UNIVERSITATEA DIN PITEȘTI

FACULTATEA DE LITERE, TEOLOGIE, ISTORIE ȘI

ARTE
SPECIALIZAREA ISTORIE

PROIECT DE CERCETARE

BROJBĂ Elena Roxana

PITEȘTI
2019
 UNIVERSITATEA DIN PITEȘTI
FACULTATEA DE LITERE, TEOLOGIE, ISTORIE ȘI
ARTE
SPECIALIZAREA ISTORIE

INFLEUNȚE ORIENTALE PE TERITORIUL ROMÂNIEI ÎN

ANTICHITATE
GÂNDIREA ȘI CREAȚIA TEHNICĂ ÎN DOMENIUL
METALURGIEI

BROJBĂ Elena Roxana

PITEȘTI
2019
 CUPRINS

INTRODUCERE........................................................................................................................
CAPITOLUL I...........................................................................................................................
INFLUENȚA ORIENTALĂ ASUPRA EUROPEI. INFLUENȚA ORIENTALĂ ASUPRA
CULTURII DE PE TERITORIUL ROMÂNIEI ÎN ANTICITATE....................................
CAPITOLUL II..........................................................................................................................
GÂNDIREA ȘI CREAȚIA TEHNICĂ ÎN DOMENIUL METALURGIEI ÎNCEPÂND CU
NEOLITICUL TIMPURIU PÂNĂ LA CUCERIREA ROMANĂ. TEHNICA
PRELUCRĂRII MINEREURILOR ȘI DESCOPĂERIRILE ARHEOLOGICE...............
CONCLUZII...............................................................................................................................
BIBLIOGRAFIE........................................................................................................................
 INTRODUCERE

În urma studiilor întreprinse pentru proiectul de cercetare al lucrării de licență cu numele

„Științele și scrisul în secolul II î.Chr- I d.Chr”, ca o continuitate a curiozităților survenite de
acest domeniul al științelor, al gândirii, progresului și tehnicii prezentul proiect de cercetare are
ca tema „ Infleunțe orientale în societatea românească din antichitate, gândirea și creația tehnică
în domeniul metalurgiei. ”

Prezentul proiect de cercetare este realizat în cadrul planului de învățământ corespunzător

disciplinelor aferente (Influențe orientale în societatea românească) din cadrul studiilor de
masterat „Istoria românilor și a româniei în context european (sec. XIV-XX)”

CAPITOLUL I ‒ INFLUENȚA ORIENTALĂ ASUPRA EUROPEI. INFLUENȚA

ORIENTALĂ ASUPRA CULTURII DE PE TERITORIUL ROMÂNIEI ÎN ANTICHITATE

Cuprinde analiza influenței orientale asupra Europei și implicit asupra societății

românești. Orientul a exercitat o atracție specială pentru lumea europeană. Teoria ex Oriente lux
(din Orient vine lumina) a fost una dintre cele mai longevive teorii istoriografice. Argumentele în
favoarea acesteia sunt seria de invenții își au originea în lumea orientală, iar trecerea de la
preistorie la istorie ‒ prin apariția scrisului și a statului ‒ se realizează pentru prima dată tot aici.
La fel de adevărat este faptul că Orientul a contribuit decisiv la evoluția culturii europene.
Influența Orienului asupra Occidentului s‒a realizat, firește pe baza contactelor inter-umane.1

Metalurgia, inventată probabil în zona Cauzului, metalurgia s-a difuzat în lumea

europeană prin transfer cultural și a modificat radical evoluția culturii și civilizației. La fel și
scrierea. Inventată de fenicieni, alfabetul va fi preluat de greci și va sta la baza întregii evoluții
culturale europene. Nu trebuie uitat faptul că de-a lungul timpului, contactele Europei cu
Orientul au fost și contacte violente, încheiate, în final, cu pătrunderea europenilor în Asia.
Efectul a fost nu atât europenizarea Orientului, cât preluarea de elemente de civilizație spirituală
care au fost integrate în cultura europeană.2

Descoperirile arheologice, gândirea și creația tehnică în domeniul metalurgiei survine

unei evoluții în sfera infleunțelor externe și reprezintă un întreg parcurs al acestui domeniu până
la întreg globul cristalizat ăn jurul domeniul metalurgiei din perioada antichității românești.3

1
Gheorghe – Vlad NISTOR, Cultură și civilizație în lumea antică, Proiect pentru îvățământ rural, Ministerul eucației
și cercetării, 2005, p.11.
2
Ibidem, p.12.
3
Eugen Iaroslavschi, Tehnica la daci, Biblioteca Muzelui Napocensis, Cluj-Napoca, 1997, p. 124
 Apariția metalurgiei pune problema apariției acesteia, a spațiului de unde s-a fi putut
răspândi ea la noi. Asupra acestui subiect există o vastă literatură. Aportul inflențelor este un
factor extrem de important. 4

CAPITOLUL IIIGÂNDIREA ȘI CREAȚIA TEHNICĂ ÎN DOMENIUL METALURGIEI

ÎNCEPÂND CU NEOLITICUL TIMPURIU PÂNĂ LA CUCERIREA ROMANĂ. TEHNICA
PRELUCRĂRII MINEREURILOR ȘI DESCOPĂERIRILE ARHEOLOGICE

Domeniul în care se evidențiază cu mai multă pregnanță creația tehnică este cel al
metalurgiei. Reducerea minerelurilor și apoi prelucrarea metalelor implică serioase cunoștințe
tehnologice,gândire și creativitate. Realizarea metalurgiei necesită cunoștințe tehnice sporite. 5
Analiza acestor lucruri dovedește gradul înalt de dezvoltare. Se cunoșteau bine procentajele de
amestec în metalurgie, anumite procedee și operații metalurgice, anumite operații ce necesitau
cunoștințe tehnice. Studiile amănunțite și analizele metalografice întreprinse au dus la
cunoașterea unor procedee tehnologice, al metodelor, al experienței.6 Bogăția minereurilor
metaligere a țării noastre a făcut posibiliă dezvoltarea metalurgiei cuprului, bronzului, fierului,
aurului și a argintului. 7

CONCLUZII
Rezultatele cercetării și interpretarea lor, concluzii privind tema cercetării științifice
„ Infleunțe orientale în societatea românească din antichitate, gândirea și creația tehnică în
domeniul metalurgiei. ”

BIBLIOGRAFIE

4
I.H.Crișan, Civilizaţia geto-dacilor, vol. I, Editura Dacica, Bucureşti, 2008, p.329.
5
Ovidiu Hătărăscu, Metalele în epoca actuală, Editura Albatros, Bucureşti, 1982, p. 256.
6
I. H. Crișan, op.cit, p. 325.
7
Ibidem, p. 270
Bibliografie:

Izvoare istorice:

Izvoare privind istoria Romîniei, I, Editura Academiei Republicii Populare Romîne, Bucureşti, 1964.

Lucrări generale:

Aurel Rustoiu, Metalurgia bronzului la daci (sec. II î.Chr. – sec. I d.Chr). Tehnici, ateliere şi produse
de bronz, Bibliotheca Thracologica, Bucureşti, 1996.
Idem, Războinici şi artizani de prestigiu în Dacia preromană, Cluj-Napoca, Editura Mega, 2002.
DUMITRU Berciu, Arta traco-getică, Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti,
1969.
EUGEN Iaroslavschi, Tehnica la daci, Bibliotheca Muzei Napocensis, Cluj-Napoca, 1997.
GHEORGHE – Vlad NISTOR, Cultură și civilizație în lumea antică, Proiect pentru îvățământ rural,
Ministerul eucației și cercetării, 2005.
HADRIAN Daicoviciu, Dacii, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1965.
Idem, Dacia de la Burebista la cucerirea romană, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1972.
ION H. Crişan, Civilizaţia geto-dacilor, Editura Meridiane, vol.1, Bucureşti, 1993.
Idem, Burebista şi epoca sa, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1977.
Idem, Civilizaţia geto-dacilor, vol. I, Editura Dacica, Bucureşti, 2008.
Idem, V. Cazacu, Istoria gândirii și creației științifice și tehnice românești, Vol I,
București, 1982.
IOAN Glodariu, Eugen Iaroslavschi, Civilizaţia fierului la daci (sec. II î.e.n.-I e.n.), Editura Dacia,
Cluj-Napoca, 1979.
OVIDIU Hătărăscu, Metalele în epoca actuală, Editura Albatros, Bucureşti, 1982.
ION Miclea, Radu Florescu, Strămoşii românilor. Vestigii milenare de cultură şi artă. Geto-dacii,
Editura Meridiane, Bucureşti, 1980.
MIHAIL Macrea, Viața în Dacia romană, București, 1969.
SORIN Cociș. Metalurgia bronzului la daci. Teză de diplomă, Cluj-Napoca, 1981.
ȘTEFAN Burda, Tezaure de aur din România, Editura Meridiane, Bucureşti, 1979.