le inrude$teii mai mult cu relic\.t(.
Priviti cimpul de barilie dc la Verdun, marile cimirire mitirarc , (
crucile toate asemenca,taberClede concentrarc.sau. acum_stttl]rlt.
Iui Lcnin pe care anumileteri din Est rcluza si le disrugd penlr ,.,
ele ra se adre.e,,e memorieivii a contcmporanrlor si , gcn.,"1 ,,
viitoare.Dime0siunea srmbolicia monum;nrulur e ab\enti DaL.rrr,
mai edificAmmonumeote. nu c numaipentruci Du mai avem...Il
credemcI nu mai avem nevoiedc ele, ci mai alesDentrucA nu lr,n
rlim nici si Ie facem-nici sd Ie faccm sa fuEclioneze
6 Japonia Fezintd poriculaitatca de a jrca ercnplar tu t, t,
tloud ublouri: acela al mnumentului, in callrul unei traditii uotu,
iale stfii e de a&ea a Occidentului, ti cel al nonumentulli irk i h
construil dupii cotuanele occidentale. Armlizrt c.azttlui iaorta
206
CONCEPIUL DE AU'TENTICIIATE
s&ide calea cdtre o hermeneutictl a dogmaticii patrinoniale
ln cadrul erei Meiji $i in perspectivaunei occidenrdliziridelitte-
, Japonia a adoptat, cu mult inaintca allor fifl ne-€umpenc,pmc-
€uropeani a consewfuii patrimoniului istoric. Sub impulsul unor
ri ci Emest FmnciscuFenollosa,acest demers a lbsl asociat
imprumuturi care se inscrih in aceea{siconstelatie: conceptia
ei universale ca !i aceca a istoriei artei iNtilulionalizad prin
in acela;i timp, Japonia $i-a conservat Propriile traditij in toate
cimpuri Cn lidu de exemplu,istoria miticd oficiali a origi
lor oatiunii qi a neintreruperiiliniei impcriale a continuat pind
titzi si fie itrvalatdde copiii de $coaH''.Dar noi nu ne interesdm
idecit de mooumentein ceeace privcstemonumentrele rcli-
doui haditii au subsistat in Damlcl, cea budistA !i cea shin_
intreFnerea templelor budisd este oarecum compambili cu
ea a monumentelor creinne.
ln schimb, tratarea in timp a moDumentelor Shinto apare singu-
privirii noastre de occidentali Asdel, pmctica periodici a des_
ii rituale urmate de reconstruirea identicd, ala cum dmine ea in
din nou in 1994)ni se pare
la temptuldin Ise (reconstruit
de conse are:in esenli,penmr-cdnoi nLr
tibil cu no-tiunea
m deosebirea iDt .onu..nt $i motrument istotc. in aceastl
temDlul " lse este un monumenlviu de a binelea:in
din
-
tlriunea lumii Shinto, distrugerea sa Penodicd este necesad
0lnclionxrii; este ceruti ca un act de Purilicare nu numai a locului
Dccare clzidrca este edificatrl.ci 5i a lcmnului. malefir curuptibilA
i strucluru sale Ceea ce Rregl numca valoareade Inlegrilale a
lionumentului (Geschlossenheb\ estc in acest caz indispcnsabjl
rtru ca putereamonumentuluiasupn memorieisi poatdopera$i
mite imDlinireadturilor cvocate.Pestmreaconditiilor simbolice
aceluia$isupofi material.
Dortnd€ai mai mult decit conservanea
Dar yaloarea pe care tradifia occidentald o atribuie duratei ri
l|lmelor ei, pe care le recunoaite $i apreciaza identic pe monumenl
ll pc monumeotuiisloric, ne incittrse conlundim cele doue moduri
ilc con..."ur. pentrucarc nu disPunem.s-a valul, decil de unul si
Bcla$i cuvint Si totu$i, unul, in cazul monumentului,presuPune
207
 ALEGORIAPAIRIMONII]LUI CONCEPTTILDE AUTINTICITATE

acomodareacu fo4ele de distnrgere $i cu negativitatea,faculrrtt.,t I'identia e- Tret'rie tolu$i notal cd' de-a lungul istoriei' nici
de a ltrsa si se piardi pentru a re,fonda mai binc. Celrlalt, in cr/nl lneb ac;tui sanctuar,trici acelea ale akor temple shintoiste nu au
monumedlului istoric, este ca un fel de imb:ilstrmare Aldel sDu\. ,r reDroduseduDd o logica de sEictl identitate. Semtrificativd in
pofida cooduilelorturislice actualecare trateazi templul din l\, .., {i privint, estemarturiaunui aniTancare. duprSce araniciPll
pe un monument istotic, acest edificiu rdmine pentru preofii Si ('rr ;il#-;;il;d;; l;i I\4 Bourdi'f'
Ia Ise,ii merturisea
dincioiii sdi un monumentcare mobilizeaztro memorie vie. El rrl cpFa sa pentru a nu fi avut, de aceastddati. ocaziade.a.inova'
poate fi compamt cu Parthenonul sau cu oricare al! sanctuar dc/.| la fcl
c,i"iaoirturisireconfi..a nsrurasimbolicaa recon\lrucliei
fectat:ca memorial,Parthenonulesteastizi mort $i chiar mo.t (t. ,l si De aceeaa obicctului reconsiruit:singura permanenEde ne-
bidelea, el nu se mai adreseazddecft memodei noastre isro.jcL' I I ilit estein acestcaz de ordinul inrangibilului Dar crviliTalianoas-
_'fidelilateavizuald
nu mai treie$te,punctual,aleatoriu,d€cft tr€cindprin cdofia estrrk,r _Ea esreobsedat5de exactitatea$t
[- a imaclnii. de
penlru care depurc md{tude de pild.ii Flaubert intr-una din ulrirr't,. rnprei nu mai cunoa$leidenlificareasimbolicd"al cirei rol in
sale scrisori cdtre George Sand': "imi amintesc ci am avu! birai ,t, f'ui e."rt'ri meaiueuroiean a fost de curind recunoscut$i anali-
iniml, cd am resimlit o pldcere vio]enr, contemplinal zi,tul deR Krautheimer,iD magrstRluls6ueseucotrsacraticonografiei
Acropolei, un zid nud (cel care e pe stinga cind urci stJrf ii medievale".Observindcd numerul atezamintelorreli-
Propylee)". oase care se afinnau in ac€l timp ca "copii ,-rhitecturale"ale unui
Dupb ce am inleles ctr inlretinereatemplului din Ise trece l)|rl prototip,ca de pilddbisericaSjintuluiMorrnintdin lerusalim,
ceamai marediversitatelntre
tt distrugerca sa, putem evoca citeva exemple spectaculare de mo tl
mente europen€ care au fost dislruse si re edificate in vederea urx.l
in'teo.dtot nnqr.iAn
".."lulXX
si trici o aren;nare cu modelul lor' €l aratx cx inrudirea lor
mai bune functioniri Mai trebuie oarc sd rcamintim ci cel Dr,rl idi in analogiile rnateriale fmgrnentare' mai cudn,d numetrce
veDerabil monument al crestindlStii, bazitca Sfintului Petru ,t'r' geometricei 5i mai alesin idenlitetile lor.intangib'I9 ca nlmele
Roma, a fost demolad $i reconstruiti in secolul XVI sub autonht.i ierEmoniile lor'de intemeiere, aldel sPus ce autenticitatea lor de
papilor luliu al Il-lea ti kon al X,lea? Sau vom uita disrrugerean. nu consistdnici in forme exacte,nici in materialedefi-
ciltre abatele Suger a strlvechii bazilicj camlingieoe din SrIrl ihe, ci in dimensiuneasimbolictrconfentdde asociereaunor
Denis? EI ne lransmite raljunile $i condiliite acestui gesr intr i' i;situri imaterialccu nilte trdsituri marcnale?'
relatare emolionanti"- Din vechea fundatie, Suger nu p2tstreazid.( lt Pescurt.dulchcrii din Ise ne ofertrun dublu avertismentPe de o
o parte care opereazi ca o relicva, ca o legeture genealosk,l mne. multumiidmeiesriei lor care fundamenleazd eficaciEtea
afirmlnd intr-un mod simbolic autoritateanoului edificiu ca fun,t., ircmorialda templului.ei ne amd unde s, cAuldm folosirea lcgitimA
ment al unei idenriliiti I notiunii de auienticiEte, ffiri legdturtr cu slarca fizicd a monu-
'Ibmplul din Ise mai ofer6 fucA o inva6turr: el nu poatc du,.l aka panc, acelli aflizani ne dezvaluie ambiguitatea
ircnrului Pede
adictr nu-Si poate pistrd eficaciul€ rcli8ioasE.$i deci mfmo .,l.l ttsturuluilor tegialadapalrimoniului. de care ei dcpindin
declt prin gra(ia unci arte de a face Permanenta$i disponibililrk ,l iicrcitarea mestes-ugutui l;r, ii introduce pari passu in
^mbele
istorice Aceosttr
acestei arte de a face este conditia oricdrei desfaceri Si oridror po\r clmpuri: al monumcntelor $i al monumentelor
bile distrugeriale edificiului. lmbivalentdesteevidentdin alenumireade ,ezdure nalionale vit pe
Legislatiajaponezdo recunoa.$le in nolitmeade tezaurn(ilitrrtl &re auprimit-o prin molipsircde la calificarea oficiald a stiiniei lor
intongibil carc conferd me$te$ugului anizanilor, instrrcinati (rl th a fa; Adjeclivul vii vorbe$E despre irDponanqd practicilor cor_
reconslructia edihciilor sacre, o valoare egah cu a operelor l(! oomle.organicein func!ioMreamemorieiinstaumtive a sociel6tilor
Calificarea lucrului lor auleDtifice valoarea referenlialtr a monum(.r' 5r"".tr; ii a*p." venirea la pul€re a simboliculuro Dar subsbn-
tului. Se insisti azi asuprafaptului cd reconstrucliade la lse se i,,. il""l ti-attr" indica rarilatea fi precaritaFa aceslor fiinte vii care

208 209
 AI-I]GO1{IA PAIRIII(JN]]] LI II
sinl. iD realilare.supravieluiroiDin momentcc se leghcaz<"r la !L
va'ta lor ca patflmoniuisroric.nu se nscii oarc inrr_adcliirtrrLl
marciracesrorartizaniftl obiecrcde muzcusi. pandoxal.condnr|
lof la Dx)anepriD sustragere de h tenrporuljtate Si isloricilalc?
Acoastaprccaritareline de laprul ci. dac:i Japoniaa rltnri[
ocupalil de tl?diliile ei nationalo.ea esG in accla\i tiinp lnj
inrr., (\pln/tr.( Inren\r\ui tehnolnqr.ru(iide .,l( ir r
pnr'r/ Jll(le. ln u.., rctudl:. L ra (e.. nrrr ..ran\rr,riI .t:,1
lchnicilor clememorizareanificiali. de imagini de sinlezi ti ,1,
lualizarc Este in consecinliisi una dinrrc t:irile in care. uor:.
unci revolutii tehnice firi precedcntcare se imptineste d.
trcueci de aDi firi si ii ddm alentie.sc innalcazi o nouitci\ lr
Cici. sii nu ne temenlde cuvinle.despreajirac \orbr puremi!,
prot,jzelesalc Drecanice5i elcctronicc.aceastinoua ci\iliza! .
r(lli/lrrJ lur-i'r rnsra,rrcrrrr noi rrpunurr.rr .1,
'nu\(.r/i.d,
'iIrf'Lr. TnrrlLl(rir. dr\rmulJ" in .pJrete nrrm: in{ \ li)tusi. dincolo dc phcerea ti de cunoaslcreamanifestepc carc
locabLrle (spariu.loc. oras.sat.nlonuncnl..)_ o nlutatiel nri
itritilor si a compoftamcnrelorcsle r'n curs. Ea pare sd reerr
r|'r.,rrnhlrr dr inn rurii r'-Lt io rt( (rfi *. .p,;jin(JJ pr rn .,
hcnl. pc o expcrienti corpofalaa sp:rtienisi a sp riatitirii .l
cufundareiD duraril
Japon11.1.1i n, nulnu,.r nr;,,.a,-puremr.pc c, t( Ltnu:i r.,
3lc lrirdrtr(r,i m^d(m;tili l<h'rici $(,li,rcJ (. ru.run,.r., r.rr
ccplrj_a rimpuhi.slriini pr;n originiceteia Occidentului. scafr
hiDc de fcrisismulobiectelorsi al obiccretor\cchi_ rcllcctri 11.r
rnirgrne rrrarconr'.ananaa diltrcnrci dintre p rlilnoniu si
f.rtr
niu isloric. Notiuneadc lezaurnaljonal\ iu Defacc si p.rceperl
un nrod mai dramaricmjzele pc carc lc sustincnlentincr!.illl!.
Jifir(Ir(. 5i .J re..on,tI.e In pr:put u er ,nr(rprrr.ir,., ..
l|\fruI prrflrnuntitt.
'7. L,lo ditti.ercd \alrydrdalrii pdh itnutiutut
isk, ic f(i tj:
or.1a.nk d o tulodt?.ti"4xt t |lolqid. L,o trc d"\o t.o.ti t)
p?ttntar.g?nefkA, Lot)ryek,tti de u cdilicu ti de d ht. i pt.att I
It t'i,,h t , i. D, u, \ , , t , , t I t t r t t t t , t , , , 1 r ^ 1 , .1 , . 1 . a 1 , 1 ,1 " , t 1 , 1
rnn littn ut t t t r n t Lt ht t t ' t , , ' , , \ t t 1. , . t ,t , t ,
,li t'n ir r ut ' t t i, t . . , a. , , t . 4, , , , t ; t . / ,
2r0
, fU./c conrpodancntc seirulare.Dar nu vedea cii nu po(i lisa si
F,,,,,t .,, p ,,1..l
,1,ra.!,,r r,. ,, J,, .,
CONCEI'IULDE AI,TENIIC]TATII
lrlic Faurc scria: Trebuic lisate ruinele si moari.. A restaur:r
rrrrrr'lccstedeopotriviide i Lrtilca a farda po bilrini... a vrea si pcr
Itrro(,/i rnoarteaene o in\ulti a vietii. Si lisdm ruinele sir noari dc
Ir'. rc oamenilor.lrnimaleiorti plantelor..Alte statui si allc lcm
1,1,ror ieSi dlll pulbcrca fecundati"'. E] nu ficea anlel dccil si
,lrrhirtrineascasi si cadi decit cu condlia de a ;ti si conlinui Acest
l,r\. pe care nu ni I mai putemp€mite. constituieadeviml patrimo-
N estc vorba aici de a-punc la indoiali laloarca patrimo
tr rlui islorrcpentrLri\torie.In acestsens.conservareasa tlne de
rr, oli dctcrminalede con!'cntile:tiinlei 5i inaintafeatehnicii.
Nu cstc lorba nici dc a pune la indoiali laloarea sa de arLa,
,lrir daci ge\tion rea accsleiapune. s a rizut. problemedili
,,r lc ottri. p:lslrarcaacestui .otprlr- metafora a corPului. detine
i\l:r,/i o funciie latcnti dar vitali. acccade a ne asiguru5i dc a ne
ll|r\li: Ioale accslc tiagnrenteptrlrimonialeasamblale.Jaloaneale
Inr|liriribr Doasrrcin limp. ne rellccla o imag;ne:pe a noastri Pe
,., ,) conremplim in oglinda Palrimoniului.Functia s,r narcisistrci
r.r\t)unde ngoaseisocietalilorangajate.farii a-i asuna implicatiile.
|rrr o cilili/a(ie a urbanrlui' carcnu rai estenici a oralului.rricia
..,,tl|lui.
inlr o civilizatiea inaginii carenu marcslcaceeaa rcoancr
l,'r(lirtoirrc.ci a replicririimcdiatice.
Nlorlblogia.apoi psiholosia.prin ;nterpun.rcapsihanalizei.nc
,rr inritat limilelenarcisismului'; reculclcrca sinelui.neccsaricu
,,'n(li{ia de a nu !i diuna sieri- Vine momcntlrlin care trebuic. sub
i|)frintare.r cu moarlca salr cu alienarca.sA ne rupem de rcflcxia
l,l|ciiiqticii .r ciirci suprafatdfascinanli nc arcundeadincurlc unei
l'rirp;lsrii.Relle\ia pc L'arene-o intoarcc.rtlrr Lrlpatrimonialpoate
.rttrlitsocicri(ilc noastrelehnicislc avansatesa abordczco criTi de
rl( nrit te. Dar ca estelipsiti de putcrenrobilizatoaresaufbndabare.
Nlxi riu. ca ascundeochilor noslri dualisnnrlti anlagonismulmon
rrrcntului ri al monunrentuluiistoric. adicii ale celor doui memoflr:
,rrrnici ii istoric:L
l)c unde o inflofire acluali de ipoteze cronate li de stmlogii
urlclaitoarc. inhetiInrfi de siricia lexicului noslru l-imba gre cil. ca.
2tl
 ALEC,ORIAPATRMOML'LI]] CONCEPTIJLDE AUIENTICTTATE

dispuneade doi termeni pentrx a deseDmamemoria vie (pv43r1r AsemeneaDolitici de consemre, reabilitare $i intcliner€ a lesu_
sinonim al rememorariicorpor.rle9i ,.falsa-'memorie 1nld1rv1or..r Uribr istoriceiau bamle trebuie totu$i se fre integrate lntr-o viziune
pe carc o putemnumi a(ificialasauproleticaAruncrcind,.r.r.r/l o pa e, estecon'Tlll
facemdin istorie sinonimul lur "memoric , nu recunoistemf:rtr l F)spectivl mai generali _Pede .:,,i"e-h::-::
ia nu devinx un alibi pentru punereain rezeflaiie a unor
c{ tr€culul cules $i slocatde istoriografieestede aceca$inaturitL( lnorittrti private,in acestfel, de o legitimd deveoireEle trebuiestr
dateleculese$i stocatede ordinator:intr un civ ca si in ceulall c\tl [i evite ;i capcananationalismului'prea adeseorir€cuperattrde
vofbade o luncliuneabslr ctA,de o acumularc atemporaiaJe d,rt,,l lndusriaculturall
cdror finalitateesteactualizadde o con.tructieconciptualtr,pe c:rri Pede altdparte,nu mai esteposibilsi sefacaabstractie deceea
o calificlm sliintific;. am numit'maiius venireali puterea unei noi civilizalii,civi-
AceasteconlrEliunedc sensa pcrmis creareasinrasmci..1,\.,,1 il^rtia electronica si mediaticia urbartrluiTdatecocicdtile fie.ctr
alc memo ei", lansatdde istoricul PierreNora'qi pe_careau prr., dnl pfeocupatesaunu sd i feziste,sauFea izolate penml a partic.l-
stlplnire politica $i istoria patrimoniati.ia reatitate,lcurile cirr.r lxl l; ea. miinc ii \or l-i inleFale' Dacaanumitegrupurisocialc
astfel li se confere o putere comemomtivd nu in\.iti cel mai adc\(,| 'dmin azi atasateuoor locuri. inradacinate intr-un pamint ii un
la altc celebrrri dccit la cele ale istoriei in eDocanoastrl istorici\t.l 0cisai.cle lor fi mar repede sau mai lirlru Prinscin tlnlrenaJul
care.-inparalelcu progresulisroriografiei.pierde tol mai mult n.rl 'nouiiiulii gencratizatc. O ci\ Lli/aliesauo culrur; nu se trtrieitein
sur dumter - cosnuce.psihice $i socieralc este iluzoriu s, lr ., modselectiv.
atribuie unor astfel de spalii o vifiule identificatorie Asadar.De orilontul acestuioou cotrlexllrebuiePusaazi pro-
O alCl iluzie€ste incA ti mai periculoasa- intrucit se sprijinai tr blcmaticap'atrimoniului isloric. sub loalr formelesale' Cu alte
generalizarca abuzivtr a consratirii unui adever Lucidrile ,t,. cuvinte,ac;si patrimoniunu poatefi gindit fi tratat iirl sl fie puse
a ropologic culturalr. apoi cele de smiologie si cttroer,,tr,. h socotealdcele ilouii mutalii solidare'cea a mcdiului nostrucon_
urbana'-auarllat cum organizarea spatialba asezjrilorper,r rJ atruil si cea a meotalil4ilorsi comFinamenlelor carc angajcazi
societitilor tradilionale. ca si minorit:rtil{r' ccooomrce sr elDrir totalitateamponurilor noastre cu spaliul, timpul fi memoria
mcnlinerea$i ahrmareaidcntidrii lor. pe aceastabazaau iosr J{r, Iatil un i;ventar slhematic al prircipalelor asp€cteale acestor
nilc $i puse in op€re pottici viTind Wezer\arca, tesuturilor ,l nuraii ln ceeace prive$temediul: amplasarca,la scararegiunilor
ansamblurilor vcchi care, intr,un context de mulatie spatiallt )l ti a olanetei,a maritor reple tchnicede transpon$i telecomunicalii
socro-economicS.erau ocupale de pTUpurisociale de acest lrl, iu si de circulatie a fluidelot recesiuneaamenajerilorheterogenc
rorftrcffc preconrzale de Rercnandatil. d? Ia Nainhi ,n( rtabilile la scarii locale pe suprafalateres[A in tblosul unui.sPaliu
UNESCO, interzise astizi inrr un numir de tdri unate binrlr. lrotroDcrre pennrlr biaqamentulunei urbaniTariJifuze' ftrr:i
excluziuncaetnictr $i economicd,nu pot fi decft incurajat€.Clti.rl Druce;ent. incomoatibila cu anceslrala noliunede limiu ca li cu
este necesarstr adtrugtrmci ar trebui salvatede distruqcreala ci|r r.hemeleexDlicaiivc ale lui Christaller ora$ulsi oraselcse desfac
le hlrdzesrc modernilarea. Ia ora actual:j,In roate;arile or,,,.. ![u mai curind sint desfdcute, deconstruite' in acela$itimp cu
alc Europei, icsulurile banaleedificatela sfir$itul secolului XIX fr ccldlalt consubstanlial al 1or, satul; dubla "periferizare", extcmtr$i
?nc6la lncepulul secolului XX, cele pe care G. p6rec,2le nunrtr lntemtr,a ora$elorsub influenfaamenajeriireticulateli a megu-
"infra-ordinare": lesuturi carc nu pos;da valoareaici pentru afliL. clddiritor; erodar€alumii satelorprin "rutbaruzare'""$i ameninlares' jpaliiler
nici-pentru istorie dar care, prin modestia,prin scara $i calitilit. ccl Dutinin Europa,cu tii\areain p loagaa uneipani din
Ior formale-seofcri populaliilor urbanene-piivilegiate,se prcreazrt arricolein ceeaie pnve)le menlalit?tlileci comnonamentele: v'?a(r
relatiilor de convivialitate $i constituie o baried imDolri\.1 tuiturrxformelor de comunicalii i'l,/esrred-''epe mcmbrii societtrlji
delincvcnlei fi divcrselor forme de derapajsocial. lchnicisteavansatecu o quasiubicuitat€care-i face sd lrbiasci tot

212 213
 ALEGORIAPAIRIMONIIJLUI CONCEPTUL DE AU'I'ENI'ICIIATE

faltr imparabileideza-
mai mult in cfipi; perfofinnta ne,noriilor arilicmle pune menr,n., tr r unei ralitd{i noi, susceplibilede a face
vie in pirloagtri practica zilnictr gencraljzad n nediuti.irii :.{rl Irc*irri a oruNlor $i satelor
imagine $i, de cudnd, imaginea de sintezi taie parimele cortr, ' int.-uncuuint.palrimoniulistori!con\truitprivcstede r(um cu
vie r luurol
rulitdlii cu lumea concr€ti Noua civilizatie a rupt antica asocr(,, tnoritale. Jcopotriva si cu aceeaii ullenla. memoria
dinlre r.rDr si .ivir.rr: delocaluareacolccti!italilor $i penoan,t," ea sin.'uril cste cea carc. in maleric patrimooiald'ar
irn'arelor. Si
aceasti dcz ancomrc a locwilor. anunFri incd din anii $aueci ,t, hrica da.r inrrehuintare legitima notiunii de autenlicitale'
Mclvin WebberrJ,se insote$teacum cu o dez-ancomrea timpulu, \l
o desfacerea lumii. S, privim numai ce a devenitmareaarti plr.l
digrDaticia puterii fondatoareti creatoarea omului, arhitectura:t,\
de imagini mcdiatice.in serv;ciul ingineriei, care produceobi.(n
tehniceautonome$i decontextualizale
Aceasti evocarerapidA.dar realistd,aratdci societrile nor't,,
tehnicisteavansatc$i, cu timpul, societateamondiale,nu numiLi, i
nu Stiu sA mai ridice monumente,ci dezvati $i s5 spatiezeedifi.||,
$i sb articulezeplinurile ti golurile pcntru a construiora$e-salr \l
peisaje.Sintem arnenin(aljsd vedem cum dispare o competr'|t.l
snrcslrald. a.lAriisto\rtr. careapaiineoamenilor ca IitnledolirtL. ,l
mcmoriei dubla competentdde a edifica $i de a locui in spafiu\r ll
timp, memorial ii corporal.
Daci accepttrm aceasti analize, problema care se pn,r,
societitilor noastreestede a decide.pina cind mai c limp, dac:r\,r
se-$i mai pistreze competentadc a edifica Se fim clari, nu .\t,
vorba de a contestaprogreseleli propafirca tehnicii. ci de r t,.
sttrpini:de a se asiguraca venireala puterea lui homoprothelitt'
si nu tle sinonim! cu o picrdereantropologicimajortr
O atarc problemadcese articuleazi imediat pe chestiuncaparrinr,
niului fi aducerilspunsul la interogatia oadi pe carc nu incettrm sit | ,,
adresdn Trebuie s, ne oprim a ne mai oglindi in oglinda patrimon,,,
lui Si a pindi in ea o deFrti rellexie. Patrimoniul construir solr( r,l
astizi memoria noastri vie i corporalilatea noastri Conjun.tr,.l
istorici ne conlruntd cu necesitateade a-i conferi valoareamemon.rl,l
care a fost, de a lungul timpului, acceaa monumentului
Functiuneamemoriah pe carc vastul corpus al constructrLli(
vechi sau tradidonaleo poate indcplini gratie scerii, articuliril,{
propo4iilor ri spalierilorsale e\te mobili?arcacompetcnleino., r',
de a cdifica $i locui in spatiu !i in timp Singure, rcdesfitufurf,l
acesteicompetenFne va puteaperrniles, inventim noilc 1brm. ,1,.
a$ezdriumaneli noile entitili peisagcre,suporturiale unci urb Lr.Lll

214 215
J}

er(
'.-/.

FRANCOISECHOAY

ALEGORIA
PATRIMONIULUI
urmatede
$aptepropozifii
despreconceptulde autenticitate
qi folosireaacestuia
in practicapatrimoniului istoric
araducereaKdzmdr Kovdcs

ufiYersitaba S$o{oca
Ondea
FacAtr.Comh.
Text.
Pi.{etip
ru.xr.--,:hffi-lno!
UniuneaArhiteclilor din Romatria
EdituraS lM ETRlA
Bucue$ti 1998