ANOMALII CONGENITALE ALE

OCHIULUI ȘI ANEXELOR
ANOMALII CRISTALINIENE

ȘEF LUCR.DR.CLAUDIA FLORIDA COSTEA

Disciplina oftalmologie, Facultatea de Medicină
 CUPRINSUL CURSULUI
• 1.EMBRIOLOGIA CRISTALINULUI
• 2.ANATOMIA CRISTALINULUI.DATE GENERALE
• 3.ANOMALII DE FORMĂ ALE CRISTALINULUI
• 4.ANOMALII DE POZIȚIE ALE CRISTALINULUI (ECTOPII)
• 5.ANOMALII DE TRANSPARENȚĂ ALE CRISTALINULUI
• 6.ANOMALII DE PIGMENTARE ALE CRISTALINULUI
 1.EMBRIOLOGIA CRISTALINULUI

În primele 2 luni - nucleul embrionar al cristalinului

După luna a-II- a - nucleul fetal al cristalinului

Capsula cristaliniană - odată cu formarea placodului cristalinian

La naștere - nucleul embrionar și nucleul fetal

După naștere - sinteza de fibre cristaliniene - nucleul adult, zona corticală

 EMBRIOLOGIA CRISTALINULUI

• Cristalinul se dezvoltă paralel cu vezicula optică

• Celulele ectodermale superficiale îngroșate(placodul cristalinian) se
invaginează formând vezicula cristaliniană
• Nucleul fetal este compus din celulele fibrelor cristaliniene secundare care
se unesc înainte de naștere și înconjoară nucleul embrionar
• Fibrele cristaliniene primare apar în a V-a săptămână (embrion de 12
mm), iar fibrele secundare în a VII-a săptămână (embrion de 25 mm)
EMBRIOLOGIA CRISTALINULUI
EMBRIOLOGIA CRISTALINULUI
 EMBRIOLOGIA CRISTALINULUI

Nucleul fetal are 6 mm în diametru

Nucleul adult apare la 10 ani, când creşterea cristalinului se încetineşte dar, nu încetează

Cristalinul, formaţiune epitelială, nu va fi pătruns niciodată de elemente mezodermice şi

nici de vase

Evaginându-se de la creierul anterior, vezicula optică primară (diverticul al tubului neural)

se înconjoară din mezenchimul care înveleşte encefalul, căruia îi formează meningele
2.ANATOMIA CRISTALINULUI.DATE GENERALE
• Structură transparentă sub
forma unei lentile biconvexă
• Situată între iris și vitros
• Diametru 9-10 mm
• Grosimea 3,5 mm – 5 mm
• Compoziție 66% apă, 33 % proteine
• Indicile refractiv 1.39
• Putere totală 15-22 dioptrii
 ANATOMIA CRISTALINULUI.DATE GENERALE

• Cristalinul este avascular și fără inervație proprie

• La nivelul ecuatorului se inseră zonula Zinn
• La examenul biomicroscopic:
• capsula anterioară
• cortexul anterior
• nucleul adult
• nucleul fetal situat central limitat anterior și posterior de două suturi în Y și
Y – răsturnat
• cortexul posterior
• capsula posterioară
 3.ANOMALII DE FORMĂ ALE CRISTALINULUI
Afakia primară Bifakia parţială

• Absența congenitală a • O anomalie foarte rară,

cristalinului cristalinul apărînd divizat
• Ochiul părezintă și alte parţial în plan frontal
malformații grave, încât
vederea nu este posibilă

domeniu public
 COLOBOMUL

• Agenezia unui segment din

cristalin la ecuatorul inferior
cu absenţa zonulelor
• Colobomul irian, coroidian,
de nerv optic
• Gaură retiniană gigantă
• Adiacent colobomului poate fi
o zonă de opacitate corticală
și/sau îngroșare capsulară
(după Kanski JJ, Clinical Ophthalmology
A Systematic Approach, 6th 2007,Elsevier)
 MICROSFEROFAKIA
• Transmitere AD
• Cristalinul este mic ca dimensiune și rotund ca formă
• Zonula devine vizibilă în midriază și se poate rupe
ușor
• Iridodonezis
• Miopie forte
• Se complică cu glaucom prin bloc pupilar
• Apare izolat
• Asociat cu sindromul Marfan, Weil –Marchesani,
rubeola congenitală, anomalia Peters, sindromul
Alport, sindromul Lowe

(după Kanski JJ, Clinical Ophthalmology

A Systematic Approach, 6th 2007,Elsevier)
 MICROSFEROFAKIA

Complicaţii:

• subluxaţia cristalinului

• dislocarea în camera
anterioară a cristalinului

(după Kanski JJ, Clinical Ophthalmology

A Systematic Approach, 6th 2007,Elsevier)
 LENTICONUL
Lenticon anterior
• Semne: proeminență axială,
bilaterală sub forma unui
con, a suprafeţei anterioare a
cristalinului în camera
anterioară
• Asocieri: 90% din pacienţi au
Sindrom Alport care se poate
asocia cu cataracta, distrofie
corneană polimorfă (după Kanski JJ, Clinical Ophthalmology
A Systematic Approach, 6th 2007,Elsevier)
 LENTICONUL

Lenticon posterior
• Reprezintă deformare conică
ale feței posterioare ale
cristalinului
• Transmitere: unilaterală,
sporadică
• Nu se asociază cu malformaţii
sistemice
• Bilateral
• Familială
(după Kanski JJ, Clinical Ophthalmology
A Systematic Approach, 6th 2007,Elsevier)
 LENTICONUL
Semne:
• Un aspect ombilicat al zonei
axiale a cristalinului în vitros
asociat cu subţierea şi absenţa
capsulei
• Poate fi asociat cu opacifierea
capsulei posterioare şi a hialoidei
• Ombilicaţia cristalinului
progresează, creşte în dimensiuni
şi cortexul cristalinului se
opacifiază
• Progresia cataractei este variabilă,
dar în multe cazuri cristalinul se
opacifiază în copilărie
(după Kanski JJ, Clinical Ophthalmology
A Systematic Approach, 6th 2007,Elsevier)
 LENTIGLOBUL

Deformare sferică
Asociată cu
ale feței
opacifierea polară
Este foarte rar Unilateral anterioare și/sau
posterioară a
posterioare ale
cristalinului
cristalinului

domeniu public
 4.ANOMALII DE POZIȚIE (ECTOPII)
Ectopia cristalinului (luxaţia
congenitală)
• Subluxația – deplasarea acestuia din
poziția normală, se găsește în aria
pupilară
• Luxația de cristalin – deplasarea
totală a acestuia din aria pupilară
• Este bilaterală şi simetrică
• Se poate asocia cu alte malformații
oculare și generale
• Se asociază cu modificări ale zonulei
• Se poate complica cu deplasarea sa
anterioară sau posterioară spontană
sau la traumatisme minore cu
decolarea de retină și hipertonia
oculară

(după Kanski JJ, Clinical Ophthalmology

A Systematic Approach, 6th 2007,Elsevier)
 ECTOPII CRISTALINIENE FĂRĂ ANOMALII
GENERALE ASOCIATE
Pot fi simple
Asociate cu ectopie pupilară
Bilaterale
Simetrice
Se transmit autozomal dominant sau recesiv
Se asociază cu alte anomalii oculare: miopie,
microftalmie, colobom
 MANAGEMENTUL ECTOPIILOR
CRISTALINIENE
Complicatii

Extracția
chirurgicală a
Aberații optice cristalinului
datorită atunci când
Corecția cu
astigmatismului Uveită indusă de există ametropie
Vicii de refracție Glaucom lentile aeriene a
și/sau efectului cristalin mare, ambliopie,
astigmatismului
de margine a cataractă,
cristalinului glaucom indus de
cristalin sau
uveită
 ECTOPII CRISTALINIENE ASOCIATE CU
ANOMALII GENERALE
SINDROMUL MARFAN
Displazie mezodermică
• Transmitere autozomal dominantă, cu
expresivitate variabilă
• Asociată cu mutația genei de fibrilină pe
cromozomul 15q
Caracteristici musculo-scheletale
Statură subțire
Înaltă
Scolioză
Malformație sternală

Atlas de Anatomie Netter

 SINDROMUL MARFAN

 Membre lungi
 Degete lungi
 Hipermobilitate ușoară a
articulațiilor
 Subdezvoltare musculară și
predispoziție pentru hernii

Sindrom Marfan; (A) Întinderea brațelor mai mare

decât înălțimea; (B) arahnodactilie
(după Kanski JJ, Clinical Ophthalmology
A Systematic Approach, 6th 2007,Elsevier)
SINDROMUL MARFAN

Sindrom Marfan; (C) cerul gurii cu arc

foarte înalt
(după Kanski JJ, Clinical Ophthalmology
A Systematic Approach, 6th 2007,Elsevier)
 SINDROMUL MARFAN

Pielea
Afecțiunea poate
Dilatația
Malformații valvei indica
aortei și
cardiovascu mitrale și striații,
insuficiență
lare disecția fragilitate
cardiacă
aortei și învinețire
ușoară
 SINDROMUL MARFAN
Anomalii oculare

Subluxație
bilaterală de Retinită Degenerescen
Acuitate Anomalii ale
cristalin Microsferofaki pigmentară Striuri ță retiniană în
vizuală Miopie axială unghiului Atrofie optică
supero- e sau colobom angioide palisadă sau
satisfăcătoare irido-cornean
temporale sau coroidian cistoidă
supero-nazală
 SINDROMUL MARFAN
Alte anomalii

Neobișnuite: Rare:
microftalmie

keratocon

persistența membranei
Megalocornee
pupilare

strabism

cornee plană
 SINDROMUL MARFAN
Evoluție
• Pe plan general speranța de viață este redusă (45-50 ani)
Ocular
• Ectopia cristaliniană cu tendință de agravare
Complicații
• Hipertonia acută sau cronică
• Luxații anterioare sau posterioare a cristalinului
• Cataractă înainte de 40 de ani
• Dezlipire de retină spontană sau declanșată de operația de
cataractă
 HOMOCISTINURIA

• Cauzată de deficiența cistationsintetază care duce la

acumularea de homocisteină și metionină

• Afecțiunea este similară din punct de vedere al

fenotipului cu sindromul Marfan dar prezintă o tendință
spre tromboembolii
 HOMOCISTINURIA
• Ereditară
• Semne:
• Păr blond cu un eritem
malar
• Marfanoid habitus( facies
Marfanoid) dar
arahnodactilie este mai
putin frecventă
• Retard mintal
Păr blond și eritem malar în homocistinurie
• Tulburări psihiatrice (după Kanski JJ, Clinical Ophthalmology
A Systematic Approach, 6th 2007,Elsevier)
 HOMOCISTINURIA
Complicații

Tromboze în orice vas și la Tratamentul implică

Osteoporoză și fracturi orice vârstă în special piridoxină orală pentru a
spontane post-operator sau reduce nivelele de
postpartum homocisteină și metionină
 HOMOCISTINURIA
Anomalii oculare

Degenere
Evoluează
Apare la scență
Subluxație Infero- Asimetric spre Stafilom Atrofie
Bilaterală vârsta de Cataractă Miopie Glaucom chistică
cristaliniană nazală ă luxație scleral optică
4-5 ani retiniană,
totală
periferică
 HOMOCISTINURIA

Se descoperă întîmplător, sau

cînd copilul începe să citească,
obiectiv observîndu-se:
inegalitatea profunzimii camerei
anterioare
iridodonezis
afakie când cristalinul este luxat în
vitros

domeniu public
 SINDROMUL WEILL-MARCHESANI
• Transmiterea autozomal recesivă, cu
penetranță și expresivitate variabilă
• Anomalia a țesutului conjunctiv
• Anomalii sistemice
• Indivizi scunzi
• Degete scurte
• Retard mental
• Articulații laxe
• Brahicefalie
• Lărgirea metacarpienelor și falangelor

(după Kanski JJ, Clinical Ophthalmology

A Systematic Approach, 6th 2007,Elsevier)
 SINDROMUL WEILL-MARCHESANI
Anomalii oculare

Microftalmie

Miopie

Microsferofakie

Subluxație inferioară, anterioară sau posterioară de cristalin

Glaucom secundar
 SINDROMUL EHLERS-DANLOS

• Sindromul Ehlers-Danlos tip 6 este o afecțiune rară

• Transmitere autozomal dominantă sau recesivă
• Defect major de sinteză a colagenului
• Cauzată de deficiența lizil procolagen hidroxilazei
• Există nouă subtipuri distincte dar numai tipul 6 și rareori
tipul 4 sunt asociate cu caracteristice oculare
 SINDROMUL EHLERS-DANLOS

• Pielea subțire,
hiperelastică
• se învinețește ușor
• se vindecă încet Sindrom Ehlers-Danlos tip 6;
(A) hiperelasticitate cutanată, (B)
cicatrizare papiracee
• prezintă o tendință de
cicatrizare (papiracee)

(după Kanski JJ, Clinical Ophthalmology

A Systematic Approach, 6th 2007,Elsevier)
 SINDROMUL EHLERS-DANLOS

• Articulațiile sunt
hipermobile cu ligamente
laxe
• Acest lucru poate duce la
dizlocari recurente, căderi
repetate, hidrartroză și
formarea de pseudo-tumori
la genunchi și coate
Sindrom Ehlers-Danlos tip 6 (C)
hipermobilitatea articulațiilor
(după Kanski JJ, Clinical Ophthalmology
A Systematic Approach, 6th 2007,Elsevier)
SINDROMUL EHLERS-DANLOS
Afecțiuni cardiovasculare

diateze anevrisme
vasculare disecante

ruptura
spontană a prolaps al
vaselor valvei
sanguine mitrale
mari
SINDROMUL EHLERS-DANLOS
Alte manifestări sistemice

hernii
scolioză
diafragmatice

diverticuloza
diverticuloza
tracturilor
tracturilor
gastrointesti
gastrointestinal
nal și
șirespirator
respirator
 SINDROMUL EHLERS-DANLOS

• Anomalii oculare
• Obișnuite
• Fragilitate oculară cu vulnerabilitate
mărită la traume ușoare, miopie mare,
dezlipire retiniană și keratoconus
• Neobișnuite
• Epicantus, microcornee, scleră albastră, ectopia cristalinului și
striuri angioide
 5.ANOMALII DE TRANSPARENȚĂ
CATARACTĂ CONGENITALĂ
• Apare la aproximativ 3 din 10 000 de
nou-născuţi vii
• Două treimi dintre cazuri sunt
bilaterale
• Cauza putând fi identificată în
aproximativ jumătate dintre cei
afectaţi
• Cauza cea mai frecventă sunt
mutaţiile genetice
• În general transmitere autozomal-
dominantă (AD)
• Alte cauze sunt anomaliile
cromozomiale
• Tulburările metabolice
• Infecţiile intrauterine

Domeniul public on-line

 CATARACTĂ CONGENITALĂ
• Asociată cu boli metabolice
Galactozemia
• Boală autozomal recesivă
• Caracterizată prin deficiența de
utilizare a galactozei datorită
absenței enzimei galactoz-1-fosfat
uridil transferaza
• Decesul prematur dacă nu se
respectă o dietă fără
galactoză(lapte și produse din
lapte)
• Opacități cristaliniene sub formă
de picături de ulei, care se
dezvoltă în primele zile sau
săptămâni de viață

Domeniul public on-line

 CATARACTĂ CONGENITALĂ
• Asociată cu boli metabolice
Sindromul Lowe
• Sindromul oculo-cerebro-renal
• Sindrom cu transmitere recesivă
X linkat
• Eroare congenitală a
metabolismului aminoacizilor
• Manifestări neuro-
musculare,renale și oculare
• Cataracta congenitală
• Microfakia
• Glaucomul congenital (după Kanski JJ, Clinical Ophthalmology
A Systematic Approach, 7th 2011,Elsevier)
 CATARACTĂ CONGENITALĂ
• Asociată cu boli metabolice
• Boala Fabry
• Tezaurismoză sfingolipidică prin deficit de ceramidtrihexasidoză
• Transmitere legată de sex
• Opacitatea cristaliniană interesează suturile posterioare
• Se asociază cu opacități corneene
• Tortuozități vasculare conjunctivale
• Anomalii cutanate (angiokeratoame)
• Insuficiență renală cu HTA secundară Domeniul public on-line

• Asociată cu alte boli metabolice

• Anomalii ale metabolismului fosfocalcic ( hipocalcemia din hipoparatiroidism)
 CATARACTĂ CONGENITALĂ
• Asociată cu boli metabolice
Manozidoza
• Boală transmisă autozomal recesiv
• Deficiență de alpha-manozidaza
• Formă infantilă și juvenilă adultă
• Deteriorare mentală progresivă
• Anomalii musculo-scheletice
• Alte anomalii sistemice
• Opacități punctate cristaliniene sub forma unor picături pe
cortexul posterior cristalinian
 CATARACTĂ CONGENITALĂ
• Asociată cu infecții intrauterine
• RUBEOLA
• transmitere transplacentară a virusului de la mama infectată la făt care produce
malformații fetale severe; cataractă unilaterală sau bilaterală, difuză, nuclear
perlată
• TOXOPLASMOZA
• manifestări oculare: cataracta, corioretinita,microftalmia și atrofia optică
• INFECȚIA CU CITOMEGALOVIRUS
• icter, hepato-splenomegalie, microcefalie, calcificări craniene, cataractă,
corioretinită, microftalmie, cheratită și atrofie optică
• VARICELA
• handicap metal, atrofie corticală cerebrală, cicatrici cutanate, moarte
prematură în copilărie, cataractă,microftalmos, corioretinită, hipoplazia
discului optic și atrofie optică
 CATARACTĂ CONGENITALĂ
• Alte asocieri sistemice
• Sindromul Down (trisomia 21)dificultăți de
învățare, întârziere de creștere, trăsături
faciale distinctive și periferice, disfuncție
tiroidiană, boală cardio-respiratorie,
speranță redusă de viață, cataractă, pete
iriene Brushfield,miopie,strabism,
keratoconus

• Sindromul Edwards (trisomia 18) aspect

facial și periferic specific, surditate,
anomalii cardiace, handicap mental și
moarte prematură, cataractă, ptoză,
microftalmie , opacități corneene,
colobom uveal și de disc optic, displazia
vitreoretiniană

Domeniul public on-line

 CATARACTĂ CONGENITALĂ
• Alte asocieri sistemice
• Sindromul Hallermann-Streiff
(cataractă congenitală
bilaterală cu dismorfism facial și
hipotrichie)

• Sindromul Apert (cataractă

congenitală, exoftalmie,
ectropion, strabism, oxicefalie)

• Sindromul Crouzon (cataractă

congenitală, exoftalmie,
hipertelorism, acrocefalie, bosă
frontală)

Domeniul public on-line

 CATARACTĂ CONGENITALĂ

• Alte asocieri sistemice

• Sindromul Alport, cataractă

congenitală, nefrită hemoragică,
surditate, disfuncție vestibulară

• Sindromul Cackayne (cataractă

congenitală bilaterală,
degenerescență retiniană și de
nerv optic, surditate, îmbătrânire
precoce,retard mental)

Domeniul public on-line

CATARACTĂ CONGENITALĂ

Morfologia: catarcte lenticulare

(nucleară, perinucleară sau zonulară,
totală)

Cataracte congenitale
(A) Nucleare
(B) Lamelare
(C) Densă lamelară cu extensii radiale
(D) Coronară
(E) Densă cu puncte albastre
(F) Suturală şi cu puncte albastre fine (prin
bunăvoinţa lui R Bates)
(după Kanski JJ, Clinical Ophthalmology
A Systematic Approach, 6th 2007,Elsevier)
CATARACTĂ CONGENITALĂ
• Morfologia
• (A) cataracta capsulară (polară
anterioară,posterioară)
• (B) cataracta capsulo-lenticulară-piramidală
anterioară
• (C) a polului anterior cu persistenţa
membranei pupilare
• (D) a polului posterior asociată cu punctul
Mittendorf;
• (E) „sub formă de picătură de ulei”
• (F) membranară (prin bunăvoinţa lui J
Schuman, V Christopoulos, D Dhatiwal, M
Kannok şi R Noecker, în Cristalinul şi
glaucomul, din Diagnosticarea rapidă în
oftalmologie, Mosby 2008 – fig. D; K Nischal )
(după Kanski JJ, Clinical Ophthalmology
A Systematic Approach, 6th 2007,Elsevier)
 CATARACTĂ CONGENITALĂ

• Diagnosticul trebuie pus cât mai precoce

• Cataracta totală unilaterală și bilaterală – operație urgentă
• ANAMNEZA
• Antecedente familiale ale părinților de cataractă congenitală
• Anomalii oculare congenitale
• SEMNE CLINICE
• Leucocorie
• Absența fixației centrale
• Nistagmus
• Strabism
• Anomalii de dimensiune sau culoare a irisului
 CATARACTĂ CONGENITALĂ
• Examenul clinic
• Se face în stare de veghe a copilului în midriază
• Preoperator se determină
• keratometria corneei
• refracția oculară
• tensiunea oculară
• examenul microscopic al polului anterior și posterior
• ecografia oculară în mod B (persistența vitrosului primitiv, dezlipirea de
retină, tumori intraoculare sau retro-oculare)
• eventual ecografia Dopler (persistența vascularizației retrocristaliniene)
• absența reflexului fotomotor necesită ERG și PEV
 CATARACTĂ CONGENITALĂ
• Tratament
• Cataracta congenitală unilaterală –
operație urgentă (4-6 săptămâni de
viață);urmat de dezambliopizare
• Dacă cataracta este detectată la 16
săptămâni de viață prognosticul vizual
este rezervat
• Cataracta densă bilaterală – operație
4-10 săptămâni
• Cataracta parțial densă bilaterală nu
necesită intervenție chirurgicală decât
mai târziu
• Cataracta parțial unilaterală –
observație sau tratată nechirurgical
prin dilatarea pupilei și ocluzia
ochiului contralateral

Domeniul public on-line

 CATARACTĂ CONGENITALĂ
• Tratament
• Intervenția chirurgicală se practică
sub anestezie generală
• Capsulorexis anterior ( 4,5-5,5 mm,
mai mic decât diametrul pseudofakului
care va fi implantat)
• Aspirația materialului cristalinian
manuală sau automată
• Polisarea atentă a capsulei
posterioare
• Capsulorexis posterior (2-3 mm)
• Vitrectomia anterioară limitată
• Implantarea unui pseudofak în sacul
cristalinian

Domeniul public on-line

 CATARACTĂ CONGENITALĂ
• Complicații
• Opacifierea capsulei posterioare
• Membrane secundare pupilare
dacă uveita postop.nu este tratată
agresiv
• Proliferarea epiteliului cristalinian cu
formarea inelului Soemmering
• Glaucom secundar cu unghi deschis
(2/3 dezvoltă la 10 ani de la operație)
• Glaucom cu unghi închis
postoperator secundar blocului
pupilar la ochii microftalmi)
• Dezlipire de retină (tardiv)
 CATARACTĂ CONGENITALĂ
• REABILITAREA VIZUALĂ
• DEZAMBLIOPIZARE
• CORECȚIA CU OCHELARI la copiii cu afakie bilaterală (20-25 dioptrii)
• CORECȚIA CU LENTILE DE CONTACT în afakia unilaterală și bilaterală la
sugari
• IMPLANTAREA CRISTALINULUI ARTIFICIAL per primam sau per secundam
• Dioptria implantului se va alege in funcție de datele biometrice și de
vârsta copilului astfel încât să se obțină o ușoară hipermetropie care pe
măsura creșterii axului antero-posterior se transformă în emetropie sau
miopie
• IMPLANTAREA PER SECUNDAM este ideală la 5 ani
 6.ANOMALII DE PIGMENTARE

• MELANOZA CRISTALINULUI anomalie rară manifestată prin

prezenţa unor opacităţi pigmentare punctate
 BIBLIOGRAFIE
• Kanski J, Clinical Ophthalmology, 8th edition, 2016.
• Kanski J, Clinical Ophthalmology, 7th edition, 2011.
• Dumitrache M, Tratat de oftalmologie, vol.2, ed Carol Davila Bucuresti,2004.
• American Academy of Ophthalmology, Basic and Clinical Science Course, 2017-2018, USA.
• Yanoff M, Ophthalmology, 4th edition.
• Batterbury M, Bowling B, Ophthalmology An Illustrated Colour Text, 2nd ed , 2005, Elsevier.
• Chiseliţă D, Oftalmologie generală, Iaşi, 1997, ed Dosoftei.
• Chiseliţă D, Ghid de lucrări practice în Oftalmologie, Iaşi, 2001, ed Cermi.
• Chiseliţă D, Oftalmologie generală, Iaşi, 2008, ed Ştef.
• Cijevschi I, Costin D, Popa S, Elemente practice de examinare clinico- paraclinică în oftalmologie, Iaşi, 2001, ed
Apollonia.
• Costin D, Oftalmologia, Iaşi,1999, ed.Apollonia.
• Dăscălescu IC, Costea CF, Buiuc S, Itinerar în Oftalmologie, Iaşi, 2007,ed.Universitas XXI.13.
 BIBLIOGRAFIE
• Ehlers JP, Shah CP, The Wills Eye Manual, Office and Emergency Room Diagnosis and Treatment of Eye Disease,5th
ed,2008, Lippincott Williams&Wilkins.
• Forrester JV, Dick AD, McMenamin PG, Roberts F, The Eye Basic Sciences in Practice, 3rd ed, 2008, Elsevier.
• Friedman NJ, Kaiser PK, Essentials of Ophthalmology,1st ed 2007, Elsevier.
• Friedman NJ, Kaiser PK,Trattler WB, Review of Ophthalmology,2005, Elsevier.
• Justis P, Shah E , Shah CP, The Wills Eye Manual, Office and Emergency Room Diagnosis and Treatment of Eye Disease, 5th
ed,
• 2008, Lippincott Williams&Wilkins.
• Kanski JJ,Signs in Ophthalmology Causes and Differential diagnosis,2010,Elsevier.
• Khaw PT, Shah P, Elkington AR, ABC of Eyes, 4th ed, 2004, BMJ.
• Khurana AK, Comprehensive Ophthalmology, 2008, Anshan.
• Leitman MW, Manual for Eye Examination and Diagnosis, 7th ed, 2007, Massachusetts, Blackwell.
• Remington LA, Clinical Anatomy of the Visual System, 2th ed, 2005, Elsevier.
VĂ MULŢUMESC !