Parametrii efortului: volum, intensitate şi complexitate

Efortul poate fi realizat în baza parametrilor: volum, intensitate şi complexitate.

VOLÚM - I. 1. Spaţiu pe care îl ocupă un corp.
2. Masă de apă debitată de o fântână, de un izvor, un râu, un fluviu.
3. Cantitate de bunuri economice; proporţiile unei activităţi.
4. Forţă, intensitate, amploare a sunetelor emise de o voce sau produse de un instrument
muzical. ♦ Nivel de intensitate sonoră a semnalelor auditive în transmisiile de electrocomunicaţii.
II. 1. Carte (legată sau broşată) având în genere mai mult de zece coli de tipar.
2. Diviziune a unei lucrări editate în mai multe volume.

INTENSITÁTE, intensităţi, s. f. 1. Însuşirea de a fi intens; grad de tărie, de putere, de forţă.

- (Ec.; în sintagma) Intensitatea muncii = gradul de încordare al muncii, căruia îi corespunde un
anumit consum de energie musculară şi nervoasă a lucrătorului.

COMPLEXITÁTE s. f. Faptul de a fi complex, însuşirea a ceea ce este complex.

Copilul trebuie să crească şi să se dezvolte după principii raţionale de viaţă, atât în familie cât şi
în şcoală. Între aceste principii trebuie să existe un echilibru dintre activitatea zilnică depusă, pe
de o parte, şi dintre odihna activă şi somn, pe de altă parte. Pe parcursul unei zile şcolarul depune
atât efort fizic, cât şi intelectual. Volumul şi intensitatea activităţilor zilnice variază în funcţie de
vârsta copilului şi de preocupările sale particulare, de aceea trebuie să se ţină cont de aceste
considerente în organizarea odihnei şi a timpului liber. Efortul intelectual se referă la activităţile
intelectuale pe care le desfăşoară elevii: citit, scris, calculat, memorat etc. la şcoală şi acasă la
efectuarea temelor.
Dacă efortul depus de un copil nu este bine dozat, adică după intensitate şi complexitate nu
corespunde vârstei, poate surveni oboseala prematură. Suprasolicitarea intelectuală îndelungată
poate duce la întârzierea dezvoltării fizice şi psihice ale copilului. Odihna trebuie să urmeze în
mod obligatoriu după un efort fizic sau intelectual. Este recomandabil să urmeze o pauză scurtă
de odihnă şi relaxare imediat după masă şi apoi să se treacă la pregătirea temelor, începând cu
cele mai grele. Este o evidentă legătură între succesele şcolare ale copiilor şi modul de a-şi
petrece timpul liber. De obicei, elevii buni se recreează prin lecturi de bună calitate, spectacole
de valoare artistică, fără a neglija sporturile şi plimbările. Elevii slabi evită continuarea
preocupărilor ”serioase ” şi îşi irosesc timpul în activităţi cu slabe resurse formative, de obicei
nici sportul nu-l practică în mod sistematic. Orice activitate din timpul liber trebuie să aducă
beneficiu pentru sănătatea intelectuală şi fizică. Planificarea şi organizarea riguroasă şi raţională
a timpului are drept scop prevenirea suprasolicitării, a oboselii şcolare, contribuind la
dezvoltatrea armonioasă a copilului.
 Curba capacităţii de efort: zi, săptămână, an

Activitatea zilnică a şcolarilor trebuie astfel organizată în cât starea de sănătate să nu fie
prejudiciată ci, dimpotrivă, promovată. Pentru prevenirea oboselii sistemului nervos şi scăderea
motivaţiei, este necesar de a ţine cont de capacitatea de lucru: curbe fiziologice zilnice,
săptămânale, anuale.
Curba fiziologică zilnică
În cursul unei zile, capacitatea de efort şi randamentul activităţii depuse nu evoluează paralel cu
durata ei, ci descrie o linie ondulată (numită curba de randament). Astfel, se înregistrează:
1. În jurul orei 8 dimineaţa - valori mijlocii ale randamentului;
2. Între orele 9 şi 11 - nivel maxim;
3. Între orele 13 şi 14 – nivelul scade;
4. Între orele15 şi17 – nivelul creşte uşor;
5. După ora 19 – randamentul şcolar începe să scadă în mod evident.

Curba fiziologică săptămânală

• Luni - capacitatea de muncă este mai redusă;
• Marţi şi miercuri - capacitatea de muncă creşte destul de mult;
• Joi - poate apare o diminuare a capacităţii de lucru, cu tendinţa de a atinge valorile de luni;
• Vineri - capacitatea de lucru este mult scăzută, rata elevilor obosiţi ajunge la valorile cele mai
ridicate din cursul unei săptămâni de muncă.

Curba fiziologică anuală

Capacitatea de lucru este mai scăzută - la sfârşitul trimestrelor sau semestrelor, după lucrări de
evaluare, după lucrări de control şi examene, şi bineînţeles la sfârşitul anului şcolar
 Activitate individuală.
Asociaţi tipul de curbă fiziologică zilnică, săptămânală şi anuală cu unele activităţi ale elevului
de gimnaziu la: lecţiile de matematică, educaţie plastică, biologie, educaţie muzicală, limba şi
literatura română, în timpul dansului, pregătirii temelor pentru acasă, evaluării, examenului

Curba fiziologică zilnică Curba fiziologică săptămânală Curba fiziologică anuală