https://www.youtube.com/watch?

v=nLjt6Pk14bc

Din păcate, fenomenul de bullying este întâlnit tot mai des în școli și este întotdeauna format din două părți,
doi actori.
Nu orice confruntare dintre copii înseamnă bullying. Într-un caz de bullying, unul din actori, chiar primul, este
superior, este pe poziție de putere, se crede cel puternic, iar celălalt actor, cu voia sau fără voia lui, este cel inferior,
slab și astfel între cei doi actori, balanța înclină spre primul pentru că el este cel hotărât să înceapă o agresiune verbală
sau fizică asupra celuilalt, să îl domine pe celălalt.
Noi, ca profesori, trebuie să identificăm cazurile de bullying, atât cât putem în proximitatea noastră.
Agresiune intenționată și repetată făcută de către un copil către un alt copil. Agresiune intenționată și repetată
făcută de către un grup de copii către un copil.
 Studiul sociologic la nivel național ”Bullying-ul în rândul copiilor", realizat de către Organizatia
Salvați Copiii, a scos în evidență o serie de date îngrijorătoare:

● 1 din 4 copii era umilit în mod repetat la școală, în fața colegilor;

● 1 din 5 copii umilea în mod repetat un alt copil la școală;

● în mod repetat, în școală, 3 din 10 copii erau excluși din grupul de colegi;

● 1 din 6 copii era bătut în mod repetat;

● 7 din 10 copii au fost martorii unei situații de bullying în mediul școlar.

 Efectele bullying-ului sunt dezastruase în dezvoltarea copiilor, atât emoţional cât şi educaţional.
Copiii care joacă orice rol în episoade de bullying - victime, agresori sau martori pot experimenta
scăderea încrederii în sine, depresia, abandonul școlar, scăderea rezultatelor la învățătură, ajungându-
se uneori şi la sinucideri.
Legea educației naționale nr. 1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
18 din 10 ianuarie 2011, cu modificările și completările ulterioare:

➢ În unitățile de învățământ și în toate spațiile destinate educației și formării profesionale sunt

interzise comportamentele care constau în violența psihologică - bullying.
➢ În vederea asigurării accesului la învățământul general obligatoriu unitățile de
învățământ preuniversitar au obligația de a înscrie persoanele care nu dețin un cod numeric
personal.
➢ În cadrul programelor de formare continuă a personalului didactic se vor introduce
sesiuni de informare/teme/cursuri de perfecționare asupra problemelor legate de
violența psihologică - bullying, în vederea dobândirii de competențe în identificarea acestora
și a capacității de aplicare a unor strategii educaționale potrivite.
 În cazul în care un elev vine la noi să îi acordăm ajutorul sau să îl ajutăm să evite bullying-ul,
trebuie:

➢ Să îi spunem să fie sigur pe el

➢ Să stea drept
➢ Să îl privească drept în ochi pe agresor
➢ Să vorbească ferm(să aibă un limbaj corect al trupului și un ton adecvat al vocii)
➢ Dacă agresorul sare la bătaie trebuie să fugă cât de repede poate și să-i spună primului adult
întălnit: profesorului, părintelui, directorului sau directorului adjunct al școlii
Unele din greșelile pe care le face școala, când e vorba de bullying, sunt:

➢ Agresiunea este acoperită, apar favoritismele

➢ Încercarea de a media situația
➢ Neacordarea importanței fenomenului la adevărata sa amploare
➢ Negarea actelor de bullying în școală