Structura, compoziția chimică și rolul oaselor.

Articulații

Osteologia este partea anatomiei care se ocupa cu studiul oaselor.

Oasele sunt organe dure, rezistente, de culoare alba-galbuie.

Functiile oaselor
- determina forma, dimensiunile si proporțiile corpului si ale diferitelor sale segmente;
- servesc ca sprijin pentru întregul corp si pentru partile moi;
- alcătuiesc cavități ce protejează anumite organe delicate (creier, inima);
- servesc ca element de insertie pentru mușchi, devenind astfel parghii actionate de diverse
grupuri musculare, îndeplinind funcția de locomoție
- constituie rezerva calcică a organismului.

Compoziția chimică:
-apă(15-20%);
-substanțe minerale (săruri de calciu și fosfor – Ca3(PO4)2);
- substanțe organice (oseina)

Longitudinal, un os prezintă doua epifize, la capete, si o diafiza, la mijloc. Epifizele au un

diametru diferit ca sectiune fata de diafiza si sunt mai late. Ele sunt constituite dintr-un tesut mai
moale, bogat vascularizat, prin care osul creste in lungime. Diafiza este cvasicilindrica, cu un gol
medular pronuntat, iar tesutul osos devine compact.Osul poate fi spongios sau compact.

COMPONENTA OASELOR

Oasele sunt constituite din 3 elemente: periostul, pericondrul (endoost) si maduva oaselor.

Periostuleste o membrana fibroasă care învelește oasele pe toata suprafața lor exterioară,
exceptand suprafețele acoperite de cartilaj articular și unele inserții musculare. Grosimea
periostului variaza in functie de natura oaselor. Rolul său este de a atenua efectele eventualelor
frictiuni între osul dur și structurile moi.
Pericondrul (endoost) constituit din tesut conjunctiv fibros ce conține vase sangvine si nervi.
Maduva oaselor
Cavitatile substantei osoase spongioase, precum si cavitatea medulara a oaselor lungi, sunt
umplute cu o substanta moale, semifluida si buretoasa, bogata în elemente sangvine numitî
măduva osoasă.
Maduva osoasă este de 3 feluri:
a) Maduva rosie - se gaseste in toate cavitatile oaselor fătului si ale copilului pana la aproximativ
7 ani. La adult, maduva osoasa se afla numai în oasele mici si în oasele plane, precum și în
epifizele oaselor lungi. Contine numeroase capilare sangvine si elemente figurate ale sangelui,
avand un important rol hematopoietic.
b) Maduva galbena se gaseste în cea mai mare parte a oaselor adultului, culoarea galbena fiind
datorata rezervelor de grasime pe care le contine
c) maduva gelatinoasă se gasește la bătrani, continand multe elemente conjunctive.
Vascularizatia sangvina a maduvei osoase se face prin vasele nutritive.
Functiile principale ale maduvei osoase:
- participa la edificarea tesutului osos in perioada osteogenezei
- participa la procesele de reparare osoasa la adulti
- are rol hematoproteic
- reprezinta una din rezervele de grasime ale organismului
Celulele care formeaza osul se numesc osteoblaste și au rolul de a capta mineralele
osteoformatoare (Ca, P, CO3, Mg) din sange, care circulă printr-o densă retea de capilare,
depunandu-le sub forma unor complexe calci-fosfo-carbonatice
Celulele dizolvante de os, osteoclastele, intervin in demineralizarea oaselor, principala cauza a
osteoporozei.Desi par negative, nu putem sa le consideram drept celule cu rol negativ, de multe
ori activitatea lor salvand organismul de la moarte, prin restabilirea echilibrului ionic al plasmei
sanguine.
Osteocitele sunt celule osoase mature.
Remodelarea osoasă
Remodelarea osoasă are loc pe tot parcursul vieții înlocuind permanent osul vechi, degradat, cu
os nou în așa fel încât la fiecare 10 ani are loc o regenerare completă a țesutului osos de la
nivelul întregului schelet. Remodelarea constă în resorbție osoasă (sub efectul osteoclastelor),
formare de os nou (sub efectul osteoblastelor), ambele procese sunt coordonate funcțional de
către osteocite.
Ce sunt articulatiile?

Articulatia este reprezentata din totalitatea elementelor ce participa la unirea a doua sau mai
multe oase invecinate.

Folosim articulatiile in fiecare moment al vietii, pentru lucruri simple carora acum nu le acordam
atentie:  pentru a ne imbraca, a merge la munca si a comunica atat verbal (sunete) cat si non
verbal.
Articulații:
- fixe (suturi) – articulațiile craniului;
- semimobile – articulațiile coloanei vertebrale;
- mobile (permit mișcări) – articulațiile membrelor.