Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Este știut faptul că originea Sfântului Ioan Casian a constituit subiectul unor discuții
pasionante nu doar pentru istorici, ci și pentru teologi sau filologi. Diversele teorii cu
privire la originea Sfântului Ioan Casian vorbesc, pe baza sintagmei natione Scytha din
relatarea istoricului Ghenadie al Marsiliei, de diferite locuri unde acesta s-ar fi putut
naște: Dobrogea, Siria, Palestina, sudul Franței (Provence), nordul Africii, Atena sau
chiar Kurdistan (pe baza unor manuscrise ce au Serta în loc de Scytha). Studiile
istoricului Henri-Irénée Marrou sunt fundamentale în buna înțelegere din punct de
vedere istoric și geografic a Sfântului Ioan Casian: „Totul se lămurește când Casian e
înțeles nu ca un nume de familie, ci oarecum ca unul etnic, însemnând acea origo a
călugărului scit: Johannes Cassianus ar trebui să se traducă, în franțuzește, cam așa:
Ioan cel Casian”.
O a doua componentă a vieții Sfântului Ioan Casian ce merită a fi reliefată este năzuința sa
spre desăvârșire. Din puținele informații pe care le avem despre viața sa știm că provenea
dintr-o familie cu o bună situație materială, ce îi asigura lui și surorii sale „toate ale traiului,
îndeplinind ei cu bucurie tot ce ar fi trebuit să facem noi” (Convorbiri duhovnicești XXIV, 1,
2, col. Părinți și Scriitori Bisericești, vol. 57, p. 724). Plecând din țara lor natală, alături de
prietenul lor, Gherman, ei nu și-au uitat părinții, lucru pe care părintele dobrogean a ținut să-l
menționeze: „Cu toată neliniștea i-am mărturisit acestui Avraam lupta cugetelor noastre, care
zilnic ne împingeau cu ardoare sufletească să ne întoarcem în provincia noastră și să ne
revedem părinții” (Convorbiri duhovnicești XXIV, 1, 2, col. Părinți și Scriitori Bisericești,
vol. 57, p. 724). Cu toate că au plecat în căutarea desăvârșirii spirituale, lăsând în urmă o bună
situație materială, ei nu și-au uitat originile și și-au prețuit părinții rămași în ținuturile lor
natale. Un lucru demn de reținut de orice român care, indiferent de motive, locuiește departe
de țara sa natală.
Sfântul Ioan Casian ocupă un loc important în rândul sfinților străromâni, înscriși în
calendarul Bisericii Ortodoxe Române. Prin exemplul vieții sale, prin căutarea sa religioasă și
experiența sa duhovnicească, el este unul dintre ocrotitorii românilor care locuiesc în afara
granițelor țării. Începând din 2008, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Iosif,
Mitropolitul ortodox român al Europei Occidentale și Meridionale, parohia din Marsilia
organizează un pelerinaj la moaștele Sfântului Ioan Casian, aflate în cripta Abației „Saint
Victor” din Marsilia. De asemenea, publicația oficială a Mitropoliei Ortodoxe Române a
Europei Occidentale și Meridionale, revista „Apostolia”, a avut inițial numele „Foaia
Sfântului Ioan Casian”. Nu în ultimul rând, Sfântul Ioan Casian este ocrotitorul tinerilor din
Nepsis Elveția. Bizantinologul Emilian Popescu îl caracteriza pe Sfântul Ioan Casian ca fiind
„reprezentantul cel mai de seamă al monahismului dobrogean, care s-a distins nu numai în
patria sa natală, ci a avut un ecou puternic în Biserica Universală” (Emilian Popescu, Fiu al
României și Părinte al Bisericii Universale - Sfântul Ioan Casian, Viața și învățătura lui, col.
Teologie și Spiritualitate, vol. 15, Editura Trinitas, Iași, 2002, p. 8).
Dumnezeu a rânduit ca unii români să locuiască în afara granițelor țării, în vecinătatea țării
sau, cu predilecție, în Occidentul Europei, fără a neglija comunitățile de români care locuiesc
pe continentul american sau în diferite alte locuri din această lume. Biserica Ortodoxă
Română a rânduit episcopi, preoți și diaconi pentru ca românii să se poată îngriji nu doar de
lipsurile vieții materiale care, de cele mai multe ori, i-au îndemnat să-și părăsească, temporar
sau definitiv, țara natală, ci și de viața lor duhovnicească, de legătura lor cu Dumnezeu. Însă,
tot prin purtarea de grijă a lui Dumnezeu, ortodocșii români din Occidentul Europei se bucură
de ocrotirea Sfântului Ioan Casian. Sunt de reamintit cuvintele Arhiepiscopului de Marsilia,
Bernard Panafieu (1931-2017), cu prilejul pelerinajului din 2002 de la Iași, când de
sărbătoarea Sfintei Parascheva au fost aduse moaștele Sfântului Ioan Casian de la Mănăstirea
„Saint Victor”, ctitoria sa: „Când a plecat de la dumneavoastră, Sfântul Casian era un tânăr
teolog foarte înzestrat. Acum, după 16 secole, noi vi-l aducem, ca să-l cunoașteți și să-l
venerați ca sfânt”. Nu în ultimul rând, românii din afara granițelor țării îl pot avea pe Sfântul
Ioan Casian ca pildă de viețuire, printr-o trăire discretă, dar care a răspuns chemării
Mântuitorului indiferent de locul unde a fost chemat să locuiască. Sfântul Ioan Casian a
cunoscut diferite medii de viețuire monastică. De la nevoința din deșertul Sketis din Egipt a
mers în capitala Imperiului Roman de Răsărit, Constantinopol - Noua Romă. A cunoscut și
mediile bisericești din Cetatea Eternă și în cele din urmă s-a stabilit în sudul Franței. În toate
aceste locuri, coordonata principală a vieții Sfântului Ioan Casian a fost mărturisirea lui
Hristos și a învățăturii Sale prin însăși viețuirea sa. De aceea, îl putem avea pe Sfântul Ioan -
Casian ca un exemplu demn al înaintașilor noștri.