Partea | EXERCITII DE ANTRENAMENT Lectura, interculturalitate, redactare * Seda textul: Racul, broasca gio stiucd fatr-o 2i s-au apucae De pe mal in iaz s-aduct Un sac cu grau incdrcat. Si la el tofi se inhama: ‘Trag, intind, dar jau de sama Ca sacul sta neclintit, $i nimic nu isprivea. Nu stiu cine-i vinovat; insd, pe cat am aflat, Sacul in iaz nu s-au tras, Ci tot pe loc au rimas. ‘Asai si la omenire, Cand in obste nu-i unire: ici se trigea neunit, Racul inapoi se da, Nicio treabi nu se face Broasca tot in sus silta, Cu izbandi sicu pace. (Alecu Donici, Racul, broasca gi Stiuca foarte se izbea Scrie rspunsul pentru cerintele de mai jos cu privire la textul dat. BD care este sensul din text al verbului ase inhama? © are este termenul din vocabularul actual pentru substantivul obste? EB cevorsi faca cei trei cu sacul? @B De ce nu se urneste sacul? Care este strategia celor trei de a urni sacul? Care este, in opinia ta, motivul esecului celor trei? G care este tema textului? Cuce scop sunt folosite preponderent constructiile negative in textul dat? © ce sugereaza utilizarea substantivului intr-o zi? © care este rolul ultimelor patru versuri din text? (D Asociaza textul Racul, broasca si stiuca, de Alecu Donici, cu un alt text literar studiat sau citit ca lectul suplimentard, in 50 ~ 80 de cuvinte, prezentand 0 asemanare si o deosebire dintre ele, Imagineaza-ti ca trebuie sa iti convingi colegul/colega cu care esti de serviciu pe clas cd este avantajos sa faceti lucrurile impreuna, Scrie, in 50 ~ 80 de cuvinte, o secventa de text argume! in care sii spui parerea ta. 6 | Nepregitim pentru Eraluarea national 2021 - Limba siiteratuaromin3Lectura, interculturalitate, redactare «Seda textul: Avea 78 de ani, dar se tinea bine. Singur fyi ficea piaja, igi deretica gi-gi scutura prin casi, avea grijl ee oe de cele doua gainuse din cotes, care, din cind in cand, ji ficeau cate un ou, gi de in ultima vreme, Tucidide ‘ ‘aga lui desi ul pe care-Icitea foaie cu fosie, naan vag aoe tordeauna, acum era ca o haind care-ljena is oubtion..Manoils rate, esti re lnit-or at ineegeae maine fineaificu tw pe lume ata ceva, aya ma de seam. Ecrept ch datoria fficut fata doctorigat gi sgistat toatl viafafrumos, timp de 43 de ani, a registratura Tribunalului Capitale ae fd te chibruicett eae eatat ai iDmormantat-o cu cinste pe nevasti-ta gi n-ai vrut si primeytigjutor fe sti pi traiesticurat, ingrijit, din pensia ta. Ei, dar parcé nu e de-ajuns. Fa ceva pentru care si te pomeneasci lumea, nu lumea largi, dar edsiva oameni, cat mai multi, daca se poate. Da, dar ce? Stai aici in casi ca un viezure, citesti ziarul, asculti Ia radio si te-a mai apucat si damblaua asta cu timbrele, acum la batrinefe; stai intruna cu Tupa ta ochi, de te doare si capul. Fi ceva folositor, fi un bine, un bine cuival” Asa a ajuns el sici duc& dimineata la gradinigi pe cei tei copii din curte; vara ~ si ude florile din toate glastrele, st stringd rufele de pe sirmi si si le-ageze valituci in cosul de nuiele (,dar ai gril, domnu’ ManoilA, si nu fie prea uscate, cil pe urma nu se calcd bine”); iarna ~ si faci focul la toate cele opt familii de colocatari (ourmai doamnei Iorgulescu nu il ficea fiinded n-avea incredere si-ilase cheia), si cumpere 15 ~ 16 sticle de lapte pe 2i (,Sa stil, domnu’ Manoili, ci astizi s-a brinzit laptele, alti data scutura sticla cand il cumperi, ci nu-mi convine s~azvael doi lei cincizeci degeaba.”). Aveau dreptate, oamenii muncese pe bani, are si scuture sticlele de-acum inainte. [..] Toamna, primivara si vara $i giinile parct nu-i mai ajungeau si nici . } cand nu se ficea focul, domnul Manoili avea parci ceva mai mult vreme si, ca sii nu si-o iroseasci-n zadar, mergea in cate-o statie de tramvai mai aglomeratd, ajuta oamenilor batrani si urce in vagon, ajuta celor prea incircati, le ridica sacogele sau copii. Pe urmi, se plimba pe strizi si, daci vedea copii alergind, neatenfi, cu sireturile desficute, gata si dea cu capul intr-un zid sau intr-un copac, fi oprea si, cu blandefe, le explica de ce nu ¢ bine si faca aga, care sunt pericolele, ce li se putea intampla, dar foarte repede, cu cateva vorbe, ca si nu-i plictiseasca. [...] Seara, cand cidea adrobit de alergaturi, isi spunea uneori: »Ai ficut treaba bund astizi, batrinule bun din strada Sperangei!” (lleana Vulpescu, Batrénuf cel bun din strada Sperantei) «_ Scrie raspunsul pentru cerintele de mai jos cu privire la textul dat. @ care sunt cuvintele din cmpul lexical al universului familiar al batranului? (4 termeni) care este ordinea logica a urmatoarelor idei principale? a) Batrénul fusese functionar la Tribunal. oe b) Manoila ji ajuta pe oameni in statia de tramvai. a ie: ©) Pensia ji asigura batranului un trai decent. | 4) La sfarsitul zilei, batrdnul isi exprima bucuria implinir faptelor bune. 6} cate familii de locatari sunt in curtea unde traia batranul? cum reactioneaza batranul la reprosurile si reticentele vecinilor? @ care este motivul pentru care ii atentioneaza pe copii intalniti pe strada? eeritideantrenament | 7Partea | G Ce atitudine a personajului ohaind care-|jena la subtion H Care este rolul utlizarii persoanei a I-a in monologul i sul GB in ce masurd batrdnul isi implineste doringa? Scrie raspuns Jece din secverfa.Viata lui, desi as fusese totsloat TR aa rei A? personajulul? 1 utilizind doua secvente coment aa i ificd-ti r8spunsul © ceezi ca e important si fi bun cu cel din jur, chiar dacd nu esti tratat la fel? Justifica-ti rasp 2 inte, valorficand textul dat. acta de lleana Vulpescu, cu un alt text fi ' i, {BB Asociaza fragmentul din Batrdnul cel bun din strada Sperantel Sd scene eee studiat sau citit ca lecturd suplimentard, in 50-80 de cuvinte, dintre ele, a Alcatuieste,in 100 150 de cuvinte, rezumatul textului Bdérdnul cel bun din strada Sperantel,, Vulpescu, respectand toate conventille acestui tip de compunere. it i 53 realizezi ie il cu clasa ta, Scrie un text explicativ, de 50 Imagineazé-i c& vrei s8 realizezi un proiect caritabil cu clas } ex a de cvinte, in care sl explc directorlu scoli tale cum ii vel organiza colegil in vederea real proiectului, = Sedatextul: Voi, sesuri dulci ca lenea gi largi ca nesfarsirea, Cu depirtiri pe unde mirajele tresalta, Si sufletu-mi in care vi se risfrange firea L-ati leginat cu rauri si-amieze laolalta. [...] (Nichifor Crainic, Sesuri natale) Voi, sesuri nesfarsite sub cerurilargi de vari, Ca ele linistite si luminand ca ele, Purtind poveri de roade, trec carele greoaie Cu boi blajini de-a lungul prifoaselor sosele $i doina, care-n focul vizduhului se moaie, Imi cade-n gind cu vremea copiliriei mele, * _ Scrie rspunsul pentru cerintele de mai jos cu privire la textul dat, @ care este sentimentul predominant in text? Care sunt elementele componente ale peisajului descris? Care este ideea centrala a primei strofe? GD Ce senzatie iti provoaca aspectul vizual al textului, sonoritatea siritmul? Care sunt figurile de stil ce contureazi atmosfera predominant din text? G1 Care sunt trisaturile descrieri din textul dat? a Care este semnificatia titlului in relatie cu textul? 0 care este tema textului? 8 | Nepregtin pentru Evauarea atlonalé 2021 - Limba sliteraturaromindSUT ee Mt eae ed Asociaza poezii o mentard, 50 ae tatale, de Nichifor Craintc,cu un alt text Iiterar studlat sau cit calecturd supl- " le cuvinte, Prezentand o asemanare 910 deosebire dintre ele. © Imagineaza-ti anes es aes ocurile natale ale bunicilor. Redacteaza o nota de jurnal, de 50 - 100 de , prezentarea u i i redactSl jumalulul este 22 unio spgg on ema unui Sentiment din timpul acestei vizite, Data _seTut » Seda textul; ieee Cobor apoi stinca in jos, Cu norit exfatbide Saas pe on a flori cu miros, = - 5 scult Ia al valului cant, oe ne stint La geamatul dulce din vant. S-oglinda ta ett pe mal Natura de jur-imprejur, Osincia ie val, Pe sus ¢ o bolta de-azur, nes mn le ger Pe jos € un verde covor, nalf-a ei frunte spre cer. Tesut cu mii tinere flor Pe stinca sfirmata ma sui, Vad apa ce tremuri lin Gandurilor aripi le p Cum vintul o-nerunti-n suspin,[...] De-acolo ce oc uimit Vid lebede, barca de vant, Eu caut cold-n ristrit Prin unde din aripe dind, Sicaut cu sufletul dus Vad fluturi albastri, usori, La cerul pierdut in apus. Roind si band miere din flori, (Mihai Eminescu, Frumoasd-i...~ fragment) * Scrie raspunsul pentru ceringele de mai jos cu privire la textul dat. @ are este sentimentul predominant in text? Care sunt elementele componente ale peisajului descris? © are este ideea central a primelor sase versuri? ©} ce senzatie iti provoacd aspectul vizual al textului, sonoritatea si rit mul? © care sunt figurile de stil ce contureaza atmosfera predominant din text? @ care sunt trasaturile descrierii din textul dat? @ are este semnificatia titlului in relatie cu textul? © are este tema textului, prin raportare la campul lexical dominant? 6 Asociaza fragmentul din Frumoasd-i, de Mihai Eminescu, cu un alt text literar studiat sau citit ca lec turd suplimentard, in 50 - 80 de cuvinte, prezentand 0 asemanare si o deosebire dintre ele. (© imagineaza-ti cd ai facut 0 excursie. Redacteaz 0 nota de jurnal, de 50 - 100 de cuvinte, care sa cuprinda prezentarea unei emotii/a unui sentiment din timpul petrecut in natura si 0 secventa descriptiva. Data redactarii jurnalului este 22 august 2020. Exenitide antrenament | 9Partea | seu. * Seda textul: DOMNISOARA CUCU, ELEVA, PROFESORUL in pragh: rea sd lee.) PROFESORUL (deschide ya, sa intre, dar se oprese in pragh Pree ea a DOMNISOARA CUCU: Sta, stai, domnu' Miroiu. Stai si vezi cu 0 rh ‘implat? PROFESORUL (intnind): S-a intimplat ceva? Ce s-a intimp tatamplat?’ (Ce wale DOMNISOARA CUCU: Ce s-a intimplat? Ma mai intrebi ce s-a inti ee A be Adineaori a trecut automotorul si am prins-o pe dumneaei (est acuzxator) pe P PROFESORUL (b/and): Chiar pe peron? DOMNISOARA CUCU (2drebitor): Chiat pe peron. PROFESORUL: Poste... poate ci n-a sti ‘ a ELEVA (0 lcdrire de speranfa): St vedesi, domnule profesor.. js r q DORA CUCU Tact (Catre Profesor): N-a yiut? Cum n-a ste? (Caére pe on ae Zamfirescu? N-am pus afis la scoala, negru pe alb? Nu l-ai copiat pe oe de ee he {afi invaifat pe dinafara in ora de educatie? (Schimbare de ton. Brusc. Poruncitor): Ce scriein afi, ELEVA (ca o fete): -E interzis elevelor din cursul inferior $i mai ales din cursul superior.. DOMNISOARA CUCU: Mai ales! ELEVA. ..si se plimbe la gark ziua sau seara, dar mai ales.. DOMNISOARA CUCU: Mai ales? ELEVA. ,...in orele cdnd trece automotorul.” DOMNISOARA CUCU (erunta): E? PROFESORUL (mai slab, mai neconvins): Eiz DOMNISOARA CUCU: Ce cauti la gard, Zamfirescu? ELEVA: Si vedeti, dom'soari. DOMNISOARA CUCU: Taci! PROFESORUL: Dac-o intrebi, las-o si rispunda! DOMNISOARA CUCU: Ce st rispundi? Ce si rispunds? (Gatre Eleva): Poftim, rispunde. ELEVA (naucita): Ce si rispund? DOMNISOARA CUCU: Ce cauti aici? De ce ai venit? ELEVA: Si vedeti, dom'soara... Mama... vreau si spun tata... Adicd o mitusi.a mea... O scrisoare...Un colet... da, un colet... PROFESORUL (ca sa pund cap zhuciumului): Nu te mai osteni, Siti spun eu de ce ai venit, Pentru ci-ti pl ‘4 vii la gard. Tpi place sa te uiti cind trec trenurile, (Omeneste, simplu): Nu-i aga? (Mihail Sebastian, Steaua fired nume, actul , seena * _ Serie réspunsul pentru cerinfele de mai jos cu privire la textul dat. Care este sensul secventei,nu te mai osteni”? Care este tema discutiei dintre cele trei personaje? Care este opinia ta despre comportamentul Domnisoarei Cucu? La ce se refera notatiile din paranteze? 10 | Ne pregitim pentru Evaluarea national 2021 - Limba ilteratua romanaMee eM cies rc ee Cet con G Ce trasaturd a fiecdrul personaj reiese din dialog? G ceatitudine 2 profesorului se desprinde din text? Motiveaz cu un exemplu comentat din text. Ce fel de conflict exista intre personaje? © are sunt trassturile textului dramatic identificate in text? © care este semnificatia ultimelor trei replici? @ identifics in textul dat o secventa de text argumentativ. Asociaza fragmentul din Steaua faré nume, de Mihail Sebastian, cu un alt text literar studiat sau citit a lectura suplimentara, in 50-80 de cuvinte, prezentand 0 asemanare si o deosebire dintre ele. « Seda textul Da, undeva, departe, in oragul sau, Petrus, baiefagul cu ochi sclipitori si cu nasul cam crn, nu-l uitase pe Fram. A auzit si el ca directorul Circului Strutki |-a trimis indarit, in gheturile unde se nascuse. Iar de-acolo, din oragul unde vantul si ploile n-au smuls inc’ toate afigele vechi de pe ziduri, Petrus il urmareste in vremea aceasta cu gindul si cu inchipuirea. Poate cd nu I-au uitat nici alti copii, din alte nenumérate tirguri prin care acutreierat Circul Struki cu Arca lui Noe, plin4 de elefangi, de tigri, de lei, de serpi, de maimure! Poate c& mai istorisesc si acum hatrele* lui nazdravinii! [...] Dar Petrus nu se miirginise numai la asemenea sigalnice™ amintiri. [...] De dragul lui Fram se agter- ruse in toatd legea la citit felurite cargi despre ursi albi si despre expeditiile polare. Sfargea una gi incepea alta. Pe urmi, se intorcea din nou la cele pe care le-a mai citit. Iar a doua 2i povestea cu mare aprindere prietenilor aceste peripeti Fetita cu pirul blai si cu ochii albastri, nepoata fostului profesor, se finuse de cuvnt. Vorbise cu bunicul, luind povestea pe departe, cu mici si nevinovate siretlicuri. —Bunicule, mai fii minte pe baiatul de langa noi, de la circ, din seara reprezentatiei de adio? — Ei? Ce-i cu dansul? — Grozav I-a mai amirat pe el tot ce s-a intamplat atunci cu Fram —Mi-a pirut rau si mie... Asta-i tot? — Mai este ceva cu dansul. —Ce anume? — Grozav ii mai place lui s& citeascd istorii despre urgi abi si despre cilatorile la poli. — Foarte frumos pentru el. Am vizut eu ci are o privire de baiat destept. —Da, dar nu are carfi, bunicule! [...] car stii unde sta? — Nici asta nu stiu... Ce nevoie € sa sti — Ca si-i trimitem un rispuns, sf vind si si-si ia cArgile. [...] Cu adevarat, multi lume din oras se perinda prin casa lor si capete cart profesor i ficuse mai mare plicere, afland c& se giseste un baiat dornic si cunoasci viata urgilor abi si toate reriperile expeditilor polare [...] Astfel a cipatat Petrus cele dintai cart despre ursialbi gi despre expeditile i de citit. De data asta, fostului polare. (...] Dupa ce si-a terminat lecfiile pe a doua zi, Petrus rimane citeodati, pana tarziu, cu coatele amortite pe imasi,citind la lumina Kimpii istoria expedifillor polare din cele mai vechi timpuri. Uitt atunci de joact, de ute cirti, uiti chiar si de paharul cu ceai care-1 asteapta pe soba. Tot ce e in jurul situ parca se departeazi gi se Exercijideantrenament | 17Partea | ; apele vera. cufundd in zare, ca slojurile care Iuneed acolo, in mirile iiss ee patind in fereastri, Nu mai aude 1itraral somnors EL ee paced ead trece o bg erie in noapresPESHAET. ae angi ‘asei, dincolo de easele orasului, dincolo de hotarele geen Calitoreste impreuns cu expedit i Beene a prin vifory fapte mirege, Rabdk de foame cu dangit en covariy Bp sorii, Licrimeazi cu dingii cind au Baer eects ‘but. $i, odatt cu dangii, scoate un chiot de ind, biruin ae ie nici eh infigh steagul pe creasta tunel stan oF ceilease picior omenese. (Cezar Petrescu, Pam, “hatru — glume, poznag { “yagainic care face glume; care provoacat risul; glumety Serie raspunsul pentru cerinfele de mai jos cu privire Ia textul dat. Care este idea principals din primul paragraf? Din ce motiv este casa profesorulul un loc important pentru multi din ora5? Ce problema a lui Petrus e rezolvat de profesor $1 de nepoata lui? GB De ce simtea copilul cd poate calatori cu eroii cartilor preferate? G care este momentul preferat de Petrus pentru a se apuca de citit? G} Cetrassturd moraléa personajului Petrus eiese din text? lustreazd cu un exerapl comentat din te GB Ce trasiturd fizic’ a personajului Petrus reiese din text? Precizeaza mijlocul de caracterizare utilizat. GB care este semnificatia secventei ,Vits atunci de joacd, de alte carti, uité chiar si de paharul cu cea care-I asteapta pe soba"? sul, in 50 - 80 de cuvinte, valorificand textul dat. Asociaza fragmentul din Fram, ursul polar, de Cezar Petrescu, cu un alt text literar studiat sau citit ca lectura suplimentara, in 50 - 80 de cuvinte, prezentand o asemanare $i o deosebire dintre ele. IcStuieste, in 100 - 150 de cuvinte, rezumatul textului Fram, ursul polar, de Cezar Petrescu, resp tnd toate conventiile acestui tip de compunere. : * Seda textul: Tocmai cind impératul i et nie F oo Regge eer cr ea Inchine in cinstea bucitarului, numai iat cA intra a Impératul I-a intrebat: — Ce veste poveste, voinice? 12. | Nepregatim pentru Evaluarea nationals 2021 Limba literatura romanarae Me emer — Si trdiesti, Maria Ta! Eu am ucis balaurul cel cu gapte capete gi am dezlegat vremea de s-a revirsat ziva dup noaptea cea lungi. Dar bucatarul odata a sirit cu gura gi, bittind cu pumnul in mast, ricnea: i-| crede, imparate, cA-1 stiu eu pe dumnealui, ci, de mincinos ce ¢, i s-a dus buhul” ca de popa tuns. La plicinte di inainte gi la eizboi inapoi. Dar impiratul, care nu stia ce s& creada mai curind, a luat pe Roman-Verde la intrebat: — Bine. Zici ci tu ai ucis balaurul, dar cu ce dovedesti? Voinicul a prins la limba gi a spus: — Sa dovedeasca mai intai... viteazul din fruntea mesei, dact el a ucis dihania cea cu gapte capete! — Fireste ci cu am ucis-o cu satirul meu, ca e vrajit de ielele cele rele. (...] Romin-Verde I-a mai intrebat: — Dar ‘tele acestea au limbi ori n-au? Tar bucatarul a inceput a ingaima: — De! Ce si zic? Au. Ca... poate fi gurl de balaur fira limba? — Adic vrei si zici cA au avut, cit acuma nu mai au? a cuvintat voinicul. — Ba nut a rispuns bucitarul, $i acuma iesi afar, c& eu sunt cel mai mare aicea, ci de nu, spun satirului a griit voinicul, indrizney. masi a inceput a ruga pe bucitar si nu facd una ca-asta. Dar bucitarul, crezindu-si minei nile, infuriat si irk mili, a poruncit: — Satire, ia taie gitul mincinosului de la ust! Dar satarul nici nu s-a migcat. ‘Mesenii au inceput a se vita unul la altul si a ambi. Dar imparatul voind s& afle adevirul, c2-i era plicut voinicul dupa vorba si dupa chip, a poruncit slugilor si caute capetele de balaur, de au in guri ori n-au limba. Si s-a vizut numaidecat c& au limbile tate Bucitarul, cind a vizut una ca asta, a inceput mai domol: — Asa.e, uitasem ed balaurul acesta n-a avutlimbi niciodati, de aceea inghitea nemestecat. Nu mai citu- tati degeaba! — Baa avut si numai cine s-a luptat cu dansul si I-a ucis le poate arita acuma, a spus Romin-Verde. (Balaurul cu doudsprezececapete, bast cules de Alexandru Bardieru) + Scrie réspunsul pentru ceringele de mai jos cu privire la textul dat. BB care este ideea principalaa primelor nous randuri? BB care este reactia bucatarului atunci cand este in centrul atentieituturor? 3 ce clement miraculos e important, dupa parerea ta, in acest fragment? © ce rol au mesenit in judecarea pricinii legate de balaurul cu sapte capete? B be ce bucstarul nu poate dovedi cd a ucis balaurul cu mai multe capete? G cum justifics bucatarul faptul cd satdrul nu s-a miscat la ordinul lui2 Gxercijideantrenament | 13i Partear sta? Care este rolul personajului Roman-Verde in secventa aceo .cvente din text. placinte da inainte sila r32bo! inapoi"? in 50 - 80 de Care este tema basmului? © cetrasaturi morale ale bucatarului identific Care este, in text, semnificatia proverbului,La ' ificd- sul, Crezi c& dreptatea are nevoie de justificari, de dovezi? Justifica-ti rd5pu! valorificand textul dat. alt text literar studiat: ses it s1cu doudsprezece capete cu un alt f © scape dec wezentand o asemanare sio deosebire inte a lectura suplimentara, in 50 ~ 80 de cuvinte, © Seda textul: {in text? Motiveaza cu doud se ‘S-a dus 2ipada alba de pe intinsul ,2ri, S-au dus zilele Babei si nopsile vegheri. ‘Campia scoate aburi; pe umedul pamint Se-ntind ciriri uscate de-al primiverii vant. ‘Lumina e mai calda si-n inima pitrunde; Prin ripi adanci zipada de soare se ascunde. Piraiele umflate curg jute sopotind ‘Si mugurii pe creangi se vid imbobocind. ©, Doamne! iati-un flutur ce prin vizduh se pierde! Tn cimpul vested iati un fir de iarbi verde Pe care-neet se urci un galben gindacel, $i sub a lui povara il pleact-ncetinel. Un fir de iarbi verde, 0 razi-netlzitoare, Un gindicel, un flutur, un clopofel in floare, Dupio iarna lunga s-un dor nemarginit, Aprind un soare dulce in sufletul uimit! (Vasile Alecsandsi, Sfargitul iernei) '* _ Scrie réspunsul pentru ceringele de mai jos cu privire la textul dat. BD Gare sunt imaginile care sugereaza trecerea de la un anotimp la altul? Crezi cd verdele devine un element cromatic important, dacé ne referim la tema naturii? J punsul prin comentarea unel secvente din text. Ce alte culori apar in versurile date? Cu ce scop? @B De ce crezi cd lumina favorizeazi descoperirea acestui colt de natura? 14 | Nepregatim pentru Evauarea naionals 2021 Limba iteratuarominLectura, interculturalitate, redactare G Ce iti sugereaza enumeratia din ultima strofa referitor la tema naturii? Gi Cestare de spirit sugereaza utilizarea exclamatiilor? Cate este titlulaltui pastel cunoscut de tine, in care Vasile Alecsanditi descrie natura fremétand de viata? G care sunt trassturile textului descriptiv prezente in text? EB De ce crezi cd Starsituliernei este un moment de redescoperire a lumii sia sinelui? ® ceezi ca schimbarea anoti \purilor aduce schimbari majore in viata omului? Justificd-ti raspunsul, in 50 - 80 de cuvinte, valorificand textul dat. Asociaza fragmentul din Sfarsitul iernei, de Vasile Alecsandri, cu un alt text literar studiat sau citit ca lecturd suplimentard, in 50 - 80 de cuvinte, Prezentand o asemanare si o deosebire dintre ele, “serul © Seda textul: Nimica n-are ca pidurea mai multe farmece s-atraga Un suflet ce iubeste taina frunziselor cu umbri dragit Si nicdicri nu pori mai bine de lumea-ntreagi si te pierzi Decat pe-ngustele potece sub boltile cu frunze verzi. Frumos muntele ce-nalpi spre ceruti fruntea lui semeat3, Frumos e campul ce se-ntinde ca gi o mare de verdeata, Frumoasi, marea linistiti sau cu talazul rizvritit, insi nimica cu pidurea nu poate fi asemuit. C.] Si cite ginduri nu desteapti eéte-un stejar mai vechi, ce stie A veacurilor dispirute povestea cea de birbatie, El, ce sub umbra lui bitrind s-adaposteasci a putut Cite-un Mihai al firii noastre, tit si mort necunoscut. Pidure, cine nu iubeste suava ta melancolie, Tce ridici spre ceruri brate visindu-ti dulcea poezie, $i care om venind in tine nu se pricepe inilrat, Cu rinile in piept inchise, cu doru-n suflet alinat? (Alexandru Macedonski, Padurea) ire la textul dat. * Scrie réspunsul pentru cerinfele de mai jos cu p 6B care sunt imaginile care sugereaza farmecul paduri? 6B ince consta frumusetea particulara a paduri in comparatie cu frumusefea altor elemente ale naturi? 6B Lace se referd imaginea .Nicaieri nu poti mai bine de lumea-ntreaga sa te pierzi Erenipjide antenament | 15ima strofa? um apare in ult Partea | odescoperd, a9 © Ce sentiment trezeste padurea celui Cre’ | trezeste conten Care este sentimentul predominant pe car" disparute plarea paduri? poveste’? De ce crezi c8 pidurea spune,a veacurilor Care este tema textului? ae 2 BB care sunt marcite subiectivitati prezente in text ‘ _ © Lace semniticatie trimite verdele frunzisurlor tainice? prin intermediul naturii sentimentul yemarginitil? forme de relief diferite. Cunoaste omul WD Transcrie din text cate rezi cd omul gaseste in mijlo valorificand textul dat. , rea, de Alexandru Macedonski, cu un aft text IS “ac cuvinte, prezentand o asemanare si o deosebire ‘ secventa descriptiva despre dou’ 5-firéspunsul, in 0-80) cul naturiialinarea sufletului? Ju ‘Asociaz’ fragmentul din poezia Padu citi ca lectura suplimentara, in 50-80 ser. (1 © Seda textul: Tabloul | C.1 BOTEA: Cateodati ma gindesc si cum am sifu eu. Am si mi schimb oare? Am s-mi adue aminte cel de azi,ca de un strin? Am si spun: cram aga si aga!? Am si m& depirtez vreodata de voi? SAVU: Eu, niciodaca. ANGELA: Nici eu. DAMIAN (simplu de ot): Alsturi sau departe, nsemnat esi nu ne schimbam. $i cind ne vom intalni cine stie cind, si nu se pari ci vorbim limbi strdine. $i si nu ne fie rusine de niciun lucru, de nic trlit cand nu eram alituri. ($i mai incet) Si ne pistrim autenticitatea. BOTEA (cu elan): Nue grev. DAMIAN: Nu e usor. BOTEA (incdpatinat): Azi, nu e greu. (Pe rind, ferestrele spitalului se lumineaza) DAMIAN: Azitot ce te inconjoara te indeamni la asta, dar firea omului mai scapa pe de Hitari. Ey murit inca. Tentatia singularizarii, a gloriei existi. BOTEA: Gloria! Eu as vrea s-o cunose. SAVU: Dar nu s-o caut anume. ANGELA: N-ar fi adevirat si spui cite last indiferent. N-o cred insa singurul scop. Oh, nul (Lucia Demetrius, Inning * Scrie raspunsul pentru cerinfele de mai jos cu privire la textul dat, BB care sunt personajele implicate in dialog? , despre elementele decorului? Ce poti spune, citind didascali © cerol au interogatile din prima replica? 16 | Nepregitim pentru Evaluarea nationals 2021 «Limba iteratura romanaSe ratte ete Lea cle} @ ce trasatura comuna a personajelor reiese din dialog? Care sunt trdsaturile textului dramatic prezente in text? @ cumse contureaza relatia dintre Botea $1 Damian, avand in vedere didascaliile? @ care dintre personaje se arata mal interesat de glorie? © Care este semnificatia secventei,Egoismul n-a murit inca. Tentatia singularizarii, a gloriei, exists"? @ care este tema discutiei dintre personaje? ® rezi ca este important ca oamenii sa isi pastreze autenticitatea, indiferent de situatie? Justifica+t raspunsul, in 50 ~ 80 de cuvinte, valorificdnd textul dat. @ Asociaza fragmentul din Intdinire peste ani, de Lucia Demetrius, cu un alt text literar studiat sau citit ca lecturé suplimentara, in 50 — 80 de cuvinte, prezentand o asemanare si o deosebire dintre ele. _ serut (ff) * Seda textul: Cartea recordarilor are o istorie de mai bine de jumitate de secol. Ideea de a publica o astfel de carte i-a venit in 1951 irlandezului sir Hugh Beaver, Astizi, o noua edie a Carfit reeorduilor apare in fecare an, ou recordurile aduse la zi. [..] Desi Cartea recordurilor are o istorie de aproape 60 de ani, prezenta Roménici in paginile ei este mult mai recenti. Rominia a intrat prima data in Cartearecordurilor in 1986 gia adunat de atundi pind ast aproape 40 de recorduri. O cincime dintre aceste recorduri romanesti au fost stabilite in ultimul an. Dar nu toate reece. durile sunt incluse in celebra carte, ci doar cele omologate de citre World Record Academy. ‘Mai jos, avet lista esentializati a principalelor recorduri romanesti care sunt omologate international. 1. Sportivi romani gi arta din Romania care au intrat in faimoasa enciclopedie: Iolanda Balas a rimas neinvinsi timp de zece ani la siritura in indlfime, timp in care a obfinut 142 de vietorii consecutive; Mihaela Melinte ~ cea mai lunga aruncare a ciocanului; Lia Manoliu ~ longevitate olimpica; Ghiti Muresan — cel ai inalt jucitor din NBA; Helmuth Duckadam — a aparat consecutiv patru penalty-uri in finala Cupei Campionilor Europeni din 1986; Constantina Dia — cea mai in varsti campioani olimpicd de maraton din istorie. La Jocurile Olimpice de Vara din 2008 a castigat proba de maraton la varsta de 38 de ani. Antrenorul ci, Valeriu Tomescu, avea doar 32 de ani si detine recordul pentru cel mai tanar antrenor al unei eampioane olimpice de maraton. Nadia Comaneci ~ cele mai multe note de 10 obsinute la o singuri editie a Jocurilor Olimpice. Este vorba de cele 7 note de 10 obginute in 1976, a Montreal. Inainte de 1976 nimeni nu obinuse nota 10 la un eveniment olimpic. In plus, iua de 18 ili (18 ile 1976 este za in care Nadia a obfinu, la 14 ani, primul punctaj de 10 din istoria Jocurilor Olimpice) a fost declarata ,Ziua recordurilor mondiale”, 2. Cel mai lung poem de dragoste: Luceaftrul lui Mihai Eminescu, cu cele 98 de stro ale sale. ; 3. Cei mai multi participangi la o hora tradifionala: 13 828 de olteni din oragul Slatina au intins cea mai mare hori cu ocazia sirbitorii nafionale a Unirii si totodati pentru zilele municipiului. (Romania a adunat zeci de recorduri mondiale. Romani in Cartea recordusilor, wwww-historia.t0) * Scrie raspunsul pentru cerinfele de mai jos cu privire la textul dat. @ care este rolul numelor proprii utilizate in text? B cate recorduri romanesti sunt consemnate in Cartea recordurilor? Exercijide antenament | 17