Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Menu
CAZUL
CODRE
ANU
VĂZUT
DE UN
FRANC
EZ
19 ianuarie
2018 de Rost
Online
Meniu
Corneli
Meniu
u
Codrean
u,
patriot
român,
ostaș al
lui
Dumnze
u și
martir*
Corneliu
Codreanu
(1899-1938)
este cel mai
fascinant
reprezentant
al mișcărilor
fasciste între
cele două
războaie
mondiale.
Cariera sa,
fulgerătoare,
este
asemănătoar
e unei epopei
ce se termină
tragic, la
vîrsta de 39
de ani. Atît
Corneliu
Codreanu, cît
și J. A. Primo
de Rivera sînt
singurii
fondatori de
mișcări
naționaliste
ce au fost
asasinați de
mîna
Meniu
inamicilor
lor, fără să
cunoască cel
de-Al Doilea
Război
Mondial și
fără să-și
vadă ideile
accedînd la
putere.
Nașterea
unui
naționalis
t român
Chiar dacă
Codreanu a
trăit cu
dorința de-a
întruchipa la
cel mai înalt
nivel
identitatea
națională, el
nu este de
pură origine
românească.
Cert,
străbunii săi
pe linie
paternă sînt
români din
Bucovina,
purtînd
numele de
Zelea [1], pe
cînd
străbunii pe
linia
maternă sînt
de origine
bavareză,
Meniude
numele
familie fiind
Brunner
[numele
corect e
Brauner].
Ion Zelea,
„tatăl
Căpitanului”,
fiu de țărani,
este profesor
de limba
germană și-și
adaugă
numele
Codreanu în
jurul anului
1920. Fiul
său Corneliu
se naște pe
13
septembrie
1899, la Huși,
făcîndu-și
studiile
secundare la
Liceul
Militar de la
Mănăstirea
Dealu, apoi
urmînd
Școala
Militară din
Bacău.
Profund
creștin, este
puternic
marcat de
tragica
soartă a
umanității,
ilustrată atît
de bine de
Meniu și
calvarul
supliciile lui
Hristos.
Impregnat
fiind de
disciplina
militară, nu-i
de mirare
faptul că și-a
conceput
partidul ca
pe o armată.
Vocația de
militant
naționalist îi
este
inspirată de
contrastul
dintre
mizeria cu
care era
confruntat
țăranul din
Bucovina și
relativa
prosperitate
a
minorităților
evreiești sau
germane, pe
de o parte, și,
pe de altă
parte,
atitudinea
Rusiei din
1917-1918,
cînd
regimentele
rusești,
influențate
de bolșevici,
se revoltă
împotriva
Meniu
oricărei
forme de
disciplină,
prădînd și
distrugînd
satele din
Bucovina.
Retrăgîndu-
se sovieticii
din
conflagrația
mondială,
România a
fost obligată
să capituleze
în fața
Germaniei
[2]. Astfel,
naționalismu
l lui
Codreanu
face corp
comun cu
antisemitism
ul și
anticomunis
mul. Animat
de dorința de
a se înrola,
intră la
Școala
Militară de
Infanterie de
la Botoșani.
Timpul
activismu
lui
vehement
și
formarea
doctrinal
ă Meniu
Codreanu își
începe
studiile
universitare
la Facultatea
de Drept din
Iași, unde se
instalase
familia lui.
Aici îl
întîlnește pe
A. C. Cuza,
profesor de
economie,
naționalist
creștin
agrarian, de
strictă
obediență,
ale cărui
discursuri și
scrieri îl
ajută să-și
formeze
propria
gîndire
politică. În
anul 1919
aderă la
Garda
Conștiinței
Naționale,
condusă de
Constantin
Pancu, ce se
bucura de
susținerea
prestigiosulu
i mareșal
Averescu [3].
Este epoca
deMeniu
forță
împotriva
socialismului
și începutul
antisemitism
ului militant:
conducînd
Uniunea
Studenților
Creștini,
Codreanu
cere o strictă
limitare a
numărului
de evrei
[numerus
clausus].
Violența sa
se soldează
cu
exmatricular
ea din
universitate.
Chiar dacă
decizia de
exmatricular
e este
anulată în
urma
intervenției
profesorului
Cuza,
Codreanu
pleacă să-și
continue
studiile la
Berlin și
Jena. Își face
o parte din
studii și în
Franța, unde
descoperă
lucrările lui
Meniu și
Maurras
Gobineau.
Maurras îi
formează
simțul
argumentați
ei și al
demonstrație
i, ce-l ajută la
structurarea
gîndirii, iar
Gobineau îl
marcheasză
prin
rasismul său,
teoria
decadenței
în urma
metisajului
și concepția
democrației
comparate
cu „cimitirul
civilizațiilor”
. Acești doi
autori
întăresc ura
lui pentru
democrație,
care
contribuie,
în gîndirea
sa, la
cosmopolitis
mul ai cărui
vector erau
evreii fără
țară. Astfel,
în gîndirea
lui
Codreanu,
totul este
strîns legat,
Meniu
lucrurile
neputînd fi
separate,
orice analiză
s-ar face.
Naționalism
ul refuză
automat
cosmopolitis
mul și
democrația,
aflate în
strînsă
legătură,
religia,
antisemitism
ul și rasismul
fiind mutual
îmbinate și
avînd un
sens real
doar în
raportul
dintre ele. În
1923
fondează, cu
A. C. Cuza,
Liga Apărării
Naționale
Creștine.
Înțelegerea
între cei doi
nu are o
lungă
durată. Cuza,
în vîrstă de
56 de ani, nu
este înclinat
spre
violență,
preferînd
rezolvarea
problemelor
peMeniu
cale
academică;
Codreanu,
tînăr cu
avînturi
pasionale,
optează
pentru lupta
cu
adversarii.
În sînul Ligii
fondează
Frățiile de
Cruce, ale
căror
manifestații
sînt
reprimate de
poliție. În
ziua de 24
octombrie
1924,
Codreanu îl
împușcă pe
Constantin
Manciu,
prefectul de
poliție din
Iași, în
incinta
tribunalului.
Arestat, este
achitat,
considerîndu
-se că fusese
în legitimă
apărare și
motivîndu-se
cu
brutalitatea
lui Manciu
față de
Codreanu,
Meniu
ceea
ce pare
surprinzător
[4]. Cuza se
sperie de
caracterul
violent al
adjunctului
său [5].
Codreanu
este un om
ca toți
oamenii,
avînd o viață
sentimentală
. Fizicul său
agreabil și
puternica
personalitate
vor fi
determinat
succesul la
femei. La 4
iunie [1925]
se
căsătorește
cu Elena
Ilinoiu, mai
tînără cu trei
ani, fiica
unui
funcționar
de la Căile
Ferate.
Foarte
cunoscut și
în fruntea
unei mișcări
compuse din
oameni care-
l adulau, la
nunta lui [la
Focșani] au
Meniu
participat
10.000 de
persoane.
Cuplul nu va
avea copii,
dar va
adopta o
fată,
Cătălina.
Legiunea
Meniu
Arhanghe
lului
Mihail:
ideologie
și acțiune
Despărțindu-
se de Cuza,
Codreanu,
împreună cu
Ion Moţa şi
un grup de
tineri
militanţi,
fondează la
Iaşi, în ziua
de 24 iulie
1927,
Legiunea
Arhanghelul
Mihail.
Emblema
(astăzi logo-
ul) noii
formaţiuni
reprezintă
şase bare
negre
încrucişate
(trei
verticale şi
trei
orizontale),
ceea ce le
permite
detractorilor
comparația
cu o cuşcă de
fier, expresie
pe care
încearcă să o
utilizeze
pentru a
Meniu
desemna
sarcastic
Legiunea.
Codreanu
transformă
această
numire
devalorizant
ă în alta,
„Garda de
Fier”,
apelaţie
utilizată
pentru a
desemna
Mişcarea.
Codreanu
viza
instaurarea
unui regim
care să
asigure
unitatea
politică şi
morală a
naţiunii,
mulţumită
acţiunilor
legionare,
care jucau
un rol
educativ, de
încadrare şi
mobilizare.
În acest sens,
Garda de
Fier se
aseamănă cu
Partidul
Naţional-
Socialist
german şi cu
Meniu
Partidul
Fascist
italian.
Militanţii
Legiunii
Arhanghelul
Mihail se
numesc
„legionari”,
iar Codreanu
este
„Căpitanul”
lor. Ei poartă
o uniformă
care include
cămaşa
verde, sînt
organizaţi ca
o armată,
defilează
milităreşte şi
utilizează
salutul
roman.
Codreanu
înmulțește
reuniunile,
manifestaţiil
e şi
defilările. El
apără
identitatea
naţiunii
române,
străduindu-
se să
elaboreze o
doctrină
precisă, atît
în discursuri
și declarații,
cît şi în cele
două cărţi
aleMeniu
sale:
Garda de
Fier. Pentru
legionari
(1931)
[Pentru
legionari a
apărut în
1936; Garda
de Fier nu
făcea parte
din titlu, ci
este un
adaos în
unele
traduceri
occidentale],
manual
pentru uzul
oamenilor
săi, și
Învierea
neamului
(1936) [nu
există o carte
a lui
Codreanu cu
acest titlu
original;
referința
este probabil
la Cărticica
șefului de
cuib, apărută
însă 1933].
În concepţia
lui
Codreanu,
poporul
român are o
dublă
origine, dacă
şi Meniu
romană,
care i-a
fasonat
esenţa; apoi
creştinismul
i-a dat
direcţia
moral-
spirituală şi
sensul
idealului,
ajungînd să
constituie
identitatea
sa. Tocmai
această
identitate
este
ameninţată,
de la
începutul
secolului XX,
de elemente
străine,
neasimilabil
e, și care nu
pot avea
decît o
influență
nefastă şi
dizolvantă.
Aceste
elemente
sînt evreii,
popor alogen
total opus
intereselor
naţiunii.
Evreii se
străduiesc să
degradeze o
lume care nu
este patria
Meniu
lor;
astfel
apar ei, dacă
nu ca
fondatori, cel
puţin ca
vectori,
releuri şi
auxiliari
activi şi
eficienți a tot
ce rugineşte,
corupe şi
descompune
civilizaţia
creştină:
protestantis
mul,
liberalismul,
franc-
masoneria şi
democraţia.
În viziunea
lui
Codreanu,
evreii nu sînt
singuri.
Ungurii,
rutenii şi
nemții
contribuie în
acelaşi scop.
Codreanu
invită
poporul
român la o
regenerare
integrală –
etnică, etică,
fizică şi
spirituală. O
regenerare a
cărei reuşită
vizează atît
Meniu în
națiunea
ansamblul
ei, cît şi pe
fiecare
individ în
parte.
Codreanu
înţelege
necesitatea
creării
„omului
nou”.
Similitudinil
e îngăduie
analogia cu
fascismul şi
naţional-
socialismul.
Aderenţii la
Legiune sînt
supuşi unui
ritual
selectiv, ei
depun
legămînt de
fidelitate
Căpitanului.
Legiunea
este fidelă
Bisericii
Ortodoxe
Române, iar
în
manifestăril
e sale
introduce
anumite
rituri
creştine.
Codreanu
îmbracă des
şi cu mîndrie
Meniu
costumul
naţional,
urmat fiind
de legionari,
care se
deplasau la
sate pentru a
determina
clasa
ţărănească
să adere la
ideile lor.
Legionarii
afişau
spiritualitate
a lor mistică,
fără concesii,
acceptînd
moartea în
orice
moment
pentru cauza
naţională. Se
regăseşte la
ei acceptarea
martirajului.
În momente
de înfruntări
cu adversarii
lor, ei nu
ezită să rişte
pînă la
sacrificiul
suprem,
moartea,
jertfindu-se
de bună
voie.
Arestaţi,
înfruntă cu
eroism
torturile şi
condiţiile
Meniu ale
inumane
puşcăriilor.
După
Codreanu,
legionarii
împliniți
devin pentru
întreg
poporul
român
exemple
curate spre
transformar
ea fiecărui
cetăţean în
contact cu ei.
În sufletul
fiecăruia va
rezida un
ideal
naţional,
spiritual, ce
nu se
preocupă de
materialism,
ci este
capabil de a
se sacrifica
pentru
Dumnezeu şi
Patrie.
Legionarii
sînt creştini
profunzi
(mergînd
pînă la
martiriu),
adevăraţi
eroi, cărora
românii
trebuie să li
se asemene.
Orice român
Meniu
poate
și
trebuie să fie
un erou
potenţial.
Un succes
în
rîndurile
preoțimii,
țărănimii
și
tinerilor
intelectua
li
Se putea
crede că
toate aceste
lucruri vor
crea o stare
de frică şi îi
vor izola pe
legionari.
Acest lucru
nu se
întâmplă
însă, ci,
dinpotrivă,
Legiunea
obţine un
mare succes
în toate
clasele
societății: un
mare număr
de preoţi
ortodocşi îi
mărturisesc
simpatie, iar
clasa
țărănească
priveşte
Mişcarea cu
Meniu
speranţe,
ceea ce
explică de ce
un număr
important de
țărani
preferă
Legiunea
Partidului
Naţional
Țărănesc al
lui Iuliu
Maniu şi Ion
Mihalache,
precum şi
Uniuni
Agrare a lui
Constantin
Argetoianu.
Un număr
însemnat de
intelectuali
de înalt
nivel,
profesori,
avocaţi [6] şi
chiar oameni
de știință,
aderă la
ideile
legionare.
Amintim
intelectuali
de renume
ca Mircea
Eliade, Emil
Cioran,
Eugen
Ionescu şi
Vintilă
Horia, ce în
tinereţea lor
au aderat cu
Meniu la
entuziasm
Garda de
Fier [Eugen
Ionescu nici
vorbă să fi
fost membru
sau
simpatizant
legionar].
Mircea
Eliade, viitor
mare istoric
a religiilor,
defineşte
Garda de
Fier ca pe
marea
făuritoare a
unei
revoluţii
creştine, ce
tinde a crea
o nouă
Românie și
capabilă de a
împăca
România cu
Dumnezeu.
Emil Cioran
publică două
cărți:
Schimbarea
la față
României
(1936), carte
în care îşi
exprimă
convingerile
legionare, şi
Lacrimi şi
sfinţi (1937),
eseu xenofob
şi antisemit.
Meniu
Această
exaltare se
explică şi
prin
curentul de
naționalism
ce animă
întreaga
țară, în urma
realipirii
teritoriilor
românești
din fostul
Imperiu
Austro-
Ungar, dar şi
a teritoriilor
de sub
dominaţia
Rusiei sau
Bulgariei
(Transilvania
, Basarabia,
Bucovina,
Dobrogea
[nu
Dobrogea, ci
Cadrilaterul]
). Alt element
decisiv este
stagnarea
economică,
criza din
1930 [de fapt
1929] şi
consecinţele
ei, precum
numărul
mare de
tineri șomeri
intelectuali,
dificultățile
clasei
Meniuşi
mijlocii
antisemitism
ul cronic al
naţiunilor
din Europa
Orientală. În
România, ca
şi în celelalte
țări,
democraţia
parlamentar
ă este privită
cu dispreţ,
iar fascismul
ca
reprezentînd
cealaltă
latură, plină
de sens, ce
pare a oferi o
soluţie
problemelor
de moment,
satisfăcînd
aspiraţiile
naţionale şi
sociale. Şef
carismatic,
Codreanu
este asistat
de fidelii săi
locotenenți:
Gheorghe
Clime (1889-
1939),
inginer
silvicol, Ion
Moţa (1902-
1937), tînăr
jurist şi
editor, Radu
Mironovici,
Nicolae Totu,
Meniu
Corneliu
Georgescu,
iar printre
alţii și Horia
Sima, fără a-l
uita nici pe
tatăl
Căpitanului,
Ion Zelea
Codreanu, ce
împărtășește
convingerile
lui Corneliu.
Meniu
Garda de
Fier și
Partidul
Național-
Socialist
Meniu
German
Foarte
repede
efectivul
Legiunii se
mărește, iar
partidul
organizează
din ce în ce
mai multe
mitinguri,
defilări şi
conferinţe,
acţiuni
prozelitiste
în rîndurile
țărănimii şi
ale preoțimii.
Legionarii
atrag atenția,
prin violenţa
acţiunilor
lor,
împotriva
adversarilor
şi a evreilor,
ceea ce în
opinia unei
părți a
populaţiei
româneşti şi
a
observatoril
or străini
duce la
asemănarea
Legiunii cu
S.A. din
Germania.
Garda de
Fier se vede
asimilată
Meniu
unui
Partid
Nazist
Român,
asimilare
abuzivă.
Cert, pe plan
doctrinar; ea
este profund
creștină,
neputînd fi
învinuită de
tendinţe
neopăgîne
sau
nietzscheene
. Codreanu
(şi fruntașii
legionarii)
nu creează
propriile lor
valori, ci
aderă cu tot
sufletul la
morala
creștină,
devenind
astfel
veritabili
călugări-
soldați ai lui
Dumnezeu şi
ai Civilizației
Creștine.
Omul nou
dorit atît de
mult de
Codreanu nu
are nimic în
comun cu
Supraomul
lui Nietzsche
şi nici cu
nazistul
Meniu El se
teoretic.
doreşte a fi
apărătorul
românismul
ui, al
latinității,
ceea ce-l
opune
germanismul
ui nazist.
Devine, în
sfîrşit,
apărătorul
intereselor
geopolitice
ale
României,
opuse
intereselor
germane.
Toate aceste
caracteristici
au drept
consecință
că Reich-ul
hitlerist
privește
mișcarea cu
o anumită
neîncredere
și că Garda
de Fier nu
beneficiază
de ajutor
financiar din
partea
hitleristă
decît mult
mai tîrziu,
începînd din
1939, pentru
motive pur
Meniu
strategice.
Codreanu
este ales
deputat din
partea
judeţului
Neamț [7], în
1931, şi a
raionului
Tutova, în
1932.
Războiul
împotriva
statului
Din păcate,
Codreanu îi
preocupă
serios pe
conducătorii
statului
român. Între
ei şi acesta se
va derula un
război fără
milă. La 10
decembrie
1933, Ion G.
Duca, prim-
ministru al
României,
ordonă
arestarea
unui mare
număr de
candidaţi
„legionari” la
alegerile
legislative,
determinat
de frica
Meniuîn
intrării
Parlament a
unui număr
important de
reprezentanț
i ai Gărzii de
Fier. În ziua
de 29 a
aceleiaşi
luni, Duca
este asasinat,
iar
succesorul
său,
Gheorghe
Tătărescu
[8], dizolvă
Garda de
Fier şi
ordonă
arestarea lui
Codreanu.
Acuzaţiile
împotriva lui
sînt foarte
grele, dar la
această dată
(1934)
Codreanu
este susţinut
de alte
partide,
chiar dacă îi
sînt
adversare şi
le combate.
La proces,
înalte
personalități
ale clasei
politice
depun
mărturie în
Meniu lui,
favoarea
ca martori
de
moralitate
(continuînd
în acelaşi
timp să-i
rămînă
adversari):
Alexandru
Vaida-
Voevod,
Constantin
Argetoianu,
Gheorghe I.
Brătianu [9].
Astfel,
Codreanu
este achitat.
Prestigiul
său ia
amploare în
opinia
publică. De
altfel, acest
prestigiu
depășește
frontierele
naţionale.
Codreanu
devine un
personaj
foarte
cunoscut în
străinătate,
iar dacă are
adversari,
admiratorii
nu-i lipsesc
nici ei,
exemplu viu
fiind fraţii
Jérôme şi
Meniu
Jean
Tharaud,
care îi
consacră
cartea –
apărută
după
moartea lui –
Trimisul
Arhanghelul
ui (1939)
[totuși,
cartea
fraților
Tharaud este
mai degrabă
critică decît
apologetică].
În urma
morţii lui
Duca,
distrugerea
de magazine
evreieşti şi
localuri
publice
șochează un
număr de
români [10],
creînd astfel
o criză gravă
în sînul
Gărzii de
Fier. De
altfel, în
sînul
partidului
apare
dezidența.
Codreanu
este
contestat de
anumiţi
Meniu ce
legionari,
se
regrupează
în jurul lui
Mihail
Stelescu,
unul dintre
locotenenţii
săi devenit
rival [11].
Stelescu
moare
asasinat la
16 iulie.
Partidul își
pierde din
considerație
și este
divizat. O
refondare a
lui se
impune.
Codreanu
creează un
partid
asemănător
celorlalte,
atît în
structura sa,
cât şi în felul
de a acţiona,
ce primeşte
numele de
„Totul
pentru
Țară”, partid
de alură mai
clasică decît
Garda de
Fier. În
acelaşi timp,
caută
alianţe. La 25
Meniu
noiembrie
1937,
semnează cu
Iuliu Maniu
(de trei ori
prim-
ministru
între 1928-
1932), şef al
Partidului
Național-
Țărănesc, cu
Uniunea
Agrară şi cu
anumiţi
liberali
naţionaliști
pactul de
neagresiune
electorală,
prin care se
angajează să-
l împiedice
pe Carol II,
inamicul lor
comun, de-a
avea la
dispoziţia sa
o majoritate
parlamentar
ă în urma
alegerilor
legislative
din
decembrie
1937. Aceste
alegeri sînt
un succes
pentru
Partidul
Totul pentru
Țară, care,
cu un
Meniu de
procentaj
15,5%, obține
o intrare
remarcabilă
în Camera
Deputaţilor,
devenind
astfel a treia
forță politică
a țării, după
Partidul
Naţional
Liberal şi
Partidul
Naţional
Țărănesc.
Alegerea
strategică de
a se opune
regelui se
arată a fi o
eroare
funestă.
Blocat de
Camera
Deputaţilor,
care-i este
ostilă, regele
dizolvă
Parlamentul,
instaurînd
dictatura sa
(10 februarie
1938). Omul
său de
încredere.
Armand
Călinescu,
este numit
prim-
ministru.
Martiraju
l Meniu
Armand
Călinescu
dizolvă
partidul şi
ordonă
arestarea lui
Codreanu şi
a 44 de
camarazi. În
urma unui
proces
pierdut
dinainte (nici
Codreanu,
nici avocaţii
apărării nu
puteau să se
exprime
liber), este
condamnat
la 10 ani de
detenţie
pentru înaltă
trădare. La
30
noiembrie,
împreună cu
alţi 13 fideli
camarazi,
este executat
într-o pădure
de lîngă
Jilava
[Tîncăbești].
Strangulaţi
cu frînghii,
sînt apoi
ciuruiţi de
gloanţe, iar
autoritățile
afirmă că ar
Meniu
fi fost
împuşcaţi în
cursul unei
tentative de
evadare.
Răzbunare
și represalii
Cum Ion
Moța a murit
în Spania
luptînd în
armata
franchistă
(ianuarie
1937), iar
Gheorghe
Clime în
detenție,
succesorul
lui Codreanu
este Horia
Sima. Tînăr
profesor de
filosofie,
Horia Sima
(1907
[1906]-1993)
nu are
carisma
Căpitanului.
În plus,
partidul,
obligat la
clandestinita
te, este
privat de
libertatea de
acțiune.
Lipsit de
libertatea de
a face
Meniu
campanie
pentru ideile
sale, se
refugiază în
acțiunile
teroriste,
vizînd mai
ales
răzbunarea
șefului său și
a
camarazilor.
La 21
septembrie,
un grup de
nouă
legionari,
conduși de
tînărul
avocat Miti
Dumitrescu,
îl împușcă pe
prim-
ministrul
Armand
Călinescu,
care fusese
la originea
asasinării lui
Codreanu și
a celorlalți
13 camarazi
uciși o dată
cu el. Un alt
val de
represiuni
lovește
Garda de
Fier. A doua
zi după
asasinarea
lui Călinescu,
Miti
Meniu
Dumitrescu
și camarazii
lui sînt
executați,
după lungi și
oribile
torturi la
care au fost
supuși. În
aceeași zi,
Gheorghe
Clime,
apropiat al
lui
Codreanu,
este la rîndul
lui executat.
Vara
1940:
pericol
național
pro tabil
pentru
Garda de
Fier
Și totuși
lucrurile se
schimbă.
Vara lui 1940
este în mod
aparte
dramatică
pentru
România: la
26 iunie, în
urma
amenințărilo
r U.R.S.S.,
Basarabia,
anexată
României în
Meniu
1918,
este
retrocedată;
la 30 august,
în urma
presiunii
germane,
nordul
Transilvaniei
este cedat
Ungariei
(arbitrajul
Tratatului de
la Viena), iar
la 7
septembrie
România se
vede nevoită
să cedeze
Bulgariei
sudul
Dobrogei
[Cadrilaterul
]. Văzîndu-se
înconjurat
de țări ostile,
Carol II se
simte obligat
a strînge
rîndurile și a
crea o
unitate
națională în
fața
pericolului.
Astfel, decide
de a pune
capăt
ofensivei
sale
împotriva
Gărzii de
Fier și chiar
de a o asocia
la Meniu
guvernare.
În urma unei
negocieri
dificile,
Horia Sima
și alți doi
camarazi
intră în
guvernul
Gigurtu,
format la 4
iulie 1940.
De altfel,
rămîn doar
patru zile,
ceea ce arată
fragilitatea
acordului.
Garda de
Fier sub
Antonesc
u: de la
colaborar
e la
rebeliune
La 6
septembrie
1940, Garda
de Fier se
aliază
guvernului
mareșalului
Antonescu,
iar Horia
Sima devine
vice-prim-
ministru.
Încă de la
început,
Garda
impune
Meniu său
punctul
de vedere
mareșalului,
determinînd
u-l să
instaureze
Statul
Național
Legionar.
Garda începe
reglarea
conturilor cu
inamicii săi.
La 27
noiembrie îl
asasinează
pe Nicolae
Iorga,
eminent
istoric și fost
prim-
ministru
[12]. Foarte
repede
relațiile
dintre
Antonescu și
Garda de
Fier se
degradează
[13].
Antonescu
rămîne un
moderat
convins,
aspirînd să
salveze ceea
ce se mai
putea salva
și optînd
pentru o
alianță
pragmatică
cuMeniu
Germania.
Horia Sima
și camarazii
săi deplîng
lipsa de
doctrină a
mareșalului
[14]. Pe de
altă parte,
naționaliști
mîndri și
curajoși,
legionarii
suportă cu
dificultate
mutilarea
țării și
marea
docilitate a
lui
Antonescu
față de
Hitler. Astfel,
ei încearcă o
lovitură de
stat, sortită
însă eșecului
(armata
rămînîndu-i
fidelă lui
Antonescu),
în ianuarie
1941.
Dispersată și
dezorganizat
ă, Garda de
Fier își
încetează,
practic,
existența
[15].
O
Meniu
ireductibi
lă
originalit
ate
Fascinant
personaj
acest
Corneliu
Codreanu.
Dintre toți
liderii de
tendință
fascistă
dintre cele
două
războaie
mondiale,
Codreanu a
fost cel mai
eroic. De
numeroase
ori a plătit
personal:
detențiile
suportate,
numeroasele
procese în
care a fost
tîrît şi
asasinatul
laș, ignobil şi
dureros.
Corneliu
Codreanu s-a
născut
pentru a trăi,
a suferi şi a
muri pentru
convingerile
sale, pentru
Dumnezeu şi
pentru gloria
Meniu
naţiunii
române.
Surprinzătoa
re mişcare a
sa Garda de
Fier.
Disciplina,
organizarea
paramilitară,
uniforma
membrilor
săi, înseși
denumirile
de Legiune şi
Gardă de
Fier,
înfruntările
violente cu
inamicii,
voinţa sa de
a făuri un
„om nou”
eroic,
vehemența
discursurilor
lui
Codreanu,
toate evocă
irezistibil
Partidul
Naţional-
Socialist şi
S.A. Ne
permitem
totuşi să o
repetăm: nu
este decît o
aparență
înşelătoare.
Reamintim
că Garda de
Fier este o
mişcare
Meniu iar
creştină,
religia
tronează în
concepţia sa
de patrie, de
popor
român, de
civilizaţie
europeană,
ba chiar de
om,
caracteristici
ce-o opun
național-
socialismului
, marcat cel
puţin într-o
măsură de
păgînismul
nietzscheean
. Codreanu a
trăit ca
profet,
luptător al
sufletului,
călugăr-
soldat,
terminîndu-
și viaţa ca
martir,
destin
acceptat
totalmente şi
pe care l-a
trăit ca pe o
vocaţie încă
din tinereţea
sa. Aceeaşi
trăire au
avut-o şi un
număr
important
dintre
Meniu lui.
oamenii
Relaţiile sale
cu Biserica
Ortodoxă
Română au
fost
întotdeauna
excelente.
Din acest
punct de
vedere,
diferă total
de Hitler, de
Röhm sau de
Goebbels,
fără a-i mai
aminti pe
Goering,
Himmler,
Bormann
sau Kerrl,
toţi adepți ai
unei imagini
a lumii mai
puţin
creştine,
relaţiile lor
cu Biserica
(protestantă
sau catolică)
fiind pline de
ambiguitate,
încordate
sau chiar
conflictuale.
Este Garda
de Fier într-o
mai mare
analogie cu
fascismul
italian? Nu,
bineînțeles.
Meniu nu
Fascismul
a pus
niciodată
religia în
centrul
ideologiei
sale, iar
viziunea sa
despre om şi
societate nu
este în
primul rînd
creştină. În
fascism,
catolicismul
este un
ingredient
important al
civilizaţiei,
dar nici
singurul şi
nici cel mai
important.
Fascismul
găseşte alte
referinţe
istorice, în
Roma antică
sau în Italia
Renaşterii, în
cultul forţei
şi al
eroismului
păgîn. În
plus,
fascismul se
reclamă
revoluţionar
şi socialist
(cu eclipse şi
evoluţii
certe), ceea
ce nu a fost
Meniu
niciodată
cazul lui
Codreanu şi
al mişcării
sale.
Codreanu nu
a avut
niciodată o
concepţie
precisă şi
personală de
ordin social.
Cert, el
vedea în
clasa
ţărănească
substratul
poporului
român, al
națiunii
române.
Pentru
Codreanu,
clasa socială
nu era
primordial a
se impune
teoriei
politice. În
opinia sa,
sufletul este
prioritatea
absolută în
ce privește
individul,
primînd
asupra
condiţiei
sociale;
acesta nu
impune
determinism
ul implacabil
şi Meniu
nu decide
forma sa de
gândire,
ideile,
sentimentele
sau
comportame
ntul său.
Încă o dată,
Codreanu
este
spiritualist şi
străin de
viziunea
materialistă
a omului, a
societăţii şi a
istoriei.
Socialul, în
sensul în
care îl
concepem
astăzi, îi era
atît de străin
încît, contrar
celorlalţi
reprezentanţ
i ai dreptei
naţionale
europene,
nu-şi
imaginează o
a treia cale
între
capitalismul
liberal şi
socialism,
capabilă de a
aduce o
soluţie
compatibilă
cu
eficacitatea
Meniu
economică
şi
cu exigența
măreției
țării. Astfel,
se distinge
chiar dintre
cei ce cred că
viziunea
religioasă al
omului
ocupă un loc
central, la fel
ca în statul
creştin
corporativ al
lui Dollfuss,
Falanga lui J.
A. Primo de
Rivera,
național-
catolicismul
spaniol
urmat de
franchism şi
l’Estado novo
salazarian
sau
regalismul
lui de
Degrelle.
Este
adevărat că,
deși creştini
convinşi,
Salazar,
Primo de
Rivera,
Franco,
Degrelle nu
erau mistici
(Dollfuss
fiind doar
într-o
Meniu
oarecare
măsură), ca
şeful
Legiunii
Arhanghelul
Mihail. În
concepţia sa
ideală
despre
România,
Codreanu o
vedea ca pe
o mare
armată, cu
combatanţi
uniţi prin
forţa
sufletească,
apărîndu-se
şi apărînd
patria
indisolubil
unită (el
ignora
noţiunea
însăși de
laicitate).
Legiunea
trebuia să fie
elita acestei
armate-
națiune
române. În
definitiv,
Codreanu a
fost un
cruciat
rătăcit în
secolul XX.
Paul-André
Meniu
DELORME
(traducere
românească
de Nicolae
OPRESCU)
* Articol
apărut în
revista
pariziană
Rivarol, nr.
3311, 27
decembrie
2017, pp. 14-
15. Îi
rămînem
recunoscăto
ri d-lui
Nicolae
Oprescu
pentru
strădania de
a traduce
textul în
românește,
cu o
admirabilă
promptitudi
ne, precum
și d-lui Radu
Greuceanu,
care ni l-a
semnalat
inițial.
Notele sînt
ale
autorului
francez, dar
celelalte
paranteze
Meniu(din
drepte
text și din
note) ne
aparțin.
Sigur că
rămîn și
informații
sau
interpretări
discutabile,
dar
traducerea
a respectat
punctul de
vedere al
autorului.
Traducerea
a fost
trimisă și
redacției
revistei
Permanențe
, care se
cuvine
salutată la
împlinirea a
20 de ani de
apariție. (R.
C.)
[1] Ocuparea
Bucovinei de
către Polonia
condiţioneaz
ă familia
Codreanu să-
şi schimbe
numele în
„Zelinschi”,
revenind la
patronimul
iniţial de
Zelea după
Meniu
realipirea
Bucovinei la
România, în
anul 1918.
[2]
Capitulare ce
duce la
tratative:
„Tratatul de
la
Bucureşti”,
din mai
1918.
[4] În
realitate,
există
posibilitatea
ca tînărul
Codreanu să
fi beneficiat
de simpatia
juriului de la
Iaşi față de
ideile sale, ca
şi de
antipatia
generală față
de
prefectura şi
poliţia
locală, taxate
de violență şi
corupţie.
[5] Motiv de
ordin privat,
dar lipsit de
orice fel de
probe care
săMeniu
explice
despărţirea
lui Codreanu
de Cuza: se
pare că fiul
lui Cuza ar fi
lăsat-o
gravidă pe
sora lui
Codreanu,
refuzînd s-o
ia de soţie.
[6] La fel ca
și Codreanu.
[7]
Echivalent
românesc al
departament
ului nostru.
[8] După un
interimat
Angelescu
(29
decembrie
1933 – 3
ianuarie
1934).
[9]
Alexandru
Vaida-
Voevod
(1872-1950),
naţional-
ţărănist, a
fost de mai
multe ori
ministru şi
de trei ori
prim-
Meniu
ministru
(decembrie
1919 –
martie 1920,
iunie-
octombrie
1932 şi
ianuarie-
noiembrie
1933).
Constantin
Argetoianu
(1871-1955),
liderul
partidului
Uniunea
Agrară,
exercită în
egală
măsură
diferite
funcţii
ministeriale,
fiind prim-
ministru din
septembrie
pînă în
noiembrie
1939.
Gheorghe I.
Brătianu
(1898-1953),
descendent a
unei mari
familii de
conducători
politici
români, era
o
personalitate
a Partidului
Naţional
Meniu
Liberal.
[10]
Eminenţi
intelectuali
recunoscuţi
iau atitudine
împotriva
Legiunii, ca
Nicolae Iorga
(în egală
măsură om
politic),
Tudor
Arghezi şi
Mihail
Sadoveanu.
[11]
Încurajat de
Carol II şi de
anumiţi
miniştri,
dornici de a
distruge
Garda de
Fier,
fondează
propria sa
mişcare,
Cruciada
Românismul
ui.
[12] În total,
Garda de
Fier a
asasinat trei
prim-
miniştri: Ion
Duca (29
decembrie
1933),
Meniu
Armand
Călinescu (21
septembrie
1939) şi
Nicolae Iorga
(27
noiembrie19
40).
[13] Carol II
abdică la 6
septembrie,
plecînd în
exil.
[14] Şi totuşi
în cursul
anului 1930
Antonescu şi
Codreanu au
întreţinut
relaţii
cordiale.
[15] Horia
Sima se
refugiază
succesiv în
Germania,
Italia,
Argentina,
apoi în
Spania, unde
decedează în
1993 [de fapt
a decedat în
Germania,
dar a fost
înmormîntat
în Spania,
unde locuia
curent].
Meniu
Despre autor Ultimele articole
About Rost
Online
Distribuie dacă
ți-a plăcut
Similare
Din
abecedarul
culturii
române
NOUA INCHIZIȚIE LA ROMÂNI
Un
comentari
u la
„CAZUL
CODREAN
Ă
U VĂZUT
Meniu
DE UN
FRANCEZ
”
gheorghe
20 ianuarie
2018 la 10:14
am
Nu a fost
anti-semit ci
crestin.
Asa-zisii
„Semiti” sint
anti-crestini,
dusmani ai
lui Hristos.
Propaganda
lor si
atacarea CU
SUCCES a
celor care nu
accepta
dominatia
lor
dusmanoasa
a dus la
inclinarea
balantei
mediatice
spre ei, in
special dupa
infiintarea
oficinei anti-
crestine
B’nai B’rith.
Se numesc
impropriu
semiti cei
care-si spun
Meniu
evrei – nu au
legatura de
sange cu
Avraam si au
rastalmacit
Tora
inventand
Talmudul
Babilonian, o
disimulare a
cultului lui
Ba’al,
Belzebuth,
Lucifer adica
Satana.
Sint khazari
formal
adepti ai
cultului
mozaic si-
atat.
—————–
Nu a fost
fascist –
fascia era
grup inarmat
(fâşie) care
actiona
contra altor
formatiuni
militare.
El nu a
comandat la
lupta –
susceptibil
de a provoca
moarte de
om pe
nimeni si nu
a cerut
inarmarea si
riposta
inarmata
Meniu
fata de
j.i.d.a.n.i./kha
zari si nici
fata de cei
potrivnici
neamului si
Tarii.
Răspunde
Spune-ți
părerea
ŞTIRI
OPINII
DEZBATERI
INTERVIURI
REPORTAJE
ESEURI
CONSERVATORI STRĂINI
Meniu
POVESTIRI
STUDII
CAMPANII
CONFERINŢE VIDEO
ATITUDINI VIDEO
COMUNICATE
CONCURS
ABONAȚI-
VĂ
Introduceți
mai jos
adresa de
email pentru
a primi
notificări
cînd sînt
publicate
articole noi:
Alătură-te
celorlalți 348
de abonați
Adresa de email
Mă abonez
PUBLICITA
TE
Meniu
Revista Rost
Meniu
4.299 aprecieri
CELE MAI
CITITE
Cocalarul și
vinul sfințit
Marxism şi neomarxism
”Bătrînii la
pușcărie!” -
este un
ordin...
european
Partidul
speranței
românești și-
a ales
conducerea
Peştera celor
veşnic
osândiţi
CAZUL
CODREANU
VĂZUT DE
UN FRANCEZ
Tatiana
Niculescu ar
fi rămas o
anonimă
dacă n-ar fi
scris o carte,
așa zis
biografică,
Meniu
despre
Corneliu
Zelea
Codreanu
ULTIMA
REPRIZĂ
Sorin Lavric:
”Am intrat în
politică din
scîrbă și din
disperare”
A vorbi impropriu
Drenarea mlaștinii
Foștii deținuți
politic
protestează
împotriva
unei legi care
îi
discriminează
pe unii
luptători
anticomuniști
Biserica se
autocenzureaz
ă la cererea
Institutului
”Elie Wiesel”
Șase măsuri
pentru
primenirea
clasei politice
românești
AUR: ”Noile
restricții
impuse
românilor vor
Meniu
avea efecte
devastatoare”
ULTIMELE
COMENTA
RII
Claudiu
Târziu la
Drenarea
mlaştinii
Violeta
Ghemulet la
Drenarea
mlaştinii
Mihai_t la
Biserica se
autocenzure
ază la
cererea
Institutului
”Elie Wiesel”
Marian
Costache la
Biserica se
autocenzure
ază la
cererea
Institutului
”Elie Wiesel”
Dida Alina
Ioana la Șase
măsuri
pentru
primenirea
clasei
politice
românești
Marionete
ale
imperiului |
Meniu la
R3Media
Marionete
ale
destinului
Dialoguri pe
Whatsapp
legate de
așa-zisa
„pandemie
covid 19” –
aprilie 2020
– Crede si
cerceteaza la
SORIN
LAVRIC:
”Lăsați-i pe
români să
meargă la
biserici în
noaptea de
Paște! ”
DONAȚII
Dacă doriți
să susțineți
material
proiectul
nostru puteți
face o
donație prin
PayPal
facând click
pe butonul
de mai jos:
Meniu
Str.
Blănari nr.
23, et. 5,
București
(Centrul
Vechi)
0740.103.621
revistarost[at]gmail.com
ROSTonline.ro
este o
publicaţie a
Asociaţiei
“Rost” -
organizaţie
culturală, de
orientare
conservatoare,
înfiinţată în
anul 1994.
INFORMATII
UTILE
Despre noi
Termeni și condiții
Redacția
Publicitate pe site
CONTACT
Nume (obligatoriu)
Meniu
Email (obligatoriu)
Mesaj (obligatoriu)
Trimite
© 2002-2020 ·
Asociația
ROST
Web hosting
şi dezvoltare
Wordpress:
Casa de WEB